1 Harta repartitiei ratei mortalitatii infantile in Europa de Vest

1 Introducere
Scopul lucrarii
Lucrarea de fata urmareste sa prezinte o analiza concreta a hartii valorilor
ratele mortalitatii infantile inregistrate in cadrul tarilor Europei occidentale
la nivel de NUTS2 ( nomenclatura unitatilor teritoriale pentru statistici la
nivel secund ). In vederea realizarii hartii,aceasta urmareste prezentare
valorile ratelor mortalitatii au fost incadrate in intervale ierarhice spre a
ilustra asemenari, deosebiri cat si tendinte intre diferitele unitati
teritoriale. Analiza se va concentra de asemenea pe identificarea si
explicarea cauzelor ce au dus la atingerea valorilor, subliniindu-se
impactul caracteristicilor fizice, demografice si economico-sociale asupra
evolutiei ratei mortalitatii infantile .
Definire indicatori
Mortalitatea infantila este un indicator demografic si economico-social
deosebit de important, ce ia in calcul decesele inregistrate in primul an de
viata . Rata mortalitatii infantile reprezinta imaginea intensitatiii
mortalitatii infantile, indicator ce raporteaza mortalitatea infantila la 1000
de nascuti vii dintr-un an, dintr-un teritoriu anume ( loc de rezidenta si loc
de deces ).
Metodologie
Lucrarea de fata este realizata pe parcul urmatorilor pasi si prin
urmatoarele metode : realizarea prin intermediul metodei cartografice a
unei harti a Europei la nivel de NUTS2 in ArcGis, pe baza georeferentierii
datelor cu privire la valorile mortalitatii infantile preluate de pe Eurostat.
Apoi in program s-au conectat layerului NUTS2 cu datele prelucrate in
excel, rezultand astfel harta finala ; apoi pe baza metodei observatiei se va
interpreta harta realizata si vor ierarhiza intervalele ratei mortalitatii in
functiie de diferitele unitati teritoriale ; in pasul 3 folosind metoda istorica
se vor analiza cauzele ce au determinat respectivele valori ale ratei
mortalitatii infantile .
2 Interpretare harta
Harta repartitiei mortalitatii infantile este grupata in functie de
valorile procentuale inregistrate in 4 intervale : 1-5 ( valori foarte reduse ),
5-10( valori reduse), 10-15( valori medii), 15-18 ( valori mari). Desi in
cadrul hartii sunt cartate valorile pentru intreaga Europa, analiza noastra
se va limita doar la tarile Europei vestice : Franta, Germania, Belgia,
Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Irlanda , Austria, Elvetia si
Linchenstein.
Primul interval de valori procentuale ale mortalitatii infantile ( 1-5 ),
cuprinde o mare parte din Europa Occidentala, regasindu-se mai ales in S-

E Frantei ( provinciile Rhone-Alpes, Alpes Cote DAzur, Languedos

Ruosilon, Mydy Pyrenees ) si in doua provincii estice : Haute et basee
Normande si Poitou Charentes ). De asemenea se remarca sudul Scotiei
cat si partea estica a Bazinului Londonez ( Marea Britanie ), sudul Belgiei si
nord-estul Olandei, provinciile sudice ale Elvetiei , intreaga Austrie si
majoritatea landurilor din estul Germaniei ( Bavaria, Saxonia,
Brandenburg, Mecklenburg, Saxonia Anhalt si Thuringhia), dar si in vestul
tarii ( sudul Baden Wurthemberg si sudul Hessen ).
Al doilea interval procentual ( 5 12 ), cuprinde cea mai mare parte
din vestul Europei, provinciile din centrul ( Centre, Limousin, Augverne) ,
nord-vestul ( Alsacia, Lorena, Ardenne, Limousin etc) si o parte din estul
Frantei ( Bretagnia si Aquitania), aproape intreaga Mare Britanie, centrul
Belgiei si Olandei, cea mai mare parte din Elvetia si estul Germaniei
( Schleswlig-Holstein, Rhenania de nord-Westfalia, Rhineland si Saarland ).
Cel de-al treilea interval procentual ( 10-15 ) este deosebit de slab
reprezentat, regasindu-se in cateva unitati teritoriale : nordul Olandei
( Groninghen) sau centrul Mariii Britaniei ( West Midlands county).
Ultimul interval cu cele mai mari valori ( 15-18 decse la mie) este
absent din cadrul Europei vestice.
3 Cauze
Pe ansamblu, in cadrul Europei Occidentale se remarca o rata a
mortalitatii infantila deosebit de redusa, valorile minime sunt de 1 deces la
mie iar cele maxime de 15 decese la mie, intervalul de 15-18 decese la
mie fiind absent din vestul Europei. Cauzele pentru aceasta distributie sunt
complexe remarcandu-se : o puternica dezvoltarea economica timpurie, o
traditie indelungata in educarea populatiei cu privire la implementarea
normelor igienice, de un sistem de asistenta sociala puternic dezvoltat,
realizari notabile in domeniul cercetarii cu privire la combaterea diverselor
boli si epidemii ce in trecut afectau populatia, un climat temperat
favorabil dezvoltarii umane din timpuri stravechi, de sisteme politice
stabile ce nu permit inflorire criminalitatii, o gestiune si de un
management al calitatii alimentelor mult superioar tarilor sarace, de inalte
niveluri de dezvoltare a cercetarii in privinta gestionarii sau atenuarii
riscurilor climatice, hidrologice , geomorfologice ( majoritatea fluviilor
europene au fost indiguite din perioada medieval ) . Practic gradul de
dezvoltare social economica avansat al acestor tari sta la baza numarului
redus de decese in randul nou nascutilor din primul lor an de viata .
4 Bibliografie
Sursele consultate in vederea realizarii acestei lucrari sunt :
Atlasul geografic uman general intocmit de catre domnii profesori :
Patroescu Maria si Ianos , Atlasul geografic general realizat de sub
conducerea Academicianului Victor Tufescu in 1984, lucrarea Populatia in

istoria Europei ( editura Polirom) si Geografia populatiei Romaniei de catre

profesorii Erdelii si Dumitrache .

2 Harta repartitiei ratei mortalitatii in Europa de Vest

1 Introducere
Scopul lucrarii
Lucrarea de fata urmareste sa prezinte o analiza coerenta a hartii valorilor
ratelor mortalitatii inregistrate in cadrul tarilor Europei occidentale la nivel
de NUTS 3 ( nomenclatura unitatilor teritoriale pentru statistici la al treilea
nivel ). De asemenea harta realizata doreste prezentare valorilor ratelor
mortalitatii incadrate in intervale ierarhice cu scopul prezentarii de
asemanari, deosebiri dar si tendinte sau trenduri intre diferitele unitati
teritoriale. Analiza va avea in vedere de asemenea si identificarea si
explicarea cauzelor si proceselor economico-sociale ce au dus la atingerea
respectivelor valori,evidentiindu-se de asemenea si impactul fenomenelor
fizice, demografice si economico-sociale asupra evolutiei ratei
mortalitatii .
Definire indicatori
Mortalitatea este un indice rezultat din raportarea numarului de decese
dintr-o populatie, ntr-o anumita perioada, la totalul populatiei respective,
pe un anumit teritoriu. Rata mortalitatii reprezinta masura numarului de
decese ( fie in general fie dintr-o cauza anume ) la o populatie particulara,
raportata la dimensiunea demografica a populatiei respective in cadrul
unei anumite unitati de timp. Rata este exprimata prin intermediul
raportului numarului de morti la 1000 de indivizi, fiind un raport
procentual.
Metodologie
Lucrarea de fata este realizata prin cadrul urmatoarelor etape si metode :
realizarea prin intermediul metodei cartografice a unei harti a Europei la
nivel de NUTS3 in ArcGis, pe baza georeferentierii datelor cu privire la
valorile mortalitatii infantile preluate de pe Eurostat. Apoi in program s-au

conectat layerului NUTS3 cu datele prelucrate in excel, rezultand astfel

harta finala ; apoi pe baza metodei observatiei se va interpreta harta
realizata si se vor ierarhiza intervalele ratei mortalitatii in functiie de
diferitele unitati teritoriale ; in pasul 3 folosind metoda istorica se vor
analiza cauzele ce au determinat respectivele valori ale ratei mortalitatii .
2 Interpretare harta
Harta repartitiei mortalitatii infantile este grupata in functie de
valorile procentuale inregistrate in 5 intervale : 0-5 decese la 1000 indivizi(
valori foarte reduse ), 5-10 decese la 1000 indivizi ( valori reduse), 10-15
decese la 1000 indivizi ( valori medii), 15-20 decese la 1000 indivizi
( valori mari), 20-23 decese la 1000 indivizi ( valori foarte mari ). Desi in
cadrul hartii sunt cartate valorile pentru intreaga Europa, analiza noastra
se va limita doar la tarile Europei vestice : Franta, Germania, Belgia,
Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Irlanda , Austria, Elvetia si
Linchenstein.
Primul interval, caracterizat de valori deosebit de reduse ale ratei
mortalitatii ( 5-10 decese la 1000 indivizi ) se regaseste in doua zone mari
zone din cadrul tarilor Europei occidentale: in nord-vestul Germaniei
( unitatile teritoriale din cadrul landului Pomerania de vest Meklenburg ),
cat si in intreaga Irlanda .
Al doilea interval, caracterizat de valori relativ reduse ( 10-15
decese) este specific preponderent in jurul Marilor concentrari urbane:
Bazinul Londonez ( Marea Britanie ), Bazinul Parizian, zona aglomerarilor
urbane a Nantes si Rennes, Alsacia si Rhones Alpes ( Franta ), Luxemburg,
partea centrala a Olandei ( marile concentrari urbane ale Amsterdamului si
Rotterdamului), nordul Elvetiei, estul Austriei dar si zone izolate din
Bavaria.
Al treilea interval ( valori medii) este specific unor suprafete deosebit
de intinse din Marea Britanie : Scotia si Anglia , nordul Frantei :( Picardia,
Lorena, Nord Pas de Calais ), sud ( provincia Alpes-Cote de Azur ), centrul
si estul Elvetiei dar si al Austriei, intreaga Bavarie cat si estul si nordul
Olandei dar si partea centrala si nordica a Belgiei
Al patrulea interval ( valori mari : cuprinse intre 15- 20 decese ), se
regaseste in partea centrala a Frantei ( Limousin si Augverne, dar si in
nordul landurilor Aquitanie, Mydy Pyrenees si Languedoc Rousillon ), cat si
in Bretagnia, estul Marii Britanii ( Cornwall, Wales, cat si in sudul Scotiei ),
sudul Belgiei si o parte foarte mare din estul si centrul Germaniei
( Brandenburg, Saxonia, Saxonia-Anhalt ) dar si in vest ( Rhenania si
Saarland , Rhenania de nord-Westfalia), cat si in nord ( SchleswigHolstein), cat si nordul si estul Austriei.
Al cincilea interval, cel al valorilor foarte mari ale ratei mortalitatii
( 20-23 decese ), este deosebit de slab reprezentat in cadrul Europei
Occidentale, regsindu-se in cateva unitati teritoriale din cadrul comitatelor

franceze : ( sudul Limousin, Augverne sau Limousin ), cat sin partea

central estica a Germaniei : ( Saxonia-Anhalt, Saxonia si estul
Niedersachen).
3 Cauze
Pe ansamblu, in cadrul Europei Occidentale se observa o rata a
mortalitatii deosebit de redusa, valorile minime sunt de 1 deces la mie iar
cele maxime de 23 decese la mie.
Cauzele pentru aceasta distributie sunt complexe remarcandu-se : o
puternica dezvoltarea economica timpurie, o traditie indelungata in
educarea populatiei cu privire la implementarea normelor igienice, de un
sistem de asistenta sociala puternic dezvoltat, realizari notabile in
domeniul cercetarii cu privire la combaterea diverselor boli si epidemii ce
in trecut afectau populatia, un climat temperat favorabil dezvoltarii umane
din timpuri stravechi, de sisteme politice stabile ce nu permit inflorire
criminalitatii, o gestiune si de un management al calitatii alimentelor mult
superioar tarilor sarace, de inalte niveluri de dezvoltare a cercetarii in
privinta gestionarii sau atenuarii riscurilor climatice, hidrologice ,
geomorfologice ( majoritatea fluviilor europene au fost indiguite din
perioada medieval ) . Practic gradul de dezvoltare social economica
avansat al acestor tari sta la baza numarului redus de decese in randul
nou nascutilor din primul lor an de viata .

4 Bibliografie
Sursele consultate in vederea realizarii acestei lucrari sunt :
Atlasul geografic uman general intocmit de catre domnii profesori :
Patroescu Maria si Ianos , Atlasul geografic general realizat de sub
conducerea Academicianului Victor Tufescu in 1984, lucrarea Populatia in
istoria Europei ( editura Polirom) si Geografia populatiei Romaniei de catre
profesorii Erdelii si Dumitrache .

3 Harta repartitieidensitatii in Europa de Vest

1 Introducere
Scopul lucrarii
Lucrarea de fata urmareste sa prezinte o analiza a hartii valorilor densitatii
populatiei inregistrate in cadrul tarilor Europei occidentale la nivel de NUTS

3 ( nomenclatura unitatilor teritoriale pentru statistici la al treilea nivel ).

De asemenea harta realizata prezinta
valorile densitatii populatiei
incadrate in intervale ierarhice cu realizarii de asemanari, deosebiri dar si
tendinte sau trenduri intre diferitele unitati teritoriale. Analiza va avea in
vedere de asemenea si identificarea si explicarea cauzelor si proceselor
economico-sociale ce au dus la atingerea respectivelor valori,evidentiinduse de asemenea si impactul fenomenelor
fizice, demografice si
economico-sociale asupra evolutiei densitatii populatiei Europei
occidentale.
Definire indicatori
Densitatea populatiei este un indicator demografic materializat prin
calcularea raportului intre numarul de persoane dintr-un teritoriu anume si
suprafata fizica a teritoriului respectiv . Este exprimata in : locuitori /kmp.
Metodologie
Lucrarea de fata este realizata prin cadrul urmatoarelor etape si metode :
realizarea prin intermediul metodei cartografice a unei harti a Europei la
nivel de NUTS3 in ArcGis, pe baza georeferentierii datelor cu privire la
valorile densitatii populatiei preluate de pe Eurostat. Apoi in program s-au
conectat layerului NUTS3 cu datele prelucrate in excel, rezultand astfel
harta finala ; apoi pe baza metodei observatiei se va interpreta harta
realizata si se vor ierarhiza intervalele densitatii populatiei in functiie de
diferitele unitati teritoriale ; in pasul 3 folosind metoda istorica se vor
analiza cauzele ce au determinat respectivele valori ale densitatii.
2 Interpretare harta
Harta repartitiei densitatii populatiei este grupata in functie de valorile
inregistrate in 5 intervale numerice : 1-50 locuitori/ kmp ( reprezentand
zone cu densitati foarte reduse ), 50-135 locuitori/kmp ( densitati reduse ),
135-170 locuitori/kmp ( densitati medii), 170-500 locuitori/kmp ( densitati
mari), 500- 21 260 locuitori/kmp ( densitati foarte mari) .Desi in cadrul
hartii sunt cartate valorile pentru intreaga Europa, analiza noastra se va
limita doar la tarile Europei vestice : Franta, Germania, Belgia, Olanda,
Luxemburg, Marea Britanie, Irlanda , Austria, Elvetia si Linchenstein.
Primul interval, caracterizat de valori deosebit de reduse ale densitatii
populatiei :1-50 locuitori/kmp este specific unor parti relativ intinsa din
centrul Frantei ( vestul si nordul Masivului Central Francez), dar si in vest
( Gasconia) si est ( Lorena ), partea central nordica si vestica a Irlandei ,
intreaga Scotie cat si centrul Tarii Galilor in Marea Britanie, estul Elvetiei,
sudul si vestul Austriei,sud estul Belgiei ( zona Ardenilor), cat si nord estul
Germaniei (Mecklenburg).
Al doilea interval, cu densitati reduse este specific celei mai mari parti din
Franta ( Bretagnia, Campis Loarei, nordul comitatului Rhon Alphes, sudul
Gasconiei dar si in nord: Picardia etc ), sudul si estul Irlandei, dar si nordul

Angliei, estul Tarii Galilor, centrul Cornwall, estul Scotiei, Irlanda de Nord,
sud estul Austriei, cat si in Germania ( landurile Brandenburg si Schleswig
Holstein, dar si celei mai mari parti din Bavaria .
Al treilea intreval ( caracterizat de valori medii- intre 135 si 170
locuitori/kmp) este secific urmatoarelor regiuni : estul Bretagniei, zona
Bordeaux, Lorena etc (Franta ), vestul Cornwall si estul Bazinului Londonez,
centrul Elvetiei cat si in cadrul Germaniei ( portiuni reduse din Saxonia ).
Al patrulea interval, caracterizat de valori mari ale densitatii ( 170-500
locuitori /kmp) se regaseste in : toata latura sudica a Coastei de Azur, zona
Nantes, Alsacia, zona Lille, zona Le Havre ( Franta ), in Marea Britanie 3
mari zone : Lowlands bazinul Londonez, Midlands, sudul Scotiei, tot nordul
si estul Olandez ( Groninghen etc ), Luxemburg, cat si Valea Rhinului si
Ruhrului, Baden Wurthemberg ( sudul ), estul Schleswig Holstein, sud
vestul Bavariei si sudul Saxoniei .
Ultimul interval, caracterizat de valori foarte mari ale densitatii ( 500- 21
260 locuitori /kmp) este cantonat urmatoarelor zone : aglomeratiile urbane
ale Parisului si Lyonului ( Franta ), aglomeratiile urbane Londra, LiverpoolManchesterSheffield-Leeds, Birminghan dar si Glasgov ( Marea zona
Dublin ( Irlanda ), centrul Belgiei ( aglomeratia urbana Diamantul Flamand:
Bruxelles-Antwerp-Bruges-Charleroi-Liege
),
Raadstadul
olandez
:
Amsterdam-Haga-Rotterdam, cat si zonele adiacente marilor orase
germane : Munchen, Frankfurt-Daarmstadt, RhinRuhr (Koln, Essen,
Dortmund, Duisburg, Dusserdorf), Stutgardt, Berllin, Hamburg, Bremen etc
.
3 Cauze
Pe ansamblu, Europa de vest este caracterizata de densitati ridicate ale
poplatiei. La baza acestui aspect stau atat cauze geografice de natura
fizica, dar mai ales cele de natura antropica( istorice, socio-culturale,
economice etc). In randul celor de natura fizica se remarca diminensiunea
redusa a masei continentale europene ( practic o peninsula a uriasei mase
de uscat Eurasia ), puternic dantelat de numeroase golfuri si peninsule
atat pe partea nordica cat si sudica , de unde rezulta un spatiu insuficent
de mare pentru o populatie foarte numeroasa ( 700 milioane locuitori),
motiv pentru care densitatea atinge asemenea valori ridicate. In randul
aspectelor demografice se remarca dezvoltarea straveche a unor civilizatii
deosebit de avansate: minoica (Creta ), elena ( Grecia ) si mai tarziu
romana (Italia ), reprezentand adevarati poli de dezvoltare culturala,
sociala, economica si implicit demografica pentru viitoarele popoare ce au
dominat intreaga planeta ( marile imperii coloniale ). Suprafata redusa, cat
si lunga linie de coasta europeana dar si cunostintele avansate inca din
antichitate au determinat initial colonizarea bazinului mediteranean si
inflorirea economica ( comert ) si demografica masiva in perioada romana.

4 Bibliografie
Sursele consultate in vederea realizarii acestei lucrari sunt :
Atlasul geografic uman general intocmit de catre domnii profesori :
Patroescu Maria si Ianos , Atlasul geografic general realizat de sub
conducerea Academicianului Victor Tufescu in 1984, lucrarea Populatia in
istoria Europei ( editura Polirom) si Geografia populatiei Romaniei de catre
profesorii Erdelii si Dumitrache .