Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Structuri Urbane Sandu
Structuri Urbane Sandu
-ambianta-este proprie spatiului urban care este creat prin exercitarea functiunii si subliniaza suplimentar un mod subiectiv de
intelegere a spatiului urban
-structura spatiului urban- exprimarea fizica a structurii functionale si a contextului social-uman in care se constituie
-daca cele doua trasaturi nu se exprima complementar apare starea de insuficienta (nepotrivire intre functie si ambianta luate ca
forma) Sunt cazuri cand functia este inclusa artificial unor spatii neutre; o alta aditionare a structurii spatiului urban este de natura
temporara ea trebuie sa corespunda in timp.
-struct spatiala urb raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin intermediul struct functionale, si direct unui ansamblu de senzatii
considerate etic, estetic si psihosociale in timp.
-ambianta mediu (fizic, social, moral) in care traieste cineva in care se afla ceva
-functionalitate capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de conservare) , de pastrarea trasaturilor pozitive (prin pozitiv se
intelege acea trsatura care contribuie la mentinerea starii sist respectiv indiferent daca aceasta convine sau nu)
-cerinta functionala implica, in realiatate , mentinerea dar si modificarea unei functii; modul de interpretare al cerintelor functionale se
transporta impunandusi consecintele la nivelul cadrului urban si al culturii urbane
-cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor, oferind camp deschis cerintelor funct reale(in sensul
depistarii lor si al aprecierii calitative si cantitative in contextul existent si posibil in viitor)
-cf apare intr-un anumit teritoriu urb si rezulta din starea acelui teritoriu; ea nu poate fi impusa teritoriului printr-o simpla decizie
deoarece:
--- ca ipostaza a mobilului uman angajat in dezvoltarea organismului urban cf este si un produs al starii de
echilibru a sist de elem de viata urbana, semnaland o iminenta modificare a echilibrului intr-o anumita directie
--- desi cf apare in cadrul elem de viata urbana deteminate functional, ea opereaza prin intermediul elem de viata
urbana determinate functional ambiental si vizeaza cadrul urb
-cf are un car. activ.
- echilibrul organismului urban superficial prin pastrarea fortata a unei trasaturi
-cf tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre antrenarea unor functi noi pentru sistemul(zona) respectiv(a).
-in realitatea urb se constata un proces de evolutie a cf de la formare pana la afirmarea ei brutala
-trebuie evitata faza brutala; sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a procesului reformativ
-cf impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban prin intermediul unei reorientari a functie,i a unuia sau mai multor
elem ale sist respectiv
- FUNCTIA URBANA PRIORITARA se detasaza din functionalitatea structurii urbane si defineste caracterul de organism urban
1.LEGATURA FUNCTIE PRIORITARA ZONIFICARE
-org necontemporana > zonificare stricta > nu constituie un impediment in afirmarea functiei prioritare
motive: - modul de viata al societatii este zonificat
- suprafata restransa a organizarii > functiile gaseau usor relatii intre ele.
-org contemporana > - crestere nemasurata
- tinde sa estompeze functiile prioritare
- nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului urban)
- transformare continua
- functia prioritara element transformabil , generat de transformarea de ansamblu a organismului urban
- nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu functia prioritara
Functia urbana este adresata teritoriului si implica exteriorul orasului.
2. FUNCTIA PRIORITARA PRINCIPALUL FACTOR DE OMOGENIZARE
-intr-o zona , functia prioritara > produs structural cu rol de structurare si produs functionalist la nivelul respectiv
- asigura - spatiu eterogen
- zona omogena
CARACTERISTICILE ORGANISMULUI URBAN : ansamblul zona/oras
- materiala
structurii organismului urban
-afirmare
esenta a
- spirituala
mediului in care este situat organismul
-se exprima prin cadrul urban si solicita la nivel de spatialitate si functionalitate raportul dintre ansamblu si detaliu
FUNCTIE exprimarea nevoii ca cerinta >impunerea unei activitati
FUNCTIUNE un spatiu este in activitate (ex functie comerciala , functiune rezidentiala spatiul magainului a fost transformat in locuinta .)
FUNCTIONALITATE este rezultanta unui complex de functiuni
- este o calitate a spatiului ; o stare a spatiului ; un spatiu are o functionalitate buna sau nu
FUNCTIONARE - exercitarea acestei calitati in spatiu; este de natura procesului si nu de natura calitatii
-nevoia de ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu >factor in formarea si definirea unui anumit
comportament urban.
13. CRITERII DE APRECIERE A COERENTEI UNUI PARTIU AUBANISTIC (6)
-partiul urbanistic este exprimarea complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban , precizand localizarea functiunilor,
ocuparea si utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare , atat in planul cadrului natural cat si planul cadrului socio-economic si
estetic ; el exprima caracteristicile sistemului :
-eterogenitatea elementelor componente
-existenta structurii (ansamblu format din elemente si relatii)
-dimensiune ecologica (ambient >configuratie situata in afara perimetrului cu
care sistemele intra in dialog)
-comportament dinamic
-existenta structurii sistemului (a ansamblului format din elementele si relatiile sistemului) asigura coerenta sa
-pot aparea erori dintr-o analiza superficiala > cercetare atenta , multidisciplinara , pentru stabilirea corecta a situatiei din teren > evaluare
corecta a nevoilor si a posibilitatilor de realizare a functiilor respective
-partiul urbanistic este un instrument de lucru ;se fixeaza intr-o etapa distincta a procesului de cercetare-proiectare
date de tema
date existente
|
|
_______
__________
____ \/___
_____\/____
|analiza |
| stare
|
| definirea |
| raportare |
|situatiei | ---> |
| ---> |
|--->|
|
|existente|
|existentului |
|premiselor |
| sistematica |
/\
|
|
____\/____
|criterii de
|definirea |
|apreciere
|variantelor |
|a situatiei
|de studiu _ |
____\/_____
|analiza
|
|valorica
|
____\/____
| solutia
|
activitate
/
\
Uman
^
v
institutie/----<-----\spatiu
-SPATIU+INSTITUTIE - DOTARE (parte a echipamentului teritoriului dezvoltata in cadrul locuirii)
-cand dotarea exista , functioneaza =>echipament
-echipamentul urban evidentiaza functionalitatea unui teritoru ; se defineste ca fiind ansamblul de elemente fizice existente in oras si necesare
exercitarii unei game de functiuni asumate de acesta; echipamentul se traduce fizic , pe sol , prin constructii si spatii amenajate .ex
cinematograf, statii de metrou , plantatie de protectie
-------> functie
-echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate ; se caracterizeza prin calitate (natura si nevelul de amenajare) si
cantitate (raza de influenta, capacitate); este o componenta a unui teritoriu care releva ocuparea acestuia de catre o comuniune umana ,
printr-o grupare (adaptare) a spatiului ca spatii adaptate =>ADECVARE
-spatiul adecvat corespunde exercitarii unei activitati umane; trebuie supus unei gestiuni de folosinta in cadrul unei institutii corespunzatoare.
19. EFICIENTADE UTILIZARE A TERITORIULUI . CRITERIU DE JUDECATA A PARTIULUI
-proces dialectic al cercetarii
-punct final / punct de plecare / mijloc de verificare a rezultatelor cerute / instrumente de lucru flexibile / proces integrator al cercetarii
-eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de judecata a coerentei partiului urbanistic ( in cadrul unui partiu urbanistic privind
remodelarea urbana a unei zone de interes istoric ) =>criteriu de apreciere a coerentei unui obiect cercetat global , ca o structura.
-valorificarea caracteristicilor +pastrarea specificului unei zone
-mod de tratare nou-vechi
-ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale
-asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea rapartitiei dotarilor
-salubrizarea totala a zonelor cenrtale si istorice
-o mai buna circulatie carosabila si pietonala
-este un proces integrator al cercetarii , care impune acumularea unor informatii de natura foarte diferita si reductia lor la aspectele esentiale
-prin el insasi -> ca mijloc de verificare al rezultatelor cercetarilor , impunand , prin cumularea unor informatii de natura foarte diferita si
reducerea lor la aspectele esentiale
20. FUNCTIONAREA ORGANISMULUI URBAN.PRINCIPII .CONDITIONARI MOD DE ABORDARE
-organismul urban functioneaza prin conlucrarea mai multor subsisteme
-orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d. p. d. v. :
ALCATUIRE
FUNCTIONARE
DEZVOLTARE
________________FORMA___________________
|
|
|
GESTIONARE
\/
\/
\/
/
FUNCTIE ---------->FUNCTIONALITATE-------->FUNCTIONARE -PLANIFICARE
\
CONJUNCTURA
-functia in orice sistem , deci si in organismul urban , are un rol functional care asigura functionalitatea , prin intermediul activitatilor oamenilor
-este exprimarea nevoii ca cerinta ->impune o activitate
-functionalitatea organismul urban (oras , ansamblu,zona ) se caracterizeaza in orice moment al existentei lui printr-o anumita functionalitate =
capaciitatea structurii sale de a raspunde unui complex de nevoi care se manifesta in acel moment in teritoriu ; functionalitatea este
rezultanta unui complex de functiuni ; este o calitate a spatiului , o stare a spatiului ; un spatiu are o functionalitate buna sau nu
-functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu ; este de natura procesului si nu de natura calitatii -este un proces in timp
-exercitarea dreptului la functia respectiva , printr-o activitate
-arhitactul gandeste, pe baza unei FUNCTII , o FUNCTIONALITATE , nu o FUNCTIONARE
-functionarea depinde de resursele financiare , de gradul de civilizatie aloamenilor, de intretinere, ea este influentata de forma
-functiunea un spatiu este in activitate (ex functia comerciala , functiunea rezidentiala; saptiul magazinului a fost transformat in locuinta)
functie-functiunefunctionalitate functionare
-MOD DE ABORDARE:
1)conceptia functionalista -explica faptele urbane prin functia lor , prin rolul lor pe care il joaca in sistemul total al culturii , cum se leaga unele cu
altele in interiorul sistemului
2)metoda de analiza structural-functionalista - da functiei un sens logic ; exclude semnificatia fizica a functiei, nu este satisfacatoare pt. ca
analiza oricarei functii trebuie sa ajunga la o exprimare fizica
3)abordarea moderna diferentiat-cumulativa in oras exista mai multe manifestari ce se suprapun; fiecare manifestare are o motivatie si o
definire in timp ; aceste manifestari sunt diferite, dar efectul rezultant este de suprapunere a lor
_____________________ABORDARE___________________
\/
\/
\/
\/
SINCRETICA SINCRONICA
SINERGICA
DIACRONICA
\/
\/
\/
\/
efecte de la comun ef de concomitenta
ef de structuralitate ef de continuitate
|________________|_____________________|______________|
\/
STUDIU DE SUPRAPUNERE IN COMPARATISM SISTEMIC
\/
ABORDARE DIFERENTIAT-CUMULATIVA
-sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor unor arte diferite ; reunire a unor elemente eterogene apartinand unor doctrine
filozofice
-sincronic care exista sau se produc in acelasi timp , in aceeiasi perioada
-sinergie asociere a mai multor organe sau tesuturi pt. indeplinirea aceleiasi functii
-diacronic evolutiv , istoric
21. GRAD SUPERIOR DE ORGANIZARE IN PROCESUL DE RESTRUCTURARE URBANA
-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau de introducere si dezvoltare a unor relatii noi
intr-un context urban =>modalitati prin care relatiile si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului =>sistemul va suferi
modificari in urma aparitiei unor cerinte , rezolvarea acestora avand ca efect functionarea mai buna si implicit , un grad de organizare superior
-s-a observat ca nu separarea functiunilor sta la baza diferentierii lor ci asocierea lor (de cele mai diferite compatibilitati)
-deci, o organizare superioara nuinseamna separarea functiunilor si ierarhizarea lor in functie de ponderea pe care o au , ci tocmai asocierea lor
, mijloc de coroborare functionala , ceea ce duce la cresterea interesului fata de sistemul respectiv
-coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte , in masura in care ea se poate constitui in termeni de animatie urbana ; in planul
coroborarii functionale a texturilor de elemente urbane apar germenii unei ambiante urbane
-integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu se ajunge la ansamblul multifunctional integrat, ansamblu cu o organizare superioara si cu
caracter integrator , iar integrand mai multe astfel de amsambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din:traseu urban
integrator, ansambluri multifunctionale integrate, zona cadru (terit restructurat)
se defineste ca principiu de baza cautarea unei discipline in organizarea urbana; atunci apare ideea de zonificare a teritoriului urban si
ideea ca structurii urbane i-ar fi tipica o anumita tipologie
idei transpuse configuratia arborescenta noi orase si cartiere mari de locuinte
1.
Configuratia arborescenta (dendromorfica): variaza nr palierelor, nr relatiilor pe element
ex: Chandigarh, Brasilia
apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii, socialistii primul oras: Harlow, Anglia)
practicarea metodei a dovedit eroarea comisa in modul de gandire transformarea unui principiu de ordonare a elementelor structurii
urbane intr-o gama de uniformizare a acestora tanspusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar
C.Alexander considera ca configuratia necesara este cea de copac pe care s-au altoit elemente ale configuratiei in retea relatii care se
stabilesc intre elementele sistemului de elementele de viata ale organismului urban, nu se realizeaza exclusiv univoc de la element la
element
[...grafic...]
2.
Configuratia in constelatie:
exprima planul asezarii planimetrice a elementului in teritoriul orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de interese in
planul spatio-functional, cat si a unor suprapuneri fizice spatiale
apare pericolul amestecului intamplator
o problema a urbanismului actual este de recomandat sau nu, dispersarea uniforma a elementelor de viata urbana in teritoriul urban
tb realizata dispersarea uniforma pe fiecare palier al retelei de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu elem altei structuri
caracterul uniform al dispersarii in teritoriu al elementelor de viata urbana este valabil numai la nivelul fiecarui palier in parte
4.
5.
6.
7.
8.
mod de determinare pt un anumit teritoriuse poate face, in urma unui recensamant, o impartire in ZONE DE OMOGENITATE; fiecare
zona este caracterizata de suparafata S, de populatia P si de densitatea D
etapele sunt:
determinarea numarului de zone
determinarea S, P, D pt fiecare zona
listarea suprafetelor in ordinea descrescatoare a D
alcatuirea unui grafic patratic (100 unitati pe latura)
construirea punctelor de intalnire ale valorilor respective o CURBA
se duce diagonala graficului
[.....grafic.......], unde :
pe OY P (procente in ordinea determinarii)
pe OX S (procentual)
indicele de ocupare in teritoriu este dublul suprafeteiconsiderate intre curba obtinuta si diagonala patratului;
avem 0 ic 1:
ic=1, cand curba se suprapune pe linia graficului (populatia concentrata intr-un sg punct)
ic=0,5, cand populatia este perfect distribuita in teritoriu
ic=0, cand graficul coincide cu diagonala
10.000 Ic = ...
(pt simplificare)
indicele de ocupare se foloseste la comaparara unor teritorii dpdv al raspandirii poulatiei; se poate alcatui un indice similar, folosind in loc
de populatia P elemente de viata urbana comparind cu Ic concluzii privind concentrarea existenta in teritoriu apropiere de
normalitate indrumare a dezvoltarii
25. Structura urbana. Integrarea spatio-funcionala a activitatilor in teritoriu
-
ansamblul elementelor morfologice se releva ca o totalitate sistemica a carei reprezentare se poate face astfel:
[....grafic....]
relatia dintre cele 2 structuri (functionala si spatiala) se defineste de la pentru om la in raport cu omul, in sensul trecerii raportului
functional-uman in raport fizic-uman; nu este o relatie de interdependenta prin paralelism , ci o relatie de interdependenta prin integrare
sistemul integrat de elemente de viata urbana si elemente de cadru urban
deci, structura urbana este constituita din totalitatea relatiilor ce se stabilesc, in teritoriul urban, intre elementele constitutive ale
organismului urban: functionale, psiho-sociale, fizic-spatiale, concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul natural, prin
integrarea structurii functionale cu structura spatiala
analiza organismului urban impune analiza structurii sale
o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate efectua fara a lua in calcul organizarea, pe mai multe paliere, a
sistemului organizara, pe mai multe paliere, a sistemului organismului urban si formarea lui pe cele 2 planuri: spatial-functional / spatialreceptiv
pornind de la existenta acestor 2 planuri, analiza organismului urban va trebui sa cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a
compozitiei
tipuri de limite
1. limite globale de dezvoltare: instrumente de lucru pe termen lung, in plan macroteritorial, in evolutia de ansamblu a teritoriului
2. limite operationale (de control si interventie); limite operationale de studiu (se manifesta doar in cadrul studiului)
3. limite normative: sunt limite pe termen scurt; definesc natura; tind spre valoarea lor, normand spatiul ca suprafata sau volum
4. limite functionale: reflecta unitatea structurala; se stabilesc intre sistem si mediul inconjurator (ex: limita centrului istoric); rezulta
din considerarea suprapunerii intereselor in teritoriu
a.
b.
-
utilizarea modelelor matematice in sistematizare: trebuie sa se bazeze pe o metodologie bine definita metoda de sistematizare urbana
complexa are ca scop studiul varientalor de dezvoltare urbana propusa pe parcursul studiului solutiei de sistematizare
a. analiza pe functiuni urbane
b. analiza comparativa a variantelor in vederea deciziei
zonificare functionala / date demografice / forta de munca / fondul locuibil
ia in studiu fiecare element al sistemului urban corespunzator functiunii respective, determina necesitatile sale de dezvlotare, le compara
cu posibilitatile de realizare propuneri pentru viitor
variante pe baza unor prognoze preliminare alcatuite de catre specialisti imagine intuitiva a posibilitatilor de dezvoltare a orasului
variantele de dezvoltare verificate cu ajutorul metodelor matematice sunt supuse priocesului de decizie
pt a se deduce procesul constitutiv al organismului urban tb analizata structura sa abordata sincronic si diacronic
- abordare
sincretica
/
sinergica
/ studiu de suprapunere in comparatism sistemic
sincronica/
diacronica/
abordare diferentiat cumulativa
II.
III.
modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc in interiorul organismului urban la cerintele prezentului la realitate
necesitatea reevaluarii istorice, arhitecturale, arheologice;
personalitatea orasului este legata de trecut
situatii: cadrul este valoros in sine / cadrul este oarecare, dar este de interes istoric / cadrul contine opere si spatii
foarte valoroase
modalitati: izolarea valorilor numai in cazuri exceptionale (izolare cu bariera de verdeata este o solutie imediata, dar
simplista) / integrarea valorilor in organismul urban (intervine maiestria arhitectului)
probleme: evaluarea valorilor: in raport cu orasul / in context mai lung valoare de obiect / de ansamblu
calitati:
realizarea continuitatii vechi-nou
evidentierea unor monumente existente
refacerea functionalitatii spatiului
ordonarea circulatiei
necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata
uzura fizica si morala a fondului construit
necesitatea salubrizarii
calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari corespunzatoare si prin inlaturarea amenajarilor insalubre si nocive
necesitatea de a utiliza cat mai eficient terenul
in directa relatie cu caracterul orasului
probleme: rezolvarea circulatiei / modul de ocupare a teritoriului in raport cu destinatia constructiei
calitati:
proces integrator spatial si social tb tinut cont de relatia intre zona respectiva si restul orasului
tb sa aiba limite care sa fie bine stapanite pt ca modernizarea unei zone are implicatii esentiale in zonele
inconjuratoare
tipuri de limite:
globale de dezvoltare (limita de crestere)
normative
operationale
functionale
limite de dezvoltare obiective limite normative (globale) dimensionare globala limite operationale delimitare teritoriala
limite normative de lucru localizare solutionare limite functionale
10
renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord functiunile (poate fi spontana sau deliberata)
clasificarea pentru elementele de viata urbana functie de activitatile urbane intr-o anumita solutionare alor (situarea in context)
s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor productive, o succesiune (toate elementele, de fapt, sunt generatoare de
munca, vicii si informatii) avantaj pentru statutul urbanistic
un element de viata urbana din aceasta categorie se poate constitui ca munca si elemente de munca pt. o parte din populatie
totodata ca utilizare si loc de producerea unui viciu pentru o alta parte din populatia orasului
apare posibiliatatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a complexitatii dispunerii functiunilor in teritoriul urban
exemplu: industria este unul din elementele de viata urbana esentiale in dezvoltarea organismului urban; acest element poate fi apreciat si
definit doar in ansamblul morfologic si dinamic unitar; in momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la ideea
activitatilor complexe sau de la complexele de activitati: in concluzie, considerarea industriei independenta de organismul urban a condus
in practica urbana, la o organizare afunctionala, ci situarea ei in teritoriu fiind o consecinta a complementaritatiiactivitatilor, separarea sau
departarea intre industrie si alte elemente ale orasului este daunatoare d.p.d.v. economic si social-uman
trebuie realizata itelegerea corecta a locului de munca, ca localizarea unei activitati urbane productive
notiunea loc de munca nu este legata exclusiv de industrie; locul de munca specifico-calitativ (domeniul de activitate si nivelul de
pregatire profesionala implicata in acel domeniu), general-cantitativ (pozitie statistica si capacitate-marime) si teritorial ( localizare si
grupare)
referirea la locul de munca in planul morfologic spatial, priveste:
11
se pune problema periferiei orasului situata intre sat si oras, sau cuprinsa atat in teritoriul urban, cat si in cel rural
cresterea periferiei> fenomen de suburbanizare
fenomenul periferiei nu are aceeasi pondere pentru toate aglomeratiile urbane; este influentat de stadiul procesului de urbanizare
tendinta de evolutie; tipuri:
1. conditii- grad ridicat de urbanizare=>
a. crestere periferica prin migratia din interior spre zona periferica
b. exista si miscarea in sens invers, dar majoritatea populatiei se stabileste in nucleu; o mica parte ramane la periferie
a. presupune o populatie saturata de viata urbana care, cu venit convenabil, migreaza spre periferie
b. presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un oras mai mic, cu venituri mai mici, care ajunge in centrul
orasului
2. conditii proces de urbanizare in curs de desfasurare> cresterea periferiei prin migrarea din exteriorul orasului spre oras
este o populatie care provine, in general, din mediul rural, care nu are posibilitatea de a se stabili in centru si se complace
in aceasta situatie (este mai aproape de starea din care a plecat)
consecinte- periferie constanta prin aglomerare> in timp ce nivelul de trai creste in nucleul orasului sau in localitatile
inconjuratoare, la periferie ramane scazut; aceasta se reflecta in modul de dotare/ocupare al teritoriului si in aspectul
spatial> riscul unor mari pierderi pentru mediu/cultura
o functie trebuie inteleasa ca producatoare de proprietati intr-un sistem si ca rezultat al unei anumite caracteristici a sistemului respectiv
functionalitatea este capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare a trasaturilor care contribuie la mentinerea starii
sistemului respectiv, indiferent daca aceasta convine sau nu)
din intelegerea functiei urbane ca mai sus, a rezultat cerinta functionala; in acceptiunea biologistase retine notiunea de cerinta functionala
numai in sensul mentinerii unei trasaturi pozitive> un aesmenea inteles nu poate acoperii notiunea de cerinta functionala
cerinta functionala este caracteristica oricarui organism / ansamblu urban, la un moment dat; adica capacitatea structurii organismului
respectiv de a satisface in momentul respectiv un complex de nevoi de existenta; implica atat mentinerea cat si modificarea acestei functii
cerinta functionala este data de prezenta in sistem a elementelor posibile purtatoare ale functiilor corespunzatoare si de prezenta relatiilor
care fac posibila exercitarea acestor functii
textura urbana >texturi de elemente de viata urbana, caracteristice intr-un subsistem; in functie de capacitatea de a raspunde cerintelor
functionale
12
totalitatea texturilor de elemente de viata? urbana evidentiate (la un moment dat) in viata organizarii; reflecta starea structurii functionale >
analiza starii functionale se poate determina prin analiza morfologica
diversitatea texturilor intr-o str. funct. urb. este cel putin la fel de mare cate elemente morfologice alcatuiesc sistemul
functionalitatea, reflectand o textura situata in anumite conditii de mediu este pozitiva (acceptabila), sau negativa (inacceptabila) in raport
cu mediul:
functionalitatea >orasului
>unei parti din oras
>unui spatiu
>functie> exprimarea nevoii, impunerea unei activitati
>functiune> un spatiu este in activitate (functie comerciala, functiune rezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat in locuinta
>functionalitate> rezultanta unui complex de functiuni; este o calitate a spatiului; un spatiu are o functionalitate buna sau nu
>functionare > exercitarea acestei calitati in spatiu; este de natura procesului si nu de natura calitatii
poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; exista o legatura intre ele; in practica de promotiune se pune problema starii de
functionalitate potentiala. Trebuie sa evidentieze randamentul maxim posibil
determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna existent/premisa/ipoteza.
functionalitatea urbanaeste calitatea unui spatiu sau teritoriu urban de a raspunde unui ansamblu de cerinte functionale, facand astfel
posibila manifestarea functiilor respective; se poate defini ca rezultat natural, in timp, sau ca rezultat de de conceptie, carcterizand starea
sistemului ca stare functionala constructiva sau ca stare functionala distructiva
functionarea urbana exercitarea functiunilor intr-un anumit spatiu sau teritoriu urban, in baza functionalitatii respective si in raport cu
modul de gestionare, nivelul de cultura al utilizatorilor, conjunctura social- politica ( nivelul de cultura al utilizatorilor> functionarea)
functia urbana rol atribuit unui agent, unui intrument de lucru sau unui produs ( deci si unui spatiu urban, de a satisface , in contextul unei
activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca cerinta functionala si se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre
elementele sistemului teritorial, atat in sens pozitiv, cat si in sens negativ fata de stabilitatea sistemului.
proces de urbanizare> dezvolatare continuua a modului de viata urbana urmand, concomitent sau independent, doua directii de crestere:
- dezvoltare exclusiva a modului de viata in teritoriu
- dezvoltare intensiva a modului de viata in teritoriu
pentru configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu, o importanta deosebita o are raportul dintre dezvoltarea intensiva si si
dezvoltarea extensiva.
Aceste raporturi se reduc, in fapt, la o relatie in tre calitate si cantitate
Cantitatea:
13
localizarea activitgestionarea
spatiului
struct urbana
functie urbana manifestare urbana
spatio-funct (plan funct) institutionalizare
spatio-config (plan formal) materializare
forta urbana
organism urban
fenomen urban
________succesiune de forme urbane__________
44. ORDONAREA ELEMENTELOR MORFOLOGICE IN TEXTURI URBANE. TOPOLOGICA LOR
-config de copac Cristopher Alexander Orasul este un copac? contra doctrinei functionaliste
ideea de organizare structurala dendromorfica se naste odata cu proiectarea oraselor ideale ale socialistilor utopici; e aplicata
in Anglia (Harlow satelit al Londrei) si domina constr urb ale anilor 60-70 (Chandigarh ; Brazilia)
transpunere a specificului gindirii umane
-config in retea (desen)
-config in constelatie o config de copac pe care se altoiesc elemente de config in retea (exprima o suprapunere de interese in planul spatiofunctional ceea ce poate determina o suprapunere spatiala ; structura negeometrica) (desen)
__
de interval
_
ordinala
_
nominala
__
14
15
16
- pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului ideea recunoasterii influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului
urban
- analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (cu ajutorul locuitorilor)
- aici arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia
- Kevin Linch propuneri de rezolvare a problemei :
=> metode de interventie :
- negarea modelului preluat apriori
- promovand modelarea participativa (depinde foarte mult de gradul de informare si cultura al populatiei)
57. SIMILARITATEA SI REGIONALIZAREA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE
- similaritatea apreciere a unei stari a elementelor componente in sistemul ce pune in evidenta relatiile de proximitate (apropiere ,
vecinatate)
- similaritatea poate fi de forma structurala sau functionala
- similaritatea se constituie in 2 moduri :
=>dupa felul si numarul proprietatilor considerate a fi comune
=>dupa intensitatea proprietatilor (apreciere pe o scara de interval)
- similaritatea pune in evidenta calitatea elementelor ; `este o stare ce se manifesta la nivelul relatiilor intre elemente
=> structurala (cantitativ/calitativa) caracterizeaza elentele in sistem
=> functionala relatii calitative intre elemente
- spatiul topologic spatiul cu definire mai larga care impleteste spatiul relativ cu spatiul absolut
- se poate vorbi de grade de similaritate ; ele sunt determinate de : => proprietatile dimensiunilor considerate pentru definirea
similaritatii
=> marimea distantelor in spatiul metric schema ramificata => dendrogena
- regionalizarea considerata un caz particular de clasificare a elementelor dupa un anumit criteriu
- restrictii de contingenta evidentierea regiunilor omogene
- generalizarea coeficientului de utilizare ateritoriului => variatiile lui care se introduc in clase de variatie
- se pot introduce 3 intervale 0.2 0.5 ; 0.5 0.9 ; 0.9 0.11 => introducerea principalelor restrictii de contingenta sunt 0.5 si 0.9 => parti din
teritoriul urban care se definesc in raport cu acest interval (0.5 0.9) => zone omogene
- in fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta
- regionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu (de obicei o regiune omogena pune in evidenta un cetru de interes)
58. UNITATEA STRUCTURALA SI NEVOIA DE CENTRU IN ORGANIZAREA URBANA A TERITORIULUI
- organismul urban anatomie - structura
- fiziologie gazduieste un proces dinamic
- caracterul urban si calitatea orasului depind de cetrul sau ; centrul exprima , in esenta , orasul respectiv ca utilitate , ca interes estetic si
ambiental
- din punct de vedere structural :
=> orice aglomeratie isi creeaza un centru sau mai multe , ca urmare a nevoilor materiale si spirituale a convietuirii comune
=> centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta conjugarea intereselor => mare densitate a serviciilor
=> elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa , totodata , situate intr-un anume sistem functional urban=> inglobarea in organismul urban
- centralitatea este o stare in teritoriu , cu valoare sociala si cu rol integrator pentru diversele grupuri sociale care constituie populatia orasului
- este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban ; este o concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului
- nevoia de centru se defineste in functie de interesul populatiei in teritoriul respectiv , interes care se exprima prin dualitatea diurna-nocturna
de locuit
=> pentru ca o zona sa functioneze corect , trebuie ca una din texturi sa aiba caracter dominant
=> rezulta dintr-un principiu de ordonare a elementelor structurii urbane
=> aglomerarile de elemente de viata urbana se constituie ca niste centre de interes , definind centralitatea
=> centrul asigura (trebuie sa asigure) conlucrarea in spatiu si timp a texturilor urbane
59. URBANISMUL SI AMENAJAREA TERITORIULUI PRIN ACTIUNI DE ORDONARE A SISTEMULUI AMBIENTAL
- ambianta urbana conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii abstracte sau concrete intre oameni sau intre acestia si mediul
inconjurator
- se defineste functia formei cadrului urban existenta acesteia ca parte integranta a eficientei urbane care imprima un anumit caracter
manifestarilor psiho-sociale ale oamenilor
- cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban => tendinta de sculpturalizare prin intentia urbanismului contemporan de a reliza
integrarea dinamica a spatiului , rezultata din nevoia de a iesi din uniformitate
- apare iluzia motivatiei => o motivare pentru motivare indiferent daca motivarea apeleaza la arta , stiinta sau tehnologie
- tendintele urbanismului actual pornesc de la considerentul ca urbanismul este realizarea dorintei de organizare a orasului , materializarea
dorintelor vitale ale societatii omenesti ; in acelasi timp cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura , de conciliere continua si necesara a
mediului construit cu omul
- urbanismul este caracterizat ca element ordonator , distrugator , conservator , creator
60. VARIETATEA DE ANSAMBLE . FACTOR DETERMINANT IN STRUCTURA URBANA
- zonificarea urbana produs structural al suprapunerii, intrepatrunderea diverselor texturi de elemente de viata urbana ; se poate ajunge chiar
la o integrare functionala cooperarea activitatilor
- se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu , prin integrarea functionala ; de exemplu , asocierea mai multor functiuni cu specific central ,
grupate in jurul locuintelor dintr-un ansamblu central => animatie urbana , cresterea interesului oamenilor pentru ansamblul respectiv
- integrarea urbana releva , la nivel de model urban , cea mai stransa legatura dintre structura functionala si cea spatiala ; exista mai multe
ipostaze ale integrarii :
la nivel de program
la nivelul functiilor de obiect
la nivelul functiilor urbane
- integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat , care se constituie ca element polarizant cu
caracter integrator=> avantaje economico-sociale
- varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative (nevoi economice cu nevoi sociale) =>
ansamblul multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pentru comunitatea urbana , ofera un permanentinteres pentru spatiul alaturat
- numarul si calitatea activitatilor sunt determinate prin bogatia spatiului public , dar nu este suficienta multiplicarea echipamentului , ci este
nevoie de o localizare corespunzatoare ca sa se poata constitui o functionalitate integrata
17
- in anumite conditii , functionalitatea poate fi pozitiva (acceptata) sau negativa (neacceptata) in raport cu mediul
- actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de (re)ordonare in texturi a elementelor de viata urbana
- este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante pentru abordarea corecta a procesului de modernizare urbana in sensul
functionalitatii (ca baza de cercetare a sistemului si de formulare a solutiilor) si in sensul randuirii unor stari haotice (ca esenta a modernizarii)
- in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite, textura de elemente de viata urbana isi asigura, prin ordonare , o stare de complexitate
, corespunzatoare nevoilor care au determinat modificarea cat si nevoilor sale de lucru
- din punct de vedere al complexitatii pe care o releva, texturile de elemente de viata urbana pot fi :
1. texturi simple se realizeaza intr-un singur plan
2. texturi complexe se realizeaza pe mai multe paliere legate intre ele
caracterizand complexitatea unei texturi , factorii cantitativi si factorii calitativi nu se exclud reciproc
18
STARE DE FUNCTIONALITATE
- complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este , ea insasi , o functie a relatiilor dintre elemente (cantitativ si calitativ) ; diferenta
de nivel intre palierele configuratiei sale are o participare insemnata ca diferenta de potential functional ; cu cat diferenta de potential functional
este mai mare , cu atat este mai mare si gradul de complexitate al texturii respective
- complexitatea texturii este rezultatul uni insumari de relatii simple (contand numarul lor) si relatii complexe (contand numarul lor si starea de
complexitate)
- relatiile simple sunt relatii univoce
- relatiile complexe sunt cel putin biunivoce
- intre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se poate exprima o relatie matematica
- relatia matematica poate fi direct-productiva sau indirect-productiva dupa cum , la momentul respectiv , ordonarea elementelor din textura nu
tinde (sau tinde) spre valori extreme
- prin descompunerea morfologica a texturii urbane se poate constata starea de potentiala functionalitate a structurii urbane in raport cu o
anumita nevoie si cu un anumit moment in evolutia sa
- in timpul analizei , starea de potentiala functionalitate se suprapune si este influentata de catre starea de efectiva functionalitate
- apare nevoia de perenitate a valorilor arhitectura-urbanistice ; ea se impune la nivelul vietii urbane si are implicatii in functionalitate
- starea de potentiala functionalitate a unei texturi se constituie ca moment de trecere de la o stare de efectiva functionalitate la o alta stare de
efectiva functionalitate ; starea de potentiala functionalitate a unei texturi este determinata de :
caracterul starii ei efective de functionalitate
situarea ei in context sistemic
natura si intensitatea nevoii considerate dialectic
tripla analiza => morfologica , sistemica , dialectica
64. DIALECTICA URBANA
o functie trebuie inteleasa :
ca producatoare a inei proprietati intr-un sistem
ca rezultand dintr-o anumita caracteristica a sistemului respectiv
- functionalitatea capacitatea de conservare a sistemului , de pastrare a trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege , aici , acea
trasatura care contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv , indiferent daca aceasta convine sau nu)
- din intelegerea functiei urbane a rezultat cerinta functionala
- se retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul de a mentine o trasatura pozitiva => un asemenea inteles este insuficient ,
deoarece nu poate acoperi notiunea de cerinta functionala
- cerinta functionala implica , in realitate , atat mentinerea dar si modificarea unei functiuni
- activitatea de sistematizare dezbaterea asupra organismului urban , intre pastrarea unor astfel de trasaturi pozitive sau introducerea unor
noi trasaturi , deci modificarea unor functii
- cercetarea atenta , interdisciplinara , sporeste sansele sesizarii corecte a starilor , oferind camp deschis cerintelor functionale reale (in sensul
depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in contextul existent si posibil in viitor)
- cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban; ea rezulta din starea acelui teritoriu si nu poate fi impusa unui teritoriu printr-o decizie
exterioara deoarece :
=> ca ipostaza a mobilului uman , angajat in dezvoltarea organismului urban , cerinta functionala este , in acelasi timp , un produs al starii de
echilibru a sistemului de elemente de viata urbana , semnaland o modificare a echilibrului intr-o anumita directie
=> desi cerinta functionala apare in cadrul elementelor de viata urbana determinate functional , ea opereaza prin intermediul elementelor de
viata urbana determinare functional-ambiental si vizeaza cadrul urban
- cerinta functionala are un caracter activ
- pot fi cerinte functionale centrifuge - care tind in afara sistemului si care nu conduc direct decat la o reasezare a elementelor sale ; apare
cand satisfacerea problemei se poate face in afara sistemului respectiv=> sistemul respectiv dispare , nu mai are nici o valoare
- centripete care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o reasezare a elementelor sale)
- centrifug - centripeta traieste in afara sistemului dar se intoarce in centrul lui
- cerinta functionalatinde spre anularea sau dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea unor functii noi pentru sistemul (zona)
respectiv
- in realitatea urbana se constata un proces de evolutie al cerintei functionale de la formare pana la afirmarea ei brutala
- trebuie evitata faza brutala a cerintei functionale , asigurandu-I o evolutie fireasca , prin introducerea treptata a procesului reformativ pe care il
pretinde
- o cerinta functionala , indiferent de natura ei (adica felul activitatii din care provine sau careia se adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana
mobilul uman generator finnd individual sau general
- cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban prin intermediul unei reorientari a functiei , a uneia sau a mai
multor elemente componente ale sistemului respectiv
- o extindere a conceptului de functie urbana de la sensul unei contributii pozitive la sensul unei modificari oricand posibile , fata de care se
poare restabili echilibrul sistemului elementelor de viata urbana , este o necesitate
NEVOIA
functia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi prin intermediul unei activitati in care fiintele umane actioneaza in comun , administreaza
lucrurile si consuma bunurile Malinovski
- Malinovski distinge , in cadrul acestei categorii de nevoi 3 mari grupe :
1 . nevoile elementare predominant biologice somn , hrana , reproducere
2 . nevoile derivate cele cu caracter economic , moral, politic
3 . nevoile integrative religia , stiinta
- avand in vedere elementele din categoria elementelor de viata urbana determinate functional-ambientala (spatio-ambiental , naturalambiental , psiho-socio-antropologice) , structura urbana se caracterizeaza prin :
relatiile care intervin intre aceste elemente
relatiile care intervin intre aceste elemente si elementele determinate functional
iinfluenta pe care aceste elemente si relatiile lor o au asupra relatiilor intre elementele determinate functional (activitati rezidentiale , directproductive, indirect-productive , comunicationale)
- nevoia elementara , indiferent daca este individuala sau colectiva , nu actioneaza asupra unui unic resort al functionalitatii urbane si nu este
conditionata exclusiv ca nevoia elementara unica
- privitor la organismul urban trebuie luat in considerare un complex functional
- functia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate avea sau nu caracterul acestei activitati (functie economica , functie
sociala) ; ea nu poate reflecta specificul sistemelor complexe sociale
- poate aparea confuzia intre functiile urbane si functiile orasului
- functiile urbane => functii posibil de exercitat in cadrul organismului urban ca sistem
- functiile orasului => functiile pe care le exercita organismul urban ca element intr-un sistem teritorial
- diferenta intre cele 2 notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea generala de ansamblu si valoarea de obiect
- indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii urbane , indiferent de natura provenientei individuala sau colectiva si
indiferent de natura motivatiei subiectiva sau obiectiva nevoia se situeaza intotdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma
ierarhizat , conditionand activitatea urbana si fiind , la randul sau , conditionata de viata urbana
- aspectele privind interventia constienta in stapanirea echilibrului urban se refera la depistarea nevoilor
19
65. CONCEPT DE BAZA IN ABORDAREA ALCATUIRILOR URBANE . CATEGORII URBANISTICE FUNDAMENTALE . FORTE URBANE
Categorii urbanistice fundamentale : 1. mobilul uman ; 2. spatiul urban ; 3. activitatea urbana .
1 . MOBILUL UMAN in comportamentul omului exista un interes (care se poate extinde si asupra colectivitatii sistem colectiv) care se
fixeaza asupra lui, capata o directie fixa si devine mobil.
- INTERESMOBIL UMAN (=impuls structurant pentru organismul urban) ACTIVITATE SPATIU URBAN ACTIVITATE URBANA
2.,3. intre mobilul uman si activitatea urbana exista o relatie cu caracter primar activitatea urbana spatiu urban si o relatie cu caracter
secundar spatiul urban activitatea urbana
- in organizarea unui teritoriu relatiile dintre activitatea urbana si spatiul urban pot fi de factura analista sau conceptuala
- Actiunea umana in raport cu teritoriul poate fi independenta, (relativ independenta) de ex. recreerea, sau legata de teritoriu, de ex. locuirea
-A. Wadington Schismogeneza mobilurilor umaneMobilul se dezvolta in timp si exista 3 categorii de mobiluri umane :1. concomitente- in
paralel (ex. locuirea in cadrul unui ansamblu rezidential interes comun); 2. contradictorii nu se schimba reciproc , exista contradictii
benefice(recreerea efortul) si contradictii malefice (poluarea); 3. in succesiune , au ca baza esentiala acelasi punct (ex. un curs optional
se poate face doar daca in prealabil s-au facut altele)
-intervine si posibilitatea, pe langa interes, exista doua tipuri de mobiluri(favorabile si defavorabile) in dezvoltarea teritoriului
- FORTELE URBANE =fiecare din manunchiurile de mobiluri, in stare de opozitie sau asociatie
-ORASUL=organismul urban
-B. CLAWSON si STEWART
-raportul om ativitate teren utilizat(activitatea umana e legata de modul de utilizare al teritoriului)
-activitatespatiu aferent activitatii respectivemobilul uman(motivatie a organismului urban)
Componente in planul
existentei umane
Morfologie urbana
-morfologia urbana se constituie pe doua planuri intercondititonate intre ele un planspatio-functional - la nivelul vietii urbane elemente cu
proprietati abstract-materiale si un plan spatio-perceptiv la nivelul spatiului urban elemente cu proprietati concret spirituale
-VIATA URBANA elemente determinate functional si elemente determinate functional ambiental
-CADRU URBAN elemente determinate functional, elemente determinate functional-compozitional si elemente determinate compozitionalformal
71. LIMITE IN TIMP SI SPATIU ALE STRUCTURII URBANE . ARIE DE INTERES
- limita marcheaza o trecere efectiva de la o calitate la alta a spatiului , nu numai in sensul modificarii nivelelei calitatii ci si a naturii calitatii
- limita de structura determinata spatial si temporar ; are ca rol : compartimentarea spatiului in raport cu complexul de activitati care se
formeaza in teritoriu , are un caracter spatial , exprima un impuls natural neconditionat si are un caracter restrictiv
- aria de interes este exprimata prin suprafata din teritoriu inclusa unei limite structurale
- este de 3 feluri :
=> izocronala - ce este raportata exclusiv unui centru de interes in coroborare cu timpul parcurs
=> de atractie - raportata exclusiv la centrul de interes in raport cu elementele exclusiv de natura ambientala
=> de influenta
=> de convergenta raportata la centrul de interes si totodata , la centrele de interes vecine
de competenta are o baza de obiectivism
72. ZONNING ZONARE ZONIFICARE . DEFINITIE SI CARACTERISTICILE CARE LE DIFERENTIAZA
-ZONNING- ozona e luata in considerare d.p.d.v. al eficientei (cati bani scoti dintr-o afacere, care e pretul de vanzare intr-un loc sau altul)
-pentru a face un zonning trebuie sa existeo baza legala.(functioneaza inca de dinainte de razboi, preluat de la americanipastrarea
regulilor din planul de urbanism)
-ex. o zona rezidentiala implantata cu loturi
-daca cineva vrea sa construiasca pe lotul respectiv un spatiu comrrcial, va plati un impozit de n ori mai mare (in zona trebuie sa existe
spatii comerciale, dar nu foarte multe) mentinerea echilibrului in spatiul respectiv
-ZONARE importanta teritoriului in raport cu acele caracteristici ale locului care sunt naturale (care se constituie ca niste influente a unor
prezente din afafra teritoriului)
20
-factori care influenteaza zonarea: masuri urbanistice, insorirea, poluarea (o influenta din afara asupra spatiului respectiv)
- ZONIFICARE=un principiude ocupare a teritoriului; s-a constituit ca impunere in cadru teritoriului; separarea in cadrul teritoriului urban a
diferitelor tipuri de actiuni; dupa 1953 se va considera ca activitatile care au un rol cooperant trebuie puse la un loc studiul de zonificare se
poate referii la osituatie existenta , apreciind-o ca favorabila sau nefavorabila are rol in planificare de a evidentia aceasta stare de cooperare a
activitatii (ex. cinema in plina zona comerciala)
- In legatura cu constituirea zonei:
-zonificarea - cu referinta structurala, fie ca avem de a face cu o structura sau cu o aglomerare de activitati (caractere fizice sau
functionalitatea)
-zonarea definirea in raport cu caracteristici naturale ale locului (zona topografica, seismica, etc)
-zonning - se implica eficienta si funciarul in legatura cu financiarul (eficienta +funciar+financiar=ZONNING)=o operatie ce se aplica in teritoriu
avand la baza zonificarea; determina orice masura din partea primariei si a investitorului; lipsa lui e opiedica
-Criteriul de zonning precizeaza ce se poate construi intr-un loc si cum se poate impozita
72.1 . ZONIFICAREA URBANA . PREOCUPARI CU CARACTER ISTORIC UN INTELES LA ZONIFICARII
- motivele zonificarii (zonificarea a aparut ca nevoie de ordine functionala)
interese economico-sociale
securitatea populatiei si a activitatilor
interesul de a impune puterea regionala
- etapele istorice ale zonificarii :
1. zonificarea logica , functionalista , simplista
2. zonificare functionalist analitica (Charta de la Atena)
scoaterea orasului de sub dominatia haosului
impartire in mod sever : zona de locuit , zona pentru munca , zona pentru circulatie
3. zonificare dupa logica functionalista complex-sintetica => model urban eterogen
21