Practica penitenciar - psihologie an II

GHID DE INTERVIU SEMISTRUCTURAT

1. Date despre mediul familial de provenienta
- numarul membrilor (parinti, frati)
- tipul de familie (monoparentala, dezorganizata, normala) - eventual cu detalii. De exemplu, daca e
monoparentala, si sa zicem ca un parinte a murit in urma unui accident cereti informatii de genul cum s-a intamplat, ce varsta avea detinutul atunci, cum l-a afectat la nivel emotional si
comportamental, ce atmosfera a existat in familie dupa incident, etc.
- stiluri parentale
- antecedente delincvente ale membrilor familiei (daca parintii sau fratii sau alti membri ai familiei
apropiate au fost infractori si eventual ce infractiune. au fost inchisi sau doar amendati si cum a
afectat asta familia si in special pe detinut)
- situatia economica (venitul total al familiei - o sa vedeti probabil ca sunt foarte saraci. mai mult,
aveti in vedere ca unii sunt inchisi de multa vreme, e posibil sa va zica salariile de acum X ani, inainte
sa intre in puscarie)
2. Sistemul de relatii interpersonalen (inainte si dupa privarea de libertate)
- raporturile cu familia
- raporturile cu anturajul (si ce fel de anturaj, cu ce se ocupau - incercati sa descoperiti daca erau tot
delicventi)
- raportarea cu sine insusi (imaginea de sine, cum se caracterizeaza detinutul, ce parere are despre el)

3. Cadrul principal valoric si volitiv

- conceptii despre lume si viata (accentuati pe asta)
- ierarhia valorilor - care sunt cele mai importante valori morale (independenta, altruism, libertate, minciuna, etc...
elaborati voi o lista de valori) pentru detinut sau valori in general (sanatate, familie, bani...)
- geneza contactului cu actele infractionale - relatare de situatii - foarte important de intrebat (de exemplu, a furat
o bicicleta cand avea 13 ani, a distras atentia unei persoane in timp de prietenii ii furau portofelul din buzunar,
cand avea 15 ani, etc)
- nivelul personal de educatie ca predictor al deyvoltarii - competente, calificare, clase absolvite inainte si dupa
incarcerare. vedeti ca se mai fac si in penitenciar cursuri de calificare ca zugrav, zidar, impletitor, etc.
- nivelul motivational si determinanti ai actelor infractionale - pt ce e acolo, cati ani are de stat, cati a ispasit din
pedeapsa, cum s-a produs infractiunea... povestea evenimentului
- statutul social detinut inainte de incarcerare si statutul social dorit dupa liberare
- impactul perceptiei sociale asupra propriei persoane - cum crede sau stie ca il privesc ceilalti (de exemplu,
prietenii sau familia din afara penitenciarului) si cum il afecteaza asta
- cum crede ca va fi privit de societate cand se va elibera, ce sanse are sa se angajeze
- perspective de viitor - ce-s doreste sa faca dupa ce va parasi penitenciarul

Inventarul valorilor (daca aveti timp, pt punctul 3 din interviu)

1. Marcheaza cu + valorile importante pt tine si cu - pe cele neimportante
Varietate
ajutorarea celorlalti
independenta
colegialitatea
implinirea
apartenenta la un grup
securitatea
puterea
autoritatea
echilibru intre rolurile detinute (in familie, profesie, societate)
creativitate
stabilitate
senzatii tari (riscuri)
profit material
statutul social
dezvoltarea personala
competitie
influentarea celorlalti

2. Realizeaza un tip 3 al valorilor celor mai importante pentru tine

3. realizeaza un top 3 al valorilor celor mai putin importante pentru tine

Iat cteva exemple de programe de educaie social desfurate n penitenciarul de maxim siguran PoartaAlb:
Programul socio-educaional, de educaie religioas, Temeiurile credinei, coordonat de preotul penitenciarului a
avut ca obiective: dezvoltarea limbajului, cunoaterea normelor morale, cunoaterea cuprinsului crilor sfinte,
noiuni de teologie i valori cretine. Acest program s-a desfurat timp de 3 luni, utiliznd ca metode
comunicarea, conversaia, chestionarele i dezbaterile de grup. Evaluarea s-a realizat prin fie de munc
independente.
Programul terapeutic Decizia mea, defurat pe durata a 3 luni de zile i propunea evaluarea urmtoarelor
comportamente i conduite: verbal, nonverbal, sarcini i reguli, implicare n intervenia terapeutic. Fiele de lucru
utilizate cereau deinuilor s prezinte printr-o imagine corespunztoare ariile de probleme Lege, Munc, Eu,
Familie i Timp liber, Anturaj, Bani, Sntate sau s analizeze ct de bune/rele au fost deciziile luate i ce
avantaje/dezavantaje le-au adus respectivele decizii.
Programul socio-educaional de prevenie secundar a consumului de droguri presupunea o serie de etape
precum: a) evaluarea iniial a deinuilor (observaie, interviu, teste proiective); b) constituirea grupurilor de
lucru i realizarea de exerciii de cunoatere reciproc a membrilor (coeziune i motivaie de participare); c)
obinerea angajamentului n schimbare; d) transmiterea de informaii cu privire la efectele consumului de droguri;
e) identificarea factorilor care conduc la formarea unor atitudini pozitive fa de droguri; f) identificarea i
formarea unor comportamente alternative comportamentului adictiv. Grupul int al acestui program a fost
constituit din foti consumatori de droguri care execut o pedeaps privativ de libertate. Temele abordate s-au
centrat pe dezvoltarea empatiei i exersarea capacitilor empatice; senzaii, sentimente i nevoi nfruntarea
propriei identiti, puterea gndului; afirmare i autonomie, cunoaterea propriilor roluri sociale; stabilizarea
comportamentelor adecvate i evaluare.
Programul de managementul furiei a avut ca obiective: nelegerea furiei ca un proces normal i controlabil;
decelarea avantajelor i dezavantajelor furiei; descoperirea de modaliti de control ale furiei. n acest sens
deinuii au nvat tehnici de relaxare, au nvat s se automotiveze, s neleag legtura dintre gndire i
comportament, s observe diferenele dintre agresivitate, asertivitate i pasivitate.
Programul socio-educaional de adaptare la viaa instituionalizat M implic a avut ca obiective: interaciunea
social pozitiv, comunicarea asertiv, atenuarea efectelor negative ale ocului psihic produs de condamnare,
antrenarea n procesul propriei reabilitri.
Programul de reducere a riscului de recidiv Repetiie pentru lumea de afar urmrete formarea deprinderilor
de luare a deciziilor, creterea autocontrolului, identificarea relaiilor dintre comportament i consecinele propriilor
aciuni.
Educaia pentru sntate Educosan este un program ce a oferit deinuilor cunotine despre HIV/SIDA, tutun,
alcool, droguri, boli cu transmitere pe cale sexual, igien i alimentaie.
n anul 2008 s-a realizat un sondaj de opinie ce a urmrit identificarea nevoilor educative i de dezvoltare
personal a deinuilor, optimizarea climatului n detenie, creterea posibilitilor reale de reintegrare social a
persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, pregtiri educaionale i psihoterapeutice conform
nevoilor. Au fost intervievai 237 de deinui. Analiza rspunsurilor a evideniat cerine de cursuri de calificare
pentru urmtoarele domenii: barman, osptar, buctar, zugrav, frizer, zidar, pictur, prelucrare lut, reamenajri
spaii verzi, aranjamente florale.

Cautati pe net lista ONG-urilor din romania si identificati acolo care sunt cele care se ocupa de preluarea
detinutilor dupa ce ies din penitenciare, ce programe desfasoara pentru micsorarea riscului de recidiva (care in
momentul de fata este de aproape 50%)
vedeti ca sunt programe guvernamentale, cu fonduri europene, al caror beneficiar este ANP

se organizeaza targuri de locuri de munca pentru detinuti

bibliografie care sa va ajute:
1. Mitrofan, N.; Zdrenghea, V.; Butoi, T. (1994) Psihologie judiciar, Ed. ansa, Bucureti
2. Rotaru, A. (2002) Consiliere i orientare, Ed. Arves, Craiova
3. Butoi, T.B. (2008) Psihologie judiciar. Tratat universitar teorie i practic, Ed. Pinguin Book, Bucureti
sfatul meu - NEAPARAT - proful tine cont de concluzii, deci indiferent ce scrieti voi in portofoliul acela lasati o foaie
la sfarsit unde scrieti cele 3 intrebari la care v-a rugat sa raspundeti si dati efectiv cate un raspuns, chiar daca, de
fapt, tot portofoliul vostru constituie de fapt un raspuns la intrebarile lui.
alte sfaturi - prudenta in penitenciar, respectati indrumarile personalului cu sfintenie, mergeti imbracati neutru,
decent (mai ales fetele - fara fuste si bluze mulate. cel mai bine blugi, ca si asa e cam mizerie acolo)
nu provocati detinutii
nu dati date personale, poate nici chiar numele
nu telefoane, nu reportofoane
sa aveti buletinele la voi, nu intrati fara ele inpenitenciar
daca sunt intrebari la care nu vor sa va raspunda, nu insistati. treceti mai departe, eventual reveniti mai tarziu la
acea intrerbare. daca nu, intrebati psihologul sau gardianul de pe sectie la sfarsit ceea ce voiati sa aflati
atentie mare ca mint sau denatureaza adevarul. daca chiar sunteti curiosi confirmati la psiholog
nu va lasati intimidati, fiti fermi, respectuosi, nu reactionati deplasat la glume, mistouri, fluieraturi...