Capitolul 1

Integrale improprii
1.1
1.1.1

Integrale improprii
Notiuni teoretice

Integrala improprie este o extindere a notiunii de integrala definita pentru cazul

n care intervalul de integrare sau functia de integrat sunt nemarginite.
Integrale din functii definite pe intervale nem
arginite
Definitie 1.1. Fie I R un interval nevid. O functie f : I R se numeste
local integrabil
a pe I, dac
a restrictia sa la orice compact continut n I este
integrabil
a.
Definitie 1.2. Fie f : [a, ) R local integrabila pe [a, ) si fie b > a,
oarecare. Dac
a
Z b
lim
f (x) dx
b

R
exist
a si este finit
a, spunem c
a integrala a f (x) dx este convergenta si prin
definitie
Z
Z b
f (x) dx = lim
f (x) dx.
a

Dac
a limita precedent
a nu exist
a sau este infinita, atunci
vergent
a.
Observatie 1.3. Analog se defineste
Z b
Z
f (x) dx = lim

R
a

f (x) dx este di-

f (x) dx.

R
Definitie 1.4. Fie f : R R local integrabila. Integrala f (x) dx este
R
RA
convergent
a dac
a si numai dac
a f (x) dx si A f (x) dx sunt convergente,
pentru orice A R.
1

CAPITOLUL 1. INTEGRALE IMPROPRII

Observatie 1.5. Folosind Definitia 1.2 se demonstreza ca

Z
1
dx, a > 0

x
a
este convergent
a pentru > 1 si divergenta pentru 1.
Teorema 1.6 (Criteriu de comparatie). Fie f (x) g(x) > 0, x [a, ), local
integrabile.
R
R
a) Dac
a integrala a f (x) dx este convergenta, atunci si a g(x) dx este
convergent
a.
R
R
b) Dac
a integrala a g(x) dx este divergenta, atunci si a f (x) dx este divergent
a.
Teorema 1.7. Fie f : [a, ) R, a > 0 local integrabila, f (x) > 0, pentru
orice x [a, ).
R
Dac
a limx x f (x) = A [0, ) si > 1, atunci a f (x) dx este convergent
a.
R
Dac
a 1 si A 6= 0, atunci a f (x) dx este divergenta.
Observatie 1.8. Fie P si Q polinoame. Daca Q nu se anuleaza pe [a, ) si
dac
a gradP gradQ 2, atunci
Z
P (x)
dx
Q(x)
a
este convergent
a.
Teorema 1.9 (Criteriul lui Dirichlet).
Dacaf : [a, ) R este local integraR


bil
a si exist
a M > 0 astfel ncat  f (x) dx M pentru , > a si daca
ia g : [a, ) R este monoton descrescatoare la zero cnd x , atunci
Rfunct

f
(x)g(x) dx este convergenta.
a
Teorema 1.10 (Criteriul integral al lui Cauchy).
R Daca f : [0, )P [0, )
este continu
a si necrescatoare, atunci integrala 0 f (x) dx si seria n0 f (n)
au aceeasi natur
a.
Integrale din functii nem
arginite n intervalul de integrare
Definitie 1.11. Fie f : [a, b) R local integrabila si nemarginita n b. Punctul
Rb
b se numeste punct singular pentru functia f . Integrala a f (x) dx este converR b
gent
a, dac
a lim&0 a f (x) dx exista si este finita.
Observatie 1.12. Analog, daca f : (a, b] R are pe a punct singular, se
defineste
Z b
Z b
f (x) dx = lim
f (x) dx.
&0

a+

Dac
a c (a, b) este punct singular pentru f , atunci
Z b
Z c
Z b
f (x) dx =
f (x) dx +
f (x) dx.
a

1.1. INTEGRALE IMPROPRII

Observatie 1.13. Folosind Definitia 1.11 se demonstreaza ca

Z

1
, R
(x a)

este convergent
a pentru < 1 si divergenta pentru 1.
Teorema 1.14. Fie f, g : [a, b) R nemarginite n b, local integrabile, cu
f (x) g(x) > 0, pentru orice x [a, b).
Rb
Rb
a) Dac
a a f (x) dx este convergenta, rezulta ca a g(x) dx este convergenta.
Rb
Rb
b) Dac
a a g(x) dx este divergenta, rezulta ca a f (x) dx este divergenta.
Teorema 1.15. Fie f : [a, b) R nemarginita n b, local integrabila si strict
pozitiv
a pentru orice x [a, b). Daca pentru < 1 avem
lim (x b) f (x) = A, (f init),

xb

atunci

Rb
a

f (x) dx este convergent

a.
Rb
f
(x)
dx este divergenta.
a

Dac
a A 6= 0 si 1, atunci

1.1.2

Exercitii rezolvate

S
a se calculeze urm
atoarele integrale improprii:
Problema 1.1.

Problema 1.2.

Problema 1.3.

Problema 1.4.

Problema 1.5.

Problema 1.6.

Problema 1.7.

0
0
0
1
0
0
0

(x4 +1) dx
x6 +1 .

dx
(x+a)(x+b) , a,b>0

Problema 1.8.

dx
x2 +3x+2 .

Problema 1.9.

x dx
(x+1)(x+2)2 .

Problema 1.10.

dx
(x+2)(x2 +1) .

Problema 1.11.

dx
(x2 +a2 )(x2 +b2 ) .

Problema 1.12.

dx
x4 +x2 +1 .

Problema 1.13.

x dx
(1+x2 )2 .

Problema 1.14.

x dx
(1+x)2 .

dx
x(x2 +1)2 .

dx
.
x2 +2x+2

a
1

dx
, a>0.
x x2 +1
dx
.
x x1 0+x5 +1
x2 dx
x4 +1 .

Problema 1.15. Calculati

Z

In =

Problema 1.16.

R1

Problema 1.17.

Re

dx

.
0 (x2 +4) 1x2

dx .
1 x ln x

(x2

dx
, n N.
+ 1)n
Problema 1.18.

R1

Problema 1.19.

R1

dx
.
x2 3x+2

dx

.
0 (x2 +1) 1x2

CAPITOLUL 1. INTEGRALE IMPROPRII

Problema 1.20.

R2

Problema 1.21.

R 1 q 1x

Problema 1.22.

Rb

Problema 1.23.

R2

Problema 1.24.

R1

dx .
|x|

1+x

dx.

x dx
.
(xa)(bx)

dx
.
2+xx2

1
x 1x2

1
x

Problema 1.25.

R 31

Problema 1.26.

Problema 1.27.

Problema 1.28.

R 2

dx. Problema 1.29.

dx
.
x 3x2 2x1

dx
.
x x2 1
dx
1+tgn x .
dx
.
sin4 x+cos4 x

R1

dx

.
1 (x2) 1x2

Problema 1.30. S
a se calculeze
Z a
xn dx

, a > 0, n N.
a2 x2
a
R
nx
Problema 1.31. Fie sirul (Ln )n1 , Ln = 0 1cos
1cos x dx.
1. S
a se demonstreze ca termenii sirului sunt n progresie aritmetica.
2. S
a se calculeze Ln .
R 2 nx
Problema 1.32. S
a se calculeze integrala An = 02 sin
sin x , n N.
Problema 1.33. S
a se calculeze integralele

1.1.3

ln(sin x) dx,

ln(cos x) dx.

Solutii.

Solutie 1.1. Descompunem functia n fractii simple:

A
B
1
=
+
.
(x + a)(x + b)
x+a x+b
Obtinem
1
I=
ba

Z
0

1
dx

x+a ba


1
x + a 
1
a
dx
=
ln
=
ln .
x+b
ba
x + b 0
ab b

Solutie 1.2. Avem

f (x) =

1
1
1
=

.
(x + 1)(x + 2)
x+1 x+2

Rezult
a c
a
Z
I=
0

dx

x+1

Z
0


dx
x + 1 
1
= ln
= ln .
x+2
x + 2 0
2

1.1. INTEGRALE IMPROPRII

Solutie 1.3. Descompunem functia n fractii simple:

A
x
B
C
=
.
+
+
2
(x + 1)(x + 2)
x + 1 x + 2 (x + 2)2
Obtinem
Z
Z
dx
dx
dx
I=
+
+2
x
+
1
x
+
2
(x
+
2)2
0
0
0




1 
x + 2
2
= ln 2 + 1.
= ln
x + 1 0
x + 2 0
Z

Solutie 1.4. Descompunem functia n fractii simple

1
A
Bx + C
=
+ 2
.
(x + 2)(x2 + 1)
x+2
x +1
Obtinem
Z
Z
Z
1 dx
1 x dx
2 dx

+
5 1 x + 2 5 1 x2 + 1 5 1 x2 + 1



2
1
x + 2 

+
= ln
arctg
x


2
5
5
x +1 1
1


1
2
3

1
3
= ln +

=
ln .
5
4
10 5
2 5 2
2

I=

Solutie 1.5. Dup

a descompunerea n fractii simple, avem
Z

Z
1
dx
dx
I= 2

b a2
x2 + a2
x2 + b2
0

 0

1
x  1
x 

1
1
= 2
arctg

arctg
=
.


b a2 a
a 0
b
b 0
2 ab(a + b)

Solutie 1.6. C
aut
am o descompunere n fractii simple. Avem
1
1
= 2
x4 + x2 + 1
(x + 1)2 x2
1
Ax + B
Cx + D
= 2
= 2
+ 2
.
2
(x + 1 x)(x + 1 + x)
x x+1 x +x+1

f (x) =

Se obtine
I=

1
2

Z
0

1
x+1
dx
x2 + x + 1
2

Z
0

x1
dx =
x2 x + 1

CAPITOLUL 1. INTEGRALE IMPROPRII

=

1
4

=
1
4

1
4

2x + 2
1
dx
2
x +x+1
4

2x + 1
1
dx
2
x +x+1
4

1


1 2

1
4

2x 1
dx+
x+1

x2

dx =
x+ 2 +
x
+ 43



1
1
1
x2 + x + 1 
2x + 1 
2x 1 
= ln 2
+ arctg  + arctg  =
4
x x + 1 0
2 3
3 0
2 3
3 0




1

1

=
+
= .

+
2
6
2
6
2 3
2 3
2 3
+

3
4

dx +

2x 2
dx =
x+1

x2

1 2
2

Solutie 1.7. Cu substitutia x2 = t, obtinem

1
I=
2

Z
0


1
dt
1 1 
= .
=
(1 + t)2
2 1 + t 0
2

Solutie 1.8. Avem

Z
Z
x4 + 1 x2 + x2
x4 + 1
dx
=
dx
I=
(x2 + 1)(x4 x2 + 1)
(x2 + 1)(x4 x2 + 1)
0
0
Z
Z
Z
1
1 1
x2

=
=
arctg
x|
+
dx
+
dx
dt
0
x2 + 1
x6 + 1
3 0 t2 + 1
0
{z
}
|0
x3 =t

1
1
2

= + arctg t|0 = +
=
.
2
3
2
32
3

Solutie 1.9. Cu substitutia

x = t, obtinem

Z 2
2t2
t +11
I=
dt = 2
dt
2
2
(1 + t )
(1 + t2 )2
1
1
Z
Z
1
1
=2
dt 2
dt
2
1
+
t
(1
+
t2 )2
1
1
 

= 2 arctg t|1 2I1 = 2

2I1 = 2I1 .
2
4
2
Z

Pentru calculul integralei I1 , folosim substitutia t = tg u. Avem

dt =

1
1
du, (1 + t2 )2 =
2
cos u
cos4 u

1.1. INTEGRALE IMPROPRII

si obtinem

cos u du =

I1 =

Rezult
a c
aI=


 2

1 + cos 2u
1
1
1  2
du = u + sin 2u = .
2
2
4
8
4

+ 12 .

Solutie 1.10. Not

am x2 = t, 2x dx = dt si avem
Z
Z
x dx
1
dt
I=
=
.
2 (x2 + 1)2
x
2
t(t
+
1)2
1
1
Descompunem functia in fractii simple
1
A
B
C
= +
+
.
t(t + 1)2
t
t + 1 (t + 1)2
Rezult
a A = 1, B = 1, C = 1. Integrala devine

 
Z


Z
Z
1
dt
dt
1 
dt
1
t 
I=

+
=
ln
2
t
t+1
(t + 1)2
2
t + 1 1
t + 1 1
1
1
1


1
1 1
1
1
=
ln
= ln 2 .
2
2 2
2
4

Solutie 1.11. Conform Observatiei 1.12 scriem integrala astfel:

Z

dx
+
x2 + 2x + 2

I=

dx
, A R.
x2 + 2x + 2

Avem
Z

dx
+
(x + 1)2 + 1

I=

dx
=
(x + 1)2 + 1

= arctg(x + 1)| + arctg(x + 1)|A = arctg(A + 1) +

Solutie 1.12. Cu substitutia

Z
I=
a

dx
q
x2 1 +

Z
=
1
x2

1
a

1
x

+ arctg(A + 1) = .
2 2

= t, x12 dx = dt, avem

 a1
p
dt
1 + 1 + a2

2

.
= ln(t + 1 + t ) = ln
a
0
1 + t2

CAPITOLUL 1. INTEGRALE IMPROPRII

Solutie 1.13. Scriem integrala astfel

Z
Z
Z
1
1
x4 dx
dt
dt

q
=
=
I=
5
10
5
2
5 1 t t +t+1
5 1 t2 1 + 1 + 1
x x +x +1
|1
{z
}
t
t2
5
|
{z
}
x =t
u= 1t

du
1
=
2
5
1+u+u

du

2
0
0
u + 12 + 34
1

s



2
 

1
1
1
3 
1
1
3
u+
= ln u + +
+  =
ln
+ 3 ln
+1
5
2
2
4 
5
2
2
0

1 3+2 3
.
= ln
5
3

1
5

Solutie 1.14. La numitor se da factor x4 si apoi folosim substitutia t = x1 .

Avem
Z
Z
Z
x2 dx
dx
dt




I=
=
=
1
1
4
2
1 + t4
x 1 + x4
x 1 + x4
0
0
0
Z
Z
Z
1
1
1 + t2 t2 + 1
1 1 + t2
1 t2 1
1
=
dt =
dt
= I1 I2 .
2 0
1 + t4
2 0 1 + t4
2 0 1 + t4
2
2
Pentru calculul integralelor I1 si I2 simplificam functiile cu t2 si apoi folosim o
substitutie adecvat
a. Avem
Z
Z
Z
1 + t12
1 + t2
du
1
u
1
t2 1
.

dt =
dt
=
=
arctg
=
arctg
1
4
2
1+t
u +2
t2 + t2
2
2
2
t 2
|
{z
}
u=t 1t

si
Z

t2 1
dt =
t4 + 1

1 t12
dt =
t2 + t12
|
{z
}



 v 2 
dv
1



= ln 
v2 2
2 2 v + 2

v=t+ 1t



 t2 + 1 t2 
1


.
= ln 
2

2 2
t + 1 + t 2

Rezult
a


1
t2 1 
1
t2 + 1 t 2 
1  

 =
I = arctg  ln
+
= .
2
2 2
t 2 0
4 2
t2 + 1 + t 2 
2 2 2
2 2
0

1.1. INTEGRALE IMPROPRII

Solutie 1.15. Avem

Z

In = 2
0

dx
= 2Jn .
(x2 + 1)n

Pentru calculul integralei Jn , deducem o relatie de recurenta, integrand prin

p
arti. Avem
Z 2
Z
x + 1 x2
x2
Jn =
dx
=
J

dx.
n1
2
n
2
(x + 1)
(x + 1)n
0
0
Alegem f (x) = x si g 0 (x) =

x
(x2 +1)n ,

1
1
2 (n1)(x2 +1)n1

deci g(x) =

si obtinem


Z

1
1
x
dx


Jn = Jn1 +
2 (n 1)(x2 + 1)n1 0
2(n 1) 0 (x2 + 1)n1
1
2n 3
= Jn1
Jn1 =
Jn1 .
2(n 1)
2(n 1)
Rezult
a c
a Jn =

2n3
2(n1)

Jn1 , n 2. Dam valori lui n

1
J1
12
3
J2
n = 3 : J3 =
22
............................................
2p 3
n = p : Jp =
Jp1 .
2(p 1)
n = 2 : J2 =

Prin nmultirea relatiilor, rezult

a:
Jp =

(2p 3)!!
J1 , cu J1 =
2p1 (p 1)!

Z
0

dx

= .
x2 + 1
2

Solutie 1.16. Cu substitutia x = sin t, rezulta:

Z 2
Z 2
cos t dt
dt
I=
=
.
2
2
(sin
t
+
4)
cos
t
sin
t+4
0
0
Cu substitutia tg t = u, avem dt =
Z
I=
0

1
du
=
2
5u + 4
5

Z
0

u2

du
1+u2 ,

du
+ 54

sin2 t =

u2
u2 +1

si rezulta


1
5
u 5 
1
=
arctg
 = .

5 2
2
5 4
0

10

CAPITOLUL 1. INTEGRALE IMPROPRII

Solutie 1.17. Cu substitutia ln x = t, avem

Z 1
1
dt
= 2 t = 2.
I=
0
t
0

Solutie 1.18. Scriem functia de sub radical ca o diferenta de patrate. Avem

1

Z 1
p


dx
x 3 + x2 3x + 2 =
q
I=
=
ln




2
2
1
1
x 23 14





 1
 5 
1



= ln(5 + 2 6).
= ln   ln  + 6 = ln
2
2
52 6
Solutie 1.19. Cu substitutia x = sin t, rezulta
Z 2
cos u du
.
I=
2
(sin u + 1) cos u
0
Not
am
tg u = t du =

dt
t2
2
,
sin
u
=
.
1 + t2
t2 + 1

Obtinem
Z
I=
0

dt
1
=
2t2 + 1
2

Z
0


1
1
dt
=
2
arctg
t
2 = .
2
0
t2 + 21
2 2

Solutie 1.20. Scriem integrala astfel:

Z 0
Z 2
Z 1
Z 2
Z 0
Z 2

dt
dx
dt
dx
dx
dx

=
+
=
+
= 2 + 2 2.
I=
+
x
x
x
x
t
t
1
0
1
0
0
0
| {z }
x=t

Solutie 1.21. Avem

1
Z 1

1p

1x
1

I=
dx = arcsin x|1 +
1 x2  = + = .
2
2
2
2
1x
1
1

Solutie 1.22. Folosim substitutia lui Euler

x=

p
(x a)(b x) = t(xa). Rezulta

at2 + b
2(a b) dt
, dx =
.
t2 + 1
(t2 + 1)2

1.1. INTEGRALE IMPROPRII

11

Schimb
am limitele de integrare
r
bx
t=
; x a, x > a t ; x b, x < b t 0.
xa
Obtinem
Z 2
at2 + b
at + a + b a
dt
=
2
dt
2 + 1)2
(t
(t2 + 1)2
0
0
Z
Z
1
1

= 2a
dt = 2a + 2(b a) I1 .
dt
+
2(b

a)
2
2
2
t +1
(t + 1)
2
0
0
Z

I=2

Pentru calculul lui I1 , not

am t = tg u si obtinem
Z 2
Z 2
1 + cos 2u

cos2 u du =
du = .
I1 =
2
4
0
0
Rezult
a c
a I = a + 2(b a)

(a + b).

Solutie 1.23. Scriem functia de sub radical ca o diferenta de patrate. Avem

2
Z 2

2x 1 
dx
q
= + = .
= arcsin
I=



2
3
2
2
9
1
1
1
4 x 2

Solutie 1.24. Cu substitutia x = sin t, obtinem

Z 2
Z 2
h  x
i 2
1
cos t



I=
dt
dt = ln tg  ln |sin t| 
sin t
sin t
2
0
0
0
 2
 2
x


tg 2
1 
 = ln
= ln
= ln 2.
2 sin t cos t 
2 cos2 t 
2

2 0

2 0

Solutie 1.25. Vom face substitutia

Z

13

x2

=
3

= t. Avem
Z

dx

I=
1

1
x

2
x

1
x2

dt
p

4 (t + 1)2

= arcsin

dt
3 2t t2

1
t + 1 

= .
2 3
2

Solutie 1.26. Vom nota x1 = t si avem

Z
Z 1
dt

dx
1
q

=
= arcsin t|0 = .
I=
2
2
1
1

t
2
0
1
x 1 x2

12

CAPITOLUL 1. INTEGRALE IMPROPRII

Solutie 1.27. Vom nota x =

Z
I=
0

t si avem

cosn x
dx =
cosn x + sinn x

Rezult
a c
a
Z

2I =
0

deci I =

sinn t
dt.
sin t + cosn t
n

sinn x + cosn x

dx = ,
sinn x + cosn x
2

4.

Solutie 1.28. Avem f (x) = sin4 x + cos4 x = 1 2 sin2 x cos2 x = 1 12 sin2 2x.
Functia sin2 x are perioada , deci sin2 2x are perioada 2 . Rezulta ca
Z
I =4
0

dx
.
sin4 x + cos4 x

Facem substitutia t = tg x si avem

dx =

dt
1
t
; sin x =
, cos x =
.
2
2
2
1+t
t +1
t +1

Rezult
a
Z

I =4
0

Z
=4
0

Z 2
Z
1 + t12
(t2 + 1)2
dt
t +1

=
4

dt
=
4

dt
t4 + 1
1 + t2
t4 + 1
t2 + t12
0
0




t 1t 0
t 1t 
1
4  

=
4

+
arctg
= 2 2.
=


2

2
2
2 0
2 2
t 1t + 2

Solutie 1.29. Cu substitutia lui Euler

(1 x)(1 + x) = t(x + 1), obtinem

1 t2
4t
x=
; dx =
dt, t =
2
1+t
(1 + t2 )2

1x
1+x

Pentru x 1, x > 1 t si pentru x 1, x > 1 t 0. Rezulta

Z
Z

dt
2
dt
2

I = 2
=

3
arctg
t
3 = .
1
2+1
2
3t
3
3
0
t +3
3
0
0

Solutie 1.30. Vom deduce o relatie de recurenta, integrand prin parti. Alegem
p
x
f (x) = xn1 , g 0 (x) =
f 0 (x) = (n 1)xn2 , g(x) = a2 x2 .
a 2 x2

1.1. INTEGRALE IMPROPRII

13

Avem
In = xn1

Z
a
p

a2 x2  + (n 1)
a

xn2

a2 x2 dx

xn2 (a2 x2 )

dx
a2 x2
a
Z a
Z a
xn2
xn

= (n 1)a2
dx (n 1)
dx
a2 x2
a2 x2
a
a
= (n 1)a2 In2 (n 1) In .
Z

= (n 1)

Obtinem In =

n1
n

a2 In2 . Pentru n = 2k, avem

I2k =

2k 1 2
a I2k2 .
2k

D
am valori lui k.
1 2
a I0
2
3
k = 2 I4 = a2 I2
4
..............................................
2p 1 2
a I2p2
k = p I2p =
2p

k = 1 I2 =

Prin nmultirea relatiilor rezult

a
I2p =

(2p 1)!! 2p
a I0
(2p)!!

unde
Z

I0 =
a

dx
x a

= arcsin  = + = .
2
2
a a
2
2
a x

Pentru n = 2k + 1, se obtine I2p+1 = 0, pentru ca

Z

I1 =
a

x dx
= 0.
a2 x2

14

CAPITOLUL 1. INTEGRALE IMPROPRII

n+1
Solutie 1.31. Vom demonstra ca Ln = Ln1 +L
. Avem
2
Z
Ln1 + Ln+1
1 cos(n 1)x + 1 cos(n + 1)x
=
dx
2
2(1 cos x)
Z0
Z
2 2 cos nx cos x
1 cos nx cos x
=
dx =
dx
2(1

cos
x)
1 cos x
0
0
Z
1 cos nx + cos nx cos nx cos x
=
dx
1 cos x
0
Z
1 cos nx + cos nx(1 cos x)
=
dx
1 cos x
0

Z

1
= Ln +
cos nx dx = Ln + sin nx = Ln .
n
0
0

Rezult
a c
a termenii sunt n progresie aritmetica. Calculam ratia:
Z
Z
Z
1 cos 2x
2 sin2 x
r = L2 L1 =
dx
dx =
dx =
1 cos x
0
0
0 1 cos x
Z
Z
1 cos2 x
=2
dx = 2
(1 + cos x) dx = 2 = .
1 cos x
0
0
Rezult
a c
a Ln = L1 + (n 1)r = + (n 1) = n.
Solutie 1.32. Calcul
am
Z 2
sin2 nx sin2 (n 1)x
An An1 =
dx
sin x
0
Z 2
[sin nx + sin(n 1)x] [sin nx sin(n 1)x]
=
dx
sin x
0
Z 2
cos x2 2 sin x2 cos (2n1)x
2 sin (2n1)x
2
2
=
dx
2 sin x2 cos x2
0
 2
Z 2

1
1
=
sin(2n 1)x dx =
cos(2n 1)x =
.
2n

1
2n
1
0
0
Rezult
a relatia de recurenta An An1 =

1
2n1 .

Dam valori lui n:

n = 1 A1 A0 = 1
1
n = 2 A2 A1 =
3
..............................
n = p Ap Ap1 =

1
.
2p 1

Prin adunarea relatiilor, avem

Ap A0 = 1 +

1
1
+ ... +
, A0 = 0.
3
2p 1

1.1. INTEGRALE IMPROPRII

Solutie 1.33. Calcul

am I1 =

15

Z
ln(sin x) dx = 2

I1 =

ln(sin x) dx. Vom nota x = 2t si avem

Z
ln(sin 2t) dt = 2

=2

Z
ln 2 dt + 2

ln(2 sin t cos t) dt

0

Z
ln(sin t) dt + 2

|0
Z

ln(cos t) dt
{z
}

t=
2 u

+2
ln(sin t) dt 2
ln(sin u) du

4
0
2
Z 4
Z 2

ln(sin t) dt + 2
ln(sin u) du = ln 2 + 2 I1 .
= ln 2 + 2

2
2
0
4
= 2 ln 2

Rezult
a c
a I1 = 2 ln 2.
R
Pentru calculul lui I2 = 02 ln(cos x) dx, facem substitutia x =
I2 = I1 = 2 ln 2.

t si obtinem