Sunteți pe pagina 1din 12

Salarii, productivitate a muncii i

competitivitatea n economia
romneasc

Profesor: Gheorghe Luac


Student: Georgiana Ursaru

IAI, 2014

Cuprins

I. Noiuni generale.....................................................................................................3
1.Salariul................................................................................................................3
2. Productivitatea....................................................................................................4
3. Competitivitatea.................................................................................................6
II. Cauze privind salariile mici din Romnia.............................................................8
III. Concluzii............................................................................................................11
IV. Bibliografie........................................................................................................12

I. Noiuni generale
1.Salariul
Salariul reprezint contravaloarea muncii depuse de ctre salariat n baza contractului
individual de munc..
Potrivit Codului muncii, salariul este alcatuit din: salariul de baza, indemnizatiile, sporurile
precum si alte adaosuri (art. 155).
Salariul de baza reprezint latura principal a salariului total , ce revine fiecarui salariat,
inndu-se cont, de nivelul studiilor, calificarea si pregatirea profesional, important postului,
caracteristicile sarcinilor si competenele profesionale. El reprezint nu numai partea fixa i
principal a salariului, ci i o component de referinta n raport cu care se msoar celelalte
drepturi ale angajailor cum ar fi, de exemplu, diferitele indemnizaii, sporuri1.
Indemnizaiile constituie sumele platite salariailor peste salariul de baz, cu rolul de a
compensa cheltuielile pe care acetia sunt nevoii a le efectua cu ocazia desfurrii unor sarcini
de serviciu sau n alte condiii de munc. Indemnizaiile sunt: pentru nfptuirea unui grad de
conducere, pentru delegare, detaare, instalare, misiuni stabile n afara rii.
Sporurile, desemneaz un factor compensatoriu pentru situaii de munc distincte de cele
normale sau pentru adunarea de ctre cel in cauz a unor cerinte speciale. Acestea arat anumite
procentaje din salariul de baz si se d, dup situaie, in raport cu vechimea in munc, cu
condiiile de munc, pentru stabilitate, confidenialitate , doar la locurile de munc unde nu sunt
incluse in salariul de baz.

1 Alexandru Ticlea, Codul muncii comentat, editia a II-a, revizuita si adaugita, Universul Juridic,
Bucuresti, 2011, p.172
3

Adaosuri sunt componente ale salariului de baz, acestea ca si sporurile alctuiesc partea
variabil a salariului, deoarece se pltesc in funcie de diverse criterii, cum ar fi rezultatele
cptate in munca, ca premii sau pentru cointeresarea salariatilor.
Formele de salarizare
Formele de salarizare reflect modalitatile sau soluiile de afirmare si producere a
rezultatului muncii depuse, precum i a salariului datorat salariatului respectiv2. Formele de
salarizare sunt:

Salarizarea in regie sau dupa timpul lucrat este forma cea mai des folosit si admite
calculul si plata salariului in legtur cu timpul lucrat, far o relaie direct intre munca depus
si rezultatele obinute. Salariul se stabilete in funcie de numarul de ore lucrate si salariul de
incadrare pe ora, la un program normal de lucru stabilit de regula la 8 ore pe zi si 40 de ore pe
saptamana. Iar in cazul in care se depaseste programul normal de lucru, munca suplimentara,
care nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, se compenseaza cu ore libere platite in
urmatoarele 60 de zile caledaristice dupa efectuarea acesteia.
Salarizarea in acord, care poate fi aplicat individual sau colectiv, salariul este legat in mod
direct de munca efectuat,calculat prin reguli prestabilite. Organizarea muncii si salarizarea in
acord pot imbrca una din formele: acord direct; acord progresiv sau acord indirect.

2. Productivitatea
Productivitatea poate fi reprezentat ca fiind raportul dintre volumul msurat al produciei i
volumul msurat al intrrilor (input-urilor). Unui input i se poate altura o msur de
productivitate, dup cum se afl rezultate care nu pot fi nchegate n mod direct de niciunul din

2 Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, editia a V-a revizuita, Universul Juridic, Bucuresti, 2011,
p.495.
4

Munca reprezint o activitate contient, specific uman, manual sau intelectual


ndreptat spre un anumit scop, n cadrul creia oamenii i folosesc aptitudinile,cunotinele i
experiea.3
Msurarea productivitii muncii poate fi folosit la dezvoltarea unor politici de
eficientizare a pieei muncii. Nivele sporite ale productivitii muncii sunt deseori asociate cu
standarde de instruire ridicate, ceea ce arat prioritile n domeniul politicilor de educaie i
instruire.
Examinarea productivitii muncii poate contribui la nelegerea modului n care
performanele pieei muncii afecteaz nivelul de trai. Cnd intensitatea muncii, respectat prin
numrul de ore efectiv lucrate de un salariat, este sczut, una din prioritile politicii economice
poate fi crearea de noi oportuniti i locuri de munc, pentru a crete venitul pe salariat. n caz
contrar, cnd intensitatea muncii este deja ridicat, productivitatea muncii va fi cheia de
mbuntire a standardului de via. n Europa nivelele productivitii muncii sunt ridicate,
deoarece participarea forei de munc poate fi ntrit prin crearea de oportuniti pentru noi
activiti economice.
Metoda de utilizare a lucrtorilor i a timpului de lucru se manifest n mod nemijlocit n
eficacitatea sau productivitatea muncii. Aceasta se manifest prin dou forme, i anume:
individual i naional.
Productivitatea individual a muncii exprim fertilitatea factorului munc la nivel de
lucrtor, firm sau ramur. Mrimea acesteia depinde de condiii palpabilr, caracteristice, de
ordin tehnic, economic, organizatoric, natural, social, n care evolueaz activitatea economic.
Productivitatea naional a muncii exprim rodnicia factorului munc utilizat pe ntreaga
economie naional, mrimea ei depinznd de condiiile medii sociale existente la un moment
dat.
Productivitatea muncii este influenat n sens cresctor de o serie de factori cum ar fi:

3 Bosoanca D., Factori de baz ai dezvoltrii economiei-factorul munc


5

Factorii naturali;
Factorii tehnici;
Factorii sociali;
Factorii psihologici;
Facorii internaionali;

Creterea productivitii muncii se poate realiza prin diferite ci, cum ar fi:
Perfecionarea resurselor umane i pregtirea. Acest proces se pregateste simultan,
rspndit i nsumat pe un termen lung i pe mai multe panuri. Un prim plan ar fi acela de
ridicarea nivelului de cultur i cunoatere a resurselor de munc, urmat de pregtiriea ei
tehnico-profesionale n concordan cu nevoile de munc ale sistemului de economie i cu
aptitudinile resurselor umane ale societii.
Promovarea tehnicilor noi, automatizarea i robotizarea. Procesul acesta este reprezentat
de indicatori importani ai procesului tehnic modern, tentnd creterea productivitii asigurnd
dobndirea unei productiviti mai mari cu acelei cheltuieli de munc , favoriznd reducerea
altor cheltuieli.
noirea produciei urmrete specializarea caracteristicilor constructive, funcionale,
estetice, ergonomice, n scopul ndeplinirii unui nivel nalt calitativ, avnd implicaii i ctre
creterii productivitii muncii.
Cointeresarea material a muncii. Aceasta reprezint determinarea veniturile populaiei
de rezultatele lor n munc. O importan aparte o are ntrebuinarea unui sistem de repartiie
care, pe de o parte, s decid ct mai exact mrimea salariului fiecrui lucrtor, i anume ceea ce
i revine dup munca prestat i, pe de alt parte, s asigure un sistem de norme de munc n pas
cu progresul, prin care s se fixeze contribuia fiecruia la activitatea social.

3. Competitivitatea
Competitivitatea ntr-un sens general este definit ca fiind un fenomen complex, privitor
la competena unei ri, comparativ cu altele, de a forma i a garanta un mediu economic, social,

politic, care s susin ntocmirea rapid de valoare adugat Competitivitatea o putem define ca
fiind un set de uniti, politici, ca i factori care decide nivelul de productivitate a unei ri.4
Factorii principali ai competitivitii sunt:

Factori economici naionali: nivelul tehnologic i eficiena industriei de


subansamble i a subfurnizorilor;

dimensiunea i structura cererii interne; structura industrial i concuren; resursele locale.


Aceti factori alctuiesc un mediu economic o conjunctur n care firmele se nasc,
concureaz i ctig un beneficiu pe care l folosec pe plan internaional.
Beneficiul competitiv se nfieaz dac firmele naionale pot folosi mbinarea necesar de
factori la un cost sczut sau dac factorii aplicai sunt de un nivel calitativ superior.
Totodat firmele dobndesc avantaj competitiv dac cererea intern constituie suficient
constrngere pentru a influena inovarea accelerat. De asemenea severitatea ridicat a clienilor
naionali poate contribui la extinderea avantajului competitiv deoarece constrng firmele s
utilizeze standarde nalte n domeniul calitii, dotrilor, serviciilor.5

Aciunea autoritilor guvernamentale este stabilit pentru alctuirea


avantajului competitiv exterior firmei. Guvernului are rolul de a influena i
dinamismul factorilor economici naionali amintii anterior. Influena acesta
se poate crea direct prin subvenii, politici industriale i altele sau indirect prin

modelarea cererii interne prin nivele i reglementri.


Factori mondoeconomici au in coninutul lor trei componente principale, iar
acestea sunt:

explozia internetului , n scurt timp ntregul glob va reprezenta o reea mondial i toat
lumea va putea primi i trimite mesaje n orice scop inclusiv pentru a cumpra sau a vinde.
dereglementarea american a posedat patru efecte importante: conducerea economiei de
ctre pia n detrimentul guvernelor; eradicarea inflaiei puternice; mondializarea economiilor
4 Global Competitiveness Report 2013-14, The 12 pillars of competitiveness, pag 4
5 Aurel Iancu- Teorii ale avantajului, dezvoltarea industril i integrarea
european,Oeconomica, nr. 3-4/2000, SOREC, IRLI, Bucuresti, 2000;
7

care mobilizeaz reunirea ntreprinderilor pentru a face fa competiiei ridicate; dispatiia de


ctre stat a supravegherii asupra ratei dobnzilor i a cursului de schimb prin ntrirea pieelor
financiare la timp.
cderea sistemelor comuniste de gestiune economic fenomen cu multe implicaii
economice i politice

alt serie de factori care ar putea influena competitivitarea sunt: preteniile


din ce n ce mai nalte pe care ocrotirea mediului nconjurtor le impune;
investiiile strine care avantajeaz structurarea cererii interne si sprijin la
modernizarea economiei; evoluia fenomenelor i proceselor din economia
mondial.

Devine competitiv ara care izbndete s cldeasc acel climat care i d posibilitatea
fiecrei firme de mare calitate adaugat sa devin eficient, s fie competent s supravieuiasc
sau s progreseze n orice mediu economic intern, dar mai ales internaional.
Nivelul de susinere i de consolidare a competitivitii este cel macroeconomic. ara i
pstreaz sau i remediaz profitabilitatea pe plan internaional, n momentul n care se hotrte
s utilizeze setul de politici economice care s activeze realizarea climatului optim necesar
expansiuni la nivel microeconomic.

II. Cauze privind salariile mici din Romnia


Cauze principale ale salariilor mici ar fi, cel puin in teorie, productivitatea scazut dar i
raportul dintre cerere i ofert.
.

Aceste explicaii sunt demontate de specialittii locali care ofer in schimb altele, inspirtate

din realitatea autohton.


In Romnia se platesc cele mai mici salarii din Uniunea Europeana, situaia fiind cauzat de
faptul ca majoritatea persoanelor active presteaz munci manuale,activiti care genereaza o
valoare adaugata redusa. Potrivit unui raport Eurostat , la nivelul UE, doua treimi din populaia
activ era reprezentata de persoane care prestau o munca non-manuala, in timp ce restul de o
8

treime prestez o munc manual. In Romania, 60% din populaia activa presta o munc
manual, pe cnd doar 40% o munc non-manual6.
Dac vorbim doar despre populaia activ calificata care desfoar o activitate non-manual, in
total procentul populaiei active este de 23,1% in Romania, 39,1% in UE, si 43-44% in Frana i
Germania.
Comentarii pe marginea acestor date:
1. Din punctul de vedere al valorii adaugate, munca manual nu poate fi comparat cu munca
automatizat, indiferent de gradul de pregatire a angajatilor care dedesfoar munc manual.
Majoritatea celor ce muncesc execut activiti cu o valoare adaugat redus,iar salariile nu au
cum sa fie asemntoare celor din rile vestice, acolo unde majoritatea celor care muncesc
presteaz activiti cu o valoare adaugat ridicat.

2. Romania sta bine la capitolul gradul de calificare a fortei de munc, 72,4% dintre cei care
muncesc sunt persoane calificate, fata de o medie de 63% in UE, Germania si Frana. Pe de alta
parte insa, tipul muncii prestate influenteaz in mod decisiv valoarea adaugat generat de un
salariat (calificat sau nu), iar faptul ca muncitorii romni execut in primul rnd munci manuale
nu este de natura s sprijine niveluri ridicate de salarizare.7
Nivelul mic al salariilor rezult din faptul ca muli dintre marii notri investitori straini nu
fac decat sa recolteze munc ieftin i brut.
Acetea investesc in zone speciale, obtin scutiri, faciliti i taxe, investiiile inseamn hale
din panouri care pot fi demontate si mutate intr-o zi, cu tot cu utilajele din interior. Nu folosesc
nici macar materii prime romanesti, aduc totul de afara,iar angajaii romani presteaz munci slab
specializate.

6 http://cursdeguvernare.ro/businessday
7 http://economie.hotnews.ro/stiri-finane
9

Peste 2,3 milioane de romni muncesc n strainatate, iar fenomenul migratiei nu va putea fi
oprit.
O cauz a emigrarii romnilor n strainatate este reprezentat de nemulumirea salarial. n
Romnia, salariul mediu este de 1.705 lei (384 euro) net pe luna. In comparaie cu Spania,
salariul este de patru ori mai scazut, iar in ceea ce privete Germania i Italia, romnii incaseaz
de cinci ori mai puini bani.
Fenomenul migratiei nu va putea fi oprit, dar nu nseamna ca ara va fi depopulata, acest
pericol este imposibil. Esenial este sa ne uitam cu ce rapiditate ne apropiem de media UE, iar
salariile cresc greu, aadar, din punct de vedere economic si instituional, ne aflam la periferia
Europei, impreun cu Bulgaria. Este necesar o selecionare profesionist a politicienilor, de
diminuarea coruptiei si de o mai bun organizare. n timp ce Polonia are programe de readucere a
medicilor care au emigrat napoi n tara, la noi nici nu s-a vorbit de asa ceva.

10

III. Concluzii

Consider c salariatul romn este unul din cei mai slab pltii angajai la nivel european,
acest lucru datorndu-se slabei productiviti.
Un alt factor il reprezint piaa neagr a muncii care este o ameninare la adresa salariailor
coreci i a stabilitii acestora pe termen lung i mediu..
Progresele salariale nu acoper suficient nevoile romnilor. Piaa romneasc a muncii
rmne n continuare atractiv datorit capacitii ridicate de munc a salariailor, adaptabilitii,
dar i a salariilor mici.
Salariaii romni au studii medii, creterea calificrilor rmnnd una dintre cele mai
importante provocri.

11

IV. Bibliografie

1. Cri, suporturi de curs:

Alexandru Ticlea, Codul muncii comentat, editia a II-a, revizuita si adaugita,


Universul Juridic, Bucuresti, 2011, p.172

Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, editia a V-a revizuita, Universul


Juridic, Bucuresti, 2011, p.495.

Bosoanca D., Factori de baz ai dezvoltrii economiei-factorul munc

Global Competitiveness Report 2013-14, The 12 pillars of competitiveness, pag 4

Aurel Iancu- Teorii ale avantajului, dezvoltarea industril i integrarea


european,Oeconomica, nr. 3-4/2000, SOREC, IRLI, Bucuresti, 2000;

2. Site-uri, documente:

http://cursdeguvernare.ro/businessday
http://www.economie.hotnews.ro/stiri-finante

12