Geoparcul TInutul Buzaului

GEOPARCUL
INUTUL BUZULUI

direcii de dezvoltare
socio-economic
CENTRUL GEOMEDIA
UNIVERSITATEA DIN BUCURETI
mknb ohg v
GEOPARCUL
INUTUL BUZULUI

direcii de dezvoltare
socio-economic
PROPUNERI
CENTRUL GEOMEDIA
UNIVERSITATEA DIN BUCURETI
Revizuit 2008
Contractul nr 97 / 21.12.2007
Consultan de specialitate pentru
creare a unui geoparc in Judeul Buzau
RAPORT FINAL
Proiect iniiat i coordonat de

Consiliul Judeean Buzu
Coordonator proiect
Laurenia-Livia Conda
Identificarea principalelor
direcii de dezvoltare sociAL
I economic pentru GEOPaRCul
inutul buzului
Reprezentaii instituiilor
partenere in proiect
DIRECIILE DE DEzVOLTARE
IDENTIFICATE
Prof dr. Doina Ciobanu

Muzeul Judeean Buzu
Diagnoza teritoriului
Evaluarea potenialului turistic
Propunere pentru Carta Geoparcului
MATERIALE GRAFICE PENTRU
PREZENTRI PUBLICE

FIE PENTRU 10 IDEI DE PROIECTE
Propuneri pentru crearea unor

structuri asociative
Autor
Alexandru Andranu
La realizarea materialelor au contribuit
Dorel Ruti, Ioana Daia, Dana Alexandrescu,
Gabriela Leonida, Claudia Bltoiu, Laurenia Livia
Conda, Andra Andrei, Gheorghe Petcu, Mihai Mncu,
Cristian Ciobanu
Concepie grafic & design - Alexandru Andranu
Grafica - Alexandru Andranu
Foto - Alexandru Andranu, Mihai Mncu
Ioana Daia, Gabriela Leonida, Mircea Mitrofan
Antonela Neacu
GEOMEDIA, Revizuit 2008
Ionel Stnu
Direcia Cultur, Culte i
Patrimoniu Cultural Naional
Prof. Mihai Mncu

Colegiul Naional BP Hadeu
Hlihor Mihai
Uniunea Artitilor Plastici
Negoi Paul
Inspectoratul colar Buzu
Feraru Ioana
APM Buzu
Sorin Burlacu
Biblioteca Judeean Buzu
Primarii comunelor:
Beceni, Berca, Breti, Bozioru,
Bisoca, Coli, Cneti,
Cozieni, Odile, Chiliile, Loptari,
Mnzleti, Sruleti, Scoroasa,
Valea Salciei, Vintil Vod
Lector Alexandru Andranu
Universitatea din Bucureti
Dorel Ruti
Muzeul Naional de Istorie Natural
Grigore Antipa
Dr Antoneta Seghedi
Muzeul Naional de Geologie
Cosmin Manolache
Muzeul ranului Romn
ikugzv9uzg
contextul
internaional
Obiectivele

Crearea Geoparcului inutul Buzului a fost iniiat i este coordonat de Consiliului
Judeean Buzu. Geoparcul este un instrument ce poate asigura conservarea, promovarea
i valorificarea elementelor naturale deosebite din zona Buzu (Vulcanii noroioi, sarea de la
Meledic, chihlimbarul), valorile de patrimoniu cultural i istoric, pentru susinerea dezvoltrii
sociale i economice a comunelor.

Obiectul studiului l-a constituit realizarea unei diagnoze a teritoriului i identificarea
elementelor optime necesare crerii geoparcului, conform prevederilor naionale i
internaionale. Domeniile majore de analiz au fost urmatoarele:

Stadiul de conservare i valorificare actuala a siturilor naturale, culturale i istorice:

Situatia social-economica, proiectele derulate i obiectivele de dezvoltare din zona;

Identificarea elementelor suport pentru realizarea i functionarea geoparcului;

Cerinta din punct de vedere cultural-istoric, natural i functional a teritoriului.

Studiile interdisciplinare, documentarile, intlnirile publice, dezbaterile, consultariile cu
reprezentantii administratiilor locale, ale institutiilor partenere i ai altor institutii i nu in ultimul
rind cu locuitori din zona, au permis selectarea, din cele 38 de localitati avute in vedere initial,
a 18 localitati. Pentru acest teritoriu s-a propus, denumirea Tinutul Buzaului, ca un prim pas
in campania de promovare, in ansamblu, a tuturor comunelor i o prima etapa in realizarea
unei imagini ce va fi valorificata ulterior ca destinatie turistica.
REZULTATELE OBINUTE
Realizarea Documentatiei necesare crerii geoparcului;
Identificarea direciilor de dezvoltare ce corespund cel mai bine situaiei existente
Propunerea unei Carte teritoriale pentru inutul Buzului, ca instrument politic i
administrativ de susinere a dezvoltrii socio-economice pe termen lung;
Identificarea a 10 teme de proiecte pentru a susine direciile de dezvoltare identificate;
Realizarea unui model de statut pentru Asociatia de Dezvoltare Intercomunitar,
Organizarea materialelor suport pentru sesiuni de formare i prezentari publice
Realizarea unor materiale suport pentru o campanie de imagine i comunicare: site web,
expozitii i evenimente nationale, un poster de prezentare, oi baza de date i imagini.
Rezultatele studiului au fost prezentate public. n perioada
22 septembrie 27 octombrie, 2007 a fost organizat o expoziie
comun la Muzeul de Istorie Naturala Grigore Antipa, Muzeul
ranului Romn, Muzeul de Geologie i Muzeul Judeean Buzu.
Dincolo de cadrul acestui studiu i de solicitrile beneficiarului,
Universitatea Bucureti, Muzeul Grigore Antipa, Muzeul ranului
Romn, Muzeul Geologic, Universitatea de Agronomie Secia
de Arhitectur Peisager, au potenialul i deschiderea pentru
a continua cooperarea in proiecte ce vizeaz dezvoltarea
geoparcului.
aplicarea rezultatelor

Analiza obiectivelor de dezvoltare a diferitelor instituii judeene i locale ct i in urma
consultrii opiniilor locuitorilor din zon, a rezultat interesul pentru implicarea in activiti de
conservare a valorilor de patrimoniu din teritoriul studiat i preocuparea pentru gasirea unor
soluii pe termen lung de dezvoltare durabila.

Toate politicile i programele de finanare consider dezvoltarea durabil ca baz
pentru orice iniiativ sau proiect de finanare. Accesul la fonduri dar mai ales asigurarea unei
direcii corecte pentru evoluiile viitoare ale unui teritoriu trebuie s integreze regulile dezvoltrii
durabile in toate planurile i activitile proiectate. Dezvoltarea durabil se bazeaz pe formarea
unui comportament etic ce integreaz problemele sociale,
economice i de mediu. Planurile care au la baz aceast
abordare trebuie s asigure o buna funcionare a economiei
locale, fr marginalizri sau excluderi ale unor categorii de
persoane, localiti sau purttori de interese.

Geoparcul este, prin definiie, un instrument ce poate
asigura dezvoltarea durabil a comunitilor din teritoriul su.
Pentru o buna funcionare a geoparcului este nevoie s fie
dezbtut, completat i adoptat Carta Geoparcului. Carta
este att un instrument politic, prin faptul c trebuie supus
unui proces de dezbatere public ct i un cadru strategic,
n ea fiind cuprinse, intr-un cadru unitar, toate direciile de
dezvoltare sectoriale ale comunelor partenere. Pe baza ei pot fi realizate planuri locale i
proiecte pentru accesarea de fonduri europene. Pentru a fi util, Carta trebuie s raspund la
cteva probleme:

s asigure creterea calitii vieii din localitile din teritoriul geoparcului, in condiiile unei
utilizri judicioase a resurselor locale, mai ales a resurselor pentru ecoturism (conservarea, florei,
msuri de conservare a peisajului, prezena activitilor rurale, calitatea produselor locale);

s respecte reglementrile privind regimul ariilor protejate, msuri privind refacerea
habitatelor, pstrarea echilibrelor ecosistemelor locale i regionale;

sa nu depind de factorul politic, astfel inct schimbrile politice s nu scad dinamica
social necesara aplicrii cartei i s se evite conflictele sau dezechilibrele;

Toate informaiile i analizele pentru zona inutului Buzului indic turismul drept
activitate motor pentru dezvoltarea local. Pentru a identifica forma cea mai bun de turism este
nevoie de realizarea unui studiu de fezabilitate general, pentru teritoriul celor 16 comune.

In paralel, pentru susinerea direciilor de dezvoltare identificate este necesar
parcurgerea urmtoarelor etape: realizarea unei Asociaii de Dezvoltare Intercomunitar,
crearea unor parteneriate locale, corelarea acestui studiu cu cel realizat de Grupul de Aciune
Local (GAL Plaiurile Slnicului), pentru teritoriul LEADER, geoparcul fiind centrul de greutate
i motorul derulrii proiectelor identificate in cadrul axelor LEADER.
Concepte i metodologie
Pentru a fi practic, planul strategic (Carta) pe care il propunem s-a bazat pe o analiz
a viziunii i proiectelor propuse de administraiile locale i de ctre alte instituii din zona
geoparcului. n el sunt corelate diversele direcii identificate pentru a crea un cadru propice
aplicrii de proiecte comune, evitnd suprapunerile sau dezvoltarea unor proiecte cu principii
i rezultate contrare.

Conceptele avute in vedere pe pacursul derulrii studiului i sintezei rezultatelor au
fost: conceptul de geoparc, principiile de ecoturism, principiile strategice ale dezvoltrii
comunitare, abordarea participativ.
Geoparcul
Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alturi
de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric i cultural. Caracteristicile geologice
sunt cuprinse intr-un numr de situri de importan stiinific, educaional sau estetic,
reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pamntului sau pentru anumite evenimente
sau procese geologice.

Un geoparc are limite bine definite, o suprafa suficient de mare i o strategie de
dezvoltare teritorial in folosul comunitilor locale, a cror existen este bazat pe valorificarea
resurselor naturale i culturale, pe principiul dezvoltrii durabile. Geoparcurile sunt zone cu
aezri umane astfel gestionate nct s constituie modele de dezvoltare a comunitilor n
armonie cu mediul natural.

Geoparcul are o structura de administrare proprie care, in parteneriate locale i
naionale, asigur conservarea patrimoniului natural i cultural i propune metode noi de
protecie, educaie, cooperare, in scopul dezvoltarii socio-economice, mbuntirii condiiilor
de via din mediul rural i intririi identitii locale.

Managementul unui geoparc se realizeaz in conformitate cu strategia de dezvoltare
teritorial identificat i n conformitate cu recomandrile UNESCO i Cartei Reelei Europene
a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice,
culturale, precum i pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinelor de
consum ale populaiilor locale, n cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim difereniat
de protecie, de conservare i de valorificare a resurselor, dup cum urmeaz:
1. Zone strict protejate, avnd regimul de protecie i
conservare al rezervaiilor tiinifice;
2. Zone tampon, cu rol de protecie a zonelor strict
protejate i n care sunt admise activiti limitate de
valorificare a resurselor disponibile, n conformitate cu
autorizaiile date de administraia geoparcului;
3. Zone de dezvoltare durabil, valorificabile economic
prin practici tradiionale sau noi, ecologic admise, n
limitele capacitii de regenerare a resurselor. Toate
acestea se vor realiza prin Planul de Management al
geoparcului, ce va fi intocmit in etapa ulterioar creri
geoparcului.
Focul Viu
Cadrul legal de creere i

funcionare a unui geoparc
In conformitate cu prevederile legale existente,
privind tipurile de arii protejate din Romnia, geoparcul este
recunoscut ca arie protejat distinct. Scopul lui il constituie
protecia i conservarea unor zone de interaciune a
activitilor umane cu natura, zone cu numeroase elemente
geologice, geomorfologice i de biodiversitate. Aceste zone
au i o valoare peisagistic i cultural datorat interaciunii
continue cu populaia local. In aceeai categorie sunt
incluse i cele doua geoparcuri deja existente in Romania:
Geoparcul Dinozaurilor ara Haegului, i Geoparcul Platoul
Mehedini.
Geoparcul Haeg,
expoziie dedicat biodiversitii
Principalele acte normative la care se va face

referin in procesul de constituire sunt:
Decretul 187/1990 de acceptare a Conveniei privind
protecia patrimoniului mondial, cultural i natural;
Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Conveniei privind
diversitatea biologic; Legea nr. 13/1993 pentru
ratificarea Conveniei privind conservarea vieii slbatice
i a habitatelor naturale din Europa; Legea nr. 5/2000
privind amenajarea teritoriului naional - Seciunea a III-a,
zone protejate; Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea
Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 236/2000
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice; HG nr.
230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei,
parcurilor naionale i parcurilor naturale i nfiinarea
administraiilor acestora; Legea nr. 451/2002 pentru
ratificarea Conveniei europene a peisajului; Ordinul nr.
552/2003 privind aprobarea zonrii interioare a parcurilor
naionale i a parcurilor naturale, din punct de vedere
al necesitii de conservare a diversitii biologice; HG
2151 /30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului
de arie natural protejat pentru noi zone; Ordinul
494/2005 privind aprobarea procedurilor de ncredinare
a administrrii i de atribuire n custodie a ariilor naturale
protejate, care abrog Ordinul nr. 850/2003; Legea
nr. 215/2001 republicat, a administraiei publice
locale; Ordonanta de Urgen nr 57 din 30.07.2007 ultimul act normativ privind regimul ariilor protejate ce
cuprinde, pentru prima dat, referiri concrete la geoparc
i modul de constituire i funcionare a unui geoparc in
Romnia. Prezentul studiu este realizat conform acestei
prevederi.
Geoparcul Haeg, expoziie de

promovare cultural - turistic
Punctul de vinzare din

Geoparcul de la Digne, Frana
Centrul de vizitare din

Geoparcul Lesvos, Grecia
Turism in geoparcul
Vulkaneifel, Germania
Prevederile internaionale privind constituirea

i funcionarea unui geoparc

Geoparcul reprezint un concept lansat i susinut de Reeaua European a
Geoparcurilor, in parteneriat cu UNESCO. UNESCO a lansat in anul 2004 iniiativa crrii
Reelei Globale a Geoparcurilor. Recunoaterea internaional a funcionrii unui geoparc i
acceptarea lui in aceste structuri se face in acord cu reglementarile stabilite de UNESCO
i de Carta Reelei Europene a Geoparcurilor. Avantajele unui geoparc, membru in reelele
internaionale, sunt:
Susinerea cooperrii in domeniul conservrii patrimoniului natural i cultural i dezvoltrii
geotiinelor;
Asigurarea dezvoltrii a noi tipuri de calificri i crearea de noi locuri de munc;
Parteneriate in programele de educaie i promovare;
Dezvoltarea pachetelor de geoturism i turism cultural;
Crearea de obiecte artistice sau de consum inspirate de geologie sau natur;
Parteneriate calificate pentru proiecte inovative in domeniul conservrii naturii, educaiei,
dezvoltrii socio-economice din zonele rurale (LEADER, INTERREG).
Etapele necesare pentru realizarea unui geoparc

Geoparcul este un instrument de intrire a identitii locale i de dezvoltare durabil a
unei subregiuni, din zonele rurale. Se preteaz dezvoltrii in zonele unde exist geodiversitate,
biodiversitate i diversitate cultural, zone care nu au alte resurse de dezvoltare sau sunt
ameninate cu pierderea identitii.
In vederea constituirii i asigurrii unei bune administrri a unui geoparc, in acord cu
prevederile internaionale, trebuiesc parcurse urmmtoarele etape:
La nivel naional
1. Realizarea unei documentri detaliate privind patrimoniul natural i cultural, identificarea
siturilor de interes pentru conservare, educaie i turism, evaluarea situaiei socialeconomice, identificarea partenerilor din zon i a surselor de finanare;
2. Definirea teritoriului i a limitelor, astfel inct s corespund
unui spaiu relativ coerent din punct de vedere natural,
cultural i administrativ. Este foarte practic utilizarea limitelor
administrative ale comunelor pentru limitele geoparcului.
3. Realizarea unei strategii de dezvoltare durabil pentru
teritoriul geoparcului i a unui regulament pentru derularea
activitilor prevzute;
4. Realizarea unui parteneriat local capabil s aplice strategia
Siglele Reelei Europene
propus i s cofinaneze activitile i echipa de administrare. i a Reelei UNESCO a
Geoparcurilor
Echipa de administrare poate juca i rolul unui Grup de
dezvoltare local;
5. Avizarea documentaiei de ctre consiliile locale, consiliul/
consiliile judetene, Agenia de Protecia Mediului;
6. Scrisoare de intiinare adresat Biroului Naional
UNESCO;
7. Avizul tiinific al Academiei Romne;
8. Obinerea statutului de arie protejat.
La nivel internaional
Pentru a deveni membru in Reeaua European a Geoparcurilor i in Reeaua Global
(UNESCO) a Geoparcurilor, un geoparc sau un alt tip de arie protejat, este supus unei
evluri de ctre reprezentani ai celor doua organisme, in baza unei documentaii i a unei
cereri adresate Celulei de coordonare a Reelei Europene (Celula este organizat in cadrul
Rezervaiei Geologice Haute Provence - Frana). Statutul de membru este reevaluat la fiecare
trei ani i, pe baza rezultatelor, se decide continuarea statutului de membru, reevaluarea sau
excluderea din reele.
Dosarul de candidatur cuprinde urmtoarele date;
Elementele de identitate ale geoparcului
- Locaia, suprafaa, elementele geografice,sociale;
- Prezentarea unitii de administrare;
- Anexe grafice, hri, fotografii, bibliografie;
- Definirea regiunii geografice;
- Prezentarea siturilor protejate i a siturilor de interes
turistic i educaional;
- Elementele de presiune asupra teritoriului;
- Planul de management al siturilor;
- Prezentarea reelei de situri de interes din geoparc
Produse locale finantate din
(geologice i non-geologice);
fonduri LEADER. Geoparcul
Argumentarea cererii pentru a deveni membru in reea
Haute Provence, Franta
- Descrierea elementelor de geologie;
- Analiza potenialului de dezvoltare a geoturismului / ecoturismului;
- Descrierea activitilor de geoturism i geoeducaie din geoparc;
- Politica de conservare a patrimoniului natural i cultural i modul de administrare.
Descrierea general a situaiei economice din zon
- Strategia de dezvoltare durabil aplicat i activitile de geoturism prevzute;
- Prezentarea instituiilor ce au drept scop geoconservarea;
- Politicile de protecie i dezvoltare economic durabil a patrimoniului geologic;
- Planurile de aciune prezente i viitoare.
- Argumentarea interesului de a deveni membru in reele.
Informaii generale referitoare la teritoriul geoparcului
- Descrierea principalelor structuri responsabile pentru politicile de dezvoltare durabil
din teritoriu i tipurilor de activiti economice existente i tendinele lor;
- Modul cum va fi organizat protecia;
- Statutul actual de protecie:
- Facilitile: muzee, situri trasee de vizitare;
- Faciliti planificate a fi dezvoltate.

In teritoriul geoparcurilor este interzis
comercializarea fosilelor, a mineralelor, sau
florilor de min i se incurajeaz realizarea i
comercializarea mulajelor de fosile.

Geoparcul reprezint un brand de
calitate recunoscut internaional i agreat
de UNESCO.
Centrul de vizitare din Rezervaia Geologic
Haute Provence, realizat din fonduri LEADER
Principiile de ecoturism
Turismul este activitatea optim ce poate asigura dezvoltarea socio-economic in
geoparcul inutul Buzului. O dezvoltare agresiv i neechilibrat ar putea distruge valorile
naturale i culturale ale zonei i ar putea genera dezechilibre intre localiti. In plus, activitile
de turism clasic nu beneficiaz, in zon, de o infrastructur adecvat. In consecin forma
cea mai eficient este cea de turism de descoperire: ecoturismul, geoturismul, agroturismul,
turismul rural sunt forme specifice, axate pe activiti specifice sau pe anumite particulariti
ale zonei. Ecoturismul se adreseaz unui grup int ce tie s respecte valorile locale i care
poate contribui la promovarea ei. Turitii ce practic acest gen sunt dispui s plteasc preuri
mai mari pentru serviciile oferite, dac oferta este echitabil i serviciile de calitate.
Ecoturismul ar putea fi definit ca o activitate de cltorie ctre regiuni / zone unde
cadrul natural este bine conservat, exist o diversitate cultural bine pastrat iar utilizarea
durabil a acestora asigur un standard de via decent pentru locuitori. Chiar dac este
definit uor diferit, funcie de diversele organisme sau regiuni, ecoturismul cuprinde, conform
criteriilor elaborate de Asociaia Romn de Ecoturism, opt principii generale:

Principiul focalizrii pe zone naturale. Ecoturistul petrece multe din activiti in natur,
folosindu-se de cracteristicile geomorfologice, geologice, biologice, culturale i spirituale. In
consecin, tur-operatorii vor cuta zonele ce imbin patrimoniul natural i cultural. Viitorul
geoparc inutul Buzului ofer un cadru natural i cultural foarte bun, dar lipsete infrastructura.
de promovare i desfurare a activitilor turistice.

Principiul interpretrii produsului ecoturistic. Interpretarea reprezint modalitatea
prin care se ofer turitilor / comunitii locale informaii i experiente legate de potenialul
zonei, de valorile ei naturale i culturale, astfel inct s determine o lrgire a nivelului de
cunoatere i apreciere din partea acestora.

Principiul durabilitii din perspectiva protejrii mediului natural. Toate activitile
ecoturistice sunt menite s ofere cele mai bune practici de turism i planificare din punctul
de vedere al conservrii naturii i dezvoltrii durabile. Activitile de turism trebuie s aib un
impact minim asupra naturii.
Principiul contribuiei la conservare. Presupune participarea opertaorilor de turism,
a proprietarilor de pensiuni, restaurante din zona protejat, care beneficiaz de promovare,
prin activitile administraiei ariei protejate, s contribuie activ la conservarea i managementul
patrimoniului local. Exemplu: oferirea unui ajutor financiar, pentru reabilitarea zonelor naturale,
colectarea deeurilor, proiecte de promovare;
Principiul contribuiei constructive la dezvoltarea comunitilor locale. O parte
din beneficiile din ecoturism trebuie s se indrepte spre comunitile locale, mai ales prin
cumprarea de bunuri, produse i servicii locale in activitile de turism;
Principiul sensibilitii fa de cultura i tradiiile locale. Activitile trebuie sa reduc
impctul negativ asupra acestor valori, s contribuie la promovare, conservare, revigorare;
Principiul gradului de satisfacere a turitilor. Participanii la aceast form de turism
sunt persone cu pregtire medie sau superioar, ce au cltorit frecvent in alte zone i care
aleg o destinaie pentru a-i descoperi parfumul local i produsele specifice. Experiena oferit
trebuie s satisfac ateptrile sau s le depaeasc;
Principiul marketingului corect. Prezentarea produsului trebuie s corespund
realitii. Marketingul ofer clienilor informaii complete i responsabile care conduc la
creterea respectului pentru valorile unei zone.
dezvoltarea comunitar
Disfunctionaliti in derularea proiectelor de dezvoltare comunitar

Analiza proiectelor comunitare derulate, mai ales in zonele Haeg i Rucr
Dmbovicioara, precum i studiile de caz din alte regiuni, permite identificarea unor surse
majore i frecvente de disfuncionaliti avnd sursa la nivelul comunitilor locale sau la nivelul
comunicrii intre partenerii din comunitate i partenerii externi.
O astfel de analiz este necesar intruct proiectele ce vor fi derulate pentru geoparc
vor avea ambele tipuri de parteneri i vor fi deseori proiecte iniiate din exteriorul comunitii.
Surse de disfuncionalitate existente la nivelul comunitii
A. Pasivitatea partenerilor locali. In proiectele derulate in parteneriat cu organizaii
locale, coli sau administraii locale, in care iniiatorii sunt din afara comunitii, ramne
foarte frecvent una de tip pasiv, grupurile vizate (meteri locali, grupuri etnice, agricultori,
peofesori, elevi) fiind mai mult spectatoare i percep proiectele drept aciuni caritabile
sau prea complicate pentru comunitate;
B. Lipsa de sprijin din partea autoritilor este un caz ce apare in anumite proiecte In cazul
geoparcului autoritile sunt direct interesate dar apare un alt tip de disfuncionalitate:
prin abordare geoprcul propune un plan / startegiie / viziune de dezvoltare iar autoritile,
chiar daca particip la elaborarea acestor planuri, nu respect direciile stabilite. Sunt
obinuite ca strategiile s fie bune doar pentru dosare i raportri;
C. Conflictul de interese apare in cazurile divizrii comunitii in grupuri adverse pe
principul: decit s citige i cellalt mai bine s pierdem cu toii. Poate aprea in cadrul
proiectelor de susinere a unor iniiative private: meteuguri tradiionale, pensiuni,
crearea de consorii locale pentru desfacerea produselor, reabilitarea unor instituii sau
construcia de faciliti in unul din satele comunei. Cazul ultim este frecvent mai ales
la nivelul consiliilor locale cnd trebuiesc aprobate i cofinanate faciliti numai pentru
unul sau mai multe sate i nu pentru toate;
Surse de disfuncionalitate la nivelul celor ce propun, iniiaz proiectele
A. Pasivitatea ofertei tipul/ideea de proiect nu este creativ i stimulativ pentru
comunitatea local. Sunt frecvente cazurile de proeicte copiate din alte zone sau alte
ri fr a fi adaptate specificului i resurselor locale;
B. Alegerea intmpltoare a populaiilor int soluiile propuse prin proiecte nu sunt
precedate de o identificare a problemelor reale i de o prioritizare a lor;
C. Lipsa unor diagnoze sau studii de fezabilitate-prefezabilitate anterioare proiectelor.
Surse de disfuncionalitate existente la nivelul comunicrii
A. Transmiterea informaiei slaba circulaie a informaiei este sursa major a multor
disfuncionaliti. Datorat, mai ales in mediul rural, lipsei mijloacelor moderne de
informare (internet, cablu) dar i lipsei deprinderilor de a comunica prin intermediul
internetului (de a realiza pagini web, baze de date, buletine on-line, de a asigura
transparena procesului decizional etc.). Se coreleaz i cu lipsa deprinderilor de a
transparentiza deciziile locale, bugetele, lipsa interesului i obinuiei locuitorilor de a
participa la dezbaterile publice;
B. Nesesizarea informaiilor relevante pentru dezvoltare. In comunicare exist mai
multe etape ce trebuiesc parcurse: informarea, contientizrea, participarea, implicarea
activ fiind doar cteva dintre ele, in procesul indelungat ce trebuie parcurs de locuitori
i de cei interesai, de la simpla luare la cunotin pn la participarea efectiv i

formarea unor deprinderi comunitare. Etapele cer timp i un mecanism continuu de
transmitere a informaiei de ctre persoane competente, pe baza unei strategii de
comunicare;
C. Tipul informaiei este una din cauzele necomunicrii, faptul ca informaia aleas a
fi difuzat este foarte relevant pentru cei din proiect dar nerelevant, nu face parte
din preocuprile receptorului, fie c este autoritate local, instituie sau simplu locuitor.
Aceasta se poate datora nu numai coninutului informaiei, dar mai ales terminologiei,
fiind din ce in ce mai evident apariia unei terminologii europene ce seamn cu un
nou limbaj de lemn,fie datorit suprautilizrii anumitor termeni, fie datorit neinelegerii
substanei termenilor i incercrilor de a ii traduce intr-un limbaj comun sau specific.
Este problema umanizrii mecanismelor de comunicare a termenilor europeni;
D. Parteneriatul principiul cofinanrii, cointeresrii, realizarea de parteneriate de
form, crearea de structuri neguvernamentale intre parteneri care nu corespund unor
strategii, nu au intotdeauna efectul scontat i sunt doar subterfugii birocratice prin care
se pclete finanatorul.
Abordarea dezvoltrii comunitare
Pe baza observaiilor i comentariilor de mai sus pot fi formulate o serie de principii
strategice care pot sta la baza iniierii unor proiecte in teritoriul comunelor din geoparc. Cele
mai importante sunt:
A. Principiul descentralizrii trebuie sa stea la baza oricrui proiect sau aciune
comunitar ce reclam o gestiune a problemelor la nivel local, a problemelor proprii
i gsirea unor surse de finanare i a unor soluii locale. Este o tendin ce se
accentueaz in ultimul timp la nivelul administraiilor locale, mai ales pentru cele ce au
identificat surse proprii, au parteneriate locale, au o strategie de dezvoltare sau planuri
de dezvoltare local in care a fost realizata o ierarhizare a problemelor i identificate
sursele de finanare
B. Dezvoltarea antreprenoriatului social i punerea accentului pe dezvoltarea social in
raport cu dezvoltarea economic (ce nu este neglijat). Geoparcul este, in principiu, un
concept ce susine dezvoltarea social, miznd pe identificarea competenelor, atragerea
celor cu potenial, realizarea de parteneriate, cointeresarea unor persoane i instituii
diverse, crearea unui cadru atractiv pentru finanri. Este motivul pentru care limitele
geoparcului se suprapun limitelor administrative ale comunelor, se propune realizarea
acelei carte de dezvoltare local, se propune crearea unor structuri asociative locale
i identificarea unor direcii de dezvoltare prioritare (axe de dezvoltare). In fapt, fr o
strategie social nu poate exista o dezvoltare economic real;
C. Identificarea zonelor optime din teritoriu. Este principiul ce a stat la baza propunerilor
de dezvoltare turistic. Zonele cele mai atractive vor fi susinute s-i dezvolte
infrastructura astfel inct s devin poli de atractivitate pentru turitii din afar i pentru
concentrarea proiectelor de atragere a resurselor financiare. In timp, polii identificai
(Berca, Bozioru, Coli, Mnzleti) vor genera devoltare i in zonele adiacente;
D. Principiul Fierariei lui Iocan se bazez pe identificarea i implicarea real a unor
lideri informali locali capabili s transmit mesajele, s creeze dezbateri ad-hoc i s
corijeze i s reorienteze anumite activiti ale proiectelor;
E. Principiul promovarii active presupune realizarea unor elemente de identitate
vizual, a unei strategii de promovare, identificarea unor produse simbol. In acest fel
se realizeaz o sensibilizare a finanatorilor, a evaluatorilor de proiecte, crearea unei
opinii favorabile i de simpatie pentru teritoriul in cauz i a unor noi parteneri.
Abordarea participativ
Aceast abordare a constat in oferirea diverilor actori implicai posibilitatea de a
participa, in msura timpului avut la dispoziie, la fazele de diagnoz i analiz. In acest fel
propunerile sunt in concordan cu iniiativele locale, ii responsabilizeaz pe cei ce doresc s
se implice, faciliteaz schimburile de idei i informaii, creaz premisele unei autodezvoltri.
Un element important in identificarea nevoilor locale l-a constituit organizarea unor
intlniri i dezbateri cu Agenii de Dezvoltare Local i cu reprezentanii Grupului de Aciune
Local (GAL) pentru teritoriul LEADER Plaiurile Slanicului. GAL-ul este format din
comunele: Berca, Scoroasa, Cozieni, Cneti, Chiliile, Prscov, Odile, Bozioru, Breti,
Beceni, Loptari, Vintil Vod, Sruleti, Cernteti, Bisoca, Mnzleti Valea Salciei, Buda,
Mrcineni, Spoca, Vadu Paii, Sgeata. Teritoriul geoaparcului poate constitui centrul de
greutate i motorul dezvoltrii acestui viitor teritoriu LEADER.
Agenii de Dezvoltare Local
Aceast noua poziie in administraia local a fost creat ca urmare a unor proiecte de
succes derulate in regiunea vest i apoi in zona Vlcea.
Dei exist reglementri care precizeaz rolul lor in
activitile de dezvoltare ale comunitilor, ocupaia
nu se regsete in COR, iar posturile lor, la nivelul
comunelor, este destul de ambiguu, ceea ce genereaz
nesiguran i diferite grade de subordonare politic.
Agenii de dezvoltare local reprezint un element
cheie pentru promovarea la nivel local a elementelor
cuprinse in planurile strategice elaborate, de corelare
a aciunilor diferitelor administraii, de participare la
elaborarea i aplicarea unor proiecte locale. Pentru
o mai buna definire a statutului lor propunem crearea
unui GRUP DE DEZVOLTARE, creat in jurul Asociaiei
de Dezvoltare Intercomunitar i administraiei
geoparcului. (pentru introducerea in COR , a funciei
de agent de dezvoltare local este nevoie de iniiativa
reprezentanilor locali efectuat pe cale administrativ,
iniiativ materializat printr-un inscris ce va fi depus
la Minsiterul Administraiei i Internelor. Inscrisul va
avea ca obiect crearea funciei de agent de dezvoltare
locala i evideniarea necesitii cuprinderii acesteia in
COR. n acest inscris se va definii i din ce va consta
activitatea unui agent de dezvoltare local. Oficiile
juridice, din cadrul administraiilor locale vor juca rolul
primordial n acest demers.
Din discuiile purtate cu agenii de dezvoltare local a rezultat o list de sarcini de
serviciu ce nu sunt concretizate intr-o fi a postului. Rolul lor variaz de la consiliere pentru
primar, la persoane insrcinate cu scrierea proiectelor, sau la persoane ce trebuie s fie la
curent cu problemele discutate in edinele de consiliu local. Alii, i-au definit singuri atribuiile
i anume acelea de a realiza o inventariere a resurselor locale i de a crea o baz de date
pentru proiecte. Dei au un rol cheie in dezvoltarea comunitar i atragerea de fonduri, fiind
verigi de legatura intre ceteni i administraie, doar 5 din 20 au participat la realizarea unui
proiect pe infrastructur i doar 2 din 20 la un proiect cultural educaional. n acest caz, poate
s-ar impune angajarea pe astfel de funcii a unor persoane cu anumite studii i care s aiba
legatur cu ideea de dezvoltare local/comunitar, iar aceste persoane, odat angajate, la o
anumit perioad de timp, s participe la schimburi de experien in domeniul lor, in ar i de
ce nu i in afara rii cu reprezentani de pe aceeai functie din rile ce fac parte din spaiul
comunitar.
Problemele de la nivelul comunelor
Principalele probleme identificate de agenii de dezvoltare in comunitile din care ei
provin, au fost sistematizate mai jos, dup cum urmeaza:
1. Lipsa unei educaii civice, locuitorii nu fiind obinuii s participe la procesul de luare
a deciziilor, nu asist la edinele Consiliului local dei au dreptul, nu solicit informaii
privind modul de cheltuire a sursele bugetului local;
2. Curricula colar nu este adaptat la nevoile locale. Copiii nu nva despre locurile lor,
despre problemele lor. In Curricula la Decizia colii nu sunt cursuri adaptate zonei;
3. Serviciile locale sunt defectuoase: transportul, colectarea deeurilor, sistemul de
sntate, lipsa unui serviciu de urgen pentru localitile izolate;
4. Sistemul de comunicare i informare are lacune de organizare i derulare intre primrie
i ceteni, intre consilieri i ceteni, intre departamentele instituiilor judeene i
primrii. Majoritatea satelor nu au acces la internet, sistemul de telefonie nu acoper
toat zona;
5. Infrastructura de alimentare cu ap i transport (drumurile judeene i comunale),
alimentarea cu gaz, canalizarea) constituie una din problemele cele mai grave, invocat
de toi cei consultai;
6. Lipsa formrii, informrii i expertizei in urmtoarele domenii: turism, scriere de proiecte,
practici agricole. Toate aceste disfuncionaliti, sau mcar o parte din ele, ar putea
fi rezolvate i prin crearea/legiferarea postului de agent de dezvoltare local i care,
prin fia postului, s aib prevazute obligaii bine analizate, printre care informarea,
comunicarea, la nivel local.
Cteva dintre soluiile identificate

Msurile ce pot fi intreprinse i tipurile de proiecte propuse, in cadrul intlnirilor cu
agenii de dezvoltare au fost integrate in prezentul studiu. Printre cele mai importante domenii
de actiune au fost menionate urmatoarele:
- Realizarea unei reele de informare la nivel judeean;
- Realizarea unui sistem de colectare i valorificare a plantelor medicinale;
- Cursuri pentru cresctorii de animale privind reglementrile Uniunii Europene. Cursuri
pentru turism, ghizi, proprietari de pensiuni, funcionari de la primrie;
- Realizarea unui serviciu de voluntariat la nivel teritorial;
- Iniierea unor proiecte pilot privind eficientizarea energetic i energiile alternative;
- Revigorarea unor activiti tradiionale: olritul la Mnzleti, esturi, lucru in lemn;
- Refacerea unor obiective cultural istorice (Capela de la Vintil Vod);
- Realizarea unui sistem de trasee de vizitare, campare, informare;
- Editarea unor ghiduri locale de gastronomie, tradiii, turism cultural.
teritoriul
geoparcului
POZIIA GEOPARCULUI
Pentru a avea o viziune ct mai apropiat de realitate asupra teritoriului geoparcului au
fost folosite patru tipuri de surse:
- Fiele de comun completate de administraiile locale;
- Fiele de comun completate de membrii echipei, pe baza interviurilor i documentrii
in teren;
- Datele statistice din diferite documente oficiale (Anuarul statistic, PUG-uri,
Sinteze);
- Sesiunile de formare i informare cu reprezentanii instituiilor judeene i Agenii
de dezvoltare local. Rezultatele pariale au fost supuse dezbaterilor, in timpul
intlnirilor Grupului de lucru i in sesiunile de formare pentru scriere de proiecte.
Aceste consultri, organizate in cadrul studiului au permis o mai bun conturare a
nevoilor i o ierarhizare a prioritilor in realizarea geoparcului i a unei strategii de
turism durabil.
Teritoriul geoparcului, schiat in harta de mai jos, este situat in Regiunea 2, Sud-Est,
in partea de N a judeului Buzu. Din punct de vedere geografic se afl in zona de curbur
a Carpailor Orientali, la intersecia drumurilor istorice ce leag Muntenia, Transilvania i
Moldova.
Geoparcul cuprinde comunele: Beceni, Berca, Bozioru, Bisoca, Breti, Chiliile.
Cnesti, Coli, Cozieni, Loptari, Mnzleti, Odile, Pntu, Prscov, Scoroasa, Sruleti,
Valea Salciei, Vintil Vod. Insumat, rezult pentru geoparc are o suprafa de 103482 ha si
o populaie de 52370 locuitori.
Poziionarea geoparcului in Regiunea de dezvoltare 2 Sud
Elementele naturale
In cea mai mare parte a sa, geoparcul este situat n unitatea Subcarpailor, subdiviziunea
Subcarpailor Curburii, mai exact n zona central a acestora numit Subcarpaii Buzului,
dup numele arterei hidrografice principale. Pe o arie mai restrins, in partea nord-estica este
o zon de contact cu Munii Buzului.
Zona geoparcului este strabtut de trei vi tributare Buzului: Valea Slnicului, cu
localitile Beceni, Vintil Vod, Mnzleti, Loptari, Srulet i Bisoca, Valea Srelului,
cu localitile: Berca, Scoroasa, Cneti i Chiliile i Valea Blnesei, cu localitile Cozieni,
Bozioru, Breti, Odile. Comuna Coli este situata pe Valea Colilor, Valea Aluniului i
Valea Muscelului aflueni ai Buzului. Comuna Valea Salciei este situat pe valea Clnulu.
Comunele Pntu, Prscov i Berca sunt situate pe malul stng al rului Buzu.
Geodiversitatea

Zona este foarte cunoscut pentru Vulcanii noroioi, chihlimbarul de la Coli, sarea de
la Meledic, Focul Viu, izvoarele de petrol, relieful spectaculos cu ziduri ale uriailor sau coli
de piatr, pentru peterile in sare, alunecrile de teren i, nu in ultimul rnd, pentru peisajele
domoale i izvoarele srate. Nu trebuie s fii specialist pentru a putea admira spectacolul oferit
de natur.

Aceste fenomene fac parte din geodiversitatea teritoriului i constituie o mare bogie
a zonei. Ele vor fi punctul forte in activitile de promovare, de educaie, cercetare i de
dezvoltare a turismului i in construcia infrastructurii necesare: centre de vizitare, puncte de
informare, locuri de popas, poteci de descoperire, pensiuni, puncte de vnzare, centre de
inchiriere echipamente i altele.

Geodiversitatea reprezint totalitatea elementelor geologice i geomorfologice dintr-o
zon: rocile i istoria formrii lor, resturile fosile, elementele structurale (falii, cutele sinclinale
i anticlinale), resursele minerale, miscarile tectonice (puse in eviden prin care rocile au fost
deformate), relieful i solurile rezultate din interaciunea elementelor petrografice, structurale,
erozionale i biologice. Teritoriul geoparcului are o structur geologic extrem de complex,
spectaculoas att pentru specialiti ct i pentru nespecialiti. Rocile sedimentare intlnite la
suprafa acoper o istorie ce incepe acum mai bine de 70 de milioane de ani i sunt o calauz
foarte bun pentru evoluia lanului carpatic.

Punctele cele mai importante in jurul crora se propune dezvoltarea activitilor
geoparcului, inclusiv infrastructura de turism, sunt trecute in harta de mai jos. In urmatoarea
etap este nevoie de identificarea unor noi puncte pentru a acoperi teritoriile tuturor comunelor
si, in paralel, realizarea unor documentaii i materiale de promovare i informare, pentru
turiti, elevii din coli, locuitorii din zon.
Izvor de petrol, satul Pcuri

Grunju (tufuri dacitice), Mnzleti
Insecte in chihlimbar, Coli

Peter n sare, Meledic
14
7
4,5,6
2, 3
10
11
13
12
8
16
15
Punctele de interes geologic propuse pentru amenajare turistic.

1 - Beceni, 2,3 - Vintil Vod, 4,5,6 - Mnzleti, 7 - Loptari, 8 - Berca, 9 - Scoroasa,
10 - Cneti, 11 - Coli, 12 - Cozieni, 13 - Bozioru, 14 - Bisoca, 15 - Pirscov, 16 Panatau
Biodiversitatea

Adevratul naturalist este fascinat in egal msur de toate vieuitoarele, indiferent
dac sunt frumoase sau urte folositoare sau duntoare. Totui, ce ar fi interesant in
inutul Buzului? Rspunsul nu este uor de dat, fiindc numrul de subiecte este surprinztor
de mare: grduraria, colilia, fluturii i, bineineles, scorpionul, ar fi doar cteva exemple.

Partea nordic i nord-estic a teritoriului se afl in zona pdurilor montane, de fag
i molid, in timp ce in zona central-sudic, in arealul vulcanilor, exist elemente de tip stepic
precum colilia dintre ierburi i popndul dintre animale. Cea mai mare parte a teritoriului este
ins un mozaic haotic de petice de pdure, tufiuri, pajiti i terenuri arabile, rezultat al activitii
omului, aa cum se observ din harta alaturat. Rmiele de pdure matur, sau fneele in
care exist sute de specii de plante la hectar, sunt fiecare in parte zone de refugiu pentru flor
i faun, fiecare reprezentnd o posibil arie de interes pentru conservare i de atracie pentru
turismul specializat sau pentru specialiti. Ele constituie in acelai timp elemente importante
in atragerea de fonduri europene pentru refacere, conservare, compensaii, continuarea unor
practici agricole tradiionale.
Lycaena dispar
Euscorpiu carpathicus
Geoparcul Tinutul Buzaului

tipul de acoperire a terenului
BISOCA
Brebu
Sarulesti
Mnzalesti
Valea
Salciei
Lopatari
Vintila
Voda
Chiliile
Braesti
Odaile
Canesti
Bozioru
Beceni
Colti
Scortoasa
Cozieni
Panatau
Prscov
Berca
Magura
Mine
Teren agricol ne-irigat
Paduri cu frunze cazatoare
Tufarisuri
Ape curgatoare
Paduri de conficere
Unitati industriale sau comerciale
Ape stagnante
Paduri mixte
Vegetatie arbustiva
Gradini
Pajisti naturale
Vii
Gropi de gunoi
Pasuni
Zone nisipoase
Livezi
Stancarii
Zone slab vegetate
Localitati
Teren agricol cu vegetatie naturala
legenda
1:250,000
Diversitatea cultural

Spaiu aflat la interferena dintre trei provincii, inutul Buzului are cte ceva din toate
dar, in acelai timp, i propria identitate, datorat predominrii spaiului rural, aezrii satelor
in lungul vilor, existenei unor puternice i vechi centre religioase i monahale, existenei unor
ctune izolate unde vechile tradiii au fost mult timp transmise din generaie in generaie.

Diversitatea cultural se poate observa in portul tradiional, zona Bisoca fiind bine
cunoscut i in alte elemente precum: arhitectur tradiional, calendarul srbtorilor de peste
an i calendarul trgurilor, obiceiurile de natere, nunt, moarte, reetele tradiionale, rnduiala
vieii rurale, legendele i povetile despre comori i boieri, crucile de hotar, fntnile, troiele
i istorisirile despre puterile supranaturale ale unor locuri. Toponimele si hidronimele sunt cea
mai puternic dovad a legaturii pe care oamenii locului o au cu resursele pmntului sau cu
lumea animalelor i plantelor. Nume precum Slnic, Srel, Cneti, Pcuri, Nucu, Coli sunt
doar cteva exemple.

Diversitatea cultural, completat de godiversitate i biodiversitate reprezint baza
dezvoltrii socio-economice a geoparcului. Dezvoltarea eco / agro / geo-turismului, revigorarea
activitilor tradiionale (prelucrarea lemnului, esturi, olrit), stoparea migraiei, imbuntirea
calitii vieii au la baz pstrarea i valorizarea acestor tradiii.

Intrirea identitii locale este cheia i soluia pentru atragerea locuitorilor in proiecte, in
dezvoltarea iniiativelor locale, in crearea de IMM-uri, in formarea de asociaii i parteneriate.

Inventarierea preliminar ne-a permis identificarea elementelor de patrimoniu cultural
local, a persoanelor resurs, a activitilor tradiionale, a punctelor muzeale existente, a
monografiilor i publicaiilor dedicate zonei, toate constituind o baz pentru evluari viitoare.

Direciile de dezvoltare identificate, att pentru geoparc ct i pentru teritoriul LEADER,
integreaz elementele de geodiversitate, biodiversitate i diversitate cultural.
Muzeul colar din Vintil Vod

Cas din Vintil Vodi
Biserica Gvanu
Activiti tradiionale
Chilie - zona Fiici
Viaa social - economic

Zona geoparcului este o zon rural, cu o tendin de imbtrnire a populaiei i de
migrare, mai ales in strintate. Locuitori celor 16 comune sunt distribuii inegal, comuna Berca
fiind, de departe, cea mai numeroas i cu ponderea economic cea mai mare.

Principalele surse de venituri provin, in ordinea importanei, din: agricultur, creterea
animalelor, prelucrarea lemnului, industrie, comer i activiti de turism. Excepie face comuna
Berca unde peste 2900 locuitori lucreaz in industrie, mai ales exctractiv.

In hrile i diagramele de mai jos sunt sintetizate datele statistice, informaiile obinute
din documentare, din fiele de comun completate de primrii, din paginile web ale localitilor
i din diferite publicaii i monografii. Uneori datele obinute nu concordp intre diferitele surse,
motiv pentru care au un anumit grad de aproximaie.
Distribuia populaiei in localitile geoparcului
Dinsitatea populatiei pe unitati administrative
Numarul unitatilor de invatamint pe unitati administrative
Suprafta geoparcului pe unitati administrative
Structura activitilor economice in geoparc
Infrastructura de transport
Distribuia societilor comerciale in geoparc
Punctele de interes turistic

i infrastructura de turism din teritoriul geoparcului
CARTA
GEOPARCULUI
Analiza SWOT pentru contextul socio-economic

Datele prezentate anterior reprezinta o sinteza a informaiilor publice cuprinse in diverse
tipuri de documente, completate cu opiniile locuitorilor intervievai, opiniile diverilor purttori de
interese, ale agenilor de dezvoltare local, punctele de vedere ale reprezentanilor instituiilor
partenere din jude. Analiza detaliat a contextului social-economic, a resurselor, potenialului de
dezvoltare i potenialilor parteneri ai geoparcului au permis efectuarea unei analize SWOT.
Puncte tari
Agricultura, turismul i activitile conexe sunt privite att de locuitori ct i de administraia
local drept principalele direcii de dezvoltare;
Omogenitatea teritoriului. Nu exist mari discrepane intre diferitele localiti ale geoparcului.
Cu excepia comunei Berca unde predomin industria extractiv, in toate celelalte
agricultura are ponderea cea mai mare;
Diversitatea natural este privit ca o potenial resurs exploatabila durabil;
Marea majoritate a localitilor au aceleai tip de probleme: alimentarea cu ap, drumurile,
deeurile, comunicaiile. Aceasta permite elaborarea unor planuri de aciune care s
beneficieze de cointeresarea majoritii;
Cetatenii si administratiile au identificat problemele majore si propun solutii viabile;
Exist un potenial uman pentru activitile de turism corelat cu agricultura;
Existena unui GAL i demararea realizrii documentaiei pentru crearea unui teritoriu
LEADER in anul 2008.
Puncte slabe
Lipsa unei viziuni pe termen lung. Majoritatea proiectelor, existente, sunt proiecte de
infrastructur rutier i de alimentare cu ap;
Lipsa de formare i de exerciiu in realizarea unor planuri de dezvoltare;
Lipsa parteneriatelor in cadrul aceleiai comuniti sau intre comune pentru rezolvarea
unor nevoi comune, cu excepia Grupului de Aciune Local, iniiat in vederea crerii unui
teritoriu LEADER;
Lipsa participrii civice. Exist doar cteva organizaii neguvernamentale in toat zona;
Turismul este vzut ca un panaceu dar nu exist proiecte concrete in domeniu;
Lipsa unor proiecte de anvergur;
Lipsa unei campanii de informare / promovare / comunicare;
Ameninri
Izolarea zonei in cadrul regiunii / la nivel naional;
Pierderea ansei de a accede la fonduri comunitare
Depopularea zonei i pierderea valorilor locale;
Oportuniti
Existena fondurilor europene
Propunerea unui proiect de startegie la nivel judeean (Proiect PHARE)
Existena interesului de colaborare din partea partenerilor
Propunerea unor proiecte de infrastructur, deeuri, alimentri cu ap, la nivel regional
Strategia este in concordan cu planurile naionale de dezvoltare din turism, educaie etc.
Analiza principalelor resurse

pentru turism din teritoriul geoparcului
Resursele zonei pentru turism
Zona este rurala, cu o concentrare a locuirii mai ales in lungul vilor, cu raporturi foarte
diferite de utilizare a terenurilor intre comunele componente, aa cum reiese din datele prezentate,
i cu multe resurse turistice insuficient exploatate.

Elementele de atracie natural sunt reprezentate de Vulcanii noroioi, complexul de la
Meledic, Focul Viu (Loptari), Zona Lacurile (Bisoca), siturile SCI (Natura 2000) propuse pentru
zona Bisoca Mnzleti, Meledic, Vulcanii noroioi, Lunca Buzului, diverse forme erozionale
(Tronul lui Negru Vod), lacurile, chihlimbarul de la Coli, fenomenele geologice ce apar in zona
Vintil Vod, Coli, Bozioru. Biodiversitatea este i ea foarte divers, zona fiind situat la confluena
dintre trei zone biogeografice: stepic, alpin i continental.
Cu excepia Vulcanilor noroioi nici unul dintre situri nu are marcaje, puncte de informare,
pliante. Singurele informaii putnd fi obinute din pagini web, de la autoriti i de la localnici.
Evenimentele specifice sunt legate mai ales de trguri i festivaluri: Pe plaiuri bisocene
(Bisoca), Trgul de Sfnta Marie (Cozieni), Trgul de Ziua Crucii (Vintil Vod), trgurile
sptmnale din lungul vii Slnicului.
Patrimoniul cultural i istoric este inegal repartizat. Dei urmele de locuire sunt frecvent
semnalate nu exist situri arheologice amenajate. Cele mai importante situri culturale protejate
sunt mnstirile (Rteti, Gvanu, Poiana Mrului) i cele aproximativ 30 de chilii, locuine rupestre
i biserici din zona Aluni Nucu. Lista complet a siturilor de patrimoniu cultural protejate, la
nivel judeean, este prezentat n anexe.
Serviciile de informare i documentare sunt oferite de monografiile publicate de Consiliul
Judeean, Muzeul Judeean, monografiile ctorva comune i siturile web de turism, majoritatea
create i intreinute de amatori. Nu exist panouri de semnalizare, puncte de informare, pliante
specifice. Infrastructura de cazare cuprinde aproximativ 50 de locuri i trei tabere sau internate
colare in toata zona.
Infrastructura rutier i cile de acces: accesul este asigurat pe calea ferat Buzu
Ptrlagele i rutier de DN 10 (Brasov Buzu Rmnicu Srat) care strabate la sud o mic
poriune din teritoriu. Din aceasta, in lungul vilor Slnicului, Blneasa, Srel se desprind
drumuri judeene i comunale. Majoritatea au poriuni greu practicabile din cauza alunecrilor de
teren i inundaiilor.
Marea densitate de drumuri comunale sau forestiere poate fi un element pozitiv pentru
turismul de promenad i descoperire.
Nu exist ghizi oficiali pentru teritoriu, activiti de orientare i ghidaj pentru anumite
grupuri de turiti fiind asigurate de proprietarii unor pensiuni sau cluburi (Coli, Blejani) i parial
de custodele de la Vulcanii noroioi.
Serviciile financiare precum bnci, birouri de schimb
sunt disponibile in orae (Buzu, Patrlagele).

Spaiile sau serviciile de recreere sunt foarte puine. In
afara siturilor menionate i a Muzeului de la Coli nu exist alte
faciliti. Exist excursii organizate ce apeleaz la ghizi locali
dar toate sunt din exterior sau sunt oferite de unii proprietari de
pensiuni. Spaiile de campare sumar amenajate sunt in zonele
Meledic, Bisoca, Berca.
Analiza SWOT pentru sectorul turism

Puncte tari
Potenialul foarte mare oferit de patrimoniul natural i cultural pentru ecoturism;
Lipsa polurii sau distrugerilor datorate activitilor umane. Cu excepia anumitor zone
precum Loptari (unde sunt 30 de gatere) i Bisoca unde este un puternic impact
negativ al exploatrilor forestiere;
Existena unei agriculturi tradiionale;
Buna poziionare geografic: la intersecia rutelor de comunicare intre Muntenia, Moldova,
Transilvania;
Viaa rural relativ nealterat;
Existena unei reele de drumuri comunale i forestiere cu un mare potenial pentru
dezvoltarea drumeiei, cicloturismului i turismului ecvestru, turismului de descoperire,
turismului de aventur;
Deschiderea administriei judeene i a administraiilor locale pentru realizarea unor
proiecte de turism;
Potenialul pe care il are zona pentru a fi creat un geoparc.
Puncte slabe
Inexistena unui sistem coerent de informare i promovare a zonei;
Lipsa informaiilor pentru a se putea realiza un studiu de pia: numr de vizitatori,
interesul localnicilor pentru turism, profilul vizitatorilor etc;
Accesul dificil in teritoriu;
Lipsa unei infrastructuri de cazare, restauraie, ghidaj;
Sezon turistic limitat la 4 - 6 luni;
Lipsa unor finanri la nivel local pentru iniierea unor proiecte pilot;
Lipsa unei strategii de dezvoltare turistic, in condiiile
in care majoritatea celor chestionai vd turismul ca
cea mai bun soluie de dezvoltare;
Slaba ofert de produse locale agricole;
Slaba ofert de preparate culinare locale in zon,
lipsa unui Ghid al reetelor tradiionale;
Lipsa de incredere i iniiativ in iniierea de proiecte
bazate pe utilizarea produselor locale;
Lipsa unei diagnoze teritoriale - ca baz pentru
aplicarea de proiecte finanabile din fondurile
Produse comercializate la
structurale.
festivalurile din zona
Oportuniti
Dezvoltarea interesului pentru turismul rural / ecoturism;
Existena unor mari oportuniti de finanare prin fondurile europene;
Patrimoniul cultural i natural poate fi pus in valoare, existena unor activiti tradiionale
bine pstrate: reete locale, produse curate, lucuitorii ataai valorilor locale;
Memoria unei viei tradiionale este inc prezent;
Poziionare bun in Regiunea 2 Sud pentru dezvoltarea unor circuite turistice majore:
litoral, delt, zona Vrancea - Mcin:
Conexiunile cu Reeaua European i UNESCO a geoparcurilor.
Ameninri
Tergiversarea formrii de structuri asociative i lipsa de corelare, la nivel local, regional a
diverselor programe / proiecte;
Apariia unor conflicte intre grupuri cu interese diferite: asociaii de vntoare, promotori
ai ecoturismului;
Alte zone similare din regiune pot atrage mai rapid fondurile i pot deveni destinaii
privilegiate in detrimentul zonei geoparcului;
Incapacitatea celor interesai de a reaciona intr-un timp scurt pentru realizarea unei
strategii care s asigure cadrul de aplicare a proiectelor identificate.
Zi de trg la Vintil Vod
Zona rezervaiei de la Bisoca
Lacul Odile
Odile
PONDEREA TURISMULUI IN ECONOMIILE LOCALE I INFRASTRUCTURA DE TURISM EXUSTENTA IN GEOPARC

Comuna
Economia
Beceni
- Agricultura este activitatea dominanta: cultivarea pamantului, pomicultura, cresterea animalelor.

- Industria reprezinta 10% contsand din activitati de croitorie , carmangerie, morarit si panificatie;
-Activitatile comerciale sunt reprezentate o retea de magazine din care 90% desfac produse
alimentare, restul de 10% produse nealimentare
-Turismul nu are un aport semnificativ
- Industria reprezinta 70% din economia locala: exploatarea petrolului si gazelor naturale,
prlucrarea materialelor de constructie (caramida) , prelucrarea carnii si a produselor animaliere,
productia de sticlarie si confectii metalice.
Brand local:
- Agricultura are un aport de 16% la economia locala
- Activitatile comerciale au un aport de 10% la economia comunei (32 de magazine, din care
80% comercializeaza poduse alimentare si 20% produse si bunuri de larg consum, numeroase
baruri si discoteci.
-Turismul furnizeaza 4% din veniturile comunei.
Berca
Infrastructura turistica / elemente de

atractie importante
Nu exista infrastructura turistica
Punctele de atractie cele mai importante sunt
prezentate in fisa de comuna
Doua pensiuni agroturistice cu o capacitate de

30 de locuri;
Principala atractie o constituie Rezervatia
Vulcanilor Noroiosi de la Paclele-Berca
Rezervatia este administrata de un custode.
Exista marcaje si un punct de informare cu un
mic punct comercial. Carnatii de Plescoi
constituie un brand recunoscut dar
neinregistrat. Muzeu la Manastirea Ratesti
Bisoca
- Agricultura are pondere cea mai insemnata: crestera animalelor (bovine si ovine) si pasuni si
fanete precum si livezi de pomi fructiferi, paduri.
- Prelucrarea primara a lemnului si prelucrarea mobilierului mic si a elementelor de tamplarie
pentru constructii
- Activitatile comerciale sunt reprezentate de 20 de magazine care vand produse alimentare
- Turismul nu are un aport semnificativ.
Internatul scolii
Spatii de campare (corturi) si casute
Marcaje rudimentare
Principala sursa de informare paginile web;
Bozioru
- Crestera animalelor si pomicultura reprezinta 85% din venitul localnicilor;

-In comuna functioneaza 5 societati cu capital privat si 3 persoane fizice care sunt autorizate sa
desfasore activitati economice
- Reteaua comerciala este putin dezvoltata, formata din din 9 magazine, comrcializand in
proportie de 60% produse alimentare si 40% produse nealimentare;
Complexul de asezari rupestre;

Fostele bai de la Fisici;
Marcaje rudimentare;
Principala sursa d einformare paginile web
Pensiunea turistica nu este deschisa oficial.
Braiesti
- Agricultura reprezinta 75% din econmia comunei

- Industria reprezinta 10% din venitul economic al comunei. Principalele ocupatii industriale:
extractia petrolului precum si exploatarea si prelucrarea lemnului;
- Comertul detin o pondere de 10% din veniturile comunei. In comuna functioneaza 18 unitati
private care comercializeaza in principal, produse alimentare.
- In comuna functioneaza in total 24 de societati cu capital privat si 14 persoanr fizice autorizate
sa desfasoare activitati economice.
Nesemnificativa
Canesti
- Agricultura principala ramura cu o pondere de 70% din economia comunei. Se cultiva porumb,
grau si floarea-soarelui. Crestera animalelor, ovine, porcine, bovine.
- Industria reprezinta 25% din economia locala si se bazeaza pe extractia petrolului si a gazelor
naturale, exploatarea si prelucrarea lemnului;
- Comertul detine 5% din economia locala, Functioneaza 10 magazine care comercializeaza,
produse alientare, in prncipal.
Nesemnificativa
Chiliile
- Agricultura este principala ramura economica. Aportul este de 95% din venitul local. Cultura
cerealelor, a plantelor furajere, cresterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi (pruni si meri)
- Industria este aproape inexistenta la nivelul comunei
- Comertul are o ponedre de 5% din venitul local. In comuna functioneaza 4 magaine.
Lacul Mociaru. Nu exista amenajari sau

marcaje
Colti
- Agricultura este principala ramura economica locala cu o pondere de 90%. Se cultiva porumb,
griu, florea soarelui;
- Industria cuprinde doare 3% din populatie;
- Comertul si turismul nu au fost cuantificate dar veniturile sunt sub 10% din economia locala.
Muzeul Chihlimbarului din Colti. Nu sut puse

in valoare toate exponatele (colectia de
etnografie, colectiile de roci / fosile nu au
explicatii); Marcajele rudimentare; Complexul
rupestru de la Alunis la 6 km, din centrul
comunei; O pensiune Turistica ( de 10 locuri)
Cozieni
- Agricultura este principala ocupatie a localnicilor cu o pondere de 80 % din economia locala

- Comertul detine 20% din economia locala, exista 11 magazine particulare si 6 persoane fizice
autorizate sa desfasoare activitati comerciale.
- Industria este slab reprezentata, exista doar o moara de faina si uruiala;
Nesemnificativa
Lopatari
- Agricultura este activitatea de baza a localniicilor si in special cresterea animalelor

- Industria este reprezentata de exploatarea si prelucrarea primara a lemnului (30 de gatere);
- Reteaua comerciala este formata din 42 de magazine care desfac produse alimentare , precum
si produse nealimentare.
-Turismul are o pondere foarte mica
Punctul major de atractie Focul Viu nu este

amenajat, nu sunt marcaje, nu este clar
reglementat accesul in zona de interes. Exista
un muzeu scolar de uz didactic
Manzalesti
- Agricultura este principala ramura a economiei comunei reprezentind 80% din venitul comunei.
-Industria aduce un aport de 5% din venitul local.
- Comertul reprezinta 6% din venitul comunei.
-Turismul reprzinta 3% din venitul local
-Agricultura detine o pondere de 95% din venitul local
- Industria este slab reprezentata .
- Comertul furnizeaza 5% din venitul local.
Functioneaza o pensiune de 2 margarete.
Odaile
Nesemnificativa
Panatau
Pirscov
Agricultura este constituie principala ocupatie a locuitorilor, cel mai dezvoltat sector fiind
zootehnia si apoi cultura pomilor fructiferi, contribuind cu peste 80% la veniturile locale;
Industri locala este reprezentata de mici ateliere de croitorie, distilerii locale, tesut;
Comertul are o pondere de aproximativ 15%, in comuna fiind inregistrate 17 societati cu
capital privat si 5 persoane fizice autorizate;
Turismul nu are un aport semnificativ.
Nu exista pensiuni turistice sau restaurante.
Industria are un aport de aproximativ 10% in economia locala. Exista o intreprindere de

prelucrare a lemnului si una de industrializare a fructelor;
Agricultura are o pondere de peste 80% (terenuri arabile, pasuni, livezi, paduri);
Comertul are o pondere de 10%. In comuna sunt inregistrate 61 de societati cu capital privat
si 16 persoane fizice autorizate;
Turismul nu are un aport semnificativ.
Nu exista pensiuni sau restaurante. Punctul

de atractie cel mai important este reprezentat
de Casa Memoriala Vasile Voiculescu. In
albia riului Buzau, in apropierea localitatii
Badila, se afla rezervatia geologica Badila
(calcare mezozoice)
Sarulesti
- Agricultura reprezinta 96% din venitul local

- Industriea are un aport scazut.
- Comertul reprezinta 2% din venituri. Exista 10 magazine care vand produse alimentare.
Nesemnificative
Scortoasa
- Agricultura reprezinta 68% din venitul comunei si este bazata pe zootehnie si pomicultura
- Industria reprezinta 10% din venitul comunei bazata pe extractia de petrol si gaze.
Comertul este slab reprezentat. Exista 5 magazine;
Un element de atractie il constituie Vulcanii

noroiosi
Vintila Voda
- Agricultura este principala activitate economica cu o pondere de 79% din venitul local
- Industria reprezinta 5% din venitul local
- Comertul are o pondere de 20% din economia comunei. Exista 23 de magazine private.
- Turismul are un aport mic la economia locala
Exista o singura pensiune agrotristica de 2

margarete cu 7 camere.
Valea
Salciei
- Agricultura reprezentata prin cresterea animalelor si cultivarea pamantului, pomicultura.

- Industria consta din existenta unui Centru de colectare si prelucrare a laptelui
Obiective turistice : Zidul Uriasilor. Exista un

trasu turistic marcat ce trece prin comuna si
leaga valea Buzaului de Bisoca, Nu exista
spatii de cazare.
Total
Agricultura: pondere intre 75% si 95%, cu exceptia comunei Berca unde este 16%
Industria: pondere de maxim 10%, cu exceptia comunei Berca unde este 70%
Comertul: 5 20%
Turismul: 0 4%
In totalitate pot fi enumerate cinci puncte

naturale ce beneficiaza de o promovare mai
importanta, doua muzee si o casa memoriala,
aproximativ 50 de locuri de cazare.
Populatie
Suprafata
PROBLEMELE GENERALE IDENTIFICATE SI OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE
Comuna
Problemele identificate
Administratie si interviuri
Obiective de dezvoltare
(propuneri ale administratiiilor)
Obiective de dezvoltare
(din interviuri)
Beceni
Nu au ap curent n comun.
Slnicul sap n drumul judetean
Deeuri aruncate n ru.
Nu se colecteaz organizat gunoiul de pe sate.
Tinerii, dei atrai s fac liceul aici n loc s plece la Buzu
sau n alte orae, pleac pe antiere n Bucureti
Dezvoltarea sectorului de confectii;

Extinderea capacitatii de prelucrare a
produselor animalelor, inclusiv
diversificarea produselor;
Procesrea fructelor.
Cursuri de turism rural in liceu si elevii sa devina

promotori in turismul rural
Uscatorie de fructe la nivel mai mare
Un targ cu specific
Caiac-canoe pe raurile de apa sarata, Ciclism,
motocilism pe poteci de deal, Deltaplanorism
Festival de film pentru elevii de liceu.
Turism ecologic, sal de spectacole si stadion.
Berca
Lipsa locurilor de munca si a scolilor. E o singura scoala ce

are si clase de liceu si de scoala primara - clase 1-12 in
satul Berca;
Fabrica Cristal Arting Super a fost inchisa.
Reducerea activitatii de la Schela Berca;
Animalele un mai pot fi hranite, lipsa resurse.
Cojani - apa potabila curenta, gaze si nici scoala;
IViforata si Baceni si Valea Nucului - apa curenta si gaze;
O parte din gospodariile din Tatarligu nu au apa si nici
gaze;
In Paclele drumul este prost
Devoltarea turismului
Extinderea reelei de ap i
canalizare
Modernizare staiei de epurare
existente si dou staii noi
Depozite ecologice de gunoi
Spatiu pentru tirguri
Repararea drumurilor de acces catre
satele componente
Zona de recreere in Berca
Facilitati pentru agroturism
Muzeu / Teatru
Infiintarea centre de prelucrare a carni si laptelui;

Infiintarea unor societati de constructii civile;
Infiintarea unor societati tamplarie metalica;
Crearea unor unitati pentru exploatarea si
prelucrarea lemnului;
Unitate de fabricare a rachiului de fructe.
Bozioru
Problema drumurilor ntre satele centrale i cele mrginae

Clase simultane din cauza numrului mic de elevi;
Populaie mbtrnit simim cum se depopuleaz satele
Deeurile, Lipsa conectrii la internet
Constituirea unor centre de colectare

a laptelui, lana, piei;
Exploatarea lemnului;
Rficientizarea sectorului zootehnic
Bisoca
Starea drumurilor din comun, mai greu dect pe restul vii

Alunecrile de teren, transportul ctre i dinspre alte
localiti. Iluminatul public doar n dou sate din opt, Bisoca
i Plei . Alimentarea cu ap, Pdurea Gvanu (pini) apare
menionat ca fiind arie protejat, dar a fost retrocedat i
tiat, Clasele de liceu pot s fie anulate din lips de elevi.
Autorizarea colilor din satele mrginae; Migraia,
preponderent n Italia.
Infiintarea de microferme specializate

pe cresterea animalelor; Extinderea
suprafetelor de pomi fructieri;
Sectie de prelucrare a produselor
animaliere; Bichetarea rumegusului;
Prelucrarea fructelor.
Infiintarea de pensiuni
Turism trasee n ntregul complex de aezri

rupestre, plimbri pe cai
Reabilitarea bazei de tratament de la Fiici
Renfiinarea distileriei, Creterea animalelor
Valorificare plante medicinale
Pescuit n zona Lacurile
Plimbri ctre diferitele obiective
Ciclism, sporturi offroad
Practicarea escaladei (faleze de gresie) i a
boulderingului (grupri de bolovani)
Breti
Cneti
Chiliile
Coli
Cozieni
Refacerea drumului Breti-Pinu nu a putut fi recepionat

Drumurile reprezint un obstacol important pentru
dezvoltare; Captarea de ap de la Oale pn n Breti a
fost dezafectata si oamenii au rmas fr apa (desi era
mirositoare i foarte dur); Tinerii pleac n alte pri
deoarece nu sunt locuri de munc.
Lumea se ocup n zon de creterea animalelor (oierit),
dar mult mai puini dect pe vremuri; Pn la Buzu nu
exist nici un punct de prelucrarea laptelui.
Drumurile intracomunale; drumul uchea - Odile a fost
reabilitat, dar a suferit deja o ruptur; celelalte sate sunt
prost conectate la centrul de comun
Alimentarea cu ap s-a fcut la Cneti, uchea, Valea
Verzei; la Negoina nu toate uliele au ap de la reea;
funcioneaz dup un program dimineaa i seara; la Pcuri
au ap de la fntn (snt vreo 20 de familii)
Dei eava de gaze trece prin comun, nu exist alimentare
cu gaze ; Lipsa locurilor de munc; Lipsa internetului
Comuna sufer de depopulare i de lipsa locurilor de
munc i a infrastructurii.
Drumul judeean are poriuni dificile. Legtura cu Loptariul
se face mai ales peste deal, dar exist i un drum reabilitat;
Dei exist un dispensar stesc cu cteva paturi (ns fr
ap curent), medic este doar n comuna alturat.
Autobuzele i microbuzele circul bine vara, ns iarna se
ntmpl s nu poat ajunge pn aici.
Alunecrile de teren care mai distrug gospodrii.
Drumurile proaste; alimentarea cu ap defectuoasa
n Muscelu nu e pnz freatic, ci doar izvoare de munte
care seac atunci cnd e secet.
Populaia mbtrnit, plecarea tineretului.
Apa potabila. In general, fiecare gospodarie are fantana in
curte, dar de cele mai multe ori apa un este potabila;
Lipsa locurilor de munca. In general, lumea munceste la
Parscov la taiat padurea sau la fabrica de sticla din Satuc;
Cu 12 ani n urm era o fabrica de marmelada in satul
Trestia, o uscatorie de fructe, dar acum s-au inchis.
Infiintarea unei societati de transport

Mici ateliere (frizerie, cismarie,
tamplarie); Cabinete medicale
specializate; Sectie de prelucrarea
fructelor de padure; Balastiere care
sa valorifice pietrisul si nisipul;
Farmacii cu profil uman, vetrinar, fitosanitar;
Modernizare drumuri comunale

Aduciune ap n satele comunei
Construcia unei coli noi
Dezvoltarea micii industrii
Sectii de prelucrare a produselor

animaliere; Sectii de prelucrare a
fructelor de padure;
Exploatarea izvoarelor minerale.
Reimpadurirea suprafetelor defrisate;
Extinerea suprafetelor cu pomi
fructiferi. Farmacie cu profil uman,
veterinar, fito-sanitar;
Turism satul Pcuri, izvoarele sulfuroase,

legtur cu Valea Srelului prin Odile
Creterea animalelor, nfiinarea unui centru de
achiziii, constituirea unei reele de distribuie a
produselor
Pomicultura
Industrializarea fructelor
Uscatoare de fructe;
Exploatarea si prelucrarea lemnului;
Industrializarea produselor de origine
animala.
Extinderea suprafetelor cultivate cu
pomi
Farmacie cu profil uman, veterinar,
fito-sanitar
Reabilitarea cladirii muzeului
Chihlimbarului;
Reabilitarea scolii
Comuna poate reprezenta un bun punct de

legtur ntre vi, datorit trecerilor spre Valea
Slnicului. n ciuda existenei Lacului Mocearu,
turismul nu este deloc dezvoltat, lipsete
infrastructura de orice fel.
Se poate practica un turism cu carele cu boi,
eventual cu caii.
Ateliere frizerie, coafura, croitorie,

tamplarie;
Societati de transport in comun pe
ruta Buzau
Cabinete medicale specializate;
Centre de exploatare a materialelor
de constructie;
Unitate de comercializare a bunurilor
de larg consum.
Oamenii au pmnt n zona de cmpie, n comuna

Padina si ar putea fi exploatat mai eficient. Exist
dou asociaii n comun care se ocup de
exploatarea acestor zone.
Comun ce poate fi legat de Bozioru i de acolo

de Loptari i Gura Teghii
Trasee turistice n muni, la biserici
Loptari
Drumurile intracomunale
Alimentarea cu ap exista o retea de ap potabil dor in
zona strazii principale, n rest, alimentarea cu ap se face
de la fntn sau prin captarea unui izvor;
Lipsa locurilor de munc
Accesul la informaii informarea se face prin TV i radio.
Lipsesc posturile legale de radio n localitate sau pe Valea
Slnicului. Internet nu exist dect la coala din satul
Loptari;
Marcarea obiectivelor turistice - Focul viu este greu de
gsit;
Problema depozitarii gunoiului;
Poluarea produs de multiplele gatere i ateliere de
prelucrare a lemnului care nu respecta prevederilor legate
de distana fa de cursul de ap i de
depozitarea/transportul deeurilor.
Eficentizarea sectorului zotehnic.

Infiintarea unui centru de
achizitionare, animale si produse
animaliere (lapte, lana)
Extinderea suprafetelor de livezi si
exploatarea acestora in sistem
intensiv;
Brichetarea rumegusului.
Dezvoltarea agroturismului
Posibil agroturism
Pescuit exist i o pstrvrie
Creterea animalelor, nfiinarea unui centru de
achiziii, constituirea unei reele de distribuie a
produselor, pomicultura
Brichetarea rumeguului. In prezent, principala
resurs economic este lemnul, ar fi posibil
dezvoltarea industriei de prelucrare
Formaiile de dansuri populare din satele Luncile
Loptari i Plotina, grup vocal
Revigorarea cinematografului de var din satul
Loptari (ecranul a rmas, dar nu mai este folosit)
Mnzleti
Principalele probleme apar n urma distanei relativ mare

fa de centrele urbane
Instalatie pentru brichetarea

rumegusului;
Reactivarea atelierelor de ceramica ;
Imbutelierea apelor minerale din
zona;
Dezvoltarea agro turismului
Turismul, amenajarea zonei Meledic

Refacerea ruinelor de la Meledic in scop turistic
Marcarea punctelor de intere
Odile
Apa, exist puine fntni. Se aduce ap potabil cu

butoaie sau bidoane de la 500-600m.
Drumurile sunt proaste. Prin proiect SAPARD s-a reabilitat,
n 2004, drumul Lacu uchea (comuna Cneti) 4 km.
Clase simultane la scoala si slaba dotare cu echipamente;
Dasclii sunt i ei puini;
Sediul cminului cultural este n sala de edine a fostului
CAP
Atelier de frizerie, tamplarie, croitorie.

Infiintrea unei farmacii cu caracter
uman, vetrinar, fito-sanitar
Extindere reea alimentare cu ap potabil

Reabilitare drumuri
Realizarea canalizrii
Ecologizarea comunei
Camin cultural
Panatau
Alimentare cu gaze, extinderea alimentarii cu apa, Servicii

medicale reduse, Nu sunt prelucrate produsele primare din
zona, drumurile sunt depreciate, nu exista programe
culturale, sportive, posibilitati reduse de cofinantare a
proiectelor
Refacerea drumurilor judetene si comunale; alimentarea cu
apa; nu exista programe culturale; extinderea alimentarii cu
apa si canalizare;
Organizarea de cursuri de formare;

Dezvoltarea infrastructurii de
transport; infiintarea de ferme
agricole, revigorarea unor activitati
mestesugaresti,
infiintare de societati comerciale
locale (cadastru, IMM); ferme
agricole; societati de prelucrarea
lemnului; industrializarea fructelor;
Dezvoltarea d epensiuni agroturistice

Ecologizarea comunei
Realizare canalizare si alimentare cu apa
Pirscov
Refacerea drumurilor; dezvoltarea turismului

(Muzeul Vasile Voiculescu, Calcarele de la Badila
nu sunt suficient valorificate);
Sarulesti
Drumurile, alimentarea cu apa
Scoroasa
Drumurile sunt nentreinute i se prezint ntr-o stare

avansat de degradare ntrerupnd accesul normal n
comun
Alimentarea cu ap se face nc n unele gospodrii din
fntni. Exist cazuri cnd fntnile au fost ptrunse de un
strat de petrol afectndu-se astfel potabilitatea apei
Reducerea locurilor de munc, mai les in petrol
Deeurile groapa de gunoi este lng albia rului. pentru
leurile animalelor exist puu sec, o groap de ciment
unde se duc animalele moarte, peste care se arunc var,
motorin i se d foc.
Frecvente alunecri de teren, dezafectarea locuinelor unor
locuitori ai comunei i mutarea acestora.
Apa din primul strat freatic folosit de locuitori nu ntrunete
condiiile de potabilitate;
Principalele probleme apar n urma distanei relativ mare
fa de centrele urbane mpreun cu lipsa unitilor
economice mari care ar putea absorbi fora de munc.
Astfel majoritatea tinerilor sunt navetiti sau ocupai n
agricultur.
Lipsa dotrilor edilitare de alimentare cu ap, gaze i
canalizare. n acest moment se desfoar proiecte pentru
ameliorarea acestei situaii.
Valea
Salciei
Vintil
Vod
Infiintarea unei sectii de prelucrarea

legumelor si fructelor si a unei distilarii
Infiintarea unor plantatii de pomi
fructiferi;
Infiintarea unei farmacii cu specific
uman, veterinar si fito-sanitar
Turism
Alimentare cu ap
Refacere infrastructur
Turism
Turism legat de pensiunea de la Vulcanii Noroioi;

Exist persoane care sunt ghizi pentru turitii
strini care bat zona cu piciorul
Creterea animalelor exist deja asociaia
cresctorilor de oi din Plopeasa i Policiori, exist
o ferm particular de capre
Pomicultura
Constructia de drumuri reprezinta o

prioritate pentru zona.
Agricultur ecologic, datorit izolrii zonei

Produse din mere poame
Turism circuite nspre/din Bisoca sau Sruleti;
Infiintarea unei sectii de prelucrarea

laptelui
Centre de prelucrarea lanii;
Extinderea suprafetelor cultivate cu
pomi fructiferi.
Mici ateliere de prelucrare primara a
lemnului
Schema de investiii proiecte gestionare deeuri

Alimentare cu ap
Modernizarea infrastructurii locale i a reelei de
nvmnt
Alimentare cu gaze
CARTA DE DEZVOLTARE TERITORIAL

PENTRU GEOPARCUL INUTUL BUZULUI

Carta este un act interinstituional de corelare a politicilor, strategiilor i planurilor de
dezvoltare pentru teritoriul inutul Buzului. Carta asigur coerena politicilor de dezvoltare, in
jurul unor proiecte locale.

Carta este un instrument de cooperare ce are echivalene la nivelul altor state membre
ale Uniunii Europene. In cadrul parteneriatelor de proiecte, a cooperrilor sau aplicaiilor pentru
finanri, existena ei ofer un plus de credibilitate.
Caracteristicile Cartei
Carta propune o abordare a dezvoltrii la nivelul unei regrupari de comune;
Este nevoie sa fie identificate elementele patrimoniului teritoriului si modul de valorificare
a lui in comun;
Coreleaz proiectele comunale de dezvoltare;
Creaz o baz politic general acceptat;
Asigur crearea unor mecanisme de participare a tuturor actorilor teritoriului.
Principalele etape in realizarea cartei
Realizarea unui plan general;
Identificarea tuturor instituiilor i purttorilor de interese ce pot participa la realizarea i
aplicarea cartei;
Supunerea coninutului cartei la o dezbatere public i completarea cu elemente noi;
Aprobarea cartei in consiliile locale;
Respectarea prevederilor ei de ctre toi partenerii, prin includerea prevederilor in
planurile, proiectele i aciunile locale;

Pentru a asigura participarea public a celor interesai, prevederile ei trebuiesc fcute
publice de ctre Consiliul Judeean, Prefectur, primriile comunelor din teritoriu. Pe baza ei se
elaboreaz programele de aciune i modalitile concrete de realizare.
Axele identificate
AXA 1 - inutul Buzului un teritoriu al solidaritii sociale
Este nevoie de a se crea cadrul pentru realizarea unor parteneriate la nivelul teritoriului
astfel inct serviciile publice s fie de calitate i in sprijinul locuitorilor. Direciile de aciune
identificate:
1. Incurajarea dezvoltrii unor forme asociative de tipul:
Crearea unei Asociaii Intercomunale
Crearea de Asociaii ale productorilor agricoli
Crearea de Asociaii ale femeilor
Susinerea / incurajarea crerii de Organizaii neguvernamentale pentru diverse
sectoare ale vieii locale: sociale (pentru btrni, pentru cei cu resurse reduse, de
voluntariat), de mediu, educaionale, culturale.
2. Dezvoltarea serviciilor publice
3. Dezvoltarea unor servicii sociale i de sntate
Msuri operaionale
Crearea unei politici de susinere a vieii asociative;
Susinerea crerii de locuri de munc in sectorul asociativ;
Punerea in practic a unei politici de incurajare a voluntariatului. Voluntari pentru diferite
sectoare ale vieii sociale: sntate, mediu, cultur;
Evaluarea nevoilor locuitorilor in materie de servicii sociale;
Susinerea dezvoltrii unor trguri locale i de vnzare a produselor locale;
Meninerea claselor din liceele i colile profesionale orientate spre activiti practice
adaptate nevoilor locale (turism, agricultur, meteuguri);
Susinerea crerii unui sistem de asisten la domiciliu / reea de informare i consultan
local;
Dezvoltarea unei politici intercomunale pentru incurajarea dezvoltrii unei infrastructuri de
sport, servicii culturale, recreere;
Amenajarea unui spaiu pentru tineri, crearea de echipe colective (artistice, sportive);
Incurajarea proiectelor de schimburi de tineri, a proiectelor de parteneriat educaional i
cultural;
Dezvoltarea unui sistem de dialog cu cetenii;
Sistem informatic pentru relaia cu cetenii;
Sistem de consultare i participare public.
AXA 2 Tinutul Buzului - un spaiu al

dezvoltrii durabile
Direciile de aciune
1. Integrarea agriculturii, turismului, meteugurilor i susinerea IMM-urilor

Agricultura reprezint, conform datelor privind resursele economice, ocuparea i obiectivele
de dezvoltare, principala activitate economic, elementul tradiional al zonei i domeniul de
legatur dintre comune. Susinerea dezvoltrii agriculturii trebui corelat cu activitile de turism
i dezvoltarea micilor intreprinderi (meteuguri, pensiuni, ghizi, mici intreprinderi de prelucrare a
produselor locale, turoperatori, servicii locale).
Direcii de aciune

Meninerea i dezvoltarea structurilor agricole existente;

Dezvoltarea unor suprafee cu produse ecologice;

Posibilitatea crerii unor ateliere de prelucrare secundar a lemnului (provenit mai ales
din zonele Loptari, Bisoca, Breti;

Ajutor pentru tinerii agricultori / din proiectele de tip LEADER, FEADR;

Promovarea produselor ecologice;

Dezvoltarea de centre de prelucrare a diferitelor produse: carne, lapte, fructe.
2. Revigorarea, dezvoltarea micilor meteuguri
Dezvoltarea micilor meteuguri i artizanatului local este legat, mai ales de prelucrarea
lemnului, de esut, eventual de olrit i tmplrie;
Dezvoltarea unor produse noi / inovare in artizanat, corelat cu dezvoltarea
geoparcului;
Promovarea produselor i a meterilor locali. Realizarea unui catalog al produselor;

Iniierea unor ateliere de artizanat de art;
Amenajarea unui Centru cultural turistic in una din localitile geoparcului.
3. Dezvoltarea unui turism de calitate, legat de patrimoniul natural i cultural al zonei

Strategie de dezvoltare a turismului cultural, geoturism, ecoturism, turism cultural;
Identificarea unor activiti turistice corelate cu traseele existente i propunerea de noi
tresee i formarea unor viitori ghizi, corelat cu dezvoltarea de mici intreprinderi;
Proiecte de construcie a unei infrastructuri turistice;
Campanie de promovare i de comunicare adaptat ofertei i tipurilor de turism vizate:
turism cultural, ecoturism, agroturism, turism de descoperire, geo-turism;
Corelarea activitilor de turism cu alte programe de dezvoltare local;
Realizarea unor cabane, locuri de campare, trasee de vizitare;
Organizarea de cluburi de ghizi / asociaii de ghizi;
Realizarea unei infrastructuri de informare in punctele de intrare in geoparc: Berca,
Valea Salciei, Beceni, Cozieni si a unor Centre de vizitare la Coli i Mnzleti;
Realizarea unui centru montan / ecologic in Loptari;
Realizarea unui parteneriat cu custodele Vulcanilor noroioi pentru informare reciproc /
promovare / amenajarea spaiului, campare;
Strategie de formare, reconversie i educatie i informare public.
4. Crearea unui cadru intercomunal de dezvoltare a IMM-urilor, de formare profesional i de
creare a unor structuri asociative
Organizarea de cursuri de formare spcializate i adaptate zonei;
Crearea unui Centru de formare, consultan i a unui incubator de afaceri;
Identificarea unor noi tipuri de produse locale;
Crearea unei infrastructuri de susinere a activitilor prin informare i microcredite;
Organizarea unei piee a produselor locale;
Realizarea unei Reele intercomunale de informare.
5. Amenajarea i dinamizarea zonei centrale a comunelor

Realizarea unor spaii de intlnire public, cu infrastructur, repere arhitecturale, progrme
de via comunitar. In viitor, prin dezvoltarea turismului viaa localitilor se va anima i este
nevoie de a avea un spaiu public de intlnire i activiti sociale;

Identificarea unor elemente de identitate pentru centrul comunelor;

Renovarea cladirilor publice;

Incurajarea deschiderii de
magazine, restaurante, cafenele, in
zona central a satelor;
6. Politica de asigurare a unei
reele de transport in zon
Identificarea rutelor i a
firmelor de transport;
Realizarea orarelor.
7. Asigurarea calitii apei
Alimentri cu ap;
Realizarea sistemelor de canalizare;

Curtarea rurilor de copaci, crengi, deeuri - se pot crea locuri de munc i preveni
inundaiile;
Colectarea i reciclarea deeurilor.
Axa 3 - Patrimoniul local suport pentru

intrirea identitii locale

Este elementul cheie in jurul cauia se pot concentra iniiativele locale de promovare,
educaie i dezvoltare a unor produse turistice. Direciile de aciune sunt:
1. O politic de identificare, conservare i valorificare durabil a patrimoniului natural i
cultural local;
Inventarierea resurselor locale / realizare suport GIS pentru case, puncte de interes;
Activiti comune, pentru mai multe sate, de gestiune a deeurilor;
Sistem de monitorizare i avertizare a riscurilor naturale (inundaii, alunecri de teren)
Realizarea unui Plan General de Urbanism pentru toate comunele din geoparc;
Un sistem comun, bazat pe tehnologia informaiilor pentru informare, baze de date;
2. Patrimoniul natural i cultural resurs pentru dezvoltare i identitate teritorial
Dezvoltarea Geoparcului i realizarea structurilor de management i a infrastructurii
sale pot fi un bun suport pentru activitile de conservare i
valorificare;
Managementul Siturilor Natura 2000;
Realizarea Planulului de management al geoparcului;
Crearea unei reelea pentru conservarea naturii;
Dezvoltarea geoturismului, ecoutrismului.
3.

Patrimoniul arhitectural i cultural element de identitate

Identificare i elaborare planuri de valorificare;
Realizare baz de date cu tipurile practicile arhitecturale;
Realizarea unui Regulament de urbanism.
4. Proiecte culturale comune

Realizarea unui sistem de comunicare pentru a permite
accesul la informaiile privind activitile culturale;
Realizarea unui Calendar al activitilor tradiionale;
Propunere de proiecte culturale de cooperare;
Realizare de expoziii, schimburi culturale;
Realizarea unor muzee interactive i a unui sistem de ghidaj cultural;
Realizarea unor trasee tematice de vizitare a teritoriului, adaptate la resursele locale:
Chiliile i aezrile rupestre; bisericile i mnstirile, sarea i chihlimbarul, petrolul i
gazele naturale (Focul Viu);
Amenajarea punctelor de vizitare i centrelor de informare.
5. Educaie legat de patrimoniul local
Realizarea de parteneriate educaionale;
Dezvoltarea unor pachete educaionale adaptate la realitile locale;

Propunerea unor proiecte educaionale / parteneriate / schimburi / tabere de var.
6.

Realizarea unei strategii de imagine i comunicare

Realizarea unor elemente de identitate a teritoriului (sigl, logo);
O Campanie de promovare la nivel local, naional i internaional;
Promovarea n cadrul trgurilor de turism;
Editarea de materiale de promovare.
Plan de aciune pentru realizarea Cartei

1. Completarea dosarului pentru declararea geoparcului i identificarea
unor noi puncte de interes;
2. Crearea Asociaiei Intercomunale;
3. Crearea unei structuri de funcionare a Asociaiei Intercomunale;
4. Reunirea Agenilor de Dezvoltare intr-un Grup de lucru pentru proiecte, idei;
5. Difuzarea prevederilor cartei i dosarului de candidatur;
6. Completarea i validarea cartei;
7. Depunerea documentaiei pentru LEADER;
8. Realizarea Planului General de Urbanism pentru ansamblul comunelor;
9. Activiti de informare, formare i educaie;
10. Activiti de promovare i comunicare.
Crearea unei Asociaii Intercomunale

Scopul Asociaiei Intercomunale l reprezint identificarea problemelor globale ale
comunitilor locale membre i stabilirea modului de rezolvare a acestora, n scopul dezvoltrii
economice i sociale a zonei geoparcului. Asociaia i propune urmtoarele obiective:

promovarea dezvoltrii economico-sociale;
protejarea patrimoniului natural i cultural al regiunii;
revitalizarea tradiiilor i ntrirea identitii locale;
dezvoltarea agroturismului i a turismului cultural-tiinific,
dezvoltarea unui parteneriat n domeniul educaiei;

participarea la aciuni de cooperare sau asociere pentru atragerea de investitori i aciuni
de promovare pe plan social, economic i cultural a intereselor zonei.

Un model de statut este prezentat in anex.
TEME DE
PROIECTE
FIA DE PROIECT - 1
Titlul
Plan General de Urbanism Regional (PGUR)
Aciune pilot de mobilizare a tuturor partenerilor, actorilor locali si locuitorilor
pentru realizarea participativa a unui plan de urbanism adaptat strategiei de
dezvoltare propuse.
Contextul
Geoparcul este o constructie pe termen lung ce necesita un cadru general pentru
diferitele activitati specifice de prevazute: turism, educatie, infrastructura;
Majoritatea comunelor au realizat Planurile de Urbanism General (PUG) in perioada
1997 2000, foarte putine au planuri mai noi (ex Berca, 2004). Aceste comune
sunt in situatia reactualizarii planurilor.
In noul context propus de strategia de dezvoltare, bazata pe realizarea unui
geoparc, planurile trebuiesc reactualizate, adaptate noului cadru si construite in
logica unei corelari reciproce si unitare a planificarii spatiale;
Conform prevederilor legale in vigoare dar si in concordanta cu strategia propusa
realizarea PGUR va trebui insotit de creerea unui cadru de consultare si dezbatere
publica, atit la nivel local cit si regional;
Aceste consultari si dezbateri trebuie utilizate ca un moment de initiere / intarire a
reflectiei / constientizarii asupra valorilor culturale si de patrimoniu locale, a
modului de valorificare, a modului de implicre la nivel individual sau de grup.
Poate fi utilizat si ca un moment de identificare a modurilor traditionale de
amplasare / constructie a amplasarii saptiilor de locuit si facilitatilor pentru
evitarea distrugerilor repetate cauzate de alunecarile de teren si inundatii;
Rezultatul poate constitui si o baza de date regional cu suport GIS privind regimul
de folosinta si de stare a terenurilor.
Publicul int
Cei interesati sa dezvolte activitati in domeniul turismului,
administratiile locale, cadrele didactice, locuitorii celor 18 comune.
elevii,
Partenerii
Consiliul Judetean, Consiliile locale / primariile comunelor Beceni, Berca,

Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti,
Panatau, Pirscov, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG
locale, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau,
Directia Agricola, Camera de Industrie si Comert, directiile de cadastru /
amenajarea teritoriului si urbanism, comisiile de specialitate ale Consiliului
Judetean, Ordinul Arhitectilor, institute/universitati de specialitate, firme si

institutii locale.
Obiectivele
Crearea unui cadru de consultare si participare publica;

Informarea, constientizarea si sensibilizarea locuitorilor si persoanelor
interesate;
Corelarea programelor de dezvoltare locale;
Corelarea cu planurile de amenajare si strategiile judetene, regionale si
nationale.
Activitatile
Crearea unui parteneriat de proeict;

Organizarea de intilniri periodice;
Campanie de informare si formare asupra importantei PGUR;
Inventarul patrimoniului natural si cultural;
Identificarea tuturor planurilor, proiectelor, strategiilor de dezvoltare la nicel
teritorial, corelare lor si corelarea cu planul de dezvoltare a geoparcului;
Legatura cu alte activiti
PGUR va deveni instrumentul principal de planificare a tuturor activitatilor

economice viitoare, atit la nivel local cit si la nivel general;
Realizarea PUG-urilor comunelor va fi corelata cu PGU;
Corelarea cu Strategia de dezvolatare a Judetului Buzau.
Categorii de buget
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
de personal;
de consultanta;
de transport si subzistenta;
pentru intilnirile de lucru;
de editare;
administrative;
echipamente.
FIA DE PROIECT - 2
Titlul
Sistem de valorificare a produselor locale alimentare si traditionale
Contextul
Lipsa unei piete de desfacere pentru produsele locale (alimentare si

traditionale) constituie urmare impediment in dezvoltarea economiilor locale,
nu permite crearea unor locuri de munca in satele din zona rurala si duce la
o disparitie treptata a activitatilor traditionale;
In timpul realizarii studiului, multi dintre cei interogati s-au declarat

interesati in realizarea / comercializarea de produse traditionale locale.
Unele dintre proiectele cele mai invocate in sinteza preentata se refera la:
statii de colectare si prelucrare a laptelui, uscarea / prelucrarea fructelor,
prelucrarea fructelor de padure, prelucrarea produselor anumaliere, produse
traditionale locale (ceramica de Minzalesti, prelucrarea lemnului traditia
traforajului la case);
Turismul rural este corelat cu dezvoltarea acestor activitati si cele doua se

pot sustine reciproc.
Publicul int
Producatorii locali, cei ce desfasoara activitati in turism, tur-operatori,

unitatile locale de prelucrare a produselor.
Partenerii
Consiliul Judetean, Consiliile locale / primriile comunelor Beceni, Berca,

Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti,
Panatau, Pirscov, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG
locale, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau,
Directia Agricola, Camera de Industrie si Comert, producatori locali.
Obiectivele
Initierea unei politici de identificare si promovare a produselor locale in corelatie cu
patrimoniul cultural local;
Promovarea, in reteaua turistica, in restauratie, in campaniile turistice a bucatariei
locale si a produselor traditionale;
Crearea unei retele de promovare si vinzare a produselor traditionale;
Realizarea unui cadru de cooperare intre producatori, consumatorii locali, turisti,
tur-operatori.
Activitatile
Studiul potentialului zonei si a tipurilor de produse. Realizarea unui inventar

al produselor, producatorilor, conditiilor de productie;
Elaborarea unei metodologii de realizare, comercializare, inregistrare a
produselor locale, in concordanta cu normele europene;
Realizarea unui catalog al produselor locale;
Organizarea de cursuri de formare pentru producatori;
Crearea unei Asociatii a producatorilor traditionali pentru validarea
produselor si pastrarea calitatii;
Crearea unei retele locale de producatori, distribuitori, consumatori;
Asigurarea asistentei tehnice pentru marketingul produselor;
Realizarea unei campanii de promovare la nivel regional (zona litoralului) si
national.
Organizarea de standuri speciale la tirgurile traditionale din zona sau
regionale.
Este un proiect ce se leaga direct cu proiectele de dezvoltarea turismului si

cu cele de sustinere a unei agriculturi traditionale;
Corelare cu proiectele de promovare la nivel regional si national.
Corelarea cu activitatile de formare a resurselor umane, de dezvoltare a
curriculei scolare (liceele din zona) a formarii Agentilor de dezvoltare, a
promotorilor din turism;
Categorii de buget
Costuri de personal;
Costuri de transport si subzistenta;
Costuri pentru intilnirile de lucru;
Costuri de editare;
Costuri administrative;
Costuri legate de participarea la tirguri si expozitii;
Costuri de formare;
Micro-credite.
FIA DE PROIECT - 3
Titlul
Dezvoltarea de competente pentru turismul rural
Contextul
Strategia de dezvoltare prevazuta pentru zona, asa cum o arata opiniile locuitorilor,
planurile de dezvoltare ale comunelor, concluziile diverselor studii se bazeza pe
dezvoltarea turismului rural (ecoturism, agroturism, geoturism). Chiar daca are un
potential foarte mare, zona nu are infrastructura necesara si nici personalul
calificat pentru a deveni un concurent serios pe piata regionala si europeana. Acest
tip de activitati de turism necesita o foarte buna pregatire si crearea unei resurse
umane calificate. Pe linga cunostintele profesionale sunt cerinte de igiena,
securitate alimentra, scuritatea turistilor, pregatiri lingvistice, reguli de ospitalitate
si curatenie.
Publicul int
Operatori in turism, ghizi, locuitorii celor 18 comune.
Partenerii
CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,

Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Panatau, Pirscov,
Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul
Scola Buzau, liceele din zona, Scolile generale;
GAL-ul Plaiurile Slanicului;
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara.
Obiectivele
Definirea unor elemente de specificitatea turistica

Formarea personalului implicat / viitor pentru a sti sa primeasca turistii,
dezvoltarea unor deprinderi de primire si comportament cu turistii;
Dezvoltarea unei retele de tur-operatori in zona si dezvoltarea unui program
de promovare;
Definirea standardelor de turism pentru zona / modul de certificare / gasirea
unor elemente specifice de plus-valoare;
Fidelizarea clientilor.
Activitatile
Elaborarea unei strategii de turism, formare, promovare
Informarea tuturor celor interesati in dezvoltare unor activitati de turism;
Corelarea cu alte proiecte (formare resurse, promovare turistica, infrastructura,
artizanat);
Identificarea nevoilor celor implicati in activitatile de turism;
Elaborarea unor programe de formare profesionala;

Crearea unei Asociatii socio-profesionale;
Dezvoltarea unor materiale de promovare: ghiduri, pliante, cataloage, carti de
bucate, seturi de filem, pagini web specializate, retea de ghizi;
Devoltarea unor produse de formare: cursuri, adaptarea curriculei scolare;
Valorificarea bunelor practici din alte regiuni;
Crearea unei asociatii a ghizilor, statut / formare /
Organizarea de schimburi cu alte regiuni.
Crearea unui centru de formare si promovare;
Crearea unei structuri de corelare a activitatilor turistice.

Corelarea cu activitatile de formare / promovare / infrastructura de turism.
Categorii de buget
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
de personal;
de editare;
administrative.
FIA DE PROIECT - 4
Titlul
Realizarea elementelor de identitate turistica
Contextul
Dezvoltarea turismului, promovarea la nivel regional / national /

international necesita crearea unor elemente de identitate: logo, mascota,
brand, imagini asociate.
Realizarea unor elemente de infrastructura suport: trei puncte de informare

in zonele de intrare / deschidere spre geoparc (Berca, Pirscov, Valea Salciei)
si a doua Centre de vizitare pentru atragerea turistilor spe punctele de
greutate ale geoparcului: Colti (pentru zona Colti Bozioru, eventual Braesti)
si Lopatari (pentru zona centrala a geoparcului). Zona Vulcanilor noroiosi
poate fi parte dintr-un lant de puncte de cazare + informare, alturi de zona
Meledic si eventual Beceni (Arbanasi) sau Bozioru (Fisici).
Publicul int
Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul la nivel

judetean.
Partenerii

Scolar Buzau, Scolile generale;
GAL-ul Plaiurile Salnicului;
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara;
Parteneri privati intersati in dezvoltarea unor afaceri in turism / proprietarii
unor structuri deja existente (Berca, Fisici, Arbanasi, Minzalesti).
Obiectivele
Realizarea unei retele de informatii si un plan de semnalizare atractiv;

Realizarea elementelor de identitate ;
Realizarea unui plan de promovare a elementelor de identitate;
Elaborarea unei harti a teritoriului;
Formarea lucratorilor din fiecare pensiune pentru utilizarea elementelor de
identitate;
Stabilirea unui sistem de certificare si acordare a dreptului de utilizare a
elementelor de identitate;
Realizarea unei infrastructuri suport pentru informare si prezentare turistica
Activitatile
Analiza signalecticii (panouri, semne indicatoare, etc.) utilizate in prezent;

Crearea suportului GIS si pozitionarea obiectivelor (GPS);
Crearea elementelor de identitate. Concurs public / licitatie / oferte de idei;
Realizarea hartii oficiale a teritoriului;
Organizarea unor cursuri de formare pentru ghizi, proprietari de pensiuni,
promotori locali;
Realizarea si amplasarea panourilor de intrare, panourilor de sit, panourilor
de comuna (panouri informative), elementelor indicatoare;
Realizarea a trei puncte de informare: Berca, Valea Salciei, Beceni;
Realizarea a trei centre de vizitare: Colti, Pirscov si Minzalesti.
Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazre;

Dezvoltarea infrastructurii de turism;
Promovarea produselor locale.
Categorii de buget
Costuri de expertiza;
Costuri de editare;
Realizarea si amplasarea panourilor de informare;
Costuri pentru proiectare.
FIA DE PROIECT - 5
Titlul
O comunitate activa un mediu curat. Gestiunea durabila a teritoriului
Contextul
Proiectul este strins legat de derularea activitatilor de revigorare turistica si educatie

comunitara. Se desfasoara in cele 18 localitati (143 de sate cu o populatie totala de
peste 40 000 locuitori).
Strategia de dezvoltare durabila bazata pe utilizarea si pastrarea unui mediu curat si

intr-un cadru natural traditional este incompatibila cu abundenta de deseuri menajere
sau de industrie mica, lipsa unui plan local de gestiune, inexistenta unor actiuni de
constientizare si implicare civica privind deseurile.
Consideram proiectul propus un element de baza in arhitectura generala de dezvoltare
a zonei geoparcului.
De asemenea este vizata si gestiunea deseurilor forestiere si lansarea unui program de

alternativ de resurse energetice.
Publicul int
Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul la nivel

judetean, elevii din scolile zonei., proprietarii gaterelor, ocoalele silvice.
Partenerii

Scolar Buzau, Scolile generale; APM Buzau, Directia Silvica, Ocoalele silvice
locale.
Asociatia de Drzvoltare Intercomunitara.
Obiectivele
Lansarea campaniei locale de informare si formare privind reglementarile

interne si internationale de management al deseurilor;
Crearea unui mecanism de implicare a elevilor din scolile locale in activitatile
de management al deseurilor;
Identificarea elementelor planului comun de management integrat al
deseurilor pentru cele 18 localitati din geoparc ;
Realizarea unui plan de prevenire / reducere a cantitatiii si tipurilor de
deseuri ;
Analiza sursei si traseului deseurilor din prelucrarea lemnului ;
Activitatile
Constituirea unor puncte de informare in scolile din comune si in primarii;

Selectarea si formarea a 40 de formatori (profesori) in cadrul unui modul O
comunitate curata un mediu curat . Modulul va avea doua cursuri de cite
4 ore fiecare ;
Realizarea unui Pachet informativ (20 pagini) despre deseuri, impactul lor,
exemple de colectare (reciclare), reglementari romanesti si europene,
programe locale, judetene, nationale de gestiune a deseurilor. Pachetul va fi
prezentat la toate clasele, timp de 2 4 ore ;
Lansarea proiectului Harta deseurilor in fiecare comuna;
Discutarea in Consiliile locale a elementelor de baza ale unui Plan
intercomunal si local de gestiune a deseurilor ;
Realizarea unei harti a eco-consumului ;
Organizarea colectarii si tratarii deseurilor menajere ;
Identificarea si organizarea unor metode alternative de tratament a
deseurilor .
Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazare;

Promovarea produselor locale.
Categorii de buget
Costuri de editare;
Realizarea si amplasarea panourilor.
FIA DE PROIECT - 6
Titlul
Intarirea identitatii locale
Contextul
Dezvoltarea n zona geoparcului (Tinutul Buzaului) a unei comuniti locale

capabile s-i descopere, s-i cunoasc i s-i pun n valoare motenirea
cultural i s devin gestionar i promotor de cultur .
Un parteneriat local, judetean si national, format din specialisti in diverse
domenii, va sprijini activ eforturile comunitii locale de constientizare,
pstrare i a unui patrimoniu cultural i natural excepional, nvnd-o
s-i redescopere, s-i gestioneze i s-i promoveze pe termen lung
acest patrimoniu.
Identificarea si evidentierea elementelor de specificitate ale patrimoniului
natural si cultural local reprezinta cheia intregii strategii de dezvoltare socioeconomica a zonei. Activitatile private, IMM-urile, promovarea, realizarea
parteneriatelor, a planului general de urbanism, identificarea zonelor de
conservare speciala si sustinerea acelor activitati prietenoase pentru natura,
toate depind de acest element : elementele specifice ale mostenirii culturale.
Publicul int
Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului, administratiile

locale, turistii, locuitorii zonei comunitatea local, mass-media, publicul
interesat de tradiii, patrimoniu i turism, poteniali investitori n zon,
vizitatorii din Reeaua European a Geoparcurilor
Partenerii

Scolar Buzau, Scolile generale; APM Buzau, Directia Cultura, Culte si
Patrimoniu Cultural National, firme private, universitati, muzee judetene si
nationale;
ONG locale, firme private, tur-operatori
Obiectivele
Crearea unei infrastructuri capabile s stimuleze descoperirea i punerea n

valoare a motenirii culturale locale. Infrastructura va cuprinde un punct
cultural de reprezentare, un traseu cultural, un grup de ghizi i persoane resurs, meterii locali ce pstreaz tradiia i doresc s o transmit
generaiilor viitoare, i un grup de iniiativ local.
Transpunerea memoriei culturale locale n cuvinte i imagini
Organizarea unor evenimente interactive : expozitii, festivaluri
Activitatile
Crearea unor grupuri de lucru, asociatii, voluntari si organizarea unor

sesiuni de pregtire;
Realizarea unei hrii cultural-turistice (harta de identitate teritoriala pentru
zona;
Amenajarea unor puncte culturale / amenajarea unor spatii speciale in
centrele de vizitare;
Alctuirea unei baze de date i imagini eseniale despre cultura local
(istorie, tradiii, obiceiuri, meteuguri) ;
Introducerea n Curriculum la Decizia colii a unor cursuri (Tradiii locale)
sau module, realizarea de portofolii educationale.
Realizarea i editarea unor publicaii : Memoria cultural local (va cuprinde
cri, brouri, albume, filme i produse multimedia). Realizarea materialelor
va fi in corelare cu strategia de promovare, cu elementele de identitate
identificate, produsele ecoturistice dezvoltate.
Legatura cu Planul General de Urbanism ca instrumentul principal de

planificare a tuturor activitatilor economice viitoare;
Corelarea cu proiectele de antreprenoriat;
Corelarea cu proiectele de promovare turistica;
Corelarea cu proictele de dezvoltare a infrastructurii;
Corelarea cu Strategia de dezvoltare a Judetului Buzau.
Categorii de buget
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
de personal;
de consultanta;
de editare;
administrative;
amenajare spatii expozitionale;
echipamente.
FIA DE PROIECT - 7
Titlul
Conservarea biodiversitatii i a geodiversitatii in Tinutul Buzaului
Contextul
Proiectul reprezinta baza tuturor constructiilor ulterioare din geoparc. Prin

ele se statueaza principiile de conservare a patrimoniului, modalitatile de
implementare si armonizare cu planurile locale de dezvoltare.
Rezultatele vor fi folosite ca baza pentru stabilirea zonelor stricte de protectie

(siturile naturale si culturale ce vor constitui reteaua interna de situri
protejate) delimitarea lor, stabilirea conditiilor de proprietate, delimitarea
zonelor tampon, realizarea mterialelor stiintifice, educationale si de
promovare pentru geoparc. Rezultatele vor fi utilizate in realizarea
Regulamentul de functionare a geoparcului si in definitivarea Planului de
management dupa constituirea structurilor de administrare;
Reprezinta o oportunitate de identificare a tipurilor de habitate:

caracteristici, delimitare, metodologie, realizarea unei liste de specii si
definitivarea documentatiei pentru situl Natura 2000 propus (fise si
identificare elementelor generale de management conform art. 6 din Directiva
Habitate, identificarea proprietarilor terenurilor, limitele, compensatiile,
masurile de refacere necesare), identificarea unor tipuri de peisaje ce pot fi
propuse ca zone interne in geoparc.
Publicul int
APM Buzau, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Comunele si

operatorii turistici, localnicii, turistii, Consiliul Judetean.
Partenerii

Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, APM Buzau,
Directia Silvica, Ocoalele silvice locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile
din zona.
Obiectivele
Elaborarea unui ghid metodologic pentru identificarea si evaluarea

biodiversitatii si a geodiversitatii in geoparc. Stabilirea relatiilor geodiversitate
biodiversitate (inovare in conservarea naturii);
Stabilirea unor metodologii de evaluare rapida a biodiversitatii Manual si
ghid de teren;
Proiectarea unei bze de date i sistem de monitoring pentru geodiversitate i

biodiversitate;
Corelarea cu planurile de dezvoltare local din cele 18 localiti si cu
planurile judetene si regionale;
Structurarea Planului de Management pentru geoparc si pentru situl Natura
200 propus (zona Bisoca Minzalesti);
Identificarea celei mai bune formule de administrare;
Identificarea mecanismelor de finantare pentru geoparc.
Activitatile
Elaborarea structurii generale a planului de lucru sii identificarea surselor

financiare;
Realizarea unor transecte (studii pe aliniamente) si lucrari de cartare
propriu-zisa pentru identificarea habitatelor, delimitarea lor, intocmirea
fiselor tip;
Identificarea in teren a elementelor de interes si stabilirea elementelor de
management;
Organizarea a trei dezbateri publice;
Elaborarea unui Manual de bune practici in evaluarea rapida a
biodiversitatii. Se bazeaza pe realizarea unor fise tip, usor accesibile unor
voluntari din rindul locuitorilor / elevi din scolile generale sau liceu /
membrii in ONG de mediu, pentru identificarea speciilor de interes,
estimarea populatiilor, arealul de raspindire a anumitor specii;
Cursuri de formare, 2 workshopuri;
Organizarea unei conferine de prezentare;
Elaborare de materiale educationale pentru curricula scolara;
Definirea modului de administrare;
Realizarea unor modele de finantare.
Managementul ariilor protejate;

Realizarea Planurilor de Urbanism;
Identificarea produselor locale traditionale.
Categorii de buget
Costuri de editare;
Realizarea si amplasarea panourilor.
FIA DE PROIECT - 8
Titlul
anse egale la oportunitati egale
Dezvoltarea spiritului antreprenorial la nivel local / Sprijinirea IMMurilor din sectorul turistic local
Contextul
Studiul activitatilor economice din zona au aratat o dezvoltare foarte slaba a

activitatilor turistice. Exista doar 6 pensiuni, nici un artizan local, doua
restaurante care ofera produse ce provin partial din zona dar fara o bucatarie
traditionala, citiva ghizi locali nedeclarati.
Reprezentantii administratiilor locale si locuitorii si-au manifestat interesul

pentru dezvoltarea unor idei de afaceri, multe dintre ele legate de tursim si
practici traditionale locale. In acelasi timp a fost evidentiata lipsa de
informare / formare si lipsa unui suport din partea unor institutii
specializate. Dincolo de atitudinea uneori paternalista a locuitorilor, este
evidenta nevoia unor exemple directe si practice, corelata cu realizarea unor
grupuri locale de initiativa, cum ar fi asociatii ale femeilor, asociatia ghizior,
asociatia de turism/ecoturism, tur-operatori locali.
Inventarierea, producerea si promovarea produselor locale nu se poate

realiza fara existenta unor initiative locale concrete. Dezvoltarea spiritului
antreprenorial este baza dezvoltarii socio-economice a geoparcului si
succesul promovarii turistice, fiind strins legata de sustinerea sectorului cel
mai important de activitate din zona: agricultura. Derularea cu succes a
proiectului poate genera locuri de munca intr-un timp relativ scurt si un
efect multiplicator benefic.
Veniturile realizate din turism si activitatile conexe sunt sub 10% intr-o
regiune ce mizeaza mai ales pe dezvoltarea acestui sector.
Publicul int
Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul,

agricultura la nivel judetean, Camera de Comert, ONG locale.
Partenerii

Scolar Buzau, Scolile generale; APM Buzau, Directia Silvica, Ocoalele silvice
locale.
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara;
Alte ONG-uri.
Obiectivele
Efectuarea unei analize cantitative si calitative a ofertei locale;

Stimularea sistemelor de asociere (Asociatii ale femeilor, asociatia ghizior,
asociatia de turism/ecoturism, tur-operatori locali).
Derularea unor proiecte pilot pentru: Bucataria traditionala (Asociatia
femeilor), Ceramica (atelier local si puncte de desfacere, marketing), turoperator local (constituire, produse ecoturistice locale, integrarea in Asociatia
Roamana de Ecoturism).
Activitatile
Inventarul ofertei turistice locale;

Realizarea unui studiu de piata pentru produsele identificate;
Realizarea unui Catalog al produselor identificte;
Dezvoltarea unei strategii de promovare a produselor selectate;
Sprijinire celor ce doresc sa se implice in dezvoltarea produselor (persoane
private, asociatii, tur-operatori);
Asigurarea unei asistente tehnice privind: legislatia, regelementarile, bunele
practici;
Organizarea unor schimburi de experienta in alte zone ale tarii;
Crearea unui cadru de acordare de microcredite;
Crearea unui sistem de marketing colectiv;
Organizarea unui Tirg al produselor locale.

Promovarea produselor locale
Categorii de buget
Costuri de consultanta;
Costuri de editare;
Microcredite.
FIA DE PROIECT - 9
Titlul
Crearea unei structuri educationale si de formare profesionala suport
pentru dezvoltarea socio-economica
Contextul
Geoparcul este o constructie pe termen lung ce necesita atit formarea unui personal
clificat pentru diferitele activitati specifice de turism, promovare, educatie cit si
construirea unei atitudini de incredere in potentialul si initiativa locala si o etica
specifica principiilor dezvoltarii durabile;
Publicul int
Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului,
administratiile locale, cadrele didactice, locuitorii celor 18 comune.
elevii,
Partenerii

Scolar Buzau, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM
Buzau, scolile generale si liceele, firme private, universitati, muzee judetene,
nationale;
GAL-ul Plaiurile Salnicului, alte ONG-uri
Obiectivele
Inovare in educatia pentru dezvoltare locala durabila;

Adaptarea programelor scolare la strategia de dezvoltare locala;
Crearea unui cadru de cooperare educationala;
Organizarea de cursuri de sesiuni de formare;
Crearea conditiilor pentru a crea in zona un spatiu de cercetare si educatie
nationala si internationala in domeniile: diversitate naturala, hazarde
(alunecari de teren, inundati, miscari seismice), dezvoltare durabila, ecoturism;
Crearea unei structuri suport pentru formare si reconversie profesionala.
Activitatile
Dezvoltarea unei Retele de Educatie intre scolile din zona, Inspectoratul

Scolar Buzau, universitati, muzee judetene, nationale;
Organizarea unor scoli de vara;
Realizarea unui pachet de cursuri pentru Curricula la Decizia Scolii, la nivel
de gimnaziu Educatie pentru dezvoltare durabila, ce cuprinde trei cursuri
succesive: Despre Natura (clasa a-VI-a, Traditii (cls a-VII-a) si Dezvolatre

locala (clasa a VIII-a) si a materialelor suport (baza de date, imagini, ghiduri
metodologice);
Realizarea unor suprturi de curs pentru formarea profesorilor si organizarea
cursurilor de formare;
Conferinta nationala dedicata educatiei pentru natura si dezvoltare locala
Organizarea activitatilor de formare profesionala ale unui centru zonal /
regional;
Crearea unui parteneriat de formare cu administratiile locale si Camera de
Comert;
Organizarea sesiunilor de formare in domeniile:
o finatarea prin programele structurale;
o administratie publica;
o fermieri;
o servicii turistice;
Identificarea domeniilor de reconversie profesionala;
Organizarea cursurilor de reconversie rofesionala.
PGUR va deveni instrumentul principal de planificare a tuturor activitatilor

economice viitoare, atit la nivel local cit si la nivel general;
Realizarea PUG-urilor comunelor va fi corelata cu PGUR;
Corelarea cu Strategia de dezvolatre a Judetului Buzau.
Categorii de buget
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
de personal;
de consultanta;
de editare;
administrative;
amenajare spatii educationale;
echipamente.
FIA DE PROIECT - 10
Titlul
Plan zonal de acces si mobilitate in geoparc
Contextul
Majoritatea vizitatorilor care vin in geoparc vin cu masina (peste 80%) si in

mai mica masura cu trenul, prin garile Buzau, Berca sau Patirlagele. Calea
de acces rutier este pe DN 10 din directiile Bucuresti Buzau Brasov sau
Rimnicu Sarat, urmant apoi intrarile in lungul vailor Slanic, Balaneasa,
Baligoasa.
Punctele majore de intrare sunt la Berca, Pirscov, Valea Salciei, Colti, Beceni.
Pentru cei ce nu au masini personale sau nu vin in grupuri organizate,
accesul depinde de orarul curselor locale si de usurinta ccesului la informatii
asupra orarului si punctelor de statie.
Publicul int
Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului, administratiile

locale, turistii, locuitorii zonei
Partenerii

Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, firme private,
tur-operatori
GAL-ul Plaiurile Salnicului, alte ONG-uri
Obiectivele
Facilitarea accesului in zona;

Realizarea unui sistem de corelare intre activitatile de turism si transportul
local;
Dezvoltarea unor servicii specifice de transport;
Semnalizarea punctelor de acces;
Realizarea unui sistem de informare asupra cailor de acces, puncte de
intrare, puncte de informare.
Activitatile
Analiza ofertei actuale;

Realizarea unui cadru de cooperare cu transportatorii locali pentru
adaptarea orului, traseelor, curse suplimentare in sezon, promovare rutelor,
personalizarea rutelor;
Identificarea unor surse alterntive de transport: carute, biciclete, sanii

(iarna), cai;
Derularea unui proiect pilot de transport alternativ;
Stabilirea unei politici de preturi pentru transportul alternativ
Promovare traseelor si a punctelor de interes din geoparc in autogari si
statiile de tren;
Editarea unor pliante de informare supra rutelor, orarelor, formelor de
transport, pretului.
Legatura cu Planul General de Urbanism ca instrumentul principal de

planificare a tuturor activitatilor economice viitoare;
Corelarea cu proiectele de antreprenoriat;
Corelarea cu proiectele de promovare;
Corelarea cu proictele de dezvoltare a infrastructurii;
Corelarea cu Strategia de dezvoltare a Judetului Buzau.
Categorii de buget
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
Costuri
de personal;
de consultanta;
de editare;
administrative;
amenajare spatii educationale;
echipamente.
FIELE COMUNELOR
DIN GEOPARC
1. DATEGENERALE
NumecomunaBECENI
Satecomponente:Dogari,GuraDimienii,Beceni,Mrgrii,Arbnai,
Floreti,ValeaPrului,CrpiniteaSat,IzvoruDulce
Populatie4982
Suprafata7665,29ha
Altitudine220536(VfBalaur)
LocalizarefatadeBuzau:30km
2.TURISM(POTENTIAL)
Accessicaidecomunicatie
DJ
DC
Autobuze
DJ203K
DC97,DC107,DC191DA
Cazare
PensiuneaFloru
Specificlocal
Calendarobiceiurilocale(sarbatori,tirguri)
In20iulietrguldeSfintul.Ilie
Tirglocalinfiecareduminica(tirgulcemergepetoatazona,infiecareziinaltalocalitate).
Monumentearheologice,istoricesiculturale
Bisericaveche
Beceni
1843
Cruceadeholera
1831
Natura
Climaestetemperata,cutemperaturimediianualeintre8si10grade.Principalulcursdeapaeste
Slanicul. Dintre afluentii sai, unii avind doar debite temporare, se pot enumera: Balaurul, Putului,
Hotarul,Floresti,MomoroaiasiIzvorulDulce.
Resurselocale
Terenuriagricole,vii,pasuni,livezi,finete,petrol
Hazarde
Alunecarideteren,inundatii
Istoric
NumelecomuneiderivadelaBecea,refugiatinpaduriledinzonaintimpuluneiinvaziitatare.
Ulterior familia zideste biserica (1589?) si intemeiaza o asezare de mosneni cu multi urmasi preoti
(ceatapreotilor).
UnhrisovalluiMateiBasarbconfirmamosiilefamilei.
InzonaaufostgasiteurmearheologicedatatecaapartinindculturilorGumelnitasiBoean.
Fostcentruderaion,BeceniulcontinuasafieuncentruimportantinlungulvaiiSlanicului.
Aiciseintilnesccelemaivechiinstalatiidepetroldinjudet(1905).
BisericaVechedinsec.XVII,bisericanouadin1843ziditadeGrigorePerieteanu.
Cruceadin1831,amintinddeholeradinaceltimp.
Inanul1845BecenieraresedintaplaiuluiSlanicsiaveaincomponenta4sate.
Punctedeinteres
VulcaninoroioiArbnaiAliniamentulcuvulcaninoroiosicontinuapinainzonaArbanasi.
DeasemeneasepoatefacetrecereactreBercaScoroasa,framaicoborpnpevaleaBuzului.
TabaraArbanasiesteaezatpeValeaSlnicului(afluentalruluiBuzu),laoaltitudinede670m,n
mijloculunorpduridefoioaseiconifere.EaseaflperazacomuneiBeceni,la40kmdemunicipiulBuzu,
peoseauaBuzuLoptari
Traseeturisticepropuse
Rutavulcanilornoroiosi
ValeaSlanicului
3.VIATADEZICUZI(SOCIAL)
Reedina de comun pare un mic orel. Are dou blocuri n centru, la osea. Este pia mare n
fiecareduminic.Trgulncepeaicidedimineaisedesfoarntreorele69,dela10ncolosemutla
Loptari.
Unitatiledeinvatamint
Total
Gradinite
Scoliprimaresigimnaziale
Licee
19
9
9
1
Eleviinscrisi2005/2006
Totalelevi Gradinite
Primarsigimnazial
Licee
Profesionalsiucenici
674
170
435
239
0
Cadredidactice2005/2006
Total
Gradinite
Primarsigimnazial
Licee
71
10
42
19
0
Bazamateriala
Salideclasasicabinete
Laboratoare
Ateliere
40
2
2
Conditiidelocuire(Infrastructura)
Nrcase
Apa
Canalizare
Gaze
2088
Partial
Comunicatii
Internet
Telefoniefixa
Paginaweb
DA
DA
DA
Cultural
Cluburi
DA
Epurareapa
DA/Partial
Camincultural
DA
Terenurisport
DA
Electricitate
DA
Gunoi
DA/Partial
Asociatiilocale
BibliotecaDA
4.RESURSEECONOMICE(ECONOMIC)
Activitatieconomicelocale:
Exploatareapetrolului,Cooperativdecredit,Comer,Servicii(magazinemici),AgenieCEC,pompa
debenzina,farmacie,centruAPIA,unmicatelierdecroitorie,
FabricaChimica,Brutria,gater,usctordefructe,filatur(croitoriemic),punctdelucrupentru
fabricareadetermopane.
Agricultura
Total
Neagricola Agricola Arabila Livezisipepiniere
Vii
Pasuni
Finete
7665,29 2398,29
5267
1720
369
168 2005
1005
Agriculturaestesectoruleconomiccaredetinepondereaineconomialocala.
Principaleledomeniideactivitate:crestereaanimalelorsipomicutura,alaturidecareincearcasasedezvolte
plantatiiledevitadevie.
Industrie:
Domeniulindustrialreprezinta10%dinveniturilelocale.Suntactivitatidecroitorie(investitie
straina),carmangerie,morarit,panificatie.
Intreprinderilocale
Intreprinderi Totalsalariati
Agricultura Industrie Constructii Invatamint Sanatate
83
234
24
67
0
60
29
Oportunitatioferiteinvestitorilor:
Conditiipentrudezvoltareamiciiindustrii:confectii,prelucrareaproduseloralimentare,pregtirea
fructelor)siatursimului.
5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA
PROBLEMELOCALE
Apacurentncomun.
Apa(Slnicul)sapndrumulJudeean.Iaufcutntrituri.
Deeuriaruncatenru,nusecolecteazorganizatgunoiuldepesate.
TineriipleacalaliceeinBuzau,peantierenBucuretisauinstrainatate
Proiectelocale(derulatesipropuse)
Proiectelederulateprinliceusuntdedoucategorii:Comenius,dedezvoltarecolar,ilingvistice,
bilaterale.
Inliceusauorganizatcursurideformarepentruprofesori:Informatic,metodeactivedepredare;
Proiecte derulate, in curs de derulare sau propuse pentru viitor de catre Primarie: Schema de
investitiipentruproiectemicidegestionaredeseuriPHARE2004;
Reteadealimentarecuapa;Reabilitaredrumuri
Ideidedezvoltare
Uscatoriedefructelanivelmaimare(otradiiepevale,aexistatilaVintilVod)
Untargcuspecific(produseautohtone),odatapean,cuocaziauneisarbatorireligioase.
Sporturideagrementperauriledeapasarata,Ciclismpepotecidedeal,Deltaplanorism
IMAGINI
Fntn traditionala
Complexul de Servicii Comunitare
Biodiversitate
Zona central
1. DATEGENERALE
NumecomunaBERCA
Satecomponente:Berca,ValeaNucului,Plescoi,Pleeti,Pclele,Joseni,Stuc,Rteti,
MnstireaRteti,Viforta,Titirligu,Bceni,Cojanu
Populatie9921locuitori
Suprafata7328ha
Altitudine200800m
Codpostal127035
2.TURISM(POTENTIAL)
DN
DN10
DJ
DJ102F,DJ203L
DC
DC95,DC108,DC194,DC195
Feroviar
DA
Autobuze
DA
Cazare
Informatii
http://berca.uv.ro/pensiuni.html
Pensiuni/Hoteluri
CasaMatei/Berca
PensiuneaSperanta/Plescoi
Cabane
Camping
Specificlocal
Gastronomie
CirnatiidePlescoi
Produselocale
Mesterilocali
Muzee/Casetraditionale
FestivalulfolcloricdelaRatestiPePlaiuloimului(29iunie)
"Lamnstire
BERCA;
Epocabronzului,mil.IIIII
"Lamnstire
BERCA
Epocabronzului,mil.IIIII
FostamnstireBerca
BERCA
sec.XVIIXIX
Biserica"Sf.ArhangheliMihailiGavril,fondatala
BERCA
1694
Piclele
Ruinecaseegumeneti
BERCA;
sec.XVIIXIX
Chilii(ruine)
BERCA
sec.XVIIXIX
Turnclopotni
BERCA;
sec.XVIIXIX
Ziddeincint
BERCA
sec.XVIIXIX
Coleciamuzeal
RTETI
sec.XVIIXIX
Desprelocuri
DespremnstireidespreplaiuloimuluiauscrisNicolaeIorgaiVasileVoiculescu.
Deiareaizecidemaici,deincerculcsuelorchiliistrlucetefrumoasabisericnou,careamplinit
abiacincizecideani,parectegsetimaicurndntrostaiedeaer.Oaspeiisevdmaimultdectmaicile,
iuneledintrelocuineleacestorasuntmaimultnitevilenstilnou.Edepartevremeacnd,la1784,ntiu,
MihaiVoduuhotracsraceleclugriestrnselaRtetinjurulschituluidelemnsaibunnumr
deasescutelnici,scutireadedejmritivinriciu,precumi78delei,dintrecare45pentru15buciaba
neagrdembrcmintemaicilor,iaralte9pentru12perechipapucicumei.
(NicolaeIorga,Romnia.Cumerala1918,vol.I,Romnia,Muntenia,pp.395398,citatdepreotGabriel
Cocora,nMnstireaRteti,Ed.EpiscopieiBuzului,1988,p.64)
Natura/Geodiversitatea/Biodiversitate
SatelecomponentealecomuneiseintindpemalulstingalBuzaului,cuexceptiasatuluiSatuc,aflat
pe malul drept, in lungul DN 10 (Buzau Brasov) si acopera Dealurile Botanului, din Subcarpatii
Buzaului.
Riurile care traverseaza comuna sunt afluenti ai Buzaului si au un caracater pulsatoriu. Cele mai
importantesuntvaileSaratel,Piclele,Tircovului,Lupului,Muraturii.
Relieful de tip structural si erozional este format, in principal, pe anticlinalul Berca Beciuri
Arbanasi.RocilecareilcompunsuntdevirstaMeotian,Pontian,DaciansiRomanian.Anticlinalulare
scufundari periclinale (v Buzaului si v Slanicului) cu falii longitudinale si transversale si o ridicare a
flanculuiestic.Structuraapermisacumulareaunorimportantezacamintedehidrocarburiexploatate
demaibinede100deanisiaparitiaunuifenomengeologicdeosebit:vulcaniinoroiosi.Prezentiin
zonele de intersectie ale unor fracturi, sunt aliniati in lungul falilor majore din zona. Materialul
antrenatlasuprafataconstainfragmentedegresie,argila,gips,apa,gazesiurmedepetrol.Vulcanii
sunt grupati in zona Piclele Mari si Piclele Mici, ocupind impreuna pste 5 ha. Analizele cimice ale
apelor din noroiul vulcanilor arata caacestea provin din precipitatii si nu din apele de zacamint. In
anumitezone,maialesinloculnumitFierbatorisuntfrecventecrusteledesare.Formaconurilor,
inaltimea si extinderea lor pe versanti depinde de viscozitatea noroiului si de forma terenului.
Miscarileseismicepotcresteactivitateavulcanilor,lucrudemonstratsilacutremuruldin1977.
Zona vulcanilor este caracterizata si de prezenta speciei endemice Nitraria schoberi (gardurarita).
Zona reprezinta extremitatea vestica a arealului ei natural Asiatic (in principal). Este o planta
arbustiva,adaptataconditiilorvitregedeoferitedesolulmineralizatsiimpregnatcuhidrocarburi.
Resurselocale
Zacaminteledepetrolsigazesiexperientainextragerealui
DepoziteledeargilaexploatabiledinDealulLiliac
DepoziteledebalastdelaBercasiSatuc
Depozitedecarbunifaraimportantaindustriala
IzvoaredeapamineralalaPercasiPiclele(iodatasisodica).
Istoric
Cea mai veche atestare documentara dintre localitatile comunei Berca este cea a satului Ratesti.
Acestsatesteamintitintrundocumentemisla1august1437decatreVladDracul.EconomiacomuneiBerca
a avut un mare potential. Aici a functionat o mare soietate de extractie a petrolului si gazelor naturale.
Agricultura prin activitatile pomicole, legumicultura si crestera animalelor a asigurat si ea o parte a
veniturilorcomunei,laBercaaufunctionatsiofabricadesticlasiunadematerialedeconstructiicaramida,
tigla.Peisajuleconomicafostcompletatdefunctionareaunordistilariisiaunorcentredeprelucrareacarnii.
Punctedeinteres
ManastireadelaRatesti(inclusivicoanafacatoaredeminunisiMuzeulManastiriiceadaposteste
colectiadeartavechebisericeasca).
Vulcanii noroiosi (Paclele Mari) Rezervatia se intinde pe 26 de ha intre Scortoasasi Berca. A fost
inclusainListaNationalapropusapentruSiturileNatura2000,alaturideValeaBuzului.
PlaiulSoimului/PoianaSoimului.CelmaiinaltdealdinzonaRatesti.
ConaculboierescdelaRatestialboieruluiGrigorescu,construitin1930,aziinruina.
MnstireaBerca,LaculdeacumulareBerca,CruceaDorobanului
Brandurilocale
CarnatiidePlescoi
Vulcaniinoroiosi
.Vulcaniinoroiosi
ManastireaRatesti
BercaScroteniCanestiChiliileMinzalesti
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)
Unitatile de invatamint
Total
Gradinite
13
7
Licee
1
Scoli primare si gimnaziale

5
Elevi inscrisi 2005/2006

Total elevi
Gradinite
1384
297
Primar si gimnazial
880
Liceu
416
Profesional si ucenici
88
Cadre didactice 2005 / 2006

Total
Gradinite
116
16
Primar si gimnazial
55
Liceu
40
5
Baza materiala
Sali de clasa si cabinete
48
Ateliere
0
Laboratoare
1
Sanatate
Dispensare
Doctori familie
Asistente
10
Conditii de locuire (Infrastructura)

Nr case
Apa
3642
Canalizare
Da/p
Da/p
Gaze
Da/p
Epurare apa
Electricitate
Da
Gunoi
1 rampa
Comunicatii
Internet
Da/p
Telefonie fixa
Da
Pagina web
Da
Cultural
Cluburi
Clubul copiilor
Camin cultural
DA
Terenuri sport
DA
Altele
Parc (in amenajare)
Asociatii locale
Biblioteca DA
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)

Activitati economice locale:
Industria extractiv a petrolului i a gazelor naturale, Industria materialelor de construcii , Industria sticlriei,
Comer, Agricultura, Cresterea animalelor
Agricultura
Este preponderent privata si se axeaza pe cultura porumbuluim griuluim florii sorelui, pomilor
fructiferi (pruni, nuci, ciresi, visini, vitei de vie).Agriculturiii ii revine un aport de 16% la economia locala
Total
Neagricola Agricola
Arabila
Livezi si pepiniere
Vii si pepin viticole
Pasuni Finete
7328
2715
4614
854
489
110
2907
254
Cresterea animalelor
Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, pasari, cabaline, albine
Intreprinderi locale
Intreprinderi
Total salariati
Agricultura
Industrie
Constructii
Invatamint
Sanatate
102
3551
16
2973
24
133
35
Oportunitati oferite investitorilor:
Energie electric, Gaze naturale, Ap curent, Parial n satul Berca i Pleeti canalizare, Cale ferat, DN 10
Buzu Braov, DJ 203L Spoca - Prscov , DJ 102F Stuc-Chilii
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA

PUG 2004
Centrul Geomedia Universitatea din Bucuresti
PROBLEMELOCALE
Lipsalocurilordemuncasiascolilor.
Fabricadematerialedeconstructiiincafunctioneaza
InsatulCojaninuexistaapapotabilacurenta,gazesiniciscoala.
InViforatasiBacenisiValeaNuculuinuexistaapacurentasigaze.
InPacleleauapasigaze,dardrumulesteprostaplouatsiaplecatcusondecutot.
Extindereareeleideapicanalizare
Modernizarestaieideepurareexistente
Depoziteecologicedegunoi,Execuiaadoustaiideepurareaapelor
Spatiupentrutirguri
Reparareadrumurilordeaccescatresatelecomponente
ZonaderecreereinBerca,Facilitatipentruagroturism
Muzeu/Teatru
IMAGINI
Vulcanii Noroiosi
Vulcanii Noroiosi
Manastirea Ratesti
Casa de cultura
Manastirea Ratesti
Zona centrala
1.DATEGENERALE
NumecomunaBISOCA
Satecomponente:Baltagari,Bisoca,Lacurile,Lopatareasa,Plesi,Recea,Sarile,Sindrila
Populatie2968
Suprafata7268Ha
Altitudine800m
2.TURISM(POTENTIAL)
DN
DJ
DJ203K;DJ204L
DC
DC102
Feroviar
Autobuze
Da
Cazare
Informatii
Pensiuni/Hoteluri
Cabane
Camping
Internatulcolii(cu26delocuri,refcutrecent
CampusuldecopiiSfMucenicSavadelaBuz/preotulMihailMilea/FundaieiSf.Sava
Specificlocal
Gastronomie
Produselocale
Mesterilocali
Muzee
Cntijocpeplaistrbun,n2007arelocaXVIIIaediientre2i3iunie.Spectacoleleaulocntr
unamfiteatrunaturaldinzonaLacurile.
FestivalulanualPeplaiuribisocene(nlunaaugustsauseptembrie)
Bisocenii snt recunoscui pe Valea Slnicului pentru portul popular elevii din Beceni aveau
costumepopularedinBisoca;apoiaunceputsfaciei(EugenBeceanu,VintilVod).
MaiexistacivaestoripricepuinsatelePleiiLoptreasa.
sec.XVIII
DealulSriiMnstireaPoiana
satBLTGARI;BISOCA
Mrului
BisericaNatereaMaiciiDomnului satBLTGARI;BISOCA,
1777
BisericaDuminicatuturorsfinilor satBLTGARI;BISOCA
1812
Povestirilocale
Obiceiul legat de pomenirea de 40 de zile/un an de a da de poman unui nevoia o csu (tip
buctrioar de var) plin cu tot ce este nevoie pat, aternut, mas, vesel, lamp, oglind, icoan,
cuverturi.Csuapoatefichiardinlemn,cazncaresedemonteazduppomanisetransportcucrua,
sauestedoarunscheletdinlemnpestecaresepunscoare,pturi.nmodnormal,persoanacareoprimete
mnncnealapoman.
Natura/Geodiversitatea/Biodiversitate
Comuna este situat la marginea judeului Buzu, la grania cu Vrancea, avnd legturi destul de
strnseicuaceastzon.Deasemenea,aiciestecumpnadeapedintrebazinelerurilorSlniciRmnic.
EsteocomunmultmainaltdectceledepeValeaSlnicului,cuproblemespecificedetransporticucase
risipite pe dealuri. Sunt bine dezvoltate agricultura (mai ales creterea animalelor i cultivarea livezilor) i
exploatarealemnului(deinulanivelulLoptariului,iaiciexistdejamaimulteatelieredeprelucrarelemn
micigatere).Zonaesteextremdepitoreasc,darizolatchiarifadecomuneledinvale.
Sit Natura 2000 Declarat SCI prin Ordinul 776/2007, Teritoriile din sit aparin comunelor Bisoca i
Mnzleti, Suprafata este de 1 160,6ha. Situat in bioregiunea continental si o mic parte n zona alpin.
Altitudine ntre 500 i 900m. Habitat reprezentat de fnee bogate n specii, pe sol moderat fertil de pe
i
dealurileBisocei.Relief:versanicuexpoziiesudicisudestic.Roci:sisturicristalineigresii.Solurifertile,
moderatenhumus,neutrepnlaslabaccide.Peculmeseaflpeste10hadepduredePinussylvestris,cu
puinmesteacnimolid,cuexemplareraredepinide2030m.Importantaestedatasidefneelemontane
iturbriilecuvegetaieforestierfacdinaceastzonunarealcuunpatrimoniunaturaldeosebit.
Resurselocale
Zonaacoperitadepadurideconiferesifoioase,depozitedesare,lainceputulsecoluluiXIXsa
exploatatargintsiaurpevaleaPiriuluiArgintariei,rezervedepetrol.
Istoric
Sapaturilearheologiceauscosinevidenteurmedelocuirecedateazadinpaleolitic.
Prima atestare documentara este din 1522 intrun hrisov de la Cancelaria lui Radu de la Afumati.
variantade"Bisoca"(douocale)careesteexplicatdinobligaiapecareoaveaulocuitoriiprinanii
17751800fademputerniciiidomnilorfanarioideaachitadou(bis)ocaledelnpentruaavea
libertateadepunareavitelor
Variantade"Bessi"datpecenegilor(sec.IX )n cronicilebizantine,prinanalogiecunumelerului
Peceneaga existent i astzi i pe unde ar fi circulat desigur pecenegii, pstori i cresctori de vite.
Primele dou denumiri nu sunt susinute suficient din punct de vedere tiinific i de aceea se
opteazmaimultpentruetimonulslav"Visockii"(nalt)printrecerealui"V"n"B"ideciformarea
numeluide"Bisokii"iapoi"Bisoca"careafostdatmainticeluimaiinaltvrf,"DealulBisocii"960
m,numitastzii"Podullmndru"iapoidatntregiiaezri.
In15681569esteatestatdocumentarsatulRecea.InsecolulXVIIseconstruiesteBisericaNasterea
DomnuluiiarinsecolulXVIIIesteconstruitschituldelaPoianaMarului.
Punctedeinteres
Mnstirea Poiana Mrului ridicat n perioada 17301733 de ctre Constantin Vod Mavrocordat
(prima construcie a ars complet n 1771 i a fost refcut pe la 1780). Complexul mnstiresc
cuprindetreibiserici,dintrecarecelpuindoudinlemn.
Rezervaia natural Pdurea Lacurile (10 ha), cuprinde lacuri i pdure de pin. Aici exist i mai
multelacuri,uneleseaflpemasivdesare(laculSrile),iaraltelesuntncursdecolmatare.Zona
este deja n curs de dezvoltare (se construiesc vile, deocamdat nu pentru turism). Posibilitate de
campare.
MartorideeroziuneingresieMasaluiBucur,avndformauneimese.LegendaspunecBucur,
celcearfiintemeiatBucurestiul,sicarearfitritnpduriledimprejurseascundeanmicagrotde
submas
Plimbrictrediferiteleobiectivenaturlesauculturale(PoianaMarului,Gavanu,Lacurile)
TraseedelegaturaspreMinzlestisauLopatari
Unitatiledeinvatamint
Total
Gradinite
Licee
Eleviinscrisi2005/2006
Totalelevi Gradinite
Primarsigimnazial
Licee
Total
Gradinite
Primarsigimnazial
Licee
Sanatate
Dispensare
Doctorifamilie
Asistente
1
Comunicatii
Internet
Telefoniefixa
Paginaweb
Partial
Da
Da
i
Cultural
Cluburi
Camincultural
Da
Terenurisport
Altele
Asociatiilocale
BibliotecaDA
Activitatieconomicelocale
Agriculturaesteactivitateapredominanta,urmatadecomertsiintromicamasuradeindustrie.
Agricultura
Total
Neagricola Agricola Arabila Livezi
Vii
Pasuni Finete
7268
2768
4500
150
33
2768 845
Crestereaanimalelor
Predominaovinelesibovinele
Intreprinderilocale
Intreprinderi Totalsalariati
Agricultura Industrie Constructii Invatamint Sanatate
20
97
1
1
0
63
4
Oportunitati
Infiintareademicroferme,extindereasuprafetelordeplantatii,infiintareadesectiideprelucrarealemnului,
brichetarearumegusului,turism
Problemelocale
stareadrumurilordincomun
alunecriledeterenvizibilelatotpasuldealunguldrumului
transportulctreidinsprealtelocaliti
iluminatulpublicexistdoarndousatedinopt,BisocaiPlei
alimentareacuap
lacoaladincentruldecomunexisticlasedeliceupentruspecializrilecroitorieitmplrie,dar
esteposibilsfieanulatedinlipsdeelevi.
migraia,preponderentnItalia.
proiectulSapardderefacereaunordrumuriintracomunale
proiectulderefacerealinternatuluicolii,finanatdeofundaieolandez
proiecteleFundaieipentruCopiiSf.SavadinBuzu
proiectele derulate prin coala: realizarea unui Centru de Documentare i Informare n coal,
programdereabilitareacolii,programdefinanarepentruachiziionareadecalculatoare,program
naionaldeproteciesocial,proiectpentruunlocaldegrdinieuropean
Ideidedezvoltare
Infiintareademicroferme;
Extindereasuprafetelordeplantatii;
Infiintareadesectiideprelucrarealemnului;
Brichetarearumegusului,turism
IMAGINI
Pini
Biodiversitate
Peisaj din zona
Manastirea Poiana Marului
Case din zona
In curtea taberei Fundatiei Sfintul Sava
Zona rezervatiei
Zona rezervatiei
1.DATEGENERALE
NumecomunaBOZIORU
Satecomponente:Bozioru;Izvoarele;Buduile;Nucu;Fiici;Sceni;Gvanele;Ulmet;Gresia;
Vvlucile
Populaie1273locuitori
Suprafaa3678ha
Altitudine600800m
Codpotal127075
LocalizarefatadeBuzu:50km
2.TURISM(POTENTIAL)
Accessicaidecomunicaie
DN
DJ
DJ203L
DC
DC89,DC78,DC85
Feroviar
Nu
Autobuze
DA
Cazare
Informaii
Pensiuni/Hoteluri
http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_bozioru.htm
Specificlocal
Gastronomie
Produselocale
Meterilocali
Cabane
Camping
Muzee/Casetradiionale
FostamnstireGvanele
SchitulrupestruFundtura
Schitulrupestru"AgatonulVechi"
FundulPeterii
VgunaII/I
Piatrangurit
PeteraluiDionisie
PiatraluiIosif
SchitulrupestruPiatraoimuluiI
SchitulrupestruAgatonulNou
SchitulrupestruPiatraoimuluiII
Ansamblulschiturilorrupestre
Ans.bisericii"NatereaMaiciiDomnului
Bisericadelemn"NatereaMaiciiDomnului
CasaIonRusu
Ansamblulbisericii"Sf.Voievozi
Ruinelemnstirii"Sf.Gheorghe
"Izv.Murtoarea,"DelulTocitorilor","Poduri"
"IzvorulMurtoarea"IzvorulMurtoarea
"IzvorulMurtoarea
"DealulTocitorilor
"DealulTocitorilor
"Poduri/GrdinileMari
"LaSilite
Labisericicimitir
Labisericicimiti
SitularheologicdelaBozioru
GVANELE
NUCU
NUCU
NUCU
NUCU
NUCU
NUCU
NUCU
NUCU
NUCU
NUCU
NUCU
BOZIORU
BOZIORU
BOZIORU
BOZIORU
NUCU
SCENI
SCENI
SCENI
SCENI
SCENI
SCENI
SCENI
SCENI
BOZIORU
BOZIORU
BOZIORU
1803
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
cca.1700
cca.1700,1774
1924
1784
sec.XVII
Arheologicsec.XVIII
Latne
mil.IIIII
mil.Ip.Chr.
mil.IIIII
Ep.migraiilor
mil.IIIII
mil.IIIII
medieval
Aezaremil.IIIII
Hallstatttrziu
Povestirilocale
Toponimie
numele comunei ar putea veni de la arbustul bozie (Sambucus ebulus) sau de la bozior (Orchis
Sambucina);existiipotezaconformcreianumeleBozioruaresemnificaiadeBuzulcelmic
RulBlneasa,caresenumeanainteSrelulPrscovului,ipoartnumeledelaapasa,carese
albetelaploaiedincauzaargilei,devineblan.(MihaiMncu,profesordegeografie)
Sceniestesatulncareodinioarsaurefugiatsecuienii
MguraColunuluicolunarnsemnamgarslbatic(cf.MihaiMncu)
existoseriedelocuricu numeinteresanteacroretimologiearfidecutat:Malul Zmeoaicelor,
Piscultiubeiului,BolovanulluiHimar,StnaLeului
Crucea lui Agaton localnicii i spun Crucea Sptarului pe baza legendei care susine c aceast
crucearfifostadusde unsptar ce iarfigsit adpostnacetimunii aurcato pnaici cu
ajutorula12perechidebivoli(fragmentdin"VestigiirupestredinM.Buzului"
malurileiiaunumeledelapersoanelecarelocuiescsubeleMaluluSttoaie,MaluluCiupinic
ClopotulbisericiidinBoziorudeSusafostfcutcuopartedinaurulgsitdeunomdinsat.Multe
comorigsitesuntjurate,adicaualturiunbileti,daccelcelegsetenufacecelescriseacolo.
desprebisericadelaBoziorudeSussespunecarfifostconstruitdeDanVod,careafostnainte
deVladepe.(NeculaiRadu)
Oameniiloculuitiuc,dacsapiacoloundecretepipirigul,daideap.Pipirigulesteoplantcare
arenevoiedesolumed.(MihaiMncu)
Despreoameni
Cnd a spat oamenii s pun pomi, prin 62, 65, cnd sa fcut colectivu, a dat de oase. i era
urloaielesaucumlezice,tibiile,cndlepuneaoameniiplngeileajungeapnlamijloc.Leafotografiat
i leangropat la loc ia dat pozele la Ploieti. Cimitiru uriailor, aai spune. Acu mii de ani, cnd sau
stabilit ei acolo, a fost schit. Un pictor de la Robeti carea murit, a cutat Schitu Moineti, de la Pin ia
cutatiSchituUlmetinulagsit.tiadeelceratrecutnarhive.(neaGheorgheMoise)
Istoric
EsteatestatadocumentardinsecolulXVI.Inperioadainterbelicaincepesafunctionezeun
stabilimentbalnearlaFisici.Acumesteinchissipropuspentrurenovare.
Punctedeinteres
Fiicistaiunebalneoclimateric.Actualmente,bazadecazareidetratamentestenefuncional;
Existunbarundeseorganizeazuneoripetreceripentrulocalnici(ex.ziuanvtorului)
Asezamintelerupestre,chiliilesibisericiledinzonaNucuFisiciRuginoasaAlunis;
IzvoarelecuapasulfuroasadelaFisici
NucuFisiciRuginoasaAlunis;
LegaturasprecomunaOdaileCanestiChilii
PosibiltraseuspreScortoasaBerca
Unitiledenvmnt
Total
Grdinie
Licee
5
1
4
0
Elevinscrii2005/2006
Totalelevi
Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
105
20
85
0
0
Total
Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
12
1
11
0
0
Bazamateriala
Slideclasasicabinete
9
Sntate
Dispensare
2
Condiiidelocuire(Infrastructura)
Nr.case
Apa
615
Da/p
Comunicaii
Internet
Nu
Cultural
Canalizare
Nu
Asistente
2
Gaze
Nu
Epurareapa
Electricitate
Da
Gunoi
Paginaweb
Da
Cmincultural
DA
Ateliere
0
Doctorifamilie
Telefoniefixa
Da
Cluburi
Laboratoare
0
Terenurisport
Altele
Asociaiilocale
BibliotecaDA
Activitieconomicelocale
Agriculturaestedominanta,urmeazacomerul.Industriaestefoarteredusa.
Agricultura
Total
Neagricol Agricola Arabila
Livezisipepiniere
Vii
Puni Fnee
3678
2062
1616
8
223
0
652
733
Cretereaanimalelor
Principaleletipuri:bovine,porcine,ovine,caprine,psri
ntreprinderilocale
ntreprinderi Totalsalariai Agricultura Industrie Construcii nvmnt Sntate
9
47
1
4
0
16
2
Oportunitioferiteinvestitorilor:
Reeadealimentarecuenergieelectricialimentarecuap
Telefoniefiximobil
Posibilitideconcesionareteren
PUG1999
Liderideopinie/persoaneresurs/persoanedecontact
tefanChiu,profesor;VeronicaChiu,soiasa,profesoardebiologieidedesen
LilianaDuduianu,secretaracolii,0238523043;
MihaiMncu,profesordegeografielaLiceuldinBuzu,originardinBozioru,
IlieMndricel,profesordelimbaromn,autorulunorlucrridesprezon
Problemelocale
drumurileaceeaidiferenntresatelecentraleicelemrginae
coliledincauzanumruluimicdeelevi,cursurilecolaresedesfoarsimultan
populaiembtrnit
deeurile
.Proiectelocale(derulatesipropuse)
proiectSAPARDpentrualimentareacuap
proiectFRDSReabilitareDC87
IMAGINI
Garofita
PeisajlaBozioru
Fintintraditionala
Trovanti
Garofitealbe
PesteraluiIosif
Pajiste
Biodiversitate
1.DATEGENERALE
NumecomunaBRETI
Satecomponente:Breti,Brtileti,Goideti,Ivneu,Prscovelu,Pinu,Ruginoasa
Suprafaa4670
Altitudine600800m
Codpotal127095
2.TURISM(POTENTIAL)
DN
DJ
DJ203K,203L
DC
DC84,DC86
Feroviar
Nu
Autobuze
DA
Cazare
Specificlocal
Calendarobiceiurilocale(srbtori,trguri)
HramulbisericiidinsatulIvneupe15august,deSfMriaMare,cumasntinslacminulculturalpentru
300depersoane(masanuseineafarfiindcexistrisculsplou).
"Lamnstire
PINU
Bisericadelemn"AdormireaMaiciiDomnuluiiclopotnia
IVNEU
Biserica de lemn "Sf. Vasile i clopotnia din Ruginoasa, are pictura RUGINOASA
refcut.Doarcatapeteasmaesteoriginal.
sec.XVIXVIII
18001820
1858
Povestirilocale
Legende legate de toponime culese din Dan Scoroanu, "Comuna Breti", n "Vestigii rupestre din M.
Buzaului",coord.CorneliuStefan,ArhiveleStatuluiBuzau,1980:
"ceamaivecheatestaredocumentardateazdin1538,delaRaduPaisie,carentreteslugilor
Stnil,teful,Neagoe,Badea,StanislaviStanstpnireamoieiZrneasca;
Goideti "Legenda spune c numele satului vine de la cpitanul Goidea, slujbaj al lui Negru
Vod,distinsnluptacuttariidelaPoianaRzboiuluiimproprietritaici."
La Olria Ttrasc "izvor i loc la N de golul Bretilor, ntre Muchea Mare i Fundul Golului,
undecopiiiveniicuvitelesprgeaucubeeleoalelemariceieeaudinpmnt"
Muchea Chiajnei "o legend amintete trecerea doamnei Chiajna prin aceste locuri, unde ar fi
vrutsascunduntezaurdestinatbusericiidelaCurteadeArge"
Alte toponime se leag de vegetaia existent sau fost din aceste locuri n Fagi, La Ari, Podul cu
Inurile (aici se cultiva in i cnep), n Lstari, n Mesteceni, Culmea Frasinului. Toponime legate de
geologie: La Ascuitori (gresii pe care oamenii i ascueau topoarele), Masa Scoicilor (ntre Pietrele
Mirului),Frmicioasa,LaOale,Policiori.
LegendelegatedeoameniMoTarcoci,celcarelainspiratpeDumitruSerbesculascriereacrii
sale "Penteleul", este nscut n Breti i biblioteca din comun i poart numele. "Era un fel de
BadeaCran.Cndgseaocarteoduceanaltparte,leciteaoamenil"
Resurselocale
Inzonacomuneiexistarezervedepetrolsisare.
Istoric
Saformatprinunireaadoucomune,Breti(Brieti)iBrtileti/Goidetinanul1964.Celedou
continu s aib anumite trsturi distincte. Zona Brtileti, situat la altitudine mai mare, este ceva mai
dezvoltat i mai bogat. Aceast comun a pierdut la remprirea teritorial satul Plaiul Nucului i o alt
partedeteritoriucareafostatribuitcomuneiGuraTeghii.
Punctedeinteres
SareaPinului,masivdesaresituatnapropieredesatulPinu
izvoaresulfuroaseiferuginoase
stncifrumoasePietreleMirului,LaOale,MasaScoicilor,StlpiiTainiei
grotenstncLaCsoaie,Piatrangurit,Policiori,UaPietrei
cascadaSritoarea
VrfulIvneu
Unitiledenvmnt
Total
Grdinie
Licee
8
4
4
0
Totalelevi Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
331
91
240
0
0
Total
Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
33
5
28
0
0
Bazamateriala
Laboratoare
Ateliere
13
1
0
Sntate
Dispensare
Doctorifamilie
Asistente
1
Nr.case Apa
Canalizare
Gaze
Epurareapa Electricitate
Gunoi
1091
Nu
Nu
Nu
Nu
Da
Comunicaii
Internet
Telefoniefixa
Paginaweb
Da/p
Da
Da
Cultural
Cluburi
Cmincultural
Terenurisport
Altele
DA
BibliotecaDA
Agricultur80%dinveniturilelocale,industria10%,comertul10%
Agricultura
Total Neagricol Agricola Arabila Livezisipepiniere Viisipepiniereviticole

Puni Fnee
4670 2440
2230
75
63
11
1590
491
Cretereaanimalelor
Principaleletipuri:ovine,bovine,porcine,caprine,psri
ntreprinderilocale
ntreprinderi Totalsalariai
Agricultura Industrie Construcii nvmnt Sntate
24
117
2
48
0
33
5
Reeadealimentarecuenergieelectric
Telefoniefiximobil,TVCablu
PUG2001
Problemelocale
Cainrestulzonei,drumurilereprezintunobstacolimportantpentrudezvoltare.
Tinerii pleac n alte pri (Spania, Italia), nu sunt locuri de munc. Lumea se ocup n zon de creterea
animalelor(oierit),darmultmaipuinidectpevremuri,avndianimalemultmaipuine.PnlaBuzunu
existniciunpunctdeprelucrarealaptelui.
ProiectSAPARDpentrureabilitareadrumuluicomunalBretiPinu,nuafostrecepionat
Modernizaredrumuricomunale,Aduciuneapnsatelecomunei,Construciauneicolinoi
IMAGINI
Punctgeologic
Interiortraditional
Primaria
BisericadinRuginoasa
Localnic
LaOale
1.DATEGENERALE
NumecomunaCNETI
Satecomponente:Cneti,Sucacea,Negoina,Pcurile,Goneti,Valea,Verzii
Suprafaa3102ha
Altitudine400800m
Codpotal127135
2.TURISM(POTENTIAL)
DN
DJ
DJ102F
DC
DC92,DC93,DC94,DC95
Feroviar
Nu
Autobuze
DA
Cazare
Informaii
http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_canesti.htm
Specificlocal
Gastronomie
Pensiuni/Hoteluri
Produselocale
Meterilocali
Cabane
Camping
"ValeaLarg
UCHEA
mil.IIIIIEpocabronzului
Povestirilocale
numelesatelorCnetiiPcurivinedelaprezenapcurii
nume de poduri: La Dorovitur, La Costel Hotrtu (localnic care a plecat mpreun cu familia n
Spanianurmcucivaani)
numedemaluri:LaRpi(zoncareiapstratnumelenpofidafaptuluicafostmpdurit),n
Paturi(malnstraturi)
Resurselocale
Resursedepetrol,inexploatare
Istoric
CeamivecheatestareesteaceeaasatuluiNogeosina,inanul1538.
Canestiulestementionatin1643intrunactemisdeCancelariavoievoduluiMateiBasarab.Activitati
tarditionale:crestereaanimalelor,cherestea.Erauncentrupentruprelucrarealapteluideoaie.
Punctedeinteres/Traseeturisticepropuse
- satulPcuri
- apemineralesulfuroaseunuldintreizvoareafostcaptat;izvoaredeapsrat
- laNegoinaesteunmuntedesare,deundeuniidintreoameniidepeValeaSreluluiiprocursarea
necesarngospodrie.
- Bunaconexiune,pentrutraseedevizitare,cutoatecomuneledinjur:Chilii,Odaile,Scortoasa
Unitiledenvmnt
Licee
Total
Grdinie
7
3
4
7

Totalelevi Grdinie
112
40
Total
Grdinie
16
3
Bazamateriala
9
Sntate
Dispensare
2
Primarsigimnazial
72
Licee
0
0
Primarsigimnazial
13
Licee
0
0
Laboratoare
0
Ateliere
0
Doctorifamilie
2
Asistente
4
Nr.case Apa
Canalizare
Gaze
Epurareapa
585
Da/p Nu
Nu
Comunicaii
Internet
Telefoniefixa
Paginaweb
Nu
Da
Da
Cultural
Cluburi
Cmincultural
DA
Electricitate
Da
Terenurisport
Da
Gunoi
Altele
Asociaiilocale
BibliotecaDA
Agricultur(80%),comer(15%,industriafoarteslabreprezentata(5%)
Agricultura
Total
Livezisipepiniere
Vii
Puni
Fnee
3102
1674
1428
161
85
16
1049
117
Cretereaanimalelor
ntreprinderilocale
ntreprinderi
Totalsalariai
8
50
1
1
0
21
5
Telefoniefiximobil
PUG1999
Problemelocale
drumurileintracomunale
legturilecucelelaltecomunedepeValeaBlneseisuntasiguratedeoseauadintreBercaiChiliile
alimentareacuap
deieavadegazetreceprincomun,nuexistalimentarecugaze
lipsalocurilordemunc,lipsainternetului
.Proiectelocale(derulatesipropuse)
programdereabilitareadrumuluiucheaOdile
Sistemdealimentarecuappotabil,ReabilitareDC182"ProgramSAPARD"
plan propus: drumul de legtur dintre Pcuri i centrul de comun, necesitate impus de lipsa colii,
magazinuluiimoriidinsatulPcuri
IMAGINI
Biodiversitate
Activitatitraditionale
PeisajlaCanesti
IzvoaredepacuralaCanesti
Izvorsarat
Peisajlocal(Pacuri)
1.DATEGENERALE
NumecomunaCHILIILE
Satecomponente:Chiliile,Budesti,Crevelesti,Ghiocari,GloduPetcari,PoianaPletari,Trestioara
Suprafaa2566ha
Altitudine400800m
Codpotal127160
2.TURISM(POTENTIAL)
DJ
DC
Feroviar
Autobuze
DJ102F
DC222,DC94,DC93
Nu
DA
Cazare
Existosrbtoareanual(seinede7ani)"Srbtoarensat".Seorganizeazpe21mai,deSf.Constantini
Elena.HramulbisericiidinChiliiesteSf.PetruiPavel.
BUDETI
1884
Bisericadelemn"Sf.Gheorghe
Povestirilocale
Conform unei monografii locale, legendele de ntemeiere se leag de cupluri de frai: "doi frai
clugriRduiCrivelescusarfistabilitnpunctulcunoscutastzisubdenumireadeRdutari.
Aici iar fi durat ei chiliile, din brne de stejar cioplite din pdurile seculare nconjurtoare. Din aceast
aezarearfidescinsmaitrziusatulCreveletiiapoiunaltul,lanordvestdeacesta,Budeti,ntemeiatde
fraiipdurariCiobanuiBuda,lapdureaVleoaca.Camnacelaitimpalidoifraiarfipusbazelesatului
PoianaPletari,iarurmaiilor,GheorghiciIonPletea,aunfiinatsatulGlodPetcari."
Altlegendseleagdeundrumdetrecerealclugrilorpeculmiledealurilordincomun.Aveau
mai multe locuri sus, pe culmi, unde se adposteau, un fel de dejugtori. Chilii erau acu vreo dou sute,
dousuteipatruzecideani,undevasus,ntrunlocundeseopreauclugrii.Eracaodejugtoare.Veneau
delaMnstireaGvanele,dinMnzleti,dinNeam,dinVranceaitreceauspreRteti.Aveaumaimulte
locuridinastea.Maierapdureacubrazi,nudintia,plantaitotdenoi,darnfosturegim.(neaVasile
FilipescuTnase,fostprimar)
Istoric
PrimeleindiciisuntdinsecolulXVIdarmentiuniledocumentaresuntdin1720.Incomunaauexistatateliere
deprelucrarealemnuluiiardinprelucrarealapteluibrinzadeChiliile.Semaiproduceaovarietatedetuica
Punctedeinteres
Pe teritoriul comunei se afl Lacul Mocearu, pomenit ca obiectiv turistic i de persoane de pe Valea
Slnicului.Estevorbadeunlacmare,undeauexistatniteamenajriactualmentedisprute.
SemenioneazsatulBudeti,cusculpturinpiatr(probabilformaiunigeologice),acestepietrepoart
numeAnotimpurilesauBabeledelaBudeti.
Brandurilocale
BrinzadeChiliile,tuica
- LaculMociaruLopatariBisoca
- TraseeCanestiScortoasaBerca
- TraseeLopatariBisocaMinzalesti
Unitiledenvmnt
Total
Grdinie
Licee
3
1
2
0
Totalelevi Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
50
15
35
0
0
Total
Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
7
1
6
0
0
Bazamateriala
Laboratoare
Ateliere
6
0
0
Sntate
Dispensare
Doctorifamilie
Asistente
1
1
2
Nr.case Apa
Canalizare
Gaze
Gunoi
510
Nu
Nu
Nu
Da
Comunicaii
Internet
Telefoniefixa
Paginaweb
Da/p
Da
Da
Cultural
Cluburi
Cmincultural
Terenurisport
Altele
DA
Asociaiilocale
BibliotecaDA
4.RESURSEECONOMICE
Agricultur,comer,industrie(foarteputin)
Agricultura
Total
Livezisipepiniere
Vii
Puni Fnee
3566
1694
1872
57
108
2
1197
508
Cretereaanimalelor
ntreprinderilocale
4
24
1
1
0
10
0
PUG2001
PROBLEMELOCALE
Comunasuferdedepopulareidelipsalocurilordemunciainfrastructurii.
DrumuljudeeandepevaleaSreluluiareporiunidificile.
Deiexistundispensarstesccuctevapaturi,medicestedoarncomunaalturat.
Tineriipleacdinsat,dinlipsdelocuridemunc.
Autobuzeleimicrobuzelecirculbinevara,nsiarnasentmplsnupoatajungepnaici.
proiectSAPARDpentrualimentareacuappentrusateleChilii,TrestioaraiCreveleti
proiectdereabilitarecoalicmincultural(nfazadederulare)
bibliotecaafostdejareabilitat,proiectFRDSdereabilitareaunordrumuricomunale
aexistatunparteneriatcuNereju(Vrancea)
seplnuietereabilitareaDCcarefacelegturadintreMocearuiDJ102F
IMAGINI
Gipsuri
PeisajdinChiliile
Tesaturilocale
VedresprezonaLaculuiMociaru
Scoala
Primaria
1.DATEGENERALE
NumecomunaCOLI
Satecomponente:Aluni,Coli,ColiideJos,MuscelulCaramenesc
Suprafaa3492ha
Altitudine400800m
Codpotal127195
2.TURISM(POTENTIAL)
DN
10
Cazare
DJ
DJ102F
DC
DC92,DC93,DC94,DC95
Feroviar
Nu
Informaii
Pensiuni/Hoteluri
Cabane
http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_colti.htm PensiuneaNica
Specificlocal
Gastronomie
Produselocale
Meterilocali
Autobuze
DA
Camping
MuzeulChihlimbarului
HramulbisericiidelaAluni,deSfIoana(TiereacapuluiSfIoanBoteztorul),pe29Augustaicisa
nstpnitobiceiulunuipelerinajaloamenilordincomuneledinjur.CredincioiidinBoziorusauCozienio
pornescladrumnaintedezoriizileiitrecmuniipentruaajungedimineaalaliturghie.
SrbtoareadefolclorFloaredeColiadouaduminicdinlunaiulie
"VrfulBi
SatCOLI
Epocabronzului
AnsamblulrupestrudelaAluni
SatALUNI sec.XVI
Bisericarupestr"TiereaCapuluiSf.IoanBoteztorul
SatALUNI sec.XVI
Povestirilocale
ComunaColiecomunalegatdeprezenachihlimbarului.naceastzonisespuneCHILIMBARi
maiestenumitdectrelocalnicipiatrasoarelui,pentrucsegseteuornalbiilerurilor,dupploaie,
lucindnsoare,saupiatrasrciei.Pevremuriumblaunegustorinebunipelalumeprinsatslcumpere.l
ducealaBucureti.
Cnderameucopiladunampietricele.Toicopiiiaveabuzunareleplinedechilimbar.(tantiAnica
Chiru).DarchilimbarnusegseanumaiaicilanoilaColi,ciinaltelocuriComunaGoideti,laculfr
fund, Mociaru, Gura Teghii la Bsca Mare/ Mic pe munte i la Bozioru i la Brieti. i la Loptari i la
Mnzleti.(dnulMoise,satColiidesus)
ColiideSus
PevremuricentrulsatuluiColieralaColiideSusacoloeraisfatulpopular,deacolosecumprau
i vitele. Acum lau pus jos. (dnul Moise, sat Colii de sus) n Colii de Sus, acolo unde se i gsete
chilimbarul,aproapedevecheavatrasatuluiestefntnacutoart.
MaluRuginoiiareapruginit.Adicsarzicecnjos,npmnt,sarputeasfieminereude
fier.Pundecurgeapa,pietrelesruginite.(AnicaiNeculaiChiru,satColi);
VrfulHoiloraacumlnumescoameniinprezent,naintesenumeaVrfulGoilorSzicecp
timpuri, cnd jefuiau haiducii, hoii, aa ceva, acolo stteau, acolo s duceau. Acolo nu putea niminea si
atace,nuputeasiprinz,naveanimineacorajussducacolo.acoloeunvrfgol,carenucrete
pduripel.(interviucuneaNeculaiChiru,fosttmplar,satColi)
PoianaluPalsvededeacoloctedemarearaRomneasc;aproapesvedeblocurile
laNehoiu(NeculaiiAnicaChiru)
nMuchelaTeiacolosvedealbiaBuzuluipnlaCislu,ncolo(tantiAnicaChiru)
Resurselocale
Chihlimbarul,ivoaresaratebogateinsulf,paduriledinzona,piatradeconstructie,
Istoric
ntrecuteraumultmaimultesatecuctune.Dispoziiaaezrilorerapevi:peValeaColilor:Coli,
Fijereti,ColiideSus,Clugriele(are35decaseacum),Lingureti,Poiana,Mgdan,Lupoaia,dintrecare
aurmasFijereti,ColiiPoiana;peValeaAluniului:ValeaBoului,Strmba,Aluni,Paltinu,Comarnic
(ultimeledou,desfiinate);peValeaMuscelului:Camboru,MusceluCrmnesc.SatulColisenumeantre
Sibicii.Lumeaaplecat,aprsitpmntul.Numaiarecinesllucreze.nainteerauiodisuslafnea.
Punctedeinteres
MuzeulChihlimbarului(Vizitare:miercurivineriiduminic:917;smbta:914;luniimarinchis),
carearelaetajiunmuzeuetnograficstesc
SchitulAluni,monumentistoricidearhitecturreligioas.Schitulcuprinde:bisericaspatnstnci
treichiliispatenstncBisericaAluni,spatnpiatrdedoiciobani,VladiSimion,pelaanul1274,
atestatdocumentarla1351,afostschitdeclugripnla1871,iardeatunciestebisericasatului;
BisericadinsatulMuscelu,foarteveche,cucimitirulnjurulei,suitladeal,printrecase,mbrcatn
lemnalbastru,cuclopotnifoartefrumoas,veche.Sespunecaiciafostcndvaunschitmonahal.
Arieprotejat:ChihlimbaruldeBuzau,ncomunaColti,cuosuprafatade2,52ha
Brandurilocale
Chihlimbarulsichiliile
ZonaAlunisNucuRuginoasa
LagaturicuBozioruOdaile
Unitiledenvmnt
Licee
Total
Grdinie
5
2
3
0
Totalelevi Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
138
40
98
0
0
Total
Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
10
2
8
0
0
Bazamateriala
Laboratoare
Ateliere
9
0
0
Sntate
Dispensare
Doctorifamilie
Asistente
1
1
1
Nr.case
Apa
Canalizare Gaze Epurareapa Electricitate
Gunoi
631
Nu
Nu
Nu
Da
Comunicaii
Internet
Da/p
Cultural
Telefoniefixa
Da
Cluburi
Paginaweb
Da
Cmincultural
DA
Terenurisport
Altele
Asociaiilocale
BibliotecaDA
Agricultur(90%),industria(3%),comersiturism(7%)(dateaproximative)
Agricultura
Total
Livezisipepiniere Vii
Puni
Fnee
3492
2157
1336
14
117
0
529
675
Cretereaanimalelor
Principaleletipuri:bovine,porcine,ovine,caprine,psri,cabaline,albine
ntreprinderilocale
ntreprinderi Totalsalariai
11
35
1
1
0
16
2
Telefoniefiximobil,Drumjudeeanasfaltat
PUG1994
Problemelocale
drumurileproaste
alimentareacuap
populaiambtrnit,plecareatineretului
proiectSAPARDasfaltareadrumuluipnlaAluni,acumdejacu2locurincareerupt
proiectdoritdeoamenidrumcareslegeBoziorudePtrlagele,cele2viprinMuscelu
IMAGINI
ChiliiledelaAlunis
Imaginidinsat
Chihlimbarul
Insectainchihlimbar
Fintinatraditionala
Pensiune
AflorimentinzonaColti
AflorimentinzonaAlunis
1.DATEGENERALE
NumecomunaCOZIENI
Satecomponente:Anini;Lungeti;Blneti;Nistoreti;Berceti;Pietraru;Ciocneti;Punga;Cocrleni;
Teicu;Coleni;Trestia;Cozieni;Tulburea;FataluiNan;ValeaBanului;Gloduri;ValeaRoatei;Izvoru;Zpodia
Suprafaa5561ha
Altitudine400800m
Codpotal127210
2.TURISM(POTENTIAL)
DN
DJ
DC
DJ203L DC60,DC68,DC74,DC82,DC83,DC84,DC88
Feroviar
Nu
Autobuze
DA
Cazare
TarguldelaCozienisetineinfiecarejoiinfataPrimariei(zarzavaturi,cereale,haine)
SefacetrgmaredeSfMariaMare,pe15august,cuspectacol.
"Pepoduri
satBlneti
mil.IV,Eneolitic
Bisericadelemn"Sf.Voievozi
satBlneti
1841
Ansamblulbisericii"Sf.TeodorTiron,"Sf.Nicolae"
satCocrceni
1819
"LaFciana
satBlneti
Epocamigraiilor
Povestirilocale
SuntcunoscuioseriedeboieridinpartealoculuiIonBaroian,CosticiMiticCenu,JanCarapalea
"boierapestegrl",Trestianu.
Toponimii:ctuneValeaIepei,ValeacuAnini,PIzvoare,nLungeti
Resurselocale
Depozitedesarepentruconsumcasnic,posibilitateaexploatariinisipului,pietrisului,lemnului
Punctedeinteres
BisericaAdormireaMaiciiDomnului,1836,dinctunulMrculeti(satBlneti).
ClopotniaibisericadinsatulPietraru,secoleleXVIIXVIII.
PrezenavulcanilornoroioinTulbureaiGloduri,numitedelocalnici'ochiuri'sau'fierbtori'.
ConaculboierescalluiTrestianu(dinsatulTrestia)afostdaramatdecomunistiin77
obiectiveleturisticementionate;
poatefiinclusintruntarseuinlungulvaiiBalaneas
conexiunecucomunaPirscovsiobiectivelesale(naturalesiculturale)
poartadeintrareingeoparc
Unitiledenvmnt
Total
Grdinie
Licee
7
2
5
0
Totalelevi Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
223
54
169
0
0
Total
Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
20
3
17
0
0
Bazamateriala
Laboratoare
Ateliere
21
1
0
Sntate
Dispensare
Doctorifamilie
Asistente
1
1
2
Nr.case Apa
Canalizare
Gaze Epurareapa
Electricitate
Gunoi
1493
Da/p
Nu
Nu
Da
Comunicaii
Internet
Telefoniefixa
Paginaweb
Da/p
Da
Da
Cultural
Cluburi
Cmincultural
Terenurisport
Altele
DA
Asociaiilocale
BibliotecaDA
Agricultur(80%),indstrie(sub10%),comertulaproape20%)
Agricultura
Total
Livezisipepiniere
Vii
Puni Fnee
5561
2162
3399
121
803
36
1826
613
Cretereaanimalelor
ntreprinderilocale
ntreprinderi Total
salariai
11
85
1
1
0
30
21
Telefoniefiximobil,TVCablu
Drumjudeeanasfaltat
PUG1999
Problemelocale
Apapotabila,lipsalocurilordemunca.Ingeneral,lumeamuncestelaParscovlataiatpadureasaula
fabricadesticladinSatuc(comunaBerca).
Incomunanusuntintreprinderisemnificativecaresaatragafortademunca.
Pietruireaa16kmdestrzi
Extindereareeleidealimentarecuap
Reabilitareacoliidincomun
IMAGINI
Biserica
Candela
Arhitecturatraditionala
1.DATEGENERALE
NumecomunaLOPTARI
Satecomponente:Loptari,Sreni,Vrteju,Brebu,Luncile,Terca,Plostina,PlaiuNucului
Suprafaa10332ha
Altitudine4001000m
Codpotal127295
2.TURISM(POTENTIAL)
DN
DJ
DJ203K,203L
DC
DC160
Feroviar
Nu
Autobuze
DA
Cazare
Specificlocal
Trgul sptmnal n fiecare duminic, ntre orele 1012, dea lungul strzii principale din satul
Loptari se comercializeaz animale, cereale, alimente, obiecte de uz casnic, haine etc. Este o
continuareatrguluidelaBeceniceicarevndseducntiacolo,iarapoiurcpnncaptulvii,
laLoptari.Trgulestevechisiasiguraprovizionareastenilor,carenuaunevoiessedeplasezen
altelocaliti.Participlatrgpersoanevenitedepevilealturate,daridelamaimaredeprtare.
FestivalulPlaiulNucului,deSf.Ilie1620iulie
Povestirilocale
desprelocuritoponimie
Despre denumirea acestor locuri exist o legend menionat i de Basil Iorgulescu n lucrarea sa
Dicionargeografic,statistic,economiciistoricaljudeuluiBuzuaprutnanul1892icarespune:n
timpuri vechi locuiau aici ttarii. Negru Vod cu trei cpitani, Beliu, Goidea i Loptrea ia alungat i a
mpritpmntulluatdedniiastfel:CpitanuluiBeliuiadatteritoriulcomunelorMnzletiiMneti,
luiGoideateritoriulcomuneiGoideti,iarluiLoptrea,teritoriulcomuneiLoptari.(SandaZota,IonZota,
Luncilecentenar.Filedemonografie,2006)
MaluRouazictunalsatuluiLuncile,daraacumspunelegenda,demult,ntimpulnvliriittarilorpe
acestelocuri,doufetedinpartealocului,careeraufoartefrumoase,aufosturmritedettaripentruafi
prinseidusenrobie.Fetelesauaruncatdepeunmalnalt,preferndmoarteadectscadnrobialor.
Malulsanroitdesngelelor,deundeidenumirealocului.(SandaZota,IonZota,Luncilecentenar.Filede
monografie,2006)
despreoameni
Aicea a existat o formaie tradiional a unei familii Perarii care aveau un dans specific, Brul
Perarilor.CbrulexistaiBruldelaMnzletiiBruldelaBisocaiBruldinzonadelacmpie,dela
SgeataidelaGuraTeghiisntporiunicareseamn,dareicevaspecific,contribuialocal.Deciacest
BrualPerarilornumaieitiauslinterpreteze.(interviucuIonZota,nvtorlacoaladinsatulLuncile).
Resurselocale
Paduriledinzonareprezintaunadintrecelemaiimportantebogatii,urmeazasarea,hidrocarburile
Istoric
AufostgasiteurmealelocuirilorpaleoliticedetipMonteoruinapropiereasatuluiTerca.Lemnulfost
exploatatintenspentrunevoilecurtiidomnestisialemanastiriiVintilaVoda.
Punctedeinteres
FoculViu,napropiereasatuluiTerca
LaculMocearu,la2kmsudvestdeLoptari
MaluRou,nsatulLuncile
MalucuSare
Huduboaia(lacformatprinprbuire,barajnatural)
apemineralesulfuroase
bisericavechedinsatulLoptari
minimuzeeincoaladinLuncile,nsaladelectur abibliotecii dinLoptari(obiectefoartediverse:
texte, fotografii, animale mpiate). Biblioteca poart numele celui care a ntemeiato, nvtorul
DumitruSerbescuLoptari,careanfiinati cminul culturaldincomunicarea tipritrevista
Tribunanvtorimii.DumitruSerbescuesteiscriitor,ceamaicunoscutcarteasafiindPenteleul
(sursadeinspiraieafostmoTarcocidinGuraTeghii,alecruifotografiiseaflreprodusensalade
lectur).
Brandurilocale
FoculViu
InlungulvaiiSlanicului:MinzlestiVintilaVoda;
SprezonaBisoca,Lacurile,PoianaMarului;
Insud,sprelaculMociaruChiliileCanesti
Unitiledenvmnt
Total
Grdinie
Licee
13
5
8
0
Totalelevi Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
713
137
466
0
110
Total
Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
54
8
40
0
6
Bazamateriala
Laboratoare
Ateliere
25
2
0
Sntate
Dispensare
Doctorifamilie
Asistente
4
3
10
Nr.case Apa
Canalizare
Gaze
Gunoi
1793
Nu
Nu
Nu
Da
Comunicaii
Internet
Telefoniefixa
Paginaweb
Da/p
Da
Da
Cultural
Cluburi
Cmincultural
Terenurisport
Minimuee
Da(alecopiilor) DA
Da
2
Asociaiilocale
BibliotecaDA

Agricultura(crestereaanimalelor,pomicultura),micaindustrie(exploatarealemnului),comertul.
Agricultura
Total
Livezisipepiniere Vii
Puni Fnee
10332 6683
3649
5
289
6
1266
2083
Cretereaanimalelor
ntreprinderilocale
25
210
1
61
0
77
9
Amplasareauneicentraleeoliene,altitudine1000mcurentpermanent
PUG1998
Problemelocale
drumurile:
alimentareacuap
lipsalocurilordemunc
accesullainformaiiaccesibilitiidificileazoneiialipseimarcajelor.
nefolosireaunorcontainerepentrugunoi
poluareaprodusdemultiplelegatereiatelieredeprelucrarealemnului
programdereabilitareadrumuluiK59,LoptariTercaSAPARD
schemadeinvestiiipentruproiectemicidegestionareadeeurilorPHARE2004
subproiectlegatdetradiii,coordonatdeDnaSandaZota,educatoare,ideDnulIonZota,nvtor
nsatulLuncile,ncadrulprogramuluiderelansareanvmntuluirural
subproiectedereabilitriideachiziionaredemobiliercoliledinPlotina,TercaiLuncile
proiectdereamenajareaCentruluiSptmnaldelacoaladinLoptari
proiectulFocurileviialcoliidinLoptariactivitideturism,sportiveidemediu
proiectecologicSnvmsiubimisocrotimnaturainiiatdeElenaMihaelaZota,
nvtoarelacoalacuclaseleIIV,Luncile.
IMAGINI
Biodiversitate
FoculViu
Tirgulsaptaminal
LocalnicdinTerca
Peisajlocal
Vaiatadezicuzi
1.DATEGENERALE
NumecomunaMNZLETI
Satecomponente:Mnzleti,SatuVechi,Belii,ValeaCotoarei,ValeaUrsului,Jgheab,PoianaVlcului
Trestioara,Butea,Ghizdita,Cireu,PLavtu,GuraBdicului
Suprafaa9470ha
Altitudine4001000m
Codpotal127335
2.TURISM(POTENTIAL)
DN
DJ
DJ203K
DC
DC87
Autobuze
DA
MuzeuletnograficalViiSlanicului
Feroviar
Nu
Cazare
Specificlocal
Gastronomie
Produselocale
Meterilocali
FestivalulSlniculuiiulie
RuineledelaMeledic
Povestirilocale
Chiar numele comunei are la baz una din legendele Mnzletilor. Cndva, pe aceste meleaguri a
trit un mo care avea doi feciori. Pe unul l chema Manea, de la care se trage numele satului
Mneti (fost comun), iar de la cellalt nume a rmas porecla de Minzalesti, de la mnjeal (un
amestecdefloridenalbcutredegru,cucareseungeaufirelesnuserup)
LegendafostelorcomuneMneti,GoidetiiLoptarivorbetedesprecpitaniiluiNegruVod
Manea,GoideaiLoptrea,careaunvinshoardelettretipeacestelocuriiauprimitrsplat
stpnirealor,locurilelundnumeleoamenilor.
PodulLMindrelor,locnaltcedominValeaSlnicului,armasncontiinaoamenilorcaloculunde
Mariauinaadunarancele,soiialemonenilor,itorcea."Nvlindturciinar,auptrunspe
ValeaSlniculuipnlaMeledic.PrivindsprePodulMndru,rusesperie,cciconfundfurcilede
torscupucipusenbtaieiseretrag".
Despreargeleazi,lagroapacuargelelucreazlaesutdinzipnnnoapteDrguaDavidde53de
ani, fiica Punei Apostu de la care a nvat esutul maramelor, ervetelor i a macatelor nvdite.
Operaiile ce se efectueaz n aceast munc sunt: trasul, rchitorul, urzitul, nvditul, tesutul,
pornogii,legaideie.Duplegatulgureisealegemodelul,folosindusespeteazaiioii.
Resurselocale
Resurseturisticenaturale,culturaleietnografice
Istoric
Legendelelocale,petemevitejeti,menioneazpeNegruVod,pomenescdelupteleantittaresau
antiotomane,uneledintreacesteafiindntriteidevestigiimateriale.
Ceamaivechemeniuneogsimntroporuncdin1522,februarie,3,avoievodului"riiMuntene
Romneti",RadudelaAfumai,care"ntreteluiNegruBraga,frailorifiilorlui,stpnirepeste
plaiul Peceneaga i de la Menedic n sus pn la Cheie". n denumirea Menedic pe care o
menioneazdocumentul,gsimtoponimuldeastziMeledic.
ConstantinBozianucumpraseodatcuMoiaMelediciproprietilevecine,cunoscutenlocalitate
sub numele de Butea, Trestioara i Poiana Vlcului. Pentru clcaii de pe moiile etrarului Iancu
Caloian,sapstratunextras,eliberatn1894,dePrimriacomuneiMnzleti,judeulBuzu.
Punctedeinteres
ComplexulMelediclacuricuapdulcepeunmasivdesare;izvoaredeapeminerale,pesteridesare
(ntre25200m),ruineleconaculuidelaMeledic;
RezervatiaGavanu;
TabaradesculpturadelaMnzleti(2001);
PiatraAlba"LAGRUNJ"(Tufulvulcanicdacitic)Mnzleti;
BisericaBusteasiSfinxuldelaBustea(formedeeroziune)
ManastireaGavanunceputnanul1707
SitulNatura2000BisocaMeledic.
Traseeturistice
ZonaMeledic
InzoneleLopatariBisocaChiliileCanestiOdailesauspreSarateniValeaSalciei.
Unitiledenvmnt
Total
Grdinie
Licee
17
6
11
0
Totalelevi Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
388
93
295
0
0
Total
Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
39
6
33
0
0
Bazamateriala
Laboratoare
Ateliere
27
2
1
Sntate
Dispensare
Doctorifamilie
Asistente
1
1
2
Nr.case
Apa
Canalizare
Gaze Epurareapa Electricitate
Gunoi
1377
Da/p
Da
Nu
Da
Comunicaii
Internet
Telefoniefixa
Paginaweb
Da/p
Da
Da
Cultural
Cluburi
Cmincultural
Terenurisport
Altele
DA
Asociaiilocale
BibliotecaDA
Agriculturaesteramuraprincipala,urmeazacomertulsiturismul(3%)simaiputinindustria.
Agricultura
Total
Livezisipepiniere
Vii
Puni Fnee
9470
6655
2815
283
187
9
873
1463
Cretereaanimalelor
ntreprinderilocale
18
79
1
4
1
50
4
Telefoniefiximobil
Drumjudeeanasfaltat,Posibilitideconcesionareteren
PUG1998
Problemelocale
Distanarelativmarefadecentreleurbane.
Alunecarideteren
Lipsainfrstructuriideturism
LipsamarcajesiprotectieinzonaMeledic
Extinderereeaalimentarecuappotabil
Reabilitaredrumuri
PodpesteSlniclaApostari
Realizareacanalizrii
Ecologizareacomunei
IMAGINI
UnuldinlacuriledelaMeledic
ZonapesterilordelaMeledic
TabaradesculpturadelaMeledic
Carstpesare
Biodiversitate
Grunjul
1.DATEGENERALE
NumecomunaODILE
Satecomponente:Odile,Lacu,ValeaFntnii,PiatraAlb,Scoroeti,CapuSatului,Posobeti,Gorani,
Cormeanu,Valeatefanului
Suprafaa3593ha
Altitudine400800m
Codpotal127395
2.TURISM(POTENTIAL)
DN
DN10
DJ
DJ203L
DC
DC84
Feroviar
DA
Autobuze
DA
Cazare
Specificlocal
LaValeaFntniisefacetrgdecereale,mrfuriindustriale,alimenteihainenzileledemiercuri,
dela9la11,nprelungireaceluidelaBozioru
Doutrgurianuale:unulinPosobeti,pe15August,cellaltnLacu,de23August
Povestirilocale
Odile vine de la faptul c n trecut era populaie foarte puin; undeaveam pmntul fceam o
camerundeerauvite.Oameniifceauodictmaideparteunuldealtul,saibpmntmaimult.Erau
multeodi.(IonDamian,profesordematematic,fostdirectordecoal,satulLacu).nsatulPiatraAlbe
unmalcaunmunte,osig,adicopiatralb.(IonDamian)
Altui loc, Malu Breaz, i se mai spune La Ciuperci, pentru c acolo se gsesc pietre n form de
ciuperc. i la noi n zon se gsete chihlimbar. La vreo 2,5 km n partea cealalt a comunei sunt nite
versani de argil. Acolo se gsesc nite mici conglomerate. Lucesc i taie i geamurile. Cnd eram copil
gseam.SprePosobetiaveaculoareaaurului:glbuiroiatic(IonDamian)
Resurselocale
Zacamintedesareceerauexploatateinvechimepentruanimale.
Istoric
Evoluiaistoricacomuneireflectdezvoltareantimpareeleideaezrinunitateafizicazonei
subcarpaticebuzoiene.LocalitateaPosobestiestementionataintrunactdela1545,dintimpul
DomnitoruluiMirceaCiobanul.
Punctedeinteres
BisericadelemnSf.Gheorghe,Odile,atestat1820
BisericaSf.Nicolae,1850,ValeaFntnii.
LaculdinsatulLacu;
pdureadeteidinpunctulTei.
LaculDeLaOdile,situatlaizvoareleMurtoarei,laccarstosalin
Zonalacurilor,conexiunispreCanesti,Bozioru,Chiliile
Unitiledenvmnt
Total
Grdinie
Licee
2
1
1
0
Totalelevi Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
85
20
65
0
0
Total
Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
9
1
8
0
0
Bazamateriala
Laboratoare
Ateliere
7
1
0
Sntate
Dispensare
Doctorifamilie
Asistente
1
1
1
Gaze
Gunoi
Nr.case Apa Canalizare
582
Da/p Da
Nu
Da
Comunicaii
Internet
Telefoniefixa
Paginaweb
Da/p
Da
Da
Cultural
Cluburi
Cmincultural
Terenurisport
Altele
DA
Asociaiilocale
BibliotecaDA
Agriculturareprezinta955dinpondereaactivitatilorlocale,restulde5%ilconstituiecomertul.Industriasi
serviciileturisticesuntprcticinexistente.
Agricultura
Total
Livezisipepiniere
Vii
Puni Fnee
3593
1078
2515
1
251
0
1549
714
Cretereaanimalelor
ntreprinderilocale
38
1
1
0
13
2
PUG1999
Problemelocale
Apareprezintunadintrecelemaimariproblemealecomunei.Existpuinefntni.Seaduceap
potabilcubutoaiesaubidoanedela500600m.
Drumurilesuntproaste.PrinproiectSAPARDsareabilitat,n2004,drumulLacuuchea
coala79decopiincoaligrdini,multeclasefuncioneazsimultan.
SediulcminuluiculturalestensaladeedineafostuluiCAPosalimprovizat,drmat.
Proiecteninfrastructurnuavemproiectenderulare
AfostfinalizatProiectuldemsura2.1SAPARD"ReabilitareaDC182
Obiective"Aduciuneap"i"ReabilitareDC84"
IMAGINI
CasandrasiPuiu
BisericadinOdaile
Vara
Bucatariadevara
Lapescuit
Lacul
COMUNA PANATAU
N
Begu
DC
Bra
DC 7
70
ov
Lacul cu Anini
DN
Sibiciu
de Jos
DC
60
10
PANATAU
Biserica
veche
Plisor
DC 6
0
Zaharesti
DC 73
Mguricea
Taga
Mnstirea
Cirnu
Ripile
0 km
5 km
10 km
DC 7
Lunca Buzului
Legenda
Geoparcul
Tinutul Buzaului
ul
Buz
Buz
Autor Alexandru Andrasanu, Copyright GEOMEDIA 2008
Drum national
Drum judetean
Drum comunal
Ape
Limita localitate
Zone locuite
Zone Natura 2000

propuse (SCI)
Biserici /
Mnstiri
Puncte de
observaie
GEOPARCUL INUTUL BUZULUI
COMUNA PNTU
FISA DE IDENTITATE
1. DATE GENERALE
Nume comuna Pntu

Sate componente: Pntu, begu, lacul cu Anini, maguricea, Plaisor, Ripile, Sibiciul de Jos, tega,
Zaharesti
Populaie 2889 locuitori
Suprafaa 5063 ha
Altitudine 200 1000 m
Cod potal 127420
Localizare fata de Buzu: 64 km
2. TURISM (POTENTIAL)
Localizare
Harta cu poziionarea geografica si Planul comunei / Galerie foto (Anexe)
Acces si cai de comunicaie
DN
DN 10
DJ
DC
D-
Feroviar
DC 72, DC 73, DC 60, DC 74, DC 70
Da
Autobuze
DA
Cazare
Informaii
Pensiuni / Hoteluri
Cabane
http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_canesti.htm
Camping
Specific local
Gastronomie
Produse locale
Meteri locali
Muzee / Case tradiionale
Calendar obiceiuri locale (srbtori, trguri)

Monumente arheologice, istorice si culturale
"Valea Larg
sat UCHEA
mil. III - II Epoca bronzului
Povestiri locale
Resurse locale
Principala resursa naturala o constituie lemnul , au mai fost descoeprite rezerve de petrol. Piatra
poate constitui o alta resursa exploatabila.
Hazarde
Principalele tipuri de hazarde se datoreaz nivelului avansat de eroziune a solului, constituiei litologice
(prezenta argilelor, gresiilor) si elementelor structurale (nclinarea stratelor si prezenta faliilor).
Istoric
Primele mentiuni apar in documentele oficiale din 1415 in timpul domniei lui Mircea cel Batrin. Pe
teritoriul comunei se afla cel mai vechi asezamint monahal din judet manastirea Cirnu, ctitorita de
Mircea Ciobanul si Doamna Chiajna. Se mentioneaza ca in anul 1599 Mihai Viteazul, in drumul sau spre
transilvania a poposit in zona comunei in ,llocul numit Muchea repaosului.
Puncte de interes
Manastirea Cirnu, dealurile din zona, flora, fauna, casele traditionale,
Branduri locale
Trasee turistice propuse
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) (Cum sunt oamenii) (200 cuvinte)

Unitile de nvmnt
Total
Grdinie
5
1
Licee
-

4
Elevi nscrii 2005/2006

Total elevi
Grdinie
180
35
Primar si gimnazial
145
Licee
0
0

Total
Grdinie
17
2
Primar si gimnazial
15
Licee
0
0
Baza materiala
Sli de clasa si cabinete
11
Ateliere
0
Laboratoare
0
Sntate
Dispensare / Cabinete
Doctori familie
Asistente
Condiii de locuire (Infrastructura)

Nr. case
Apa
1292
Canalizare
Da/p
Gaze
Nu
Nu
Epurare apa
Electricitate
Nu
Da
Gunoi
Comunicaii
Internet
Telefonie fixa
Da
Da
Pagina web
Da
Cultural
Cluburi
Cmin cultural
DA
Terenuri sport
Altele
Asociaii locale Biblioteca DA
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) (Viziune, potenial, oferta) (150 cuvinte)

Activiti economice locale
Agricultur
Zootehnie
Comer
Agricultura
Total
Neagricol Agricola
Arabila
Livezi si pepiniere
5063
1911
3152
175
523
Creterea animalelor
Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, psri
ntreprinderi locale
ntreprinderi
25
Total salariai
56
Agricultura
4
Industrie
1
Vii si pepiniere viticole

-
Construcii
-
nvmnt
22
Puni
1772
Fnee
682
Sntate
4
Oportuniti oferite investitorilor:

Reea de alimentare cu energie electric i alimentare cu ap
Telefonie fix i mobil
Drum judeean asfaltat
Posibiliti de concesionare teren
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA (Guvernare-implicare locuitori) (250 cuvinte)

Primrie: Primar: Stoica Nicolae, Vicepprimar: Visan Dumitru, secretar: Iacob Marcela, Daniela
Adresa: Panatau, cod postal 127420
Responsabil Birou proiecte / programe / ADL PUG 1999
PROBLEME LOCALE
drumurile intracomunale (DC 72)

reabilitarea scolii din satul Panatau
alimentarea cu ap
lipsa locurilor de munc.
Proiecte locale (derulate si propuse)
program de reabilitare a drumului DC 72

Sistem de alimentare cu ap potabil
6. IMAGINE SI COMUNICARE
Personaliti locale
Alte meniuni
Comuna este srac n obiective turistice, dar este legat comercial de Buzu, Siriu, Brasov. Exista
acces rapid la DN 10 si la tren
Tocileni
Casa Memoriala
Vasile Voiculescu
5 km
10 km
Robesti
Zone locuite
Drum national
Drum judetean
Drum comunal
Ape
Cale ferata
Limita localitate
Legenda
Buzu
Runcu
Olesesti
Vestigii arheologice
Valea Purcarului
Trestieni
Lunca Frumoasa
Pirjolesti
Vestigii arheologice
0 km
PIRSCOV
Curcanesti
Rezervatia geologica
Badila
Badila
Autor Alexandru Andrasanu, Copyright GEOMEDIA 2008
Geoparcul
Tinutul Buzaului
Tircov
Puncte de
observaie
Muzeu
GEOPARCUL INUTUL BUZULUI
Zone Natura 2000

propuse (SCI)
Ruine /
Situri arheologice
Rezervaie
natural
Lunca Buzului
COMUNA PIRSCOV
COMUNA PRSCOV
FISA DE IDENTITATE
1. DATE GENERALE
Nume comuna- PRSCOV

Sate componente: Bdila, Curcneti, Lunca Frumoas, Oleeti, Prjoleti, Prscov, Robeti,
Runcu, Trcov, Tocileni, Trestieni, Valea Purcarului
Populatie 5866 locuitori
Suprafata 5810 ha
Cod postal 5130
Localizare fata de Buzau: 35 km
Localizare
Harta cu pozitionarea geografica si Planul comunei / Galerie foto (Anexe)
Acces si cai de comunicatie
DN
DJ
DN 10
DJ 203 L
DC
Feroviar
DC 79
Autobuze
DA
DA
Cazare
Informatii
Pensiuni / Hoteluri
Cabane
Camping
Specific local
Gastronomie
Produse locale
Mesteri locali
Muzee / Case traditionale
Calendar obiceiuri locale (sarbatori, tirguri)

Urme de locuire din epoca brozului Cultura Monteoru
Asezari neolitic / epoca bronzului
Casa Memoriala Vasile Voiculescu
Pirscov
Pirscov
Pirscov
Sat Tircov
Pirscov
Pirscov
Povestiri locale
Elementul emblematic al comunei il reprezinta personalitatea poetului, dramaturgului si
prozatorului Vasile Voiculescu, nascut la la 27 noiembrie 1884 ca fiu al lui Costache Voiculescu, gospodar cu
stare, i al Sultanei (nscut Hagiu), fiica unui negustor. Urmeaza cursurile scolii din satul Plescoi, apoi
cursurile Facultatii de Litere si Filozofie din Bucuresti de unde se transfera la Facultatea de Medicina, unde
o cunoaste si pe viitoarea sotie, Maria Mittescu. In anul 1910 devine doctor in medicina. Publica numeroase
poezii, articole, piese de teatru, povestiri fantastice, tine o serie de conferinte celebre. In anul 1941 este
distins cu Premiul National de Poezie iar dupa 1990 devine, post-mortem, membru al Academiei Romane.
Natura / Geodiversitatea / Biodiversitate
Satele componente ale comunei se intind pe malul sting al Buzaului si acopera Dealul Mestecenilor
dar si zone depresionare precum cea a Pirscovului, din Subcarpatii Buzaului. Cel mai important curs
de apa este cel al Buzaului. Comuna este traversata de Valea Balaneasa sid e vai secindare, ce au
curgeri intermitente.
Relieful de tip structural si erozional. Rocile care il compun sunt de virsta Miocen si Pliocen. De
mentionat aflorimentele de la Badila, sarea lui Buzau si zonele cu conglomerate.
In zona se intinesc habitate specifice arealului, cu specificitatea data de prezenta plantelor
halofile. Dintre speciile de animale mai frecvente sunt mamiferele (dihorul, vulpea, nevstuica, iepurele,
mistreul), pasarile (ciocrlia, privighetoarea, mierla, graurul, piigoiul, vrabia, rndunica, cucul i specii
rpitoare eretele, uliul, bufnia, cucuveaua). Dintre nevertebrate au fost semnalate o specie endemica de
scorpion i o specie de termita.
Resurse locale
- Zacamintele de petrol si gaze din zona Tircov si Olesesti, Depozitele de balast
- Izvoare de apa sarata
Hazarde
Principalele tipuri de hazarde se datoreaza nivelului avansat de eroziune a solului, constitutiei
litologice (prezenta argilelor, gresiilor, sarii) si elementelor structurale (inclinarea stratelor si prezenta
faliilor). In zona sunt foarte frecvente alunecarile de teren, prabusirile, curgerea lenta a aluviunilor,
solifluxiunea,
Istoric
Documentele istorice amintesc depsre zona Pirscov incepind cu secolele XV XVI, dar descoperirile
arheologice atesat prezente de locuire incepind din Paleolitic.
Puncte de interes
- Casa memoriala Vasile Voiculescu, universitati de vara organizate de Universitatea de Vest din
Tmisoara. In fata casei a fost ridicat, in anul 1975, un bust al scriitorului, opera a sculptorului Oscar Han. In
anul 1996 casa a fost redeschisa publicului dupa renovare si reamenajare.
Branduri locale
In lungul Vaii Balaneasa si pe malul sting al Buzaului.
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) (Cum sunt oamenii?) (100 cuvinte)

Unitatile de invatamint
Total
Gradinite
8
4
Licee
-

4
Elevi inscrisi 2006/2007

Total elevi
Gradinite
721
297
Primar si gimnazial
424
Licee
-
-

Total
Gradinite
35
4
Primar si gimnazial
31
Licee
-
-
Baza materiala
Sali de clasa si cabinete
24
Ateliere
0
Laboratoare
1
Sanatate
Dispensare / Cabinete / Farmacii
2/2/1
Doctori familie
Asistente
Spital
46
1 / 40 paturi

Nr case
Apa
2200
Canalizare
Da/p
Da/p
Gaze
43 km
Epurare apa
Electricitate
Da
Gunoi
1 rampa
Comunicatii
Internet
Da/p
Telefonie fixa
Da
Pagina web
Da
Cultural
Cluburi
Club literar
Camin cultural
DA
Terenuri sport
DA
Altele
Parc (in amenajare)
Asociatii locale Biblioteca DA

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) (Viziune, potential, oferta) (150 cuvinte)

Activitati economice locale: Potentiald ezvoltare servicii, industrie extractiv, Industria materialelor de
construcii , Industria sticlriei, Comer, Agricultura, Cresterea animalelor
Agricultura
Este preponderent privata si se axeaza pe cultura porumbuluim griuluim florii sorelui, pomilor fructiferi
(pruni, nuci, ciresi, visini, vitei de vie). Agriculturiii ii revine un aport de peste 80% la economia locala
Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, pasari, cabaline, albine
Oportunitati oferite investitorilor: Energie electric, Gaze naturale, Ap curent, canalizare, Cale ferat, DN 10
Buzu Braov, DJ 203L posibilitatea infiintarii unor ferme specializate, societati de prelucrare a lemnului, unitate de
industrializare a laptelui

Primarie: Primar Sturza Gheorghe
Adresa: Prscov, cod 127450, Jud Buzau
Responsabil Birou proiecte / programe / ADL
PUG 1997
PROBLEME LOCALE
Problema resimtita cel mai acut in comuna este cea a lipsei locurilor de munca. De asemenea este
nevoie de realizarea unor mici intreprinderi care sa permita prelucrarea fructelor, prelucrarea lemnului si a
altor produse locale.
In comuna nu infrastrucura de turism

Extinderea reelei de ap i canalizare
Modernizare staiei de epurare existente
Depozite ecologice de gunoi
Spatiu pentru tirguri
Repararea drumurilor de acces catre satele componente
Zona de recreere in Berca
Facilitati pentru agroturism
6. IMAGINE SI COMUNICARE
Personalitati locale
Vasile Voiculescu
Casa memoriala Vasile Voiculescu
Clopotel - element de biodiversitate locala
1.DATEGENERALE
NumecomunaSRULETI
Satecomponente:Sruleti,CrtnudeJos,CrtnudeSus,Goicelu,ValeaLarg,
ValeaStnei,Srilectun
Suprafaa3365ha
Altitudine400800m
Codpotal127545
2.TURISM(POTENTIAL)
DN
DJ
DJ204C
DC
DC121,DC103
Feroviar
Nu
Autobuze
Da
Cazare
Specificlocal
Istoric
Inanul1570esteatestatsatulGoicelu,in1632seconstruiesteBisericaSfNicolae
Punctedeinteres
BisericadinsatulGoicelu
Legaturicuzoneleinvecinate:VintilaVoda,Bisoca,Minzalesti,ValeaSalciei
Unitiledenvmnt
Total
Grdinie
Licee
8
3
5
0
Totalelevi Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
254
49
134
0
71
Total
Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
20
4
13
0
3
Bazamateriala
Laboratoare
Ateliere
10
0
0
Nr.case
651
Apa
Nu
Canalizare
Nu
Gaze
Nu
Epurareapa
Electricitate
Da
Gunoi
Comunicaii
Internet
Da/p
Cultural
Cluburi
Telefoniefixa
Da
Paginaweb
Da
Cmincultural Terenurisport
DA
Da
Asociaiilocale
BibliotecaDA
Altele
Agriculturareprezinta96%,sectorulcomercial2%restulfiindindustraialocala(foarteputin
dezvoltata).
Agricultura
Total
Neagricol Agricola
Arabila Livezisipepiniere
Vii
Puni
Fnee
6700
2551
4455
757
153
24
2096
1425
Cretereaanimalelor
ntreprinderilocale
10
62
1
1
0
38
3
PUG1998
Problemelocale
Suntnecesarenoiconstruciidelocuinedeoarecenprezentnaceeailocuintriesc23familii.
Estedeasemeneanecesaramenajareaversanilorprinmpduririicorectareatorenilor.
nprezentnuexistalimentarecuap,canalizare,iarreeauadetelefoniefixesteinsuficient
dezvoltat.
Alimentarecuap,Refacereinfrastructur
IMAGINI
Casa traditionala si ornamentatii specifice
Imagine din comuna
1.DATEGENERALE
NumecomunaSCOROASA
Satecomponente:Scoroasa,Policiori,GuraVii,GrabicinadeJos,Plopeasa,Dlma,Beciu,Balta
Tocila,GoluGrabicina,GrabicinadeSus,Deleni
Suprafaa9588ha
Altitudine200700m
Codpotal127555
2.TURISM(POTENTIAL)
DN
DJ
DC
Feroviar
Autobuze
DN10
DJ102F DC98,DC93,DC97,DC108,DC95,DC92
DA
DA
Cazare
Specificlocal
Trgulsptmnaldincentruldecomunnfiecareduminic(estemaibunpiaadelaBerca,joia
AnaSimion,contabil,proprietardemagazinnScoroasa;locuitoriidinsatulBeciuprefer,nschimb,
trguldelaBeceni)
SrbtoareasatuluiPoliciorianual,deDuminicaTomei
CulmeaDlmei
Dlma
Aezaremil.IIIIIEpocabronzului
ValeaBalaurului
Scoroasa
mil.VIVNeolitic
Moardinbrnedelemn
SDlma
1900
Povestirilocale
Desprelocuri:
Diverse nume de locuri aparinnd comunei Scoroasa: umudoaie, P Mircea, P Curte (n spatele
colii),PGropi,IslazuSeaca,LaLaculuPooinea,Pevia,Mguricea,LaPlop(neaMitelPavel,
sat Scoroasa), arn, P Schit, P Spnzuratu, P Bogheanu, n Muche la Ciucur, Muchea Mgurii,
Valea lu Criv, Balta lu Dogaru (Sandu Sfinte, sat Policiori), Malu cu Sprnceni, deasupra satului
GuraVii,fiindcaredoumaluridepmntnformdesprncene
VulcanilorNoroioi,numiidectrelocalnicipclesaufierbtori,liseatribuievirtuiterapeutice.
Cnderamcopiinebgamneitiamcfacebinelasntate.(localnicdinsatulBeciu);
LaMguriceasaspatdupocomoardesprecaresetiacesteacolo,darfrsorideizbnd.
Despre oameni: A venit la mine un fotograf [Victor Borta, autorul albumului Vulcanii Noroioi din zona
Buzului] i a zis c vrea s fac un album cu vulcanii. A stat vreo 14 luni bine, nu continuu. Cteva
sptmninafcutniciopoz.Sesculala4dimineaaiseduceasseuitelaei.(DumitruRou)
Istoric
Primul sat din comuna amintit in hrisoave este Grabicina. Ocupatiile de baza ale locuitorilor erau
crestereaanimalelorsicultivareapomilorfructiferi.Produselecomercializate:laptele,brinza,crnea,
fructele, tuica. Lina. Dupa dezvoltarea comunei Berca in Scortoasa incep sa apara mici ateliere de
daracitlina,timplarie,dogarie,fierarie.
Punctedeinteres
VULCANIINOROIOI,delaPcleleMari,reprezintunadintrecelemaiinteresanterezervaiimixte
(geologicibotanic)dinaranoastrsituatpeosuprafade30ha.SitpropusNatura2000(SCI)
LACURILEdelaPoliciori,depeValeaGrabicina,formatecaurmareaalunecrilordeteren.
ZonacuVulcaniinoroiosi,traseespreBerca,spreVintilaVoda
Unitiledenvmnt
Total
Grdinie
Licee
11
2
9
0
Totalelevi Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
411
128
283
0
0
Total
Grdinie
Primarsigimnazial
Licee
37
6
31
0
0
Bazamateriala
Laboratoare
Ateliere
19
1
0
Sntate
Dispensare
Doctorifamilie
Asistente
1
2
2
Nr.case Apa
Canalizare
Gaze Epurareapa Electricitate
Gunoi
1645
Da/p
Nu
Nu
Da
Comunicaii
Internet
Telefoniefixa
Paginaweb
Da/p
Da
Da
Cultural
Cluburi
Cmincultural
Terenurisport
Altele
DA
Asociaiilocale
BibliotecaDA
Agricultur,Zootehnie,Industrie
Agricultura
Total
Livezisipepiniere
Vii
Puni Fnee
9588
3028
6560
1472
235
37
3370
1446
Cretereaanimalelor
ntreprinderilocale
ntreprinderi Total
salariai
41
93
2
2
0
40
6
Telefoniefiximobil,posibilitideconcesionareteren
PUG1997
Problemelocale
Drumurilentrostareavansatdedegradarentrerupndaccesulnormalncomun
Alimentareacuapsefacencnunelegospodriidinfntni.
Lipsalocurilordemunc.Mulioamenilucraulasonde,iardecndsondelenumaiindeBercaiaufost
vnduteOMVului,locuriledemuncausczut.
LaPlopeasaiBeciumultedintrepompenumaifuncioneaz.
Deeurilegroapadegunoiestelngalbiarului.pentruleurileanimalelorexistpuusec,ogroapde
cimentundeseducanimalelemoarte,pestecaresearuncvar,motorinisedfoc.
ProgramdereabilitareadrumuluiPolicioriVulcaniiNoroioi
ProiectderealizareapoduluidelaPolicioriconstruitnurmcuunan,ruptiapoirefcut
InfiinareauneiasociaiiacresctorilordeoidinsatelePlopeasaiPoliciori
IMAGINI
Biodiversitate
Vulcanii
Arhitecturanouasiveche
1. DATE GENERALE
Nume comuna - VALEA SALCIEI

Sate componente: Modreni; Valea Salciei; Valea Salciei Ctun
Suprafaa 3230 ha
Cod potal 127665
DN
DJ
DC
220
Feroviar
DC 121, DC 103
NU
Autobuze
DA
Cazare Specific local Povestiri locale

despre locuri: Zidul UriailorDe la pdure mergi spre Valea Rea. E fcut un zid mare, da e-n
pdure. (tanti Niculina Gavril, satul Modreni, Valea Salciei) Urieii erau nite oameni mari,
voinici. Au fcut un zid ca s mute cursu apei, da n-au reuit. i zice Zidul Urieilor. (tanti
Savastia, satul Modreni, comuna Valea Salciei)
despre oameni: aici a fost o boieroaic, de era i la Rmnic, Eliza Petrescu. In conacul n care a
locuit aceasta se afl n prezent sediul primriei, iar n cldirile anexe sunt gzduite Poliia,
dispensarul, coala, grdinia, biblioteca i Cminul cultural. Conacul este revendicat.
Toponimii: numele vechilor ctune oim, Grindiu, unticari, Sloveanu, Hrja; dealul Titilii
Resurse locale
Srbtoarea comunei de pe 15 august, cnd este i hramul bisericii
Puncte de interes
La izvoarele Rului Clnum se gsete un zid de piatr, numit Zidul Uriailor cu o nlime de 67 metri, dup o lungime de 40 metri nu mai este vizibil, aparnd din nou la o distan de 500 m
Zidul Uriailor martor de eroziune circa 3 ore de mers pe potecile ce duc spre Bisoca;
Prin comun trece un traseu turistic ce leag zona vii Buzului de Bisoca: Buzu Valea
Clnului - Valea Salciei Ctun centrul satului culmea dealului Poiana Mrului
Unitile de nvmnt
Total
Grdinie
2
1
Total elevi
Grdinie
92
26
Total
Grdinie
9
1
Baza materiala
6
Sntate
Dispensare
Primar si gimnazial
66
Licee
0
0
Primar si gimnazial
8
Licee
0
0
Ateliere
0
Laboratoare
1
Doctori familie
1
1
Nr. case
421
Apa
Da
Canalizare
Nu / proiect
Licee
0

1
Asistente
1
Gaze
Nu
Epurare apa
Electricitate
Da
Gunoi
Comunicaii
Internet
Da/p
Cultural
Telefonie fixa
Da
Cluburi
Pagina web
Da
Cmin cultural
DA
Terenuri sport
proiect
Altele
Post TV local
Asociaii locale
S-a nfiinat o asociaie a cresctorilor de bovine care rezolv problemele acestora la nivel
judeean, scutindu-i de drumuri pn la Rmnicu Vlcea
Biblioteca DA

Agricultur
Exist un centru de colectare a laptelui i de producere a brnzeturilor
Agricultura
Total
Neagricol Agricola
Arabila
Livezi si pepiniere
Vii si pepiniere viticole
3230
1675
1555
164
59
12
Creterea animalelor
Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, psri, cabaline, albine
ntreprinderi locale
ntreprinderi
Total salariai
Agricultura
Industrie
Construcii
nvmnt
12
39
9
2
0
11
Puni
361
Fnee
Sntate
0

Reea de alimentare cu energie electric
Telefonie fix i mobil
Posibiliti de concesionare teren

PUG 1999
Post local TV
Probleme locale
Apa nu ntrunete ntotdeauna condiiile de potabilitate.
Nu exist drum asfaltat nici nspre Sruleti, nici nspre Buda;
Populatie mbtrnit i este prezent migraia la munc n strintate (Spania, Italia).
Inundaii: n 2005 i 2006 au fost inundaii de proporii n comun
Alunecri de teren (n prezent, drumul spre Zidul Uriailor este blocat de o alunecare de teren);
Lipsesc modalitile de valorificare a produselor locale
Proiecte locale (derulate si propuse) / Iniiative
S-a nfiinat o asociaie a cresctorilor de bovine care rezolv problemele acestora la nivel
judeean, scutindu-i de drumuri pn la Rmnicu Sarat
Exist un centru particular de colectare a laptelui realizat cu fonduri PHARE
Exist un post local de televiziune. n timpul sptmnii se transmite Prima TV, iar smbta i
duminica exist cte 3-4 ore pe zi de emisie local.
Proiecte
Finanare Sapard pentru alimentarea cu ap. Prin acest proiect s-a construit reeaua de ap care
deservete ntreaga comunitate
Construcia unui nou dispensar comunal, n lucru (fonduri structurale)
Program pentru realizarea canalizrii, prin Ministerul Mediului, n derulare
n perspectiv - reabilitarea albiei prului Clnu, din fonduri structurale.
Potential d dezvoltare
Agricultur ecologic, datorit izolrii zonei
Produse din mere: poame (mere tiate i uscate la soare)
Turism se pot organiza circuite nspre/din Bisoca sau Sruleti;
Comuna este legat de zona Rmnicu Srat. Acolo se merge pentru cumprturi, acolo se stabilesc
oamenii la ora, acolo merg copiii la liceu. De asemenea construciile (case, troie, fntni) se
aseamn mai mult cu cele din comuna Buda, cu care se nvecineaz spre est.
IMAGINI
Sediulprimariei
Atelierlocal
Pregatirideiarna
ZidulUriailor
1. DATE GENERALE
Nume comuna - VINTIL VOD

Sate componente: Srbeti, Vintil Vod, Bodineti, Niculeti, Coca Antimireti, Smeeti, Coca
Niculeti, Podu Muncii, Petrcheti
Suprafaa 6700 ha
Cod potal 127695
DN
DN 2
DJ
DC
DJ 203 K, 204 C
Feroviar
DC 98, DC 99
DA
Autobuze
DA
Cazare Specific local Gastronomie
Produse locale
Meteri locali
Muzee / Case tradiionale
Ruinele cetii
Calendar obiceiuri locale (srbtori, trguri)

Tirgul saptaminal
Ansamblul bisericii "nlarea Domnului
Ruinele mnstirii lui Vintil Vod
sat Coca Antimireti;

sat Vintil Vod
1804
1532
Istoric
Urme arheologice descoperite n puncte situate la mic distan unele de celelalte la Coca
Antimireti i Coca Niculeti din neolitic.
Prima atestare documentar este a Mnstirii Menedic (Vintil Vod) zidit n anul 1532, n
interiorul cetii Vintil Vod. n secolul XVII documentele ce ilustreaz continuitatea populrii pe
teritoriul comunei sunt reprezentate de hrisoavele lui Matei Basarab din 24 ianuarie i 8 august
1643, prin care se reglementeaz proprietile din Beceni i ale mnstirii Ot-Medenic.
Puncte de interes
Spitalul comunal Vintil Vod
Ruinele cetii lui Vlad Vintil Vod
Capela familiilor Pcleanu i gen. Gavriliu
Acces spre vulcanii noroioi de la Berca Arbanai i muntele de sare de la Mnzleti - Loptari
Bisericua din lemn Vintil Vod, construit din brn de stejar, acoperit cu trestie. Crucile din
piatr au litere chirilice. Are o vechime de peste 300 de ani.
Muzeul etnografic din Scoala Generala
Situri geologice in lungul vaii Slanicului
Conexiuni cu traseele din Minzalesti, Bisoca, Canesti, Scortosa, Berca
Unitile de nvmnt
Total
Grdinie
14
6
Total elevi
Grdinie
365
86
Total
Grdinie
29
5

8
Licee
0
Primar si gimnazial
279
Licee
0
0
Primar si gimnazial
24
Licee
0
0
Baza materiala
18
Sntate
Dispensare
Doctori familie
2
Nr. case
1510
Apa
Canalizare
Da/p
Ateliere
0
Laboratoare
0
Nu
Asistente
37
Gaze
Nu
Epurare apa
Electricitate
Gunoi
Da
Comunicaii
Internet
Da/p
Telefonie fixa
Da
Pagina web
Da
Camin cultural DA
Asociaii locale Biblioteca DA

Agricultur, Zootehnie, Comer
Agricultura
Total
6700
Neagricol
2551
Agricola
4455
Arabila
757
Livezi si pepiniere
153
Vii
24
Puni
2096
Creterea animalelor
Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, psri, cabaline, albine
ntreprinderi locale
ntreprinderi
Total salariai
Agricultura
Industrie
Construcii
nvmnt
35
259
1
39
17
39
Reea de alimentare cu energie electric i alimentare cu ap
Telefonie fix i mobil, Drum judeean asfaltat, Posibiliti de concesionare teren

PUG 1995
PROBLEME LOCALE
Migratia tinerilor
Lipsa dotrilor edilitare de alimentare cu ap, gaze i canalizare
Lipsa infrastructura turism
Schema de investiii pt proiecte mici de gestionare deeuri
Alimentare cu ap
Modernizarea infrastructurii locale i a reelei de nvmnt
Alimentare cu gaze
Sntate
67
Fnee
1425
IMAGINI
Biserica
Muzeul scola dedicat traditiilor locale
Casa traditionala
Adapatul
Scoala Generala
Obiecte din muzeu

RESURSEUTILIZATE
ANDRASANU,A.(coord),2007CalatorieinTinutulBuzauluiGhidneconventional,AccentPrint,Suceava
ANDRASANU,A.2005TheGeoparkFrameworkforresearch,educationandtrainingin
sustainable development, Second Conference on the Geoheritage of Sebia, Proceedings,
Belgrade,ISBN502.1311.55,pp171175;
ANDRASANU,A,GRIGORESCU,D.,2003GeologicalheritageconservationinRomania.General
overview.Geologicalheritageconservationandregionaldevelopment.Strategiesforthe
South Eastern European Contries, Workshop Guide, ArsDocendi, ISBN9735581159, pp
2332.
DICU,A.,2005Vulcaniinoroiosi,EdituraVictorB.Victor,Bucuresti,
DAN,S.,1980VestigiirupestredinMuntiiBuzaului,CorneliuStefan(coord),ArhiveleStatului,Buzau
GRIGORESCU,D.,ANDRASANU,A,2003HategCountryGeopark.Anewstrategyforsustainable
Development. Geological heritage conservation and regional development. Strategies for the
SouthEasternEuropeanContries,WorkshopGuide,ArsDocendi,pp33346;
MACGREGOR,J.,2005Ecotourismmarketingstrategy2006to2010,AssociationofEcotourismin
Romania,Zarnesti;
MACGREGOR,J.,BLUMER,A.,FLORESCU,B.,2006Strategiepentrudezvoltareaunuiturismdurabilin
regiuneaParculuiNationalRetezat,StrategieelaborateincadrulProgramuluiPANParks,USAID;
MOINET,F.,2000Letourismeruralcommentcreeretgerer,EditionFranceAgricole,Paris;
PETCU,G.,2007JudetulBuzau:palate,vile,casecelebre,conaceboieresti,casetaranesti,Editura
AlphaMDN,Buzau;
SANDU,D.,2005Dezvoltarecomunitara:cercetare,practica,ideologie,EdituraPolirom,Iasi;
TR@MEDevelopmentdel`ecotourismedanslazonegeographiqueduParcNationaldeRetezat
Etudedefaisabilite,Deva,2003;
InstitutulpentruStiintasiReformaSociala,ServiciuldeInstruiresiConsultantaProgramcadrude
dezvoltarecomunitara,Bucuresti,1998;
AnuarulStatisticalJudetuluiBuzauInstitutulNationaldeStatistica,DirectiaJudeteanadeStatistica
Buzau,2006;
HorizontaltraningonstructuralinstrumentsProjectdevelopmentandimplementationundertheEU
StructuralFunds;
HartaGeologica1:200000,FoaiaCovasna;
HartaGeologica1:200000FoaiaPloiesti;
PlanuriledeUrbanismGeneralalecomunelor:Berca,Bisoca,Boioru,Beceni,Braesti,Colti,Chilii,
Cozieni,Canesti,Lopatari,Odaile,Minzalesti,Sarulesti,Scortoasa,ValeaSalciei,VintilaVoda;
Statutspourl`AssociationConseildedeveloppementduPaysDignois;
ProceduredelaconstitutiondelaChartededevelopmentduPaysDignois,DocumentdeSynthesedes
reflexionsduComiteduPaysDignoisetduConseildedeveloppementdanslecadredela
prefigurationduPaysDignois,DignelesBaines,France
http://www.cjbuzau.ro/
http://www.apmbuzau.ro
http://www.europeangeoparks.org/isite/home/1%2C1%2C0.asp
ANEXE
FISA DE IDENTITATE A UNEI COMUNITATI

IDENTIFICARE POTENTIAL DE DEZVOLTARE
1. DATE GENERALE
Nume comuna
Deosebit (De ce merita vizitata comuna?) (Prezentare 250 cuvinte)
Judet / Regiune de dezvoltare / Cod postal
Sate componente
Populatie
Suprafata
Altitudine
Localizare fata de principalele orase
2. TURISM (POTENTIAL) (Viziunea pentru turism / tipul de turism / obiective) (250 cuvinte)
Localizare
Harta cu pozitionarea geografica si Planul comunei / Galerie foto
Cazare
Informatii
Pensiuni / Hoteluri
Cabane
Camping
Foto
Specific local
Gastronomie
Produse locale
Mesteri locali
Muzee / Case traditionale
Calendar obiceiuri locale (sarbatori, tirguri)

Povestiri locale / Etnomedicina locala
Natura / Geodiversitatea / Biodiversitate
Istoria
Trasee turistice propuse / Ghizi locali (adrese) / Galerie foto
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) (Oamenii locului, cum se vad ei insisi, ce oferia) (250 cuvinte)
Invatamint
Scoli / Gradinite
Nme / Adresa
Nr elevi
Nr profesori
Internet
Cursuri adaptate locurilor
Proiecte deosebite
Scurta descriere
Sanatate
Dispensare
Medici (Adresa)
Asistente (Adresa)
Urgente (Spitale, Informatii)

Nr case
Apa
Canalizare
Comunicatii
Internet
Telefonie fixa
Total
Transport
DN (nr)
DJ (nr, km)
DC (nr, km)
Gaze
Epurare apa
Semnal GSM
Partial
Cale ferata
Local
Electricitate
Tv
Legaturi auto
Puturi
Media locala
Radio Ziar
Interval orar
Fose septice
Pagini web
Altele
Copii si tineri
Activitati pentru tineri / elevi
Cluburi
Camin cultural
Terenuri sport
Altele
Asociatii locale
Biblioteca
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) (Viziune, potential, oferta) (250 cuvinte)

Titlul / Obiective / Buget / Parteneri / Durata / Imagini pentru cele terminate (in derulare)
Agricultura
Arabil
Pasuni
Finete
Utilizarea terenurilor
Paduri
Stine
Tipuri de animale
Livezi
Degradat
Inchirieri pasuni
Ferme
Intreprinderi locale
Numar
Numar angajati
Domeniile
Servicii
Magazine
Bufet
Ateliere / Serviciul
Alte
Oportunitati
Vinzari case si terenuri (cine poate oferi informatii)
Servicii organizare festivitati (nunti, petreceri)

Primarie
Nume primar
Numar angajati
Orar
Servicii
Flux informatii
Responsabil Birou proiecte / programe / ADL

Consiliul local: Componenta / Comisiile
Transparenta publica
Sedinte de consiliu si ordinea de zi (programate / arhiva), Hotariri (arhiva)
Bugetul de venituri si cheltuieli (anual / arhiva)
Partneriate locale, judetene, nationale, internationale, Exista GAL?
Cadru de dezvoltare aprobat: strategie / plan de actiune / PUG (anul actulizarii) / Charta
Plan de actiune Urgenta / Dezastre (Aprobare / Regulament / Testare / Corelare judet)
Lideri de opinie / persoane resursa
Intilniri publice / Calendar / Facilitatori / Rezultate (arhiva)
PROBLEME LOCALE (cine / cum au fost identificate? Au fost propuse solutii?)
6. IMAGINE SI COMUNICARE (Prin ce a atras atentia localitatea, cum

Publicatii
Periodice locale (Ziar, Buletin de informare, Revista scolii, gazeta, puncte afisaj)
Mentionari in literatura, carti de specialitate, studii (Lista bibliografica)
Publicatii disponibile
Comunicare
Anunturi oportunitati afaceri
Calendar evenimente
Dosar de presa (comunicate de presa & articole despre comuna)
Fii satului / Personalitati
Colectii ce provin din zona (adresa muzee, institutii)
Filme, Pliante, Ghiduri, Emisiuni tv, Evenimente negative, Alte mentiuni

LEGISLATIEPRIVINDCONSERVAREANATURII,BIODIVERSITATE,BIOSECURITATE
1. Legea nr.5/1991 pentru ratificarea Conveniei asupra zonelor umede de importan

internaional, n special ca habitat al psrilor acvatice , ncheiat la Ramsar, la 2 februarie
1971.M.Of.nr.18/26.01.1991
2. Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Conveniei privind diversitatea biologic, adoptat la Rio
deJaneirola5iunie1994.M.lOf.nr.199/02.08.1999
3. Decretul187/1990deacceptareaConvenieiprivindproteciapatrimoniuluimondial,cultural
i natural, adoptat de Conferina general a Organizaiei Naiunilor Unite pentru Educaie,
tiiniCulturla16noiembrie1972M.Of.nr.46/31.03.1990
4. Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conveniei privind conservarea vieii slbatice i a
habitatelornaturaledinEuropa,Bernala19.07.1979M.Of.nr.62/25.03.1993
5. Legeanr.69/1994deaderareaRomnieilaConveniaprivindcomerulinternaionalcuspecii
slbatice de flor i faun pe cale de dispariie , adoptat la Washington la 3 martie 1973
M.Of.nr.211/12.08.1994
6. Legea nr.13/1998 pentru ratificarea Conveniei privind conservarea speciilor migratoare de
animaleslbatice,adoptatlaBonnla23iunie1979M.Of.nr.24/26.01.1998
7. Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea psrilor de ap
migratoareafricaneurasiaticeM.Of.nr.236/30.05.2000
8. Legeanr.90/2000pentruaderareaRomnieilaAcordulprivindconservarealiliecilornEuropa.
M.Of.nr.228/23.05.2000
9. Legeanr.91/2000deratificareaAcorduluiprivindconservareacetaceelordinMareaNeagr,
MareaMediteranidinzonacontiguaAtlanticului.M.Ofnr.239/30mai2000
10. Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii", modificat prin
OUGnr.112/2000iLegea454/2001M.Of.nr.283/7.12.1993
11. Legea nr.214/2002 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de
obinere, testare, utilizare i comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile
biotehnologiei moderne, precum i a produselor rezultate din acestea .M.Of. nr.
316/14.05.2002
12. Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la
Conveniaprivinddiversitateabiologic,semnatla5iunie1992laRiodeJaneiro,adoptatla
Montrealla29.01.2000M.Of.nr.192/26.03.2003
13. Ordinulnr.684/2002privindaprobareacomponeneiComisieipentruSecuritateBiologicia
RegulamentuluideOrganizareiFuncionareaacesteia.M.Of.nr.793/31.10.2002
14. Ordinul nr. 462/2003 privind evidena agenilor economici care cultiv plante modificate
geneticM.Of.nr.542/29.07.2003
15. Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul i certificarea calitii,
comercializareasemineloriamaterialuluisditor,precuminregistrareasoiurilordeplante
M.Of.nr.343/23.05.2002
16. Hotrrea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, Anexa nr. 3 Norme
metodologiceprivindinformaiilesuplimentarecareseindicobligatoriuprinetichetarencazul
alimentelor obinute din organisme modificate genetic sau care conin aditivi i arome
modificategeneticoriobinutedinorganismemodificategenetic.M.Of.nr.407/12.06.2002
17. Legeanr.5/2000privindamenajareateritoriuluinaionalSeciuneaaIIIa,zoneprotejate.
M.Of.nr.152/12.04.2000
18. Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 236/2000
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei
slbatice.M.Of.nr.433/2.08.2001
19. Hotrrea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor
naionaleiparcurilornaturaleinfiinareaadministraiiloracestora.M.Of.nr.190/26.03.2003
20. Legeanr.191/2002Grdinilorzoologiceiacvariilepublice.M.Of.nr.271/23.04.2002
21. Legeanr.451/2002pentruratificareaConvenieieuropeneapeisajului,Florena,20.10.2002
M.Of.nr.536/23.07.2002
22. Ordinul nr. 647/2001 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activitilor de recoltare,
capturare i/sau achiziie i comercializarea pe piaa intern sau la export a plantelor i
animalelor din flora i fauna slbatic, precum i a importului acestora. M.Of. nr.
416/26.07.2001
23. Ordinul nr.552/2003 privind aprobarea zonrii interioare a parcurilor naionale i a parcurilor
naturale, din punct de vedere al necesitii de conservare a diversitii biologice.M.Of.
nr.648/11.09.2003
24. Ordinul nr. 850/2003 privind procedura de ncredinare a administrrii sau de atribuire n
custodieaariilornaturaleprotejateabrogatprinOM494/2005M.Of.nr.793/22.11.2003
25. Legeanr.26/1996privindCodulsilvicM.Of.nr.93/8.05.1996
26. Legeanr.103/1996,republicatn2002privindfondulcinegeticiaprotecieivnatuluiM.Of.
nr.328/17.05.2002
27. Ordinul nr. 246/2004 pentru aprobarea clasificarii peterilor i sectoarelor de peteri arii
naturaleprotejate(modificatprinOM604/2005)
28. Ordinul nr.374/2004 pentru aprobarea Planului de aciune privind conservarea cetaceelor din
apeleromnetialeMriiNegre.(MonitorulOficialnr.849din16septembrie2004)
29. Ordinul nr.742/2004 pentru aprobarea instructiunilor privind autorizarea, inventarierea si
inregistrareagradinilorzoologicesiacvariilorpubliceM.Of.cunr115bisdin4februarie2005
30. HGnr.2151/2004privindinstituirearegimuluidearienaturalprotejatpentrunoizoneM.Of.
38din12.01.2005
31. Ordinul494/2005privindaprobareaprocedurilordencredinareaadministrriiideatribuire
n custodie a ariilor naturale protejateM.Of. nr 487 din 9.06.2005 care abroga Ordinul nr.
850/2003
32. Ordinul604/2005pentruaprobareaclasificariipeterilorisectoarelordepeteriariinaturale
protejatelaMonitorpentrupublicare
33. Legeamunteluinr347/14iulie2004M.Of.nr.670din26iulie2004
34. Ordonanta de urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareahabitatelornaturale,afloreiifauneislbatice,publicatainMOnr.442din29iunie
2007
LEGISLATIEREFERITOARELAGEOPARCURI
OrdonantadeUrgentanr57din30.07.2007(ExtrasRglementarileprivindgeoparcul)
(i)Geoparcul
Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alturi de
elementedeinteresecologic,arheologic,istoricicultural.Caracteristicilegeologicesuntcuprinsentr
unnumrdesiturideimportantiinific,educaionalsauestetic,reprezentativepentruunanumit
momentdinistoriaPamntuluisaupentruanumiteevenimentesauprocesegeologice.
Un geoparc are limite bine definite, o suprafa suficient de mare i o strategie de dezvoltare
teritorial n folosul comunitilor locale, a cror existen este bazat pe valorificarea resurselor
naturalesiculturale,peprincipiuldezvoltriidurabile.Geoparcurilesuntzonecuaezriumaneastfel
gestionatenctsconstituiemodelededezvoltareacomunitilornarmoniecumediulnatural.
Geoparcul are o structur de administrare proprie care, in parteneriate locale i naionale,

asigur conservarea patrimoniului natural i cultural i propune metode noi de protecie, educaie,
cooperare n scopul dezvoltrii socioeconomice, mbuntirii condiiilor de via din mediul rural i
ntririiidentitiilocale.
Managementulunuigeoparcserealizeazinconformitatecustrategiadedezvoltareteritorial
identificat i n conformitate cu recomandrile UNESCO si Cartei Reelei Europene a Geoparcurilor.
Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum i pentru
valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinelor de consum ale populaiilor locale, n
cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim difereniat de protecie, de conservare i de
valorificarearesurselor,dupcumurmeaz:
1.zonestrictprotejate,avndregimuldeprotecieiconservarealrezervaiilortiinifice;
2.zonetampon,curoldeprotecieazonelorstrictprotejateincaresuntadmiseactivitilimitatede
valorificarearesurselordisponibile,nconformitatecuautorizaiiledatedeadministraiageoparcului;
4.zonededezvoltaredurabil,valorificabileeconomicprinpracticitradiionalesaunoi,ecologicadmise,
nlimitelecapacitiideregenerarearesurselor.
Geoparcul reprezinta un concept lansat si sustinut de UNESCO, in parteneriat cu Reteaua

EuropeanaaGeoparcurilor.LanivelmondialafostcreataReteauaGlobala(UNESCO)aGeoparcurilor.
Recunoastereainternationalaafunctionariiunuigeoparcsiacceptarealuiinacestestructurisefacein
acordcureglementarilestabilitedeUNESCOsideCartaReteleiEuropeneaGeoparcurilor.
LISTA PRINCIPALELOR MONUMENTE ARHEOLOGICE / ISTORICE / ARHITECTURALE DIN ARIA GEOPARCULUI
Denumire
"Pepoduri
"LaFciana
"Lamnstire
"Lamnstire
Labisericicimitir
Labisericicimiti
SitularheologicdelaBozioru
Necropol
"VrfulBi
"CulmeaDlmei
"Lamnstire
"Izv.Murtoarea,"DelulTocitorilor","Poduri"
"IzvorulMurtoarea"IzvorulMurtoarea
"IzvorulMurtoarea
"DealulTocitorilor
"DealulTocitorilor
"LaSilite
"ValeaBalaurului
"ValeaLarg
AnsamblulrupestrudelaAluni
Biserica"TiereaCapuluiSf.IoanBoteztorul
Bisericadelemn"Sf.Voievozi
DealulSriiMnstireaPoianaMrului
BisericaNatereaMaiciiDomnului
BisericaDuminicatuturorsfinilor
FostamnstireBerca
Bis."Sf.ArhangheliMihailiGavril
Localizare
satBLNETI;COZIEN
satBLNETI;COZIENI
satBERCA;BERCA
satBERCA;BERCA
satBOZIORU;BOZIORU
satBOZIORU;BOZIORU
satBOZIORU;BOZIORU
satBOZIORU;BOZIORU
satCOLI;COLI
satDLMA;SCOROASA
satPINU;BRETI
satSCENI;BOZIORU
satSCENI;BOZIORU
satSCENI;BOZIORU
satSCENI;BOZIORU
satSCENI;BOZIORU
satSCENI;BOZIORU
satSCENI;BOZIORU
satSCENI;BOZIORU
satSCOROASA;SCOROASA
satUCHEA;CNETI
satALUNI;COLI
satALUNI;COLI
satBLNETI;COZIENI
satBLTGARI;BISOCA
satBLTGARI;BISOCA,
satBLTGARI;BISOCA
satBERCA;BERCA
satBERCA;BERCA
Cod
BZIsB02199
BZIsB02200
BZIsB02203
BZImB02203.01
BZIsB02204
BZImB02204.03/04
BZIsB02205.01
BZImB02205.02
BZIsB02218
BZIsB02224
BZIsB02266
BZIsB02284/01
BZImB02284.02
BZImB02284.03
BZImB02284.04
BZImB02284.05
BZImB02284.06
BZImB02284.07
BZImB02284.08
BZIsB02285
BZIsB02292
BZIIaA02352
BZIImA02352.01/02
BZIImB02358
BZIIaA20156/01
BZIImA20156.02
BZIImA20156.02
BZIIaA02363
BZIImA02363.01
Datare
mil.IV,Eneolitic
Necropolsec.VIIVIIIEpocamigraiilor
Aezaresec.XIIIXVIIIEp.medieval
sec.VIVa.Chr.Hallstatttrziu
sec.XIIVa.Chr.Hallstatt
Necropolmil.IIIIIEpocabronzului
sec.XVIXVIII
Sitularheologicsec.XVIII
Aezare,sec.Va.Chr.Ip.Chr.Latne
mil.Ip.Chr.
mil.IIIIIEp.Bronzului
mil.Ip.Chr.Ep.migraiilor
mil.VIVNeolitic
sec.XVI
sec.XVI
1841
sec.XVIII
1777
1812
sec.XVIIXIX
1694
Ruinecaseegumeneti
Chilii(ruine)
Turnclopotni
Ziddeincint
Ans.bisericii"NatereaMaiciiDomnului
Bisdelemn"NatereaMaiciiDomnului
CasaIonRusu
Ansamblulbisericii"Sf.Voievozi
Ruinelemnstirii"Sf.Gheorghe
Ansamblulschiturilorrupestre
Bisericadelemn"Sf.Gheorghe
Ansamblulbisericii"nlareaDomnului
Ansamblulbisericii"Sf.TeodorTiron,"Sf.Nicolae"
Moardinbrnedelemn
FostamnstireGvanele
SchitulrupestruFundtura
Schitulrupestru"AgatonulVechi"
FundulPeterii
VgunaII/I
Piatrangurit
PeteraluiDionisie
PiatraluiIosif
SchitulrupestruPiatraoimuluiI
SchitulrupestruAgatonulNou
SchitulrupestruPiatraoimuluiII
Coleciamuzeal
RuinelemnstiriiluiVintilVod
CruceaDorobanului"Poianaoimului
satBERCA;BERCA
satBERCA;BERCA
satBERCA;BERCA
satBERCA;BERCA
satBOZIORU;BOZIORU
satBOZIORU;BOZIORU
satBOZIORU;BOZIORU
satBOZIORU;BOZIORU
satNUCU;BOZIORU
satNUCU;BOZIORU
satBUDETI;CHILIILE
satCOCAANTIMIRETI;VVOD
satCOCRCENI;COZIENI
satDLMA;cSCORTOASA
satGVANELE;BOZIORU
satNUCU;BOZIORU
satNUCU;BOZIORU
satNUCU;BOZIORU
satNUCU;BOZIORU
satNUCU;BOZIORU
satNUCUBOZIORU
satNUCU;BOZIORU
satNUCU;BOZIORU
satNUCU;BOZIORU
satNUCU;BOZIORU
satRTETI;BERCA
satVINTILVOD;V.VOD
satMN.RTETI;BERCA
BZIImA02363.02
BZIImA02363.03
BZIImA02363.04
BZIImA02363.05
BZIIaB02365
BZIImB02365.01
BZIImB02366
BZIIaB02370
BZIImB02431
BZIIaA02432
BZIImB02373
BZIIaB02389
BZIIaB02390
BZIImB02393
BZIIaA02397
BZIImA02432.01
BZIImA02432.02
BZIImA02432.03
BZIImA02432.04/05
BZIImA02432.06
BZIImA02432.07
BZIImA02432.08
BZIImA02432.10
BZIImA02432.11
BZIImA02432.12
BZIImA02448.0567
BZIIsB02495
BZIIImB02501
sec.XVIIXIX
sec.XVIIXIX
sec.XVIIXIX
sec.XVIIXIX
cca.1700
cca.1700,1774
1924
1784
sec.XVII
sec.XVIXIX
1884
1804
1819
1900
1803
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIXIX
sec.XVIIXIX
1532
sec.XIX
ACTCONSTITUTIVAL
ASOCIATIEIINTERCOMUNALE,,INUTULBUZULUI
Art.1Asociaiifondatori
(1)AsociatiaIntercomunala,,inutulBuzuluiesteconstituitprinvoinaurmtorilorasociai:
1.Consiliullocalalcomunei...
2.Consiliullocalalcomunei
(2) Asociatia Intercomunala ,,inutul Buzului se constituie ca persoan juridic romn, fr scop
patrimonialcareareunpatrimoniuibugetpropriu.
Art.2Exprimareavoineideasociere
Asociaia Intercomunala ,,inutul Buzului se nfiineaz prin libera exprimare a voinei de asociere a
asociailorfondatori,autoritialeadministraieipublice,instituiipublice...menionatelaart.1.
Art.3Denumireaasociaiei
AsociaianfiinatprinprezentulactconstitutivvapurtadenumireadeAsociaiaIntercomunala
,,inutulBuzului.
Art.4Sediulasociaiei
SediulAsociaieiIntercomunale,,inutulBuzuluiestesituatnRomnia,localitatea...
Art.5Duratadefuncionare
AsociaiaIntercomunal,,inutulBuzuluisenfiineazpeoduratnedeterminatdetimp.
Art.6Scopulasociaiei
(1)Scopul Asociaiei Intercomunale,,inutul Buzului este nelucrativ si nepatrimonial, fiind de interes
general,datoritasemnificatieisiimportanteisale.
(2)ScopulAsociaieiIntercomunaleinutulBuzuluilreprezintidentificareaproblemelorglobaleale
comunitilor locale membre i stabilirea modului de rezolvare a acestora n scopul dezvoltrii economice i
socialeazonei.
Art.7Patrimoniuliniialalasociaiei
Patrimoniul iniial al Asociaiei Intercomunale ,,inutul Buzului este alctuit din aportul n bani al
asociailornvaloaretotalde_________________lei.
Art.8Componenanominalacelordintiorganealeasociaiei
(1)OrganeledeconducerealeAsociaieiIntercomunale,,inutulBuzuluisunt:
a)AdunareaGenerala;
b)ConsiliulDirector;
c)Cenzorul;
(2)AdunareaGeneralesteconstituit,ladatanfiinrii,dinmembriifondatorimenionailaart.1.
(3) Consiliul Director al asociaiei este format din 5 membri alei pentru un mandat de 4 ani. La data
nfiinriiasociaiei,ConsiliulDirectorestealctuitdinurmtoriimembri:
1.
(4)Preedinteleasociaieiestealesdintrereprezentaniimembrilorasociaieipentruunmandatde4
ani.Ladatanfiinriiasociaiei,nfunciadepreedinteestenumitdl.______________________.
(5)VicepreedinteleestenlocuitoruldedreptalPreedintelui.Ladatanfiinriiasociaiei,nfunciade
vicepreedinteestenumitdl._______________________.
(6) Secretarul asociatiei ntocmete procesele verbale ale edinelor de Consiliu director i Adunare
Generalasiasiguracomunicareaintremembriiasociatiei,institutiisipersoaneinteresateaactelorsihotararilor
adunariigenerale.
Ladatanfiinriiasociaiei,nfunciadesecretarestenumitdl._______________________.
(7)ControlulfinanciarinternalasociaieiesteasiguratdectreuncenzoralesdeAdunareaGeneral.La
datanfiinriiasociaiei,nfunciadecenzorestenumit_______________________________.
Art.9Imputernicire
Membrii asociaiei mputernicesc pe ___________________________ s desfoare procedura de
dobndireapersonalitiijuridiceaasociaiei.
CONSILIULLOCALALCOMUNEI
CONSILIULLOCALALCOMUNEI
....................
STATUTUL
ASOCIAIEIINTERCOMUNALE,,inutulBuzului
CapitolulI
DENUMIRE,SEDIU,FORMJURIDIC,DURAT
Art.1. (1) Asociaia Intercomunal ,,inutul Buzului, denumita in continuare pe scurt asociaia este
constituit din asociaii fondatori, semnatari ai Actului Constitutiv si ai prezentului Statut, avnd sediul n
Romnia,...........
(2) Sediul asociaiei va putea fi mutat oricnd la alta adres prin hotarrea Consiliului Director al
asociaiei.
Art.2. (1) Asociaia Intercomunal ,,inutul Buzului se constituie ca persoana juridica romn, fr scop
patrimonialcareareunpatrimoniusibugetpropriu.
(2)AsociaiaIntercomunalinutulBuzuluisenfiineazprinliberaexprimareavoineideasocierea
asociailorfondatori,autorittialeadministratieipublice,institutiipubliceisocieticomerciale.
(3)AsociaianfiinatvapurtadenumireadeAsociaiaIntercomunalinutulBuzului
Art.3AsociaiaIntercomunal,,inutulBuzuluisenfiineazpentruoduratnedeterminat(nelimitat)de
timp.
CAPITOLULII
SCOPULSIOBIECTIVELEASOCIATIEI
Art.4. (1)ScopulAsociaieiIntercomunale ,,inutulBuzului estenelucrativi nepatrimonial,fiinddeinteres
general,datoritsemnificaieiiimportaneisale.
(2)ScopulasociatieiIntercomunal,,inutulBuzuluilreprezintidentificareaproblemelorglobaleale
comunitilor locale membre i stabilirea modului de rezolvare a acestora n scopul dezvoltrii economice i
socialealinutuluiBuzului
Art.5.Invederearealizriiscopuluipropus,asociaiaipropuneurmtoareleobiective:
promovarea dezvoltrii economicosociale prin susinerea activitilor i proiectelor ce sprijin iniiativele
localepentruaasiguraveniturieconomiceiasecreastructuricapabilesatraginvestiiile;
realizareauneistrategiicomuneiauneiCartededezvoltaredurabilipromovareateritoriulcomunelor
membre
susinereacreriiifuncionriiGeoparculuiinutulBuzului,cainstrumentdedezvoltaredurabil
protejarea patrimoniului natural i cultural al regiunii inutul Buzului i dezvoltarea unui sistem de
managementalacestuipatrimoniuprinimplicareacontientacomunitilorlocale;
revitalizareatradiiilorfolcloriceimeteugretiartizanalealezoneiintrireaidentitiilocalecasuport
ncombatereasrciei, pentruoprirea migraieilocuitorilordinzonprincreareadenoilocuridemunc,
inclusiv prin formarea i reconversia profesional a membrilor comunitilor locale i ntrirea coeziunii
economicosociale;
sprijinireaactivitilortradiionalelocaleidezvoltareadenoiproduselocale,inconcordancuprincipiile
dezvoltriidurabile
dezvoltarea agroturismului i a turismului culturaltiinific i crearea unei destinaii turistice n inutul
Buzului
dezvoltarea unui parteneriat n domeniul educaiei i crearea unui cadru de cooperare i aciune ntre
instituiile educaionale i administraiile locale din inutul Buzului, prin aplicarea i implementarea unor
pacheteeducaionalespecifice,adaptatenevoilorlocalededezvoltaredurabiliconstruciecomunitar;
participareaasociaieila aciunidecooperare sauasocierecu structuridinar saudinstrintatepentru
atragerea de investitori i aciuni de promovare pe plan social, economic, i cultural a intereselor zonei
inutulBuzului.
reprezentareaintereseloridrepturilorasociaieinarinstrintate;
asigurareareprezentriiasociaieilanivelulsocietiicivileinrelaiacuautoritilestatului;
realizarea de materiale documentare i publicitare prin care s se prezinte activitatea asociaiei i
importanaacesteiactiviti;
atragereadesponsorizri,fonduribnetisaumaterialeprinrealizareadeproiectencadrulprogramelorcu
finanareinternaional;
asocierea saucolaborareacupersoanejuridiceromnesau strine, cuorganizaiineguvernamentaleicu
aliparteneri,nvedereafinanriisaurealizriincomunaunoraciuni,iproiecte;
cooperareasauasociereacuautoritialeadministraieipublicecentralesaulocaledinarsaustrintate;
aderarealaorganizaiinaionalesauinternaionale;
CAPITOLULIII
MEMBRIIASOCIATIEI
Art.6(1)AsociaiaIntercomunal,,inutulBuzuluiesteconstituitprinvoinaurmtorilorasociaifondatori:
1.Consiliullocalalcomunei....
2.Consiliullocalalcomunei
3.......
(2)Asociaiacuprindeurmtoarelecategoriidemembri:
a)membriifondatorisuntasociaiifondatoriaiasociaieireprezentndcomitetuldeiniiativisemnatariai
ActuluiconstitutiviStatutuluiasociaiei;
b) membrii asociai sunt persoane fizice sau juridice care vor adera la prezentul Statut dup nfiinarea
asociaiei;
d)membriideonoareaceastdistinciesepoateacordapersoanelorfizicesaujuridicecareaucontribuit,n
modesenial,larealizareascopuluipropusdeasociaie.MembriideonoarenufacpartedinAdunareaGeneral,
avnddoarunstatutonorific.
(3) Calitatea de membru asociat poate fi dobndit de ctre orice persoan fizic sau juridic, prin
aderarealaprezentulStatut.
Art.7.DobndireacalitiidemembruaderentalasociaieisefacenconformitatecuRegulamentuldeordine
internalasociaiei,pebazauneicereridenscriere.
Art.8(1)Calitateademembrualasociaieisepierdenurmtoarelecazuri:
renunareascris;
excluderedinasociaie;
dizolvareapersoaneijuridice;
deces,ncazulpersoaneifizice.
(2)Membrulasociaieicarepierdeaceastcalitatenuareniciundreptasuprapatrimoniuluiasociaiei.
Art.9.Membriiasociaieiauurmtoareledrepturi:
a) dreptul de a alege si de a fi ales n toate organele de conducere ale asociaiei;
b)dreptuldeaparticipaintoatecazurilencaresediscutasiurmeazaseluaohotrrecuprivirelaactivitatea
sa;
c)dreptuldeaiexprimaliberpunctuldevedere;
d)dreptuldeaocupafunciinconducereaasociaiei;
e)dreptuldevotnAdunareaGenerala.
Art.10.Membriiasociaieiauurmtoareleobligaii:
a.sparticipeactivlaatingereascopuluiirealizareaobiectivelorasociaiei;
b.saparticipelaedineleAdunriiGeneralesilatoateactivitatileinitiatedeasociaie;
c.sachitecotizaiilelunareialtetaxestabilitedectreConsiliulDirectoralasociaiei;
d.saperepermanentprestigiulasociaiei,ssesizezedendatconducereaasociaieicuprivire
laoricesituaiidenatursaducatingerei/sausproducprejudiciidirectesauindirecteasociaiei;
e.srespectehotrrileAdunariiGenerale,aleConsiliuluiDirector,alePreedinteluiasociaiei;
f.scunoscisrespecteprevederileprezentuluiStatut,aleRegulamentuluideordineintern
ialeactelornormativecarereglementeazorganizareaiexercitareaacesteiactiviti.
CAPITOLULIV
ORGANIZAREASIFUNCTIONAREAASOCIATIEI
Art.11.Organeledeconducerealeasociaieisunt:
a)AdunareaGenerala;
b)ConsiliulDirector;
c)Cenzorul;
Adunareagenerala
Art.12
(1)AdunareaGeneralesteorganulsupremdedeciziealasociaieiisecompune
iniialdinmembriifondatorienumerainactulconstitutivalasociatieiinprezentulstatut.
2)DinrndulacestoralaprimantruniredenumitAdunareConstitutivapersoaneijuridicededrept
privat Asociaia Intercomunal ,,inutul Buzului sunt alese organele de conducere ale asociaiei, pentru un
mandatde4ani.
(3)Organeledeconducere,astfelalese,potfirealesenaceleasifunciisaunaltefunciideconducere
dectreAdunareagenerala.ModalitateadevotvafistabilitadeAdunareaGenerala.
(4)Alegereaorganelordeconducerealeasociaieisefaceprinvotsecret.
(5)AdunareaGeneralaesteformatdintoimembriiasociaiei.Fiecaremembruasociatvamputernici
doireprezentaninAdunareaGeneral.
Art.13AdunareaGeneralaareurmtoarelecompetene:
a)stabiletemsuripentrudesfurareaactivitatilorcurespectareaprevederilorprezentuluiStatut,a
Regulamentuluideordineinterniareglementrilorlegalenvigoare;
b)alegeirevocPreedintele,Vicepreedintele,membriiConsiliuluiDirectoricenzorul;
c) aprob bugetul de venituri i cheltuieli, situaiile financiare i d descrcare Consiliului Director cu

privirelaactivitatesigestiune;
d)aprobRegulamentuldeordineinternaasociaiei;
e)modificActulconstitutiviStatutul;
g)ndeplineteoricealteatribuiiprevazutenStatutulasociaiei.
Art.14.(1)AdunareaGeneralsentrunetenedinordinar,anual,nprimultrimestru,laconvocarea
Preedintelui.
(2)AdunareaGeneralsepoatentruniinedineextraordinare,lacerereaPreedintelui,Consiliului
Directorsauacelpuin1/3dinmembriiasociaiei.
(3) Convocarea Adunrii Generale se face n scris, prin afiare la sediul asociaiei, cu cel puin 5 zile
naintea edinelor ordinare sau cu cel puin 3 zile nainte de edinele extraordinare. Convocarea, care va
cuprindeiordineadezi,sefaceprinintermediulvicepreedinteluiasociaiei.
(4)Incazdeformajorsaudemaximurgenpentrurezolvareaintereselorasociaiei,convocarea
AdunriiGeneralesepoatefacedendat.
(5)Intoatecazurile,convocareaseconsemneaznprocesulverbalaledinei.
Art.15 (1) Sedinele Adunrii Generale sunt legal constituite dac este prezent majoritatea membrilor
asociaiei.
(2)Incazulncaremajoritateanuestentrunit,prezidiulAdunriiGeneralestabileteadouaAdunare
Generalntermendecelmult15zile,framaindepliniproceduraconvocrii.AdunareaGeneralconvocat
nacestecondiiiestelegalconstituitcuparticipareamembrilorprezeni.
Art.16 Sedinele Adunrii Generale sunt conduse de ctre Preedinte, mpreun cu 2 membrii alei prin vot
deschisdeceiprezeni,formndprezidiulAdunriiGenerale.
Art.17 (1) Dezbaterile din edinele Adunrii Generale se consemneaz ntrun proces verbal, semnat de
membriiprezidiului.
(2) Procesulverbali documentele care au fost dezbtute n edin sedepun ntrun dosar special al
edineirespective,carevafinumerotat,semnatisigiliatdepreedinte.
Art.18 Ordinea de zi se aprob de Adunarea General la propunerea celui care a cerut ntrunirea Adunrii
Generale.Modificareaordiniidezisepoatefacenumaipentruproblemeurgenteinumaicuvotulmajoritii
membrilorprezeni.
Art.19(1)Inexercitareaatribuiilorceirevin,AdunareaGeneraladopthotrricuvotulmajoritiimembrilor
prezeni,nafardecazulncarelegeasauRegulamentuldeordineinterncereoaltmajoritate.
(2)AdunareaGeneralpoatestabilicaunelehotrrisfieluateprinvotsecret.
Art.20HotrrileAdunriiGeneralesesemneazdePreedinte.IncazulncarePreedintelelipsetesaurefuz
ssemneze,hotrreaAdunriiGeneralesesemneazdeVicepreedintesau3membri.
Art.21(1)Hotrrilecucaracternormativdevinobligatoriiiproducefectedeladataaduceriilorlacunotina
membrilor,iarceleindividuale,deladatacomunicrii.
(2)HotrrileluatedectreAdunareaGeneralsuntobligatoriiipentrumembriicarenuauluatparte
laAdunareaGeneralsauauvotatmpotriv.
(3)Aducerealacunotinamembrilorahotrrilorcucaracternormativsefacentermende5ziledela
adoptareaacestora.
Art.22 (1) In cazul n care se discut alegerea sau revocarea Preedintelui, Vicepreedintelui ori a membrilor
ConsiliuluiDirector,niciunuldintreacetianuvafacepartedinprezidiulAdunriiGenerale.Inacestcaz,edina
vaficondusdecelmainvrstmembruprezent.
(2)MandatulConsiliuluiDirector,PreedinteluiiVicepreedinteluiasociaieicurgedeladataaprobrii
nAdunareaGeneralamembrilorfondatoriaiprezentuluistatut.
Consiliuldirector
Art.23 (1) Consiliul Director al asociaiei este format din 5 membrii alei pentru un mandat de 4 ani. Primul
ConsiliuDirectorisivadesfasuraactivitateapanalasfarsitulmandatului.
(2)InprimasedintadeconstituireauneinoiAdunariGenerale,pentruoperioadade4ani,Adunarea
GeneralaalegedintremembriisaiConsiliulDirectoralasociatiei.
Art.24ConsiliulDirectorasigurpunereanexecutareahotrrilorAdunriiGenerale.Elpoatefialctuitidin
persoanedinafaraasociaiei,nlimitaacelmultoptrimedincomponenasa.
Art.25ConsiliulDirectorareurmtoarelecompetene:
a)elaboreazipuneinaplicareprogrameledeaciune,organizareiadministrarealeasociaieinacord
cuhotrrileAdunariiGenerale;
b)elaboreazRegulamentuldeordineinternaplicabiltuturormembrilorasociaiei;
c)adoptmsuripentruaplicareairespectareadectretoimembriiaprevederilorprezentuluiStatut,
aRegulamentuluideordineinternaiaactelornormativecarereglementeazorganizareaiexercitareaacestei
activiti;
d)ncheieactejuridicennumeleipeseamaasociaiei,avnddreptuldeamputernicinacestscop
una sau mai multe persoane cu funcii executive inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat sau sunt
strinedeasociatie;deasemenea,poatemputerniciunasaumaimultepersoanecufunciiexecutive,inclusiv
persoane care nu au calitatea de asociat sau sunt strine de asociaie pentru a ndeplini orice alte atribuii
prevzutenstatutsaustabilitedeAdunareaGeneral.
e)verificiaprobcereriledenscrierenasociaie;
f) stabilete periodic, taxele de nscriere i contribuiile lunare sau de orice alt natur i urmrete
ncasareaacestora;
g)constatnerespectareaprevederilorstatutuluisaualeRegulamentuluideordineinterniaplic
sanciunileprevzutenacesta;
h)acceptdonaiileilegatelefcuteasociaiei;
i)aproborganigramaistatuldefunctiiiangajeazpersonalulasociaiei;
j)stabileteproiectuldebugetiadministreazpatrimoniulasociaiei;
k)prezintanualAdunriiGenerale,spreaprobare,raportulsudeactivitateidegestiune;
l)ndeplineteoricealteatribuiiprevzutenStatutsaustabilitedeAdunareaGeneral
Art.26(1)ConsiliulDirectorsentrunetenedinoridecteoriestenevoielaconvocareaPreedintelui.
(2)SedineleConsiliuluiDirectorsuntlegalconstituitedacesteprezentmajoritateamembrilorsi.
(3) In exercitarea atribuiilor ce i revin, Consiliul Director emite decizii cu votul majoritii membrilor.
Acesteasesemneazdectremembriicareauparticipatlaedin.
(4)Prevederileart.21seaplicnmodcorespunztor.
Preedintele
Art.27Preedinteleasociaieiareurmatoarelecompetene:
a) reprezint asociaia n relaiile cu persoanele fizice si juridice romne i strine, cu institutiile si
autoritatilepublicesialteorganizatiiprofesionale,precuminjustiie;
b) convoaciprezideazedineleConsiliuluiDirector
c) exercitciledeatacmpotrivadeciziilorConsiliuluiDirector;
d) iamsuripentruconducereaasociaieicarenusuntdecompetenaAdunariiGeneralesauaConsiliului
Directorpentruatingereascopuluiasociaiei;
e) ndeplinetefunciadeordonatoralbugetului.
Art.28(1)PreedinteleAsociaieiestealesdintre membriidesemnati aiasociaieipentruunmandat de4ani,
putndfirealesnaceastfuncie.
(2)PresedinteleAsociatieiestesiPresedintealConsiliuluiDirector
(3)PreedinteleAsociaieiarespecimendesemnturnbanc.
Art.29(1)Inexercitareaatribuiilorceirevin,Preedinteleasociaieiemitedispoziii.
(2)Prevederileart.21seaplicnmodcorespunztor
Vicepreedintele
Art.30(1)VicepreedinteleestenlocuitoruldedreptalPreedintelui,
(2) Daca Preedintele i Vicepreedintelesunt n imposibilitate temporarde aiexercita atribuiile,
AdunareaGeneralpoatedelegatemporarunmembrudincadrulsupentruandeplinipartialsauntotalitate
atribuiilePreedintelui.
(3)Vicepreedinteleasociaieiestealesdintrereprezentaniimembrilorasociaieipentruunmandatde
4ani,putndfirealesnaceastfuncie.
(4) Vicepreedintele asociaiei asigur supravegherea i ndrumarea curent a personalului angajat al

asociaiei i efectueaz toate actele i operaiunile curente necesare desfurrii n bune condiii a activitii
asociaiei.
(5)Vicepreedintelearespecimendesemnturnbanca
Secretarul
Art. 31 (1) Secretarul asociatiei ntocmete procesele verbale ale edinelor de Consiliu director i Adunare
Generala
2)Secretarulasociatieiurmaresterezolvareacorespondentei
3)SecretarulasociatieipregatestelucrarilesupusedezbateriiAdunariiGenerale
4)Secretarulasociatieiasiguracomunicareaintremembriiasociatiei,institutiisipersoaneinteresatea
actelorsihotarariloradunariigenerale
5)SecretarulasociatieiindeplinestesialteatributiisiactivitatidatedeConsiliuldirector
Cenzorul
Art.32.(1)ControlulfinanciarinternalasociaieiesteasiguratdeuncenzoralesdeAdunareaGeneraliare
obligaiaverificriitrimestrialeaactivitiloreconomicofinanciarealeasociaieiidispuneriimsurilornecesare
buneiadministrriapatrimoniuluiasociaiei.
(2)Duratamandatuluiestede2(doi)ani,mandatulputndfirennoit.
Art.33(1)CenzorulidesfoaractivitateanbazaprevederilorprezentuluiStatut,aRegulamentuluideordine
interniareglementrilorlegalenvigoare.
(2)MembriiConsiliuluiDirectornupotficenzori.Deasemeneanupoateficenzor:
persoanacaresuboriceformprimete,pentrualtefuncii,unsalariusauoremuneraiedelaunmembru
alConsiliuluiDirectorsaudelaunmembrualasociaiei;
persoanelecare,potrivitlegii,suntincapabilesauaufostcondamnatepentrugestiunefrauduloas,abuzde
ncredere,fals,nelciune,delapidare,mrturiemincinoas,daresauluaredemit.
CAPITOLULV
PATRIMONIULASOCIATIEI
Art..34 Asociaia Intercomunal ,,inutul Buzului are un patrimoniu i buget propriu. La nfiintare
patrimoniulasociaieiestede__________________lei.
asociatulnr.1Consiliulcomunei...aduceunaportsocialde_______________________lei
asociatulnr.2ConsiliulLocalalcomunei...aduceunaportsocialde_______________________lei
Art.35 Patrimoniul asociaiei se va ntregi cu sume provenite din donatii, sponsorizari, legate, cotizaiile
membrilor, dobnzile i dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile n condiii legale, resurse
obinute de la bugetul de stat i/sau de la bugetele locale, etc. i respectiv bunuri de la asociatii sau alte
persoanejuridicesaufizicedintarasaudinstrainatate.
Art.36 (1) Sursele financiare ale asociaiei vor fi folosite exclusiv pentru indeplinirea scopului si realizarea
obiectivelor asociaiei, pentru cheltuieli de functionare, chirii, pentru salarizarea personalului administrativ
angajatctipentrualtecheltuielicedecurgdinfuncionareaasociaiei.
(2) Partea de contribuie a fiecrui asociat va fi stabilit, de comun acord, prin hotrrea Adunrii
Generale.
CAPITOLULVI
DIZOLVAREA,LICHIDAREASIDISTRIBUIREAPATRIMONIULUIASOCIATIEI
Art.37Asociaiasedizolv:
dedrept;
prinhotarrejudecatoreasca;
prinhotarreaAdunriiGeneraleaasociatiei.
Art.38(1)Dizolvareaasociaieidedreptirespectivprinhotrrejudectoreascpoateavealocncazurile
prevzutedelegislaianvigoare.
(2)DizolvareaasociaieiprinhotrreaAdunriiGeneralesepoateproducecndhotrreaesteluatcu
acordula2/3dinnumrulmembrilorasociaiei.
Art.39(1)Incazurilededizolvarededreptsauprinhotrrejdectoreasc,lichidatoriivorfinumiiprin
nsihotrreajudectoreasc.IncazuldizolvriiprinhotrreaAdunriiGenerale,lichidatoriivorfinumiide
ctreAdunareaGeneral,subsanciunealipsiriideefectejuridiceahotrriidedizolvare.
(2)Intoatecazurile,mandatulConsiliuluiDirectornceteazodatcunumirealichidatorilor,urmnduse
proceduraprevzutdelegislaianvigoare.
(3) In cazul dizolvrii asociaiei, bunurile rmase n urma lichidrii nu se pot transmite ctre persoane
fizice.Acestebunuripotfitransmisectrepersoanejuridicededreptprivatsaudedreptpublic,cuscopidentic
sauasemntor,potrivitreglementrilorlegalenvigoare.
CAPITOLULVII
DISPOZITIIFINALE
Art.40(1)Inlitigiilencareesteparteasociaia,aceastavafireprezentatdectrePreedinteleasociaieisau
persoanadesemnatdectreConsiliulDirectoralasociaiei.
(2) Regulamentul de ordine intern va conine dispoziii pentru punerea n aplicare a prevederilor
prezentuluiStatut.
(3)PrevederileprezentuluistatutsecompleteazacuprevederileOrdonanteiGuvernuluinr.26/2000cu
privirelaasociatiisifundatii,cumodificrileicompletrileulterioare.
(4) Prezentul Statut a fost aprobat n Adunarea General a membrilor fondatori din data de
_____________________.
CONSILIULLOCALALCOMUNEI(1)
PRIMAR,
CONSILIULLOCALALCOMUNEI(2)
PRIMAR,

Geoparcul TInutul Buzaului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geoparcul TInutul Buzaului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GEOPARCUL

Proiect iniiat i coordonat de

Prof dr. Doina Ciobanu

FIE PENTRU 10 IDEI DE PROIECTE

Propuneri pentru crearea unor

Prof. Mihai Mncu

Cadrul legal de creere i

Principalele acte normative la care se va face

Geoparcul Haeg, expoziie de

Punctul de vinzare din

Centrul de vizitare din

Prevederile internaionale privind constituirea

Etapele necesare pentru realizarea unui geoparc

i de cei interesai, de la simpla luare la cunotin pn la participarea efectiv i

Izvor de petrol, satul Pcuri

Insecte in chihlimbar, Coli

Punctele de interes geologic propuse pentru amenajare turistic.

Geoparcul Tinutul Buzaului

Teren agricol ne-irigat

Paduri cu frunze cazatoare

Unitati industriale sau comerciale

Zone slab vegetate

Teren agricol cu vegetatie naturala

Muzeul colar din Vintil Vod

Viaa social - economic

Distribuia populaiei in localitile geoparcului

Dinsitatea populatiei pe unitati administrative

Numarul unitatilor de invatamint pe unitati administrative

Suprafta geoparcului pe unitati administrative

Structura activitilor economice in geoparc

Distribuia societilor comerciale in geoparc

Punctele de interes turistic

Analiza SWOT pentru contextul socio-economic

Analiza principalelor resurse

Analiza SWOT pentru sectorul turism

Zi de trg la Vintil Vod

Zona rezervaiei de la Bisoca

PONDEREA TURISMULUI IN ECONOMIILE LOCALE I INFRASTRUCTURA DE TURISM EXUSTENTA IN GEOPARC

- Agricultura este activitatea dominanta: cultivarea pamantului, pomicultura, cresterea animalelor.

Infrastructura turistica / elemente de

Doua pensiuni agroturistice cu o capacitate de

- Crestera animalelor si pomicultura reprezinta 85% din venitul localnicilor;

Complexul de asezari rupestre;

- Agricultura reprezinta 75% din econmia comunei

Lacul Mociaru. Nu exista amenajari sau

Muzeul Chihlimbarului din Colti. Nu sut puse

- Agricultura este principala ocupatie a localnicilor cu o pondere de 80 % din economia locala

- Agricultura este activitatea de baza a localniicilor si in special cresterea animalelor

Punctul major de atractie Focul Viu nu este

Functioneaza o pensiune de 2 margarete.

Nu exista pensiuni turistice sau restaurante.

Industria are un aport de aproximativ 10% in economia locala. Exista o intreprindere de

Nu exista pensiuni sau restaurante. Punctul

- Agricultura reprezinta 96% din venitul local

Un element de atractie il constituie Vulcanii

Exista o singura pensiune agrotristica de 2

- Agricultura reprezentata prin cresterea animalelor si cultivarea pamantului, pomicultura.

Obiective turistice : Zidul Uriasilor. Exista un

In totalitate pot fi enumerate cinci puncte

PROBLEMELE GENERALE IDENTIFICATE SI OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE

Dezvoltarea sectorului de confectii;

Cursuri de turism rural in liceu si elevii sa devina

Lipsa locurilor de munca si a scolilor. E o singura scoala ce

Infiintarea centre de prelucrare a carni si laptelui;