Texte pentru dictari la clasa a IV-a Actualizarea notunilor de fonetica studiate in clasele L-Il, precum gi a semnelor de punctuatie 1. Vara s-a sfargit. S-au terminat zilele cu soare si vacanta. Am l4sat in urma casa bunicilor si minunata liniste de la tara. Nici nu stiu cand au trecut cele trei luni de vacanta. Azi incepem scoala. Ne-am pregatit uniforma, pantofii si ghiozdanul. Ajungem in curtea scolii. Este plina de copii. Peste tot se aud vorbe: ~- Unde ai fost in vacanta? — Dar tu? ~- Unde este Mirela? — Uite-o pe doamna invatatoare! Succes, copii! 2. A trecut o saptamana de scoala. Eu si colegii mei numa- ram saptamanile una cate una. Mama m-a intrebat ieri: - De ce numeri saptamanile? —Nu stii? Sunt in clasa a IV-a. - Si? - Este ultimul an cu doamna invatatoare. Imi va fi dor de dansa. Mama m-a imbratisat si a spus: - Dar doamna nu pleaca nicaieri. O vei vedea in scoala. Poti sa o vizitezi cand vrei. 3. Ieri am fost cu doamna invatatoare in Pareul Carol. Trebuia sA observam schimbarile pe care le aduce toamna in natura, Corina a avut o idee: — Hai sé adundm frunze! Doamna invatatoare, putem face 0 expozitie! 75Doamna a fost incantata. Ea ne-a spus: — Ar fi cea mai frumoasa expozitie. Asa cA adunadm cele mai frumoase frunze. Unele sunt galbene, altele rosietice, iar altele aramii. - Copii, iata un stol de pasarele! Spune doamna invata- toare. Adevarat. Un stol de pasdri parasea Romania. Ce trist! 4. Cerul s-a innorat. E normal, doar e toamna! Sunt pe cer © multime de nori. Ei sunt negri si amenintatori. — Cred ca vine 0 ploaie torentiala, spune Danut. — Ba eu cred cA vine o furtund, zise si loana. Uite, vantul a inceput sa bata. ~E posibil sa ai dreptate. lata cate vrabii stau pe creanga aceea! adiuga Danut. Vrabiile stateau pe creanga unui cireg. Ele faceau 0 galagie nemaipomenita. Aceasta insemna ca se apropia o furtuna. — Danut, hai in casa! strigé loana. Nu cred ca trebuic sa ne prinda ploaia pe afara! -Vin, vin! spuse Danut. Hai, intra repede! Uite, a gi inceput sa ploua! 5. Mioara e tare suparata. A luat un calificativ slab. macar nu |-a meritat! Colega ei, Diana, a fost cea vinovata. Ea a copiat poezia din carte. Ce urat! Apoi a pus cartea deschisa in banca Mioarei. Groaznic! Doamna a crezut ca ea, Mioara a copiat! ~Mioara, de ce esti suparata? se aude galsul lui Dan. — Cum sa nu fiu? plange Mioara. Nu am copiat poezia! Doamna nu m-a crezut! = Ce voiai sA cread&? intreba Dan din nou. Doar a gasit cartea deschisa, nu? — Dar nu am copiat! striga Mioara. ~ Stiu, Mioara! E adevarat. Nu tu ai copiat, ci Diana. 76Mioara si Dan s-au intors surprinsi. In spatele lor statea doamna invatatoare. Ea a continuat: ~ Diana a venit la mine. A recunoscut greseala si atunci am inteles. Nu tu ai copiat. ~ Multumesc, zambi Mioara. 6. Dorin gi Andrei joaca volei. Lor li se alatura Ghita, George si Anghel. Apare si Cosmin. Ar vrea sa ii supere pe cei cinci si spune: - Altceva nu stiti sa va jucati? Acesta e joc pentru copiii mici. Anghel s-a enervat: - Ce stii tu despre noi? Cosmin a continuat: - Stiu multe. De ce nu sari la bataie? Hai, te crezi tare? Dorin spune si el: -Cosmine, stii ceva? Noi nu vrem sa ne certam cu tine. Mai bine mergi la biblioteca. Acolo ai putea s& inveti ceva. Cosmin pleca repede. Nu reusise sa-i supere pe cei cinci. 7. Andreea a primit o carte noua. Cum a venit de la scoala, s-a cufundat in lectura. Nici nu s-a mai gandit la lectii. Seara, tata i-a pus o intrebare: - Andreea, ai terminat lectiile? Andreea a tacut malc. Apoi a spus incet: - Stii, tata, nu am facut mai nimic. ~ De ce ? intreba tata surprins. Nu te duci la scoala maine? - Ba da, raspunse Andreea. Dar nu ma asculta maine doamna. ~ De unde stii? Si cum poti sé gandesti aga? Tata era cu adevarat suparat, El o trimise pe Andreea sa isi faca lectiile. 8. Andrei, Diana, Mihai si Corina s-au gandit sa mearga la cofetarie. Ei s-au imbracat gros, pentru ca afard era frig. A venit iarna. Uite, primii fulgi de nea au si inceput sa cada! 77Corina are un palton nou. E albastru, cu mangete de blanité alba. Andrei si Diana i-au admirat hainuta: - Corina, paltonul tau este foarte frumos! — Multumesc, raspunse Corina. Credeti ca ajungem la cofetarie inainte sA se puna zapada? - Precis, 0 asigura Mihai. Eu vreau o prajitura cu frigcd. Voi vreti cu ciocolata sau tot cu frigca? - Cu ciocolata! striga Andrei. - Ba eu vreau cu frigca! strigd si Diana. — Mai bine ne-am grabi la cofetarie, sugera Corina. 9, Cristiana si Danut s-au pregatit si mearga la patinoar. E un frig grozav afara! Tocmai bun pentru gheata de la patinoar! Copiii s-au imbracat gros. Danut avea o salopeta gri, iar Cristiana una rosie. — Cristiana, ai luat patinele? intreba Danut. — Stii, patinele mele au ramas mici. Cred cA voi inchiria o pereche, spuse Cristiana. — Da, este o solutie bund, admise Danut. — Crezi ca vine si lulian? — Doar daca I-a iertat mama lui, zise Danut. — De ce trebuia sa il ierte? — Nu stii? A luat un calificativ slab si l-a pedepsit. — Bietul de el! ~ Ar trebui sa ne grabim. Altfel, nu mai gasesti patine. 10. Zapada a acoperit casele si pomii ca o plapuma alba. Fulgii de nea cad continuu. Casa noastra e in sarbatoare. Bunicul Bogdan a adus un brad minunat. Bunica Mioara face prajituri. — Cristi, pune bradul si hai sa-l impodobim! — Mami, pot pune globurile aurii? intreaba micuta Maria. — Poti sa le pui, spune mami. Ai grija s4 nu le spargi. Rau ma supar, daca se sparge unul! 78Fetita ia globurile stralucitoare. Vai! Unul a cazut pe jos. Copila a inchis ochii de teama. Ce noroc! Nu s-a intamplat nimic! - Mami, mami, globul nu s-a spart! striga fetita fericita. Punctele de suspensie 1. Danuta statea foarte cuminte. Sparsese vaza cea fru- moasa in joaca. Ce o sa zica mama? Sa ii spuna... Sa nu ii spund... Parca nu putea spune adevarul... Mama ar certa-o rau! Si totusi... - Cine a spart vaza? se auzi glasul mamei. — Sti... eu... a2... — Ai spart vaza? Mama era suparata. ~ Da, mama, eu am spart vaza. Am vrut sa dau vina pe pisicd... Acum stiu cad trebuie sA spun adevarul. ~ Foarte bine, spuse mama. Nu te voi pedepsi. 2. Georgel a venit acasd cam trist. Tata l-a vazut si l-a intrebat: — Ce s-a intamplat? Ai luat... ~ Nu, spuse Georgel repede. Doar ca sunt suparat... — De ce? - Am... pierdut... Am pierdut... of... stiloul cel nou! Nu stiu ce am facut cu el. Poate mi l-a luat cineva... ~ Nu fi trist. — Dar... imi pare aga de rau! - E acasa. E chiar pe biroul tau, spuse tata. Ce fericire! Georgel uitase stiloul acasa. 79INTR-O / INTR-UN 1. Suna telefonul. - Alo? ~ Mihaela, tu esli? se auzi la capatul firului. — Da, dar tu cine esti? intreb eu. —Ne-am cunoscut intr-o sambata la patinoar. Sunt Diana. - Diana! Ce bine imi pare c& te aud! De unde ai numarul meu? - De la Cosmin. fl cunosti, nu? El este colegul meu intr-un grup artistic. ~ Da, Cosmin este actorul nostru. Diana ma intreba din nou: ~ Vrei sA vii la ziua mea maine? - Cu placere, raspunsei cu. 2. Intr-o padure deas& traiau doi pitici: Pie si Pic-Pitic. intr-o seara cineva le batu la usa: ~ Cioc! Cioc! — Cine e ? intreba Pic. - Om bun, se auzi de afara. Pic deschise usa. Ce sa vezi? La usa era tot un pitic. — Cine esti tu? intreba Pic. Ce cauti pe aici asa de tarziu? - Ma numesc Plici, raspunse strainul. Am venit sa caut un urs cenusiu. Nu l-a vazut nimeni? —Nu am auzit, zise Pic. Ei, Pic-Pitic, tu ai auzit despre un urs cenusiu? - Am auzit ceva, raspunse Pic-Pitic. Deocamdata intra. Il vom cauta maine. 3, Intr-o seara am auzit niste zgomote in curte. Am aruncat o privire pe geam. Ce sa vezi? intr-un pom se urcase un pisoi alb. E] nu mai putea cobori. Am iesit afara. ~ Ce ai cautat acolo? am intrebat eu. 80- Miau! ~ Era curios, zise cineva in spatele meu. Intr-un asemenea copac te sui din curiozitate. Mai ales intr-o seara aga frumoasa. Era vecinul meu, Mihai. Intr-o mana tinea o scarita. Intr-un buzunar avea o jucarie. ~ Ce vrei sa faci? am intrebat eu. - Intr-o mana voi tine jucadria, a spus el. Cu cealalta voi potrivi scarita ca sa coboare. 4, Bunicii mei locuiesc intr-un sat de munte. intr-o vara, am pornit cu cativa prieteni spre munte. Drumul era greu, dar ce de frumuseti! Ioana striga: - Ei, Dane, uite, veverita a intrat intr-o scorbura! ~ Ba, uite o broscuta intr-un sant! Ce mica e! — Hei, cine sta pe loc? intreba Chiriac. Intr-un minut ne vom pierde. Apoi nu ne mai gasim nici intr-o ora! intr-un tarziu, Dorin spuse ingrijorat: — Hai s& ne intoarcem! Intr-o jumatate de ora se intuneca! 5, intr-o cutie de chibrituri traia un greieras. Toaté noaptea canta: — Cri, cri, cri! Stapanii casei se obisnuisera cu el. Dar intr-o seara la cutie veni o pisica. Ea glasui: — Miau! De ce nu ma lagi sa dorm? Greieragul raspunse: —Te las. Dar de ce dormi lang4 mine? Eu stau doar intr-un pai. - Am sa te m&nance, zise pisica. — Degeaba. Intr-un tarziu, stapanii te vor pedepsi, ras- punse greierul. Pisica pleca plictisita. La urma urmei e doar un greier intr-un pai! 81DINTR-O / DINTR-UN 1, Danuta era ingrijorata. Dintr-o clipa in alta trebuia sa vina mama. Si uite ce e in casa! ~ Doamne, ce e in casa aceasta? se auzi glasul mamei. ~ Eu nu sunt vinovata, spuse repede Danuta. ~ Desigur ca nu! Dulceata s-a varsat singura dintr-un bor- can! Laptele a curs tot sigur dintr-o cana! lar ciorbita a sarit singura dintr-o oala! Asa este? Danuta lasa capul in jos. Mama avea dreptate! 2. Dintr-o scorbura iesi o veverit&. Dintr-un cotlon aparu un arici. Intr-o clipa veni un iepuras, apoi un urs. Toti se intrebau: ~ Ce e? Ce s-a intamplat? Era Tic-Pitic care le spuse: - Dintr-o zi in alta vine primavara. Ar trebui sa ne pre- gatim. ~ Cum? intrebara animalele. ~ Sa pitim z4pada intr-un ascunzigs. Diutr-un adapost sa scoatem florile. Luam mireasma dintr-o sticluta fermecata gi parfumam padurea. Vreti? - Da, da! 3. Bunicul gi bunica au venit pe la noi. Ei sunt mereu plini de surprize. Acum au scos 0 papusica dintr-o sacosa. Ce frumoasa e ! - Surprizele nu s-au terminat! a spus bunicul cautand intr-un buzunar. - Ce ai acolo, bunicule? ~ Uite o carte! E dintr-o tara indepartata. Ai grija de eal Cartea o voi pastra intr-un sertar. Papusa 0 voi tine intr-o ladita noua. Ce fericita sunt! 824, Astazi face experimente. Doamna ne-a spus: — Copii, luati putin zahar dintr-o punga. Puneti zaharul intr-un pahar cu apa. Ce se intampla? - A disparut zaharul, doamna invatatoare! - Spunem ca s-a dizolvat, ne explica doamna luand sare dintr-un bol. Voi pune sarea intr-o oala cu apa. Ce se va intampla? - Pai, se va dizolva, spuse Dinu. — Ai dreptate! Acum voi pune cerneala dintr-un stilou intr-un pahar, Ce observati? Cornel raspunde: ~ Nu se dizolva. Se imprastie. 5. Dintr-o vizuina a iesit o vulpe. Unde sa gdseasca ceva de mancare? Dintr-un cotlon cineva spuse: — Ce faci, cumatra vulpe? — Cine esti? intreba vulpea. Nu iti recunose glasul. ~ Nici nu ai putea. Nu ma cunosti. Eu te stiu dintr-o seara. Ai fost la pescuit. Vulpea se gandi, spoi spuse: ~ Uuu! Am fost la pescuit intr-un moment greu. Nu am prins mare lucru dintr-o balta asa mica! - Ai mancat pe saturate! mai spuse glasul. ~ Adevarat! Am mancat dintr-un peste doua ore. De ce nu iesi? ~ Vrei sA4 ma mananci? Nu ies! Ce dezamagire! 83V-A/VA 1. Nicugor s-a agezat la birou. A luat gi o felie de paine cu dulceata. Imediat aparura trei muste. Bazdiala lor l-a enervat pe Nicusor: — Hei, cine v-a chemat aici? — Bazz! Bazz! raspunsera mustele. Nicusor lua o bucata de ziar. Plici! Plici! Dar nu a prins nici una. ~ Aga, va sa zica! Cine va rade Ja urmA, va rade mai bine! Dar mustele nici nu se gandeau sa fuga. 2. Costin si Cristi stau suparati pe banca. Vine si Dan: ~ Cine v-a suparat? ii intreba el. ~ Am facut o prostie, raspunse Costin. Am crezut ca va fi bine, dar nu a fost. Dan se interesa: - Ce ati facut? Poate va exista o solutie. — Ne-am batut si am spart un geam. — Si cine v-a certat? - Mama mea si taticul lui. Dan spuse din nou: ~ Ia, priviti! Vine mama ta, Cristi! Poate v-a iertat! - Ce bine ar fi! spusera cei doi. 3. Corina si Andreea s-au intalnit in fata scolii. Andreea parea suparata. Corina a intrebat: ~ Ce s-a intamplat? Doamna v-a dat prea multe teme? ~Nu. Avem de citit o carte si nu o gasesc nicdieri. — Cred c& v-a cam speriat cartea aceasta. Nici Dana nu a gasit cartea. Stii care e solutia? ~ Care? 84— Sa mergem la mama. Ea o va gasi cu siguranta. Lucreaza la biblioteca. — Multumesc, Corina! — Cu placere! N-AI / NAI 1. Gabriel canta la nai. Intr-o zi s-a intalnit cu un fost coleg. Acesta l-a intrebat: — Ce mai faci, Gabriel? N-ai mai venit prin cartierul nostru! - Nu prea am avut timp. Stii, sunt inscris la Scoala de Muzica, raspunse Gabriel. — $i canti la pian? se interesa colegul. - Nu, nu cant la pian. Cant la nai. De ce n-ai mai dat nici un telefon? — Nici eu nu prea am timp. Studiez pictura. Ce zici, n-ai vrea sa imi vezi expozitia? — E 0 idee grozava. Dar vreau sa vii si tu la concertul meu de nai. - S-a facut, spuse colegul incantat. 2. Gigel e tare lenes. Doamna controleaz4 temele. Mereu il intreaba pe Gigel: ~ De ce n-ai scris tema, Gigel? Gigel raspunde mereu: — Stiti, am avut treaba. Am ascultat un concert de nai. - Cine canta la nai? il intreaba doamna. - Cum cine? Si tata, si bunicul, si fratele meu, raspunde Gigel. - Dar n-ai vrea sa faci intai temele? Apoi poti asculta concertul. — Ba da. Va promit cA aga voi face. Dar noi stim ca promite degeaba. 853. In holul scolii elevii mari au deschis 0 expozitie. Unul dintre ei canta la nai. O intreb pe prietena mea: ~ N-ai vrea sA vedem si noi expozitia? Prietena imi raspunde: ~ Cum sa nu! Dar n-ai vrea sa facem mai intai lectiile? Cred ca doamna ne va da lucrare maine. — De unde stii? — Eu am intarziat. Dar cred ca tocmai v-a spus sa repetati. Nu e asa? Asa era, Doamna ne spusese sa repetam. Ia, ghiciti! Ce inseamna asta ? CEL / CE-L 1. Daniel si Didi au un coleg nou. Didi inca nu i] eunoaste. E] intreaba: — Care dintre ei este lon? — Cel cu sapea albastra, raspunde Daniel. — Ce-l aduce la noi in clasa? — Nu stiu ce-l aduce aici. Cred ca s-a mutat de curand in cartier. ~ Vine singur la scoalA? — Nu. Il aduce bunicul. Nu stiu de ce-] aduce. Scoala nu e departe de casa lui. — Iti spun eu de ce-l aduce. fi este frica de cainii de langa gradinita. 2. Dorin este la tabla. Mircea nu aude prea bine ce spune. El fi spune lui Doru: ~ Ce-l intreaba doamna pe Dorin? Doru ii raspunde: — Care dintre cuvinte este verb? — E simplu. Cel din stanga este verbul. ~ Acum ce- mai intreaba? 86~ il intreaba ce-] sperie asa de tare. — Aceasta e chiar o intrebare buna. Ce-1 sperie? Nu cred ca il sperie ceva. — Cui ii pasa ce crezi tu? rade Doru. 3. La concursul de biciclete s-au inscris trei baieti. Cel dintai se numeste Petre. El € cel care a castigat concursul anul trecut. Cel de al doilea e Ionut. E] nu a mai participat la concurs. Cel de al treilea este Tlie. El a fost al doilea anul trecut. Corina ii cunoaste si se intreaba: ~ Ce-l indeamna pe Ilie sa vina la concurs? Dana ii raspunde: - Cum ce-! indeamna? Vrea sa demonstreze ca intr-o zi va castiga. Nu stii ca e la concurenta cu Petre? ~ Bine, dar Petre? El a castigat deja. Acum ce-] mai face sa participe? — Vrea sa pastreze trofeul. NU-L 1. lepurasul se trezi devreme. Nimic nu-l mai putea tine in asternut. S-a facut cald. Iarba proaspata era din belsug. - Unde pleci asa devreme? Cine vorbise? Cine nu-l l4sa in pace? Dar daca era vulpea? — Hei, nu imi raspunzi? Ufl Ce bine! Iepuragul recunoscuse glasul. Acum nu-l mai speria. Cum sa-l sperie? Era Martinel, prietenul lui. - Sigur ca iti raspund. Dar stii ca imi este frica si de umbra meal 2. Mama s-a suparat rau pe Tudor. A spart trei borcane cu dulceata, Mama l-a vazut. Apoi l-a intrebat: ~ Cine a spart borcanele? 87Pe Tudor nu-l interesa intrebarea. Oricum avea sa minta. Parea nu-] cunosiea mama? - Tudor, cine a spart borcanele? - De ce nu-l intrebi si pe Gica? Ma invinovatesti doar pe mine, raspunse Tudor. ~ Ce rusine! Stii de ce nu-lintreb? Pentru ca am vazut cum tu ai spart borcanele. Micul Gica ii spuse mamei: ~ Te rog, nu-] mai certa pe Tudor! 3. Clogca avea sapte pui. Dar unde e unul? Nu-l vede nimeni? Unde e? L-a luat oare pisica? O intreb: - Pisicuto, nu-l vezi tu pe puiul cafeniu? — Nu-l vad pe nicdieri, raspunse pisica. Nu e sub pat. Nici pe pat. - Nu e cumva la tine? — La mine? Nici vorba. Era adevarat. Pisica nu-] luase pe pui. Era pitit in gradina printre flori. N-O 1, Maine avem lucrare la matematica. Trebuie sa repetam problemele speciale. Altfel, n-o sA stim. — Corina, cat timp iti ia sa repeti? — Dar nici nu repet, raspunse Corina. — Nu repeti? Dar n-o sa stii maine! = Chiar crezi c&é n-o sa stiu? ma intreba Corina. ~-Sunt sigura, Si nici n-o vei putea intreba pe Ada. Doamna n-o sa te lase! — $tii ceva? Vei vedea ca voi sti. Si n-o voi intreba pe Ada. Pa! 882. De astazi dimineata tot caut pisica. Unde poate fi? _ Intr-un colt? Intr-o ascunzatoare? N-o gasesc deloc. Mama s-a ingrijorat si ma intreaba: — Fetita mamei, ai gasit pisica? —Nu, mama, n-o vad deloc! Nu stiu unde poate fi! — Dar poate vrea sa n-o gasesti. Cine credeti ca a iesit dintr-o haina de blana? Chiar pisica mea! 3. Intr-o zi frumoasa de primavara am facut o excursie pe Dealul Alb. Ne-am luat cu noi tot ce trebuia. Chiar si binoclu. Am ajuns pe varful dealului. Eu il intreb pe Dan: — Dane, vezi stana aceea de oi? — Nu, n-o vad. Unde sa ma uit? — Sigur c& n-o vezi. Ce cauti cu binoclul spre cer? Uite, ¢ agezata intr-o vale! Acum o vezi? — Da, n-o vedeam din cauza copacului. Ce frumos se vede! NUIT 1. Azi este o zi frumoasa. Pe cer nu-i niciun nor. Razele soarelui stralucesc. Si totugi nu-i niciun copil pe afara! De ce oare? Intr-o casa doi copii citesc povesti. — Nu iegiti afara? ii intreaba raza de soare. —Nu-i timpul pierdut, raspunsera ci. — Nici voi nu iesiti? intreba raza copiii dintr-o gradinita. ~ Doar nu apune soarele, nu-i aga? raspunsera copiii. Copiii aveau dreptate. 2. Catalin e un baiat dezordonat. in fiecare zi isi cauta hainele. ~ Unde e camaga? Nu-i in cuier. Nu-i nici pe scaun. Unde poate fi? se tot intreaba baiatul. — Catalin, esti gata? se aude glasul mamei. 89—Nu, mama. Ai vazut cumva camaga mea? Nu-i de gasit pe nicaieri. ~ Desigur. Este in cosul de rufe murdare. Ai luat camasa doua zile, nu-i aga? Acum trebuie spalata! 3. Dutu a luat un calificativ slab, Nu-i deloc 0 veste buna pentru mama. Ce sa-i spuna? Ca nu a invatat nimic? — Ce s-a intamplat? se aude glasul Mirelei. Dutu ii arata caietul si spune: - Cred ca nu trebuie sa o mint pe mama, nu-i asa? - Aga este. Dar nu-i un capat de tara acest calificativ. Maine il poti imbunatati. Nu-i aga, Dutule? - Ai dreptate. Nu-i rau sa spui adevarul. N-AM 1. Jeri am fost la gradina zoologica. Am vazut 0 multime de animale. Dar n-am reusit sa zaresc cercopitecul. — Ce n-ai vazut? ma intreba tata. - N-am vazut cercopitecul. S-a pitit intr-un colt al custii si n-am putut sa il vad. —O sa-] vezi altadata. Hai sa mergem! ~ Dar n-am vazut toata gradina. Nu putem sa mai stam? — Bine. Hai sa vezi ce n-ai vazut. 2. Dorin a fost la concursul de matematica, iar Gherghina la literatura. Dorin o intreaba pe Gherghina: — Ce ai facut la concurs? — N-am reusit s4 iau premiul J. Dar am avut o nota mare. Tu ce ai facut? intreaba si Gherghina. - Eu am luat premiul I. Dar n-am reusit s& iau nota 10. Imi pare tare rau. - Crezi ca n-am muncit destul? ~- Am muncit, dar n-am atins obiectivul. La anul insa n-am sa ma las! Dorin era foarte hotarat. La fel si Gherghina. 903. Mama l-a trimis pe Mihai la piata. Ce greseala! Ce suparare! ~- Mihaita, ce ai cumparat? intreaba mama. —N-am luat zahar, dar am luat o masinut&d. N-am luat ulei, dar uite ce robotel am Juat! ~ Vai, Mihaita, de ce ai facut asta? Oare cand vei intelege ca gresesti? —N-am gresit, mama! — Cum n-ai gresit? Crezi ca vei indulci ceaiul cu masinuta? Crezi cA voi praji carnea cu robotelul? Ce copil rau! N-ARE 1. Tudorel a tare suparat. Fratele lui i-a spart cana preferata. — De ce te superi? intreaba tata. —N-am motive? se supara Tudorel. — Dar fratele tau n-are decat un an. Voi rezolva eu problema. ~ Cum? ~ Niciunul n-are cana, nu? Voi cumpara doua cani noi. — Ce bine! Acum Tudorel este fericit. 2. Alinuta isi dorea mult o pisica tarcata. intr-o zi tata veni acasa cu un pisoi alb. ~ Dar n-are blana tarcata! striga fetita. — Ce daca n-are blana tareata? Nu-i tot pisicA? o intreba tata. — Dar voiam o pisica tarcata! Aceasta n-are si ma iubeasca! Pisicul veni insa langa fetita si incepu sA toarca: sfarrr, sfarrrt 3. Tusa Ioana e tare batrana. Si n-are pe nimeni. Asa ca n-are cine sa 0 ajute la treaba. Uneori, o mai ajuta Danuta. 91~ Mama, tusa n-are paine. Merg eu sa ii cumpar, spune fetita. — Mergi, fetita mamei. Dar tusa n-are nici zahaér, Cumpara gi un kilogram de zahar. Ia si potocale. Nici din astea cred ca n-are. Fetita le cumpara gi le duce tusei. Apoi vine trista acasa. Mama o intreaba: - Ce s-a intamplat? - E tare greu pentru tusa. N-are pe nimeni langa ea! N-ATI 1. intr-o zi doamna invatatoare ne-a intrebat: - Copii, n-ati vrea sa facem ceva folositor? - Ba da, am raspuns noi. Dar ce am putea face? ~ N-ati vrea sa curatam parcul din fata scolii? — Ce idee buna! Sa mergem! - Stati putin! N-ati luat tot ce trebuia. ~ Ce ar mai trebui? Avem sapaligi, greble, foarfeci si pungi pentru gunoi. - N-ati luat hainutele! Ati putea raci! Ca intotdeauna, doamna avea dreptate! 2. Domnul invatator ne-a vorbit azi despre plantele de apartament. Nicugor e foarte interesat. El are acasa o adevarata sera. L-a intrebat pe domnul inva{ator: -N-ati vrea s imi vedeti florile? Poate e ceva ce n-am facut bine. Domnul invatator se duse dupa-amiaza la Nicusor. Sub brat tinea o carte despre plante. - Nicugor nu-i acasa? intreba dansul. ~ Sigur ca este, raspuse mama. Dar n-ati dori sa intrati? Nicusor uda florile. 92- Ce carte interesanta! se auzi glasul lui Nicusor. N-ati putea sA mi-o imprumutati? ~ Cartea e a ta, Nicusor! spuse domnul invatator. - Va multumesc! N-AU 1. Andrei si Gabriel s-au imbolnavit. De ce oare? N-au respectat regulile de igiena. - Andrei, de ce n-au patit nimic colegii nostri? intreba Gabriel. - Iti raspund eu, se auzi glasul doctorului. Ei n-au facut ca voi. N-au mancat cu mainile murdare. Si nici n-au baut apa infierbantati. - Chiar aga? se minuna Andrei. Dar cum de n-au facut ca noi? ~ Au fost atenti la explicatiile date. N-au fost in clasé doar sa viseze! Avea dreptate. Andrei si Gabriel n-au fost atenti in clasa. 2. Anul acesta este o iarna blanda. Cateva berze nici n-au plecat de aici. S-au retras aproape de curtile oamenilor. Vor ierna in tara noastra. — Cum de n-au plecat berzele? il intreaba Teo pe bunicul. — E destul de cald. N-au de ce sa se teama de frig. Uite, n-au de gand nici sa plece de langa noi! ~ Da, n-au sa plece. Hai sa le dam paine! - Sa le dam. Daca n-au vrut sa plece, nici n-au sa refuze painea. 93Alte ortograme 1. Cerul s-a acoperit de nori inca de ieri. Pe la pranz a inceput sa picure. De atunci ploua intruna. Ghit4 si Claudia stau suparati in casa. Ghita intreaba: — Claudia, nu te-ai plictisit? - Ba da, raéspunse Claudia. Dar n-am ce face. Nu vezi? Ploaia n-are de gand sa stea. ~ Oare unde 0 fi soarele? - Crezi cA va iegi curand? —N-as crede. Uite cati nori sunt! 2. Codrut a cazut cu bicicleta. Si-a fracturat un picior. M-am dus Ia el si ]-am intrebat: ~ Ce-ai facut? Doar ti-am spus sa nu repeti figura aceea! —Nu te-am crezut, spuse Codrut. Iarta-ma, te rog! —Acum te-ai convins, nu-i asa? — Da, m-am convins pe pielea mea. Stii ce tare doare? — Stiu. Dar ai fost reprezentantul gcolii. — Imi pare rau. - Sa-ti para! Ai grija de tine! 3. Invatatorul ii chema la catedra pe cei trei neastamparati. Elevii i-au adus caietele. — De ce n-ati tacut cand y-am atentionat? intreba domnul. — Daca ei n-ar fi vorbit, eu ag fi terminat, spuse Tonel. — Nu-i adevarat, zise si Mircea. Si Tonel a vorbit. I-a cerut cartea lui Laurentiu. — Da, zise Tonel. Laurentiu mi-a luat cartea pe furig. — Ai facut asta? intreba invatatorul. ~ Am crezut ca nu-i trebuie. ~ Sa nu mai faci asta niciodata. Mai intai sa intrebi! 944. Puii de veverita se inapoiara la scorbura. Se innopta, iar cerul incepuse sa se innoreze. ~ Ei, l-ati gasit pe vulpoi? ii intreba mama. ~Nu, nu l-am gasit. Dar poate ca-i mai bine asa, raspunse puiul cel mare. — Precis e mai bine asa, zise si puiul cel mic. N-ati vazut ce urme mari a lasat pe carare? ~ Tu nu stii bine. Urmele acelea le-a lasat ursul, nu-i asa? - S-ar putea, spuse din nou puiul cel mare. Ce bine ca suntem acasa! 5. Intr-o zi am plecat cu prietenii dupa zmeura. Ne-am luat oale de pamant, palarii pe cap si apa. Ne-am indreptat spre zmeuris. Doamne, cata zmeura! Si ce buna era! ~ Ei, mai puneti zmeura si pentru acasa! rAse Cristi. - Crezi ca n-avem timp? zise Tudor. Dintr-un colt se auzi un zgomot. Zambetul mi-a inghetat pe buze. Un iepure tasni pe langa noi spre padure. ~- Doamne, ce m-am speriat! zisei eu. ~ Cine nu s-a speriat? es SATE 95