mprumuturile publice

Unitatea de nvare Nr. 11

MPRUMUTURILE PUBLICE
Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 11
11.1 Imprumuturile de stat - trsturi, clasificare
11.2 Elementele tehnice ale mprumuturilor de stat i tipologia acestora
...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 11
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 11

Pagina
2
2
5

11
11

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 11

Finane

mprumuturile publice

Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 11 sunt:

nsuirea caracteristicilor mprumutului de stat;
Dezbaterea alternativei mprumut-impozit;
Cunoaterea elementelor tehnice ale mprumutului de stat;
Identificarea modalitilor de plasare i rambursare a mprumutului de stat

11.1 mprumuturile de stat trsturi, caracteristici

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Credit public, credit privat, character rambursabil, character remuneratot, arozare,

mprumuturi cu dobnd, mprumuturi n natur.
Categoria financiara cea mai importanta, din grupa resurselor extraordinare,
o reprezinta imprumuturile publice interne si externe (sau creditul public) care
cuprind sumele mobilizate din veniturile disponibile ale persoanelor fizice si juridice
prin intermediu unor institutii specializate la dispozitia statului, a colectivitatii locale
si a institutiilor de stat. Asadar, creditul public este o forma de credit acordat statului
sau oricarui alt organism dependent de acesta, in calitate de debitori, creditorii
putand fi persoane fizice sau juridice, rezidente sau nu, care dispun de mijloace
banesti temporar disponibile si care accepta sa le dea ca imprumut.
In cazul resurselor de imprumut, putem vorbi atat de cerere, cat si de oferta.
Cererea de credit vine din partea autoritatilor publice, agentilor economici si
populatiei, in timp ce oferta de resurse de imprumut este reprezentata de capitalurile
disponibile temporar ale agentilor economici, bancilor, altor institutii financiare,
populatiei etc.
Resursele de imprumut fiind aceleasi, indiferent de agentii reprezentanti ai
cererii de credit, putem vorbi de o competitie intre creditul public si creditul privat.
Astfel, intre creditul public si cel privat exista o serie de asemanari si deosebiri.
Dintre asemanari putem mentiona:
1.
ambele sunt sume puse la dispozitia investitorilor;
2.
ambele se bazeaza pe principiul facultativitatii;
3.
au un caracter benevol;
4.
se obtin pe baze contractuale;
5.
reprezinta un transfer de putere de cumparare;
6.
nu se ofera gratuit ci in schimbul unei remuneratii sub forma
de dobanda.
Deosebirile dintre cele doua tipuri de credite sunt:
1. calitatea debitorului difera, astfel incat, la creditul privat debitorul este o
persoana fizica sau juridica, in timp ce la creditul public, debitorul este statul.
2. creditul privat poate fi comercial, bancar, ipotecar, iar la creditul public este
creditul bancar;
3. documentele care stau la baza creditului sunt, in cazul celui privat, titlurile de
comert, iar in cazul creditului public, efectele publice (bonuri de tezaur,

Finane

mprumuturile publice

obligatiuni etc.). Acestea atesta calitatea de debitor al statului si confera

dreptul detinatorului de a incasa dobanda.
4. creditul privat este intotdeauna benevol si rambursabil, in timp ce creditul
public poate fi obligatoriu, in cazuri deosebite, si perpetuu in sensul ca nu se
ramburseaza, ci se plateste doar dobanda aferenta.
Diferenta dintre creditul public si respectiv imprumutul public tine de
calitatea partilor contractante. Astfel, pentru statul debitor, suma obtinuta de la
subscriitori se denumeste imprumut, iar din punctul de vedere al creditorului poarta
denumirea de credit.
Creditul reprezinta, pentru economiile contemporane, o sursa principala de
finantare, datorita faptului ca autofinantarea nu le-ar putea imprima, singura, o
evolutie ascendenta. In cazul in care se inregistreaza un deficit temporar,
completarea veniturilor curente se face cu ajutorul imprumuturilor. Statul poate
apela la aceasta solutie in masura in care se bucura de credibilitate pe pietele
financiare externe si interne.
Imprumutul de stat, sub raport juridic, reprezinta intelegerea dintre persoane
fizice si/ sau juridice, pe de o parte si stat, pe de alta parte, prin care prima consimte
sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut, pe o perioada
determinata, iar aceasta din urma se angajeaza sa o ramburseze la termenul stabilit si
sa achite dobanda si alte costuri aferente.
Trasaturile caracteristice ale imprumutului de stat:
a.
caracter contractual si voluntar;
b.
caracter rambursabil;
c.
caracter remunerator.
Imprumutul de stat asigura detinatorilor de inscrisuri publice, pe langa
rambursarea sumei imprumutate si o anumita contraprestatie (sub forma dobanzii).
Caracterul rambursabil se refera la faptul ca imprumutul de stat se restituie,
la termenul fixat, persoanele fizice si juridice care l-au acordat, spre deosebire de
impozite care constituie o prelevare, la dispozitia statului, definitiva si
nerambursabila.
Caracterul remunerator se refera la faptul ca imprumuturile de stat sunt
purtatoare de dobanda, castiguri si alte avantaje. In anumite situatii, se poate
intampla ca avantajele oferite de imprumuturi de stat sa fie restranse.
Astfel daca rata dobanzii pe piata scade, statul procedeaza la conversiunea
datorie sale, in sensul ca preschimba inscrisurile unui imprumut mai vechi cu o
dobanda ridicata cu inscrisuri ale unui imprumut nou cu o dobanda mai redusa.
Operatiunea de preschimbare a inscrisului unui imprumut mai vechi cu o
dobanda mai redusa cu inscrisuri ale unui imprumut nou cu o dobanda mai ridicata
poarta denumirea de AROZARE.
Clasificarea imprumuturilor de stat
1)
dupa locul de plasare a imprumuturilor, distingem:
- imprumuturi interne
- imprumuturi externe.
Primele se contracteaza pe piata tarii respective si se exprima in moneda

Finane

mprumuturile publice

nationala, celelalte sunt contractate pe pietele straine in valuta.

2)
dupa durata pentru care se contracteaza imprumutul, exista:
- imprumuturi cu termen
- imprumuturi fara termen.
Din prima categorie fac parte imprumuturile cu diverse scadente:
- pentru imprumuturi pe termen scurt cuprinse intre 1-5 ani
- imprumuturi pe termen mediu cuprinse intre 2-5 ani
- imprumuturi pe termen lung peste 5 ani.
In cea de-a doua categorie sunt cuprinse imprumuturile fara termen de
rambursare, statul consumandu-si doar obligatia de a plati anual dobanda.
Obligatiunile la aceste imprumuturi pot fi totusi retrase de pe piata pe calea
rascumpararii la bursa.
3)
dupa forma pe care o imbraca, se delimiteaza:
- imprumuturi cu dobanda, care sunt remunerate cu o suma fixa;
- imprumuturi cu dobanda si castig, ce sunt remunerate cu o dobanda stabilita, la
care se adauga un castig in situatia tragerilor la sorti castigatoare.
4)
dupa forma de exprimare, distingem:
- imprumuturi in natura, care nu apartin finantelor si au un caracter exceptional;
- imprumuturi in bani, cele care se practica in mod obisnuit in statele moderne.
5)
dupa caracterul raporturilor juridice dintre parti, sunt:
- imprumuturi voluntare
- imprumuturi fortate.
Primele sunt liber consimtite, actiunea de a subscrie la imprumut fiind
benevola. Cele fortate sunt mai rar intalnite, statul impunand subscriere la
imprumut in situatii exceptionale (crize, razboaie).
Test de autoevaluare 11.1.
1. Pentru mprumuturile contractate pe piaa intern se emit:
a.bonuri de tezaur
b.aciuni
c.librete de economii
d.cecuri
2. mprumuturile de stat se folosesc pentru:
a.acoperirea deficitului bugetar.
b.scopuri productive.
c.acoperirea unor dobnzi la mrumuturile vechi.
d.toate rspunsurile sunt corecte.
3. Suma nscris pe titlul unui mprumut de stat se numete:
a.valoare real.
b.cursul titlului
c.valoare nominal
d.nici un rspuns nu este corect.
4. Pentru mprumuturile pe termen lung se emit:

Finane

mprumuturile publice

a.bonuri de tezaur
b.certificate de trezorerie
c.polie de tezaur
d.obligaiuni.

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

11.2. Elementele tehnice ale mprumuturilor de stat i tipologia acestora

Aici cuvinte
cheie

Denumirea mprumutului, valoarea nominal, valoarea real, curs, termen de

rambursare, dobnda, ctiguri, rata real a dobnzii, plasarea mprumuturilor de
stat, modificarea termenului de rambursare.
ELEMENTELE TEHNICE ALE MPRUMUTURILOR PUBLICE

Cum se
realizeaz

Definirea i individualizarea mprumuturilor publice se realizeaz cu ajutorul

unor elemente tehnice, care sunt stabilite n actele normative pe baza crora sunt
lansate i se angajeaz.
Pe baza acestor elemente tehnice, subscriitorii poteniali fac judeci de
valoare cu privire la condiiile plasrii disponibilitilor bneti proprii n nscrisuri
ale mprumutului public.
n continuare, vom efectua o prezentare succint a elementelor tehnice
specifice mprumuturilor.
1. Denumirea mprumutului constituie acel element tehnic prin care se precizeaz
destinaia dat de ctre emitent resurselor obinute pe baza sa i anul contractrii
mprumutului. Daca se dorete atragerea ateniei opiniei publice asupra caracterului
excepional al mprumutului sau asupra obiectivului urmrit prin acel mprumut,
apreciat de interes naional, se precizeaz acest lucru prin nsi denumirea lui.
2. mprumutatul (care apare i sub denumirea de subscris, debitor sau emitent) este
autoritatea public solicitant a creditului. n cazul mprumutului de stat, acesta
devine debitor i emitent, deoarece emite nscrisuri cu denumiri specifice
(obligaiuni, bonuri de tezaur, rente de stat .a.) care atesta:
subscrierea la mprumut;
valoarea efectului public;
anuitatea;
dobnda i/sau ctigul;
scadena.
3. mprumuttorii (denumii i subscriitori, creditori sau depuntori) sunt
persoanele fizice i/sau juridice care consimt sa crediteze statul (sau orice autoritate

Finane

mprumuturile publice

publica), primind, n schimbul sumelor subscrise, obligaiuni, polie sau alte titluri
de
stat).
4. Titlurile de credit public sunt documente scrise avnd o forma i un coninut
stabilite prin actul normativ de lansare a mprumutului, n care se precizeaz sumele
subscrise i drepturile creditorilor. Aceste nscrisuri sunt denumite diferit (efecte
publice, obligaiuni, titluri publice sau hrtii de valoare), n funcie de termenul de
rambursare a mprumutului i de caracteristicile lor juridice.
n funcie de termenul de rambursare, n cazul mprumuturilor pe termen
scurt (de pn la 1 an) se emit:
bonuri de tezaur sunt nscrisuri care se adreseaz unei categorii speciale de
subscriitori, deoarece nu se supun regulilor dreptului cambial i nu pot fi
transmise la cursuri variabile, prin cesiunea de creane; ele pot fi, ns,
lombardate la bnci i pot fi vndute la licitaii, la cursuri variabile;
certificate de datorie sunt nscrisuri care au caracteristicile bonurilor de tezaur,
dar se vnd numai la valoarea lor nominal, avnd, deci, cursuri fixe;
certificatele sau bonurile de impozite sunt nscrisuri nepurttoare de dobnda
pe care statul le nmneaz creditorilor si pentru plata unor furnituri sau pentru
onorarea altor angajamente; deintorii acestor nscrisuri le pot utiliza pentru
achitarea impozitelor datorate statului i nu pot fi transmise dect statului;
poliele de tezaur spre deosebire de nscrisurile prezentate anterior, acestea se
afla sub incidena dreptului cambial, care reglementeaz condiiile n care pot fi
scontate la bnci, executate silit etc.; de asemenea, acestea pot fi scontate la
bnci sau pot fi negociate la bursele de valori;
obligaiunile aferente creditului public sunt titluri de credit emise de ctre stat
pentru mprumuturile angajate pe termen mediu sau lung i asigur posesorilor
acestora un venit fix, de dobnzi anuale; sunt cazuri cnd sunt atribuite doar
ctiguri sau att ctiguri ct i dobnzi;
titlurile de rent sunt specifice mprumuturilor fr termen, iar posesorii
acestor nscrisuri au dreptul s primeasc de la stat anumite sume de bani,
precizate anticipat, care se pltesc periodic, pe toata durata vieii acestora.
n funcie de caracteristicile lor juridice, titlurile de credit public pot fi:
nominale (se emit cnd mprumutul public se adreseaz unui numr redus de
subscriitori, iar plata veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente se
efectueaz doar ctre titulari sau reprezentani ai acestora);
la purttor (se emit cnd mprumutul public se adreseaz unui numr mare de
subscriitori, iar plata veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente se
efectueaz oricrui deintor al acestor nscrisuri i n orice localitate unde
funcioneaz ghieele sale de specialitate).
De asemenea, trebuie reinut faptul c, sumele exigibile, de la autoritile
publice emitente ale mprumuturilor pe termene scurte formeaz datoria public
flotant, iar cele exigibile pe termene medii i lungi (inclusiv cele fr termen)
reprezint datoria public consolidat.
5. Cuantumul (mrimea) mprumutului public apare att sub forma cuantumului

Finane

mprumuturile publice

aprobat de organul legislativ sau executiv, ct i sub forma cuantumului realizat

dup
ncheierea
operaiunilor
de
plasare.
Cuantumul aprobat se prezint n urmtoarele forme:
cuantum limitat, ca valoare nominal a unei sume ce urmeaz a fi
mprumutat i n ce privete perioada de timp n care se pot efectua
subscrierile;
cuantum nelimitat, cnd statele solicit mprumuturi deschise (ca suma i/sau
ca durata a subscrierii).
Cuantumul realizat este n funcie de condiiile stabilite de autoritile emitente cu
privire la dobnzi, ctiguri i anuitate i evideniaz ncrederea/nencrederea
potenialilor creditori (subscriitori) n autoritile emitente.
Cuantumul mprumutului public se determin cu relaia:
Cip = VT Nr.Te(pl)
unde:
Cip

cuantumul
mprumutului
public
VT

valoarea
unui
titlu
Nr.Te(pl) numrul titlurilor emise sau plasate efectiv
6. Cursul de emisiune al mprumutului public (Cei) reprezint preul, stabilit de
emitent, pentru 100 de uniti monetare din valoarea nominal a acestuia.
Totui, acest curs se stabilete de emitent i n funcie de raportul dintre cererea i
oferta de capital de mprumut, de nivelul dobnzii i al altor avantaje promise de
acesta potenialilor emiteni. n acest context, n practic se utilizeaz:
curs al pari", cnd Cei = 100 u.m.;
curs sub pari", cnd Cei < 100 u.m.;
curs supra pari", cnd Cei > 100 u.m.
De regul, datorit concurenei care se manifest pe piaa capitalului i a
inexistenei unor soluii alternative, cursul de emisiune al mprumuturilor publice
este sub pari", subscriitorii beneficiind de o prima de emisiune, dat de diferena
dintre valoarea nominal a titlului i suma pltit la subscriere.
Cnd statul emitent are o reputaie bun pe piaa capitalului, cursul de
emisiune al titlurilor de stat este al pari" i n mod excepional supra pari".
7. Valoarea titlului creditului public, chiar dac este o noiune care se folosete n
mod convenional (deoarece nscrisurile care certific mprumuturile publice nu au o
valoare proprie), apare sub urmtoarele forme:
ca valoare nominal, reprezint suma nscris pe titlul de credit public i
exprim mrimea creantei pe care deintorul acestuia o are de ncasat de la stat
sau, invers, datoria pe care statul o are de pltit deintorului titlului respectiv;
ca valoare real, reprezint suma efectiv cu care se vinde sau se cumpr un
titlu de credit public i se manifest nu doar cu ocazia emiterii i angajrii
creditului respectiv, ci i n cursul perioadei de valabilitate a mprumutului
angajat, n funcie de cursul la care se opteaz la burs nscrisurile publice
negociabile.
8. Veniturile i alte avantaje ce revin subscriitorilor la mprumuturile publice sunt

Finane

mprumuturile publice

plti efective pe care statul le efectueaz ctre creditorii si, ca pre" al dreptului de
folosin temporar a sumelor bneti mprumutate, sub forma de: dobnzi,
ctiguri, dobnzi i ctiguri, rente, prime de rambursare, precum i anumite
avantaje sau faciliti, care nu presupun fluxuri monetare directe.
a) Dobnda reprezint suma de bani pe care statul o pltete creditorilor si pentru
mprumuturile angajate de la acetia. Nivelul (mrimea) dobnzii anuale (Da) se
stabilete pe baza ratei dobnzii (d), care se fixeaz anticipat, prin prospectul de
emisiune a mprumutului public.
Rata dobnzii la mprumuturile publice se fixeaz la un nivel apropiat de cel
al ratei medii a dobnzii la creditul bancar.
Rata medie a dobnzilor practicate la mprumuturile publice difer de la o
ar la alta, iar nivelul acestora se modific de la o perioad la alta, nregistrndu-se
o tendin de cretere a lor. De asemenea, n rile i n perioadele n care procesele
inflaioniste sunt mai accentuate, nivelul ratei medii a dobnzilor la mprumuturile
publice este mai ridicat dect atunci cnd monedele naionale prezentau o stabilitate
mai mare.
b) Ctigurile sunt veniturile ncasate de subscriitorii care sunt deintori ai titlurilor
de credit public ctigtoare cu ocazia tragerilor periodice la sori. Suma total a
ctigurilor se stabilete, n acest caz, la nivelul dobnzilor care se atribuie n
varianta titlurilor publice cu dobnda, dar suma se mparte doar posesorilor de titluri
de credit public ieite ctigtoare. Aceste titluri de credit public se emit de ctre stat
n scopul creterii atractivitii unor mprumuturi i se adreseaz acelor subscriitori
crora li se pare mai tentant perspectiva obinerii unui ctig mare, n comparaie
cu realizarea cert a unui venit de cteva procente pe an, sub form de dobnda.
n concluzie, rezult c n cazul titlurilor de credit cu ctiguri sunt
subscriitori care risc i devin mari ctigtori, n timp ce pierd dobnda pe care ar fi
ncasat-o
n
cazul
titlurilor
de
credit
cu
dobnd.
c) n cazul mprumuturilor publice cu dobnda i ctiguri subscriitorii accept o
rat a dobnzii mai sczut, n condiiile n care diferena de venit astfel rezultat
este compensat sau chiar remunerat" prin ctigurile atribuite sub forma primelor
de
emisiune
i
a
primelor
de
rambursare.
d) Rentele sunt sumele de bani pe care statul se oblig s le plteasc persoanelor
fizice care subscriu la mprumuturile publice fr un termen expres de rambursare.
Aceste sume de bani, denumite i rente viagere, se pltesc regulat, n cuantumuri
fixe stabilite anticipat, pn la sfritul vieii subscriitorilor, dup care, obligaia
statului se stinge.
e) Primele de asigurare sunt venituri promise subscriitorilor la mprumuturile
publice sau care revin efectiv acestora datorita diferenei, favorabile lor, dintre
cursul de emisiune i cursul de rambursare ale obligaiunilor.
f) Avantajele sau facilitile nonsubstaniale (care nu presupun fluxuri monetare
directe) se refera la:
scutirea de impozite a veniturilor ncasate pentru mprumuturile subscrise sau
pentru titlurile de credit public negociabil procurate n tranzaciile bursiere;
acceptarea, de ctre autoritile fiscale, a unora dintre titlurile de credit public, la
valoarea lor nominal, pentru stingerea unor obligaii fa de stat a
subscriitorilor;

Finane

mprumuturile publice

acordarea privilegiului juridic pentru unele nscrisuri ale mprumuturilor publice

de a nu fi expuse executrii silite, n cazul declarrii strii de faliment pentru
deintorii acestora;
garantarea juridic a unor mprumuturi publice mpotriva deprecierii monetare,
prin exprimarea lor ntr-o valut mai stabil sau prin indexarea lor s.a.

TIPOLOGIA MPRUMUTURILOR PUBLICE

mprumuturile publice se emit i se contracteaz n diverse forme, att pe
piaa intern, ct i pe cea extern i sunt nsoite de o serie de condiii, care, practic,
le individualizeaz.
De aceea, este necesar clasificarea acestora prin luarea n considerare att a
caracteristicilor comune, ct i a celor operaionale.
Prin urmare, mprumuturile de stat se clasifica astfel:
1. dup forma de exprimare, mprumuturile publice sunt:
n natura;
n bani .
2. n funcie de moneda n care se exprim distingem:
mprumuturi publice n moned naional;
mprumuturi publice n moned strin, care poate fi a statului creditor sau o
ter moneda strin;
3. n funcie de garaniile acordate de state subscriitorilor la mprumuturi,
exist:
mprumuturi publice cu garanii personale (care oblig statul debitor s
angajeze cauiunea asiguratorie a altui stat);
mprumuturi publice cu garanii reale (implic angajamentul garantrii printr-un
venit bugetar sigur i permanent, proporional cu serviciul aferent datoriei
publice angajate).
4. dup clauza rambursrii, mprumuturile publice sunt:
amortizabile (termenele de rambursare i modalitile de efectuare a rambursrii
se stabilesc n prealabil);
mprumuturi neamortizabile (cnd statul se oblig s plteasc, anual, dobnzile
datorate, fr s defineasc precis termenele de stingere a datoriei sale fa de
subscriitorii mprumutului)
5. dup forma titlurilor emise de stat, distingem:
mprumuturi cu titluri nominative sau cele cu clauza de inscripiune (se emit
cnd numrul subscriitorilor este redus i se caracterizeaz prin restricia plii
veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente doar ctre titulari);
mprumuturi cu titlu la purttor" (se emit n cazul unor subscrieri cu larga
adresabilitate, n scopul asigurrii operativitii n ncasarea cupoanelor aferente
veniturilor promise i n transmiterea capitalului);
mprumuturi cu titluri mixte (capitalul, fiind nominativ, se ramburseaz doar
titularilor, iar dobnzile se pltesc pe baza cupoanelor la purttor").
6. n funcie de natura raporturilor juridice dintre pri, mprumuturile publice
sunt:
voluntare sau liber consimite (n acest caz, subscrierea este voluntar, fr nici

Finane

mprumuturile publice

o constrngere direct);
forate (n acest caz, statul oblig anumite categorii de contribuabili s subscrie,
iar aceste mprumuturi pot fi, aa cum s-a precizat anterior, directe sau
deghizate).
7. n funcie de perioada de timp pentru care se contracteaz, deosebim:
mprumuturi pe termen scurt sau flotante (au termene de rambursare de pn la 1
an);
mprumuturi pe termen mediu (contractate pe perioade cuprinse intre 1 i 5 ani);
mprumuturi pe termen lung (contractate pe perioade mai mari de 5 ani);
mprumuturi fr termen (este cazul mprumuturilor perpetue i a rentelor
viagere).
8. n funcie de posibilitatea negocierii titlurilor de credit public, deosebim:
mprumuturi publice certificate cu titluri negociabile (titlurile au o circulaie
asemntoare cu aceea a efectelor de comer i pot fi vndute/cumprate la
bursele de valori, n funcie de cotaia lor efectiv);
mprumuturi publice certificate cu titluri nenegociabile
Test de autoevaluare 11.2.
1. Trsturile caracteristice ale mprumutului de stat sunt:
a.principiul facultativitii
b.caracterul rambursabil
c.caracterul contractual
d. contraprestaia
A a,b,c,d
B a,b,c
C a,c,d
D a,c
2. Destinaia mprumuturilor de stat este reprezentat de urmtoarea categorie de
necesiti :
a.de trezorerie
b.de echilibru bugetar
c.pentru golurile temporare de cas
d.oricare din categoriile mai sus amintite
3. ntre elementele tehnice ale mprumuturilor de stat figureaz :
a.valoarea nominal, valoarea real i cursul
b.termenul de rambursare
c.denumirea mprumutului
d.dobnda
A a,b,c,d
B a,b,c
C a,c,d
D a,c
4. In vederea contractarii unui imprumut, statul X emite obligatiuni in urmatoarele
conditii: valoarea nominala a unei obligatiuni 5.000 u.m.; rata anuala a dobanzii 7%;
pretul de emisiune 80%; rata anuala a inflatiei 5%. Sa se determine rata reala a
dobanzii.

Finane

10

mprumuturile publice

n loc de
rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 11.

V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 11 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 11

.
1. Realizai un studiu de caz privind lansarea unei emisiuni de certificate de
trezorerie n Romnia.
2. Enumerai caracteristicile mprumuturilor de stat.

3. Explicai elementele tehnice ale mprumuturilor de stat.

4. Cum se calculeaz dobnda real?

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 11.1
1) a
2) d
3) c
4) d
Rspuns 11.2.
1) A
2) d
3) A
4.

dr

1 dn
1 0,07
1
1 0,019 19%
1 i
1 0,05

Bibliografie unitate de nvare nr. 11

Finane

11

mprumuturile publice

Blan E., - Drept financiar, Ed. All Beck, Bucureti, 1999.

Corduneanu C., - Sistemul fiscal n tiina finanelor, Ed. Codecs, Bucureti,
1998.
Donath L., - Finanele publice i elementele de administrare a impozitelor, Ed
Marineasa, Timioara, 2004.
Donath L., - Finane publice, Ed. Mirton, Timioara, 2007.
Galbraith J.K., - tiina economic i interesal public, Ed. Politic, Bucureti,
1982.
Hoan N., - Economie i finane publice, Ed. Polirom, Iai, 2000.
Manoilescu M., - Teoria protecionismului i aschimburilor internaionale,
1929/1930
Moteanu T., Finane. Buget, Ed. Economica, Bucureti, 2001.
Mutacu M., Finane publice, Ed. Universitii de Vest, Timioara, 2008.
Rostov W.W., - Procesul creterii economice
Rostov. W.W., - Stadiile creterii economice
Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000.
Viner J., - Studiu despre teoria comerului internaional, 1989

Finane

12