TULHIN ANDREI

Jurnal
Cpitan la 15 ani
de Jules Verne
Date despre autor:
Dup ce a terminat studiile de la liceu, Verne a plecat la Paris, pentru a-i continua studiile.
n 1848, mpreun cu Michel Carre, a nceput s lucreze la operetele muzicale, din punct de vedere
literar. Cnd tatl lui Jules Verne a aflat c fiul su scria i compunea mai mult dect nva pentru
Drept, i-a ntrerupt sprijinul financiar. n perioada aceasta s-a ntlnit cu autori de reputaie, cum ar fi
Alexandre Dumas i Victor Hugo, care i-au dat nite sfaturi foarte bune. ns cea mai mare realizare
pe plan personal a lui Jules Verne a fost cstoria sa cu Honorine de Viane Morel, o vduv cu dou
fiice. S-au cstorit la 10 ianuarie 1857. Ajutat de optimismul i ncurajrile ei, Jules Verne a
continuat s scrie i s caute activ un editor ce ar fi putut s-i publice cartea.
Pe 4 august 1861 s-a nscut copilul lor, Michel Jean Pierre Verne. A fost descris de ctre tatl su ca
un enfant terrible (un copil teribil). Trecnd peste obieciile exprimate de Jules Verne, el s-a cstorit
n secret cu o actri, cu care a avut doi copii. Un moment semnificativ n viaa literar a lui Jules
Verne l-a constituit apariia lui Pierre-Jules Hetzel, unul dintre cei mai importani editori francezi,
care a mai publicat operele lui Victor Hugo, George Sand, Erckmann-Chatrian i muli alii.
Cnd s-au ntlnit, Jules Verne avea 35 de ani, iar Pierre-Jules Hetzel avea 50 de ani, i de atunci
pn la moartea lui Hetzel ei au format un excelent tandem - scriitor i editor. Imediat dup aceast
ntlnire norocoas Verne a publicat romanul Cltorie spre centrul Pmntului (1864). Au urmat:

De la terre la lune - De la Pmnt la Lun (1865)

Vingt Mille Lieues sous les mers - 20.000 de leghe sub mri (1869)
Le tour du monde en quatre-vingts jours - Ocolul Pmntului n 80 de zile (1873)

Fratele su, Paul Verne, a contribuit la Ediia Nr. 40 a Festivalului Francez de la Mont-Blanc, unde a
adugat operele coleciei de povestiri ale fratelui su, Doctor Ox, n 1874. Jules Verne a rmas cel
mai tradus scriitor de romane; potrivit statisticilor UNESCO operele sale au fost traduse n 148 de
limbi. Anul 2005 a fost anul centenarului morii scritorului marcat n Frana i n alte ri francofone,
printre care i Romnia, prin reeditri ale volumelor sau ale unor opere de exegez despre Jules
Verne.

CITAT
n ziua de 2 februarie 1873, briculgoelet Pilgrim se afla la 4357'
latitudine sudic i la 165 19'
longitudine vestic fa de meridianul de
la Greenwich.
n timpul pregtirilor de plecare,
doamna Weldon i tovarii si de
cltorie venir pe puntea briculuigoelet. Cpitanul Hull se apropie de
pasagera sa .
Aadar, ne-am neles, doamn
Weldon: dac vrei s cltorii pe
Pilgrim, o facei pe
rspunderea dumneavoastr.
Dick Sand ndrgise copilul, care, la
rndul su, simindu-se iubit de acest
frate mai mare, cuta s fie mereu cu
el. n lungile i desele rgazuri dintr-o
cltorie pe ap, cnd marea-i linitit i
pnzele nu cer noi manevre aa cum era
cazul cu Pilgrim acum Dick i Jack erau
aproape ntotdeauna mpreun.
Uite colo! rspunse micul Jack, artnd
un punct pe mare, printre dou din
pnzele bompresului.
Dick Sand privi cu atenie spre punctul
artat i strig imediat, cu glas puternic:
-O epav pe direcia vntului, la
tribord8 nainte!
La lumina zilei, care ptrundea n voie
prin luminator, cpitanul Hull recunoscu
cinci
trupuri de negri. Dick Sand, mergnd de
la unul la altul, avu impresia c srmanii
mai respir nc.
- Pe bord! Pe bord! strig cpitanul
Hull.
De! Se poate ca aceste crustacee s nu v
intereseze; v asigur ns c ai vorbi cu
totul
altfel dac ai avea stomac de balen! Ce
osp ai mai trage atunci! Oare nu mai
rmsese n via nici un marinar de la
bordul lui Pilgrim? Ba da! Unul singur! Dick
Sand, dar care nu era dect elev-marinar i
nu avea dect cincisprezece ani! Cpitan,
ef de echipaj, marinari, se putea spune c
tot echipajul era acum ntruchipat de el.

IMPRESII
Pe data de 2 februarie 1873 vasul Pilgrim
apartinand armatorului american James Weldon a
parasit apele Noii Zelande dupa o bogata
vanatoare de balene indreptanduse spre San
Francisco.
James Weldon fiind nevoi sa paraseasca Noua
Zelanda fiind chemat pentru a incheia o afacere
importanta fiind nevoit sa isi lase in urma sotai si
copilul sau. Cand doamna Weldon a aflat ca Pilgrim
urma sa acosteze in portul Noii Zelande aceasta face
o intelegere cu capitanul Hull de pe Pilgrim sa ii duca
in San Francisco. Capitanul Hull a fost de acord cu
conditia ca acesta nu era raspunzator daca se intampla
ceva cu doamna Weldon.

La bordul lui Pilgrim tanarul Jack il intalnii pe

Dick Sand un novice de 15 ani printre toti ceilalti
marinari dar cu un viitor promitator in flota lui
James Weldon.

La un moment dat in timpul calatoriei micutul Jack

a observat o epava.Capitanul Hull pleaca sa
investigheze aceasta epava la bordul caruia afla un
caine si 5 negri.

Dupa inca cateva zile pe mare apa s-a facut

brusc rosie din cauza crustaceelor.Vazand asta
capitanul Hull isi dadu seama ca prin preajma
trebuie sa fie o balena.Intradevar o balena sa arata
numaidecat in fata acestora.Acesta lasa corabia pe
mana tanarului Dick si a celor 5 negri deoarece avea
nevoie de echipaj sa prinda balena.Capitanul lansa
pescadronul si porni spre balena.Dupa multe ore
pescadronul capitanului fu lovit de coada balenei si
scufundat iar echipajul pieri in apele mari.Acum la
conducerea lui Pilgrim era doar un baiat de 15 ani.

n timpul nopii se obinuiete adesea s

se reduc numrul pnzelor i mai cu
seam s se strng velele de sus: sgeile,
zburtorul, rndunic i celelalte. Aceasta
se face ca msur de prevedere, pentru
cazul n care s-ar isca pe neateptate vreo
furtun. Dar Dick Sand crezu de cuviin c
poate renuna la o asemenea msur de
precauie.Starea atmosferei nu lsa s se
prevad nimic suprtor
Aici,doamn Weldon, aici! spuse el.
Pmntul pe care l-am vzut nu poate fi
dect punctul acesta pierdut n mijlocul
Pacificului! Nu poate fi dect insula Patilor!
Nu exist alt insul prin regiunea asta!
.i zu c micul Jack fu cel ce gsi camera
de culcare de care aveau nevoie! Alergnd
pe la poalele rpei, el descoperi un fel de
peter care se deschidea n dosul unui cot
fcut de stnc. Grota din stnc avea
pereii foarte netezi. Era adnc scobit, aa
cum sap marea atunci cnd valurile
zvrlite de furtun bat mnioase coasta.
Bieaul era ncntat. i chem mama cu
strigte de bucurie i-i art, mndru
descoperirea lui.
Bine, Jack! rspunse doamna Weldon.
Dac am fi robinsoni sortii s trim mult
vreme pe acest rm, nu am uita s dm
acestei peteri numele tu!
Bine, o s ne mprietenim cu timpul!
rspunse Harris. Odat ajuni la ferm, o s
ncalece pe un ponei drgu, care o s-i
spun numai lucruri bune despre mine!

-Nu cred c Dick Sand se gndete s se

ntoarc pe coast pe drumul pe care l-am
fcut mpreun, fiindc e sigur c s-ar rtci
n mijlocul acestor pduri uriae. Nu m
ndoiesc ctui de puin c o s caute s
ajung la unul din rurile care curg spre
rm, pentru a putea cobor pe o plut
cursul rului. Altceva nu-i rmne de fcut i
sunt sigur c
la hotrrea asta o s ajung.
n ziua aceea a fost mare srbtoare n
casa negustorului californian. Cel mai cald

Corabia condusa de Dick inainta pe mare cand

dintrodata o furtuna aparu de nicaieri.In urma
furtunii corabia isi pierdu panza principala dar
se si abatu de la traseu.

Aproape ca isi pierduse incredera cand

dintr-o data Tom, unul dintre negri, vazu ceva la
orizont.In urma consultarii harti Dick si-a dat
seama ca era insula Pastilor.
Hercule, un alt negru, observa pamant din nou de data
aceasta era tot o insula de proporti mai mari decat
ultima dar si aceasta parea parasita.Fiind nevoiti sa
acosteze acestia se indreapta spre insula.Cand ajung
aproape de insula corabia se izbeste de niste stanci si
este inghitita de ape dar nu innaite ca intreg echipajul
si pasagerii sa poata parasi nava si sa salveze cateva
provizii.Peste noapte echipajul dormi intr-o pestera.
In cealalta dimineata Dingo, cainele, incepu sa latre
furios.Era un explorator pe nume Harris care ii
lamureste exact unde se afla, adica pe coasta
Boliviana, in America de sud.Harris le propune sa il
insoteasca la ferma fratelui sau unde vor gasi
mijloace de transport pentru a-si continua calatoria
spre San Francisco.

Odata ajunsi la ferma Dick se mira de

multitudinea de specii de animale pe care le
gaseste acolo, cum ar fi struti, papagali.
Echipajul de pe Pilgrim il suspecteaza pe Harris
ca fiind un negustor de sclavi deoarece vad urme
de sange intr-un copac, furci pe care Tom le-a
recunoscut imediat ca fiind furci cu care negrii
erau legati. Dick si Tom hotarasc sa ramana
secretul lor pentru a nu o ingrijora pe doamna
Weldon.
Dick si Hercule construiesc o pluta cu care sa
scape de pe insula pana la Sfantul Paul de
Luanda unde vor gasi ajutor.

In finala fost o sarbatoare mare iar

doamna Weldon a strigat in cinstea lui

cuvnt de laud a fost cel rostit de doamna

Weldon n cinstea lui Dick Sand, cpitan la
cincisprezece ani!

Dick Sand cpitan la cincisprezece ani