UNIVERSITATEA ,,TEFAN CEL

MARE SUCEAVA
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTR
CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR
ALIMENTARE

HIDROCARBURI AROMATICE
MONOCICLIECE
BENZENUL

STUDENT,
Mamorniceanu Mdlina

An 1 , grupa 2D
Stare natural
Benzenul C6H6 se gasete in itei, respectiv in benzine aromatice, din
care se extrage, n gazul de huil, n petrol i n produsele lichide ale distilrii
uscate a numeroilor compui organici bogai n carbon (huil, lignit etc.).
Metode de preparare
In cantiti mari, benzenul se obine prin distilarea fracionata a
gudroanelor rezultate la distilarea uscat a crbunilor de pmnt, i anume
din uleiul uor. Benzenul se poate obine sintetic prin polimerizarea acetilenei
(sinteza ciclului) i prin aromatizarea catalitic a unor fraciuni de itei.
Se mai obine din compuii bogai n carbon care sufer o ardere
incomplet. Se obine n mod natural din vulcani i din incendiile forestiere,
fiind prezent i n multe alte produse de ardere inclusiv
n fumul de igar.Pn la Al doilea rzboi mondial, cantiti nsemnate de
benzen rezultau ca produs secundar n procesul producerii cocsului utilizat n
industria fierului. n anii 1950, cererea de benzen a nregistrat o cretere
substanial, n special n industria maselor plastice, necesitnd astfel
extragerea mult mai productiv al acestuia din petrol. n prezent, benzenul
se obine mai ales n industria petrochimic, producerea compusului
din crbune fiind foarte puin utilizat.
n 1996, aceasta era de 33 de milioane de tone, dintre care 7 milioane
proveneau din Statele Unite, 6,5 milioane din Uniunea European, 4,2
din Japonia, 1,4 milioane din Coreea de Sud i un milion din China. Romnia
este o ar productoare, consumatoare i exportatoare de benzen, cele mai
importante rafinrii n care se fabric benzen sunt Rafo Oneti,
Proprieti fizice
Benzenul este un lichid, far culoare, cu miros caracteristic, plcut.
Este mai uor dect apa, in care se dizolv foarte puin, solubil in alcool i
eter; fierbe la 800C. Este un bun dizolvant pentru fosfor, sulf, iod, cauciuc,
grsimi, rini si multe alte substane organice.
Structura benzenului
Benzenul (C6H6) a fost izolat i identificat n anul 1825 de ctre
Faraday, dar primul pas n ceea ce privete elucidarea structurii sale a fost

fcut de Kekule. Prima formul de structur a benzenului a fost dat de

August Kekule in 1865, care tinnd seama de tetravalena carbonului si de
monovalena hidrogenului, atribuie pentru hidrocarbura C6H6 o formul
ciclic de 6 atomi de carbon, unii intre ei prin legaturi simple si duble,
dispuse alternativ (conjugate).Formula propus de Kekule dei explic
corect o serie de proprieti nu reuete s dea explicaii pentru altele i n
primul rnd discrepana ntre caracterul nesaturat al ciclohexatrienei
(benzenul Kekule) propus de el i caracterul saturat al benzenului n
realitate.

1. Dac benzenul ar fi nesaturat cum prevede structura Kekule ar

trebui s dea o serie de reacii caracteristice dublelor legturi, n
schimb el nu reacioneaz cu Br2/CCl4, nu se oxideaz cu
KMnO4/HO-, nu d reacie de hidrogenare (dect n condiii
energice), nu polimerizeaz.
2. Benzenul reacioneaz cu halogenii n prezena halogenurii de fier,
cu HNO3, cu H2SO4, dar n loc de reacii de adiie d reacii de
substituie electrofil.
Cercetarile intreprinse asupra proprietatilor benzenului, au aratat ca
structura Kekule, desi sustinuta de o serie de constatari experimentale,
este infirmata de altele, ea nu este pe deplin satisfacatoare.
A. Dintre datele experimentale care confirm structura Kekule
amintim urmatoarele:

Formula explic raportul 1:1 dintre numrul atomilor de carbon si

hidrogen.

Cei 6 atomi de hidrogen din molecula benzenului sunt echivaleni

intre ei; inlocuiarea unuia dintre ei, oricare ar fi, duce la un singur
derivat monosubstituit. Se cunoase un singur metilbenzen
(toluenul) indiferent de atomul de carbon la care este legat
radicalul metil.

In condiii speciale (in prezenta de catalizatori - platin la 250

grade celsius) benzenul poate fi hidrogenat dnd ciclohexan. De
asemenea, benzenul reacioneaz cu clorul, la lumin, formnd
hexaclorciclohexan.

Aceste reaii confirm faptul ca benzenul are un ciclu de 6 atomi de

carbon, c in ciclu exista trei duble legaturi si c reaciile de adiie
decurg in condiii energice.
B. Date experimentale ce vin in contradicie cu formula Kekule:

Benzenul particip cu usurin la reactii de substitutie,

caracteristice compuilor saturai i este chiar mai reactiv dect
acestia. Bromurarea si nitrarea benzenului decurg cu bune
randamente i sunt practicate la scar industrial. De aici
concluzia ca benzenul are un caracter saturat pronunat.

Agenii oxidani caracteristici pentru oxidarea alchenelor sunt far

aciune asupra benzenului, molecula sa fiind stabil la oxidare.

Dac molecula benzenului ar fi aa de nesaturat cum prevede

formula Kekule, ar trebui sa manifeste tendina de a polimeriza,
fapt neconstatat experimental; de asemenea reaciile de aditie ar
trebui sa decurg foarte uor, ceea ce de fapt nu se intampl.

Benzenul are un efect acidifiant asupra gruprilor funcionale: fenolii

sunt mai acizi dect alcoolii; acizii aromatici mai tari dect cei alifatici,
aminele aromatice sunt baze mai slabe dect cele alifatice. Cele 6
legturi C-C din benzen sunt echivalente. Formula lui Kekule prevede
pentru derivaii disubstituii ai benzenului existena unor izomeri care
nu au fost gsii n realitate. De exemplu pentru orto-xilen ar trebui s
existe un izomer de tipul 1,2-dimetilbenzen i unul de tipul 1,6dimetilbenzen. Experimental s-a dovedit c exist un singur izomer.
Existena unui singur izomer a fost confirmat i prin analiza de raze X.
Proprietai chimice
Oxidare
Oxidarea benzenului se poate realiza fie cu oxigen, fie cu aer, de obicei n
cataliz eterogen. Prin oxidare incomplet se poate obine, n funcie de
condiiile de lucru, fenol (la 430 C, 7 atm):

sau anhidrid maleic (450 C, 1,5 atm, catalizator de V2O5):

n urma oxidrii complete a benzenului rezult dioxid de carbon i ap,

reacia fiind nsoit de o degajare a unei cantiti importante de cldur (cu
entalpie de reacie:H = - 78 kcal/mol):

Nitrare
Prin nitrarea benzenului se obine nitrobenzen i ap:

Pentru prepararea nitrobenzenului se folosete acid azotic fumans cruia i se

adaug acid sulfuric concentrat, amestecul numindu-se nitrant sau
sulfonitric.
Clorurare
Prin clorurare n prezen de catalizatori (FeCl3, AlCl3, ZnCl3, etc.), benzenul
formeaz clorbenzen:

n exces de clor, benzenul formeaz un amestec de o- i p-diclorbenzen i, n

condiii mai energice, n hexaclorbenzen:

Hidrogenare

Hidrogenarea benzenului are loc la 450 K i la 10 atm, n prezena unui

catalizator (de nichel sau platin), formndu-se ciclohexan:

Sulfonare
Sulfonarea benzenului cu acid sulfuric concentrat sau fumans conduce la
formarea acidului benzensulfonic:

Substituie electrofil aromatic

Substituirea electrofil aromatic este o reacie n care un atom de hidrogen
este substituit de o alt grup funcional. n cursul acestui proces,
hidrocarbura joac rolul de nucleofil ce reacioneaz cu un reactant electrofil
(de exemplu, un carbocation). Mecanismul este urmtorul:

Sarcina pozitiv a intermediarului (numit intermediar de Wheland) provine n

realitate de la o delocalizare pe ciclu realizat prin mezomerie, tendina fiind
aceea de a stabiliza carbocationul benzenic. Pentru aceast reacie este
nevoie de un catalizator de tip acid Lewis.
Alchilare Friedel-Crafts
Reacia const n alchilarea benzenului cu un compus halogenat al
unui alcan. Uneori se utilizeaz un acid Lewis pe post de catalizator.

Acilare Friedel-Crafts
Acilarea Friedel-Crafts este un caz particular al substituiei electrofile
aromatice. Reacia const n acilarea unui compus aromatic, n acest caz a

benzenului, cu o halogenur acid. n proces se folosete drept catalizator un

acid Lewis.

Omologii benzenului
Benzenul si omologii si au formula general CnH2n-6. Cei mai
importani omologi ai benzenului sunt: metil-benzenii, cunoscui sub numele
de toluen si xileni.
Omologii benzenului se obin prin inlocuirea unuia sau a mai multor
atomi de hidrogen din molecula benzenului cu radicali alchilici. Astfel, prin
substituirea unui singur atom de hidrogen cu radicalul metil se obtine metilbenzenul sau toluenul:

Deoarece in molecula benzenului toate grupele CH sunt echivalente,

toluenul nu prezinta izomeri de poziie.
Uneori, poziia radicalilor substituii poate fi indicata prin cifre si, in
acest caz, atomii de carbon din nucleul benzenic se numeroteaza de la 1 la
6.
Exemple:

P - Xilenul este intrebuintat ca materie prima pentru fabricarea fibrei

sintetice numita terilea sauteron.

Intrebuinri
Benzenul este intrebuinat in sinteza coloranilor, medicamentelor, a
parfumurilor, ca dizolvant organic, la prepararea omologilor si superiori:
toluen, xileni prin reactia Friedel-Crafts, la prepararea insecticidelor: D.D.T,
gamexan etc.
Bibliografie:
Nenitescu, C.D.: Chimie Organica, vol. 2, editia VII, EDP, Bucuresti,
1973.
Risavi, I., Ionescu, I.: Chimie si Probleme de Chimie, E.T.,
Bucuresti, 1971.
Site-uri:Wikipedia.org,

http://ro.scribd.com/doc/131504896/18/STRUCTURA-BENZENULUI,
http://www.referatele.com/referate/chimie/online6/benzen--HIDROCARBURI-AROMATICE-MONOCICLIECE-referatele-com.php