UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE TRANSPORTURI
SI
SPECIALIZAREA INGINERIE ELECTRONICA
TELECOMUNICATII N TRANSPORTURI

LUCRARE DE LICENT A

SISTEME DE MANAGEMENT AL PARCARILOR

AUTO.
ACHIZITIA

DE DATE
COORDONATOR STIIN

TIFIC

Sl.Drd.Ing.Ec. FLORIN NEMTANU

ABSOLVENT
ADRIAN

A
SIL

VAN
A
BUCURESTI

2009
CUPRINS

Introducere
Capitolul
1.
Sisteme
Inteligente
de
Transport
Sectiunea
1:
Definire
si
ncadrare
n
literatura
de
specialitate
Sectiunea
2:
Sisteme
Inteligente
de
Transport
Sectiunea 3:
Aplicatii ale Sistemelor Inteligente de Transport n mediul urban
Sectiunea 3.1:
Sisteme inteligente de transport pentru informarea calatorilor
Sectiunea
3.2:
Info-Kiosk
Sectiunea 3.3:
Sistem de management integrat al traficului de tramvaie
Sectiunea
3.4:
AIRS
Sistem
de
nregistrare
a
incidentelor
auto
Sectiunea
3.5:
Sistemul
Inteligent
de
Management
al
Parcarilor
Sectiunea
3.6:
Aplicatii
ITS
pentru
autovehicule
Sectiunea
4:
Arhitectura
ITS
Sectiunea
4.1:
Tipuri
de
arhitecturi
ITS
Sectiunea
4.2:
Arhitecturi
ITS
la
nivel
national
Capitolul
2.
Senzori
si
traductoare
Sectiunea
1:
Definire
si
ncadrare
n
literatura
de
specialitate
1

Sectiunea
2:
Caracteristici
generale
ale
senzorilor
si
traductoarelor
Sectiunea
3:
Clasificarea
traductoarelor
Capitolul
3.
Comunicatii
Sectiunea
1:
Definire
si
ncadrare
n
literatura
de
specialitate
Sectiunea
2:
Comunicatii
prin
Bluetooth
Sectiunea
3:
Comunicatii
prin
DSL
Sectiunea
4:
Frame
Relay
Capitolul
4.
Sisteme
de
achizitie
de
date
Sectiunea
1:
Definire
si
ncadrare
n
literatura
de
specialitate
Sectiunea
2:
Soft-ul
de
achizitie
Capitolul
5.
Realizarea
unui
sistem
pentru
achizitia
de
date
pentru
Sisteme
Inteligente
de
Management
al
Parcarilor
Auto
Sectiunea
1:
Descriere
generala
Sectiunea
2:
Simularea
schemei
electrice
n
programul
Multisim
Sectiunea
3:
Schema
bloc
a
montajului
Sectiunea
4:
Placa
de
achizitie
de
date
Sectiunea
5:
Software-ul
de
achizitie
de
date
Sectiunea
6:
Calculul
economic
Sectiunea
7:
Calculul
de
fiabilitate

Bibliografie

Anexe

Introducere
Complexitatea din ce n ce mai mare a functiilor ndeplinite de o cladire, combinnd spatii comerciale, birouri si spatii rezidentiale n cadrul aceleiasi constructii, a dus si la cresterea dificultatilor
de gestionare si supraveghere a parcarilor. Conducerea acestora necesita un efort uman ridicat.
Sistemele de control si supraveghere centralizata, pot fi integrate ntr-un sistem unic denumit Sistem de Management al Parcarilor (Parking Management System), ce reduce efortul necesar pentru conducere si duce la cresterea gradului de exploatare a parcarilor.
Lucrarea de fata si propune sa realizeze o descriere a procedurii de achizitie de date n ceea ce priveste sistemul de management al parcarilor auto.
A fost necesar, n primul rnd, sa se analizeze problematica, conceptului de sisteme inteligente
de transport (ITS). Am urmarit sa raspund n Capitolul 1 unor ntrebari fundamentale n ntelegerea
acestui cocept. Ce se ntelege prin notiunea de transport? Care sunt principalele tipuri de retele de
transport? Cum poate fi definit un sistem inteligent de transport si care sunt aplicatiile concrete, palpabile ale acestuia? Ce tip de arhitectura poate avea un asemenea sistem? Discutia este organizata
n patru parti importante. Pentru a analiza termenul n discutie, am n vedere o definire a conceptului de transport si o clasificare, folosita frecvent n literatura de specialitate, a retelelor de transport
existente. Acestea fiind prezentate, urmatorul pas al lucrarii se refera la utilizarea unei cvasi-definitii
a sistemelor inteligente de transport, deoarece o definitie univoca nu exista, specialistii oferind multiple acceptiuni ale acestui concept. n sprijinul acestei definitii, se ofera, spre a fi analizate si explicate, mai multe tipuri de sisteme inteligente de transport, aplicabile n managementul traficului, al
incidentelor, n operarea vehiculelor comerciale sau n informarea despre trafic. Utilitatea si aplicabilitatea sistemelor inteligente de transport n mediul urban reiese din sectiunea a treia, n care acestea
sunt prezentate pe categorii pentru informarea calatorilor, pentru managementul parcarilor, pentru autovehicule sau tramvaie si pentru nregistrarea incidentelor auto. Ultima sectiune a acestui capitol face
referire la arhitectura unui sistem inteligent, aceasta fiind necesara datorita complexitatii unui astfel de
sistem. Arhitectura ITS poate fi abordata din perspectiva logica, fizica, functionala, organizationala sau
de referinta . Concret, arhitectura ITS defineste diferite puncte de vedere emise asupra unui sistem.
Capitolul al doilea, structurat n trei sectiuni, are rolul de a evidentia importanta senzorilor si
a traductoarelor n ceea ce priveste realizarea unui astfel de sistem, ce se bazeaza pe masurarea unor
semnale de naturi diferite. Este necesar ca n scopul masurarii marimilor fizice, ce intervin ntr-un
proces tehnologic, acestea sa fie convertite n marimi de alta natura fizica, ce pot fi introduse cu usurinta ntr-un circuit de automatizare. Aici si aduc contributia senzorii si traductoarele, senzorii find
cei care detecteaza semnalul, iar traductoarele, cele care convertesc marimea fizica de obicei ne3

electrica ntr-o alta marime fizica de obicei electrica dependenta de prima. Sectiunea a doua
aduce n prim plan informatiile despre caracteristicile principale ale senzorilor si traductoarelor. Pentru a se putea ntelege mai bine tipologia traductoarelor si implicit a senzorilor, n sectiunea a treia
a lucrarii este prezentat si explicat, pe scurt, modul de functionare al ctorva tipuri de traductoare.
Cel de-al treilea capitol, structurat n patru sectiuni, si propune sa ofere o perspectiva de ansamblu asupra tehnologiilor de comunicatii. Astfel, prima sectiune realizeaza o clasificare a modalitatilor
de comunicatii, din punctul de vedere al tehnologiilor utilizate, n comunicatii optice, fara fir si prin
fire, constituind astfel punctul de plecare al celorlalte trei sectiuni. Sectiunea a doua prezinta o modalitate de comunicatii fara fir, si anume, bluetooth-ul, aceasta definind, n mod explicit si reprezentativ
pentru categoria sa, transportul wireless al informatiei, nefiind astfel necesara utilizarea cablurilor seriale. n sectiunea a treia, sunt oferite informatii despre modalitati de comunicatii prin fire, mai concret despre tehnologia DSL (Digital Subscriber Line), ce reprezinta o tehnologie de transmisie pe cabluri de cupru, care aduce informatia n banda larga la statiile de lucru cu ajutorul sistemului telefonic.
Ultima sectiune constituie o completare a celei precedente, deoarece vizeaza tot descrierea unui mod
de comunicatii bazat pe fire, si anume Frame Relay, care a fost conceputa pentru a fi robusta datorita existentei circuitelor analoagice, mult prea susceptibile la interferente si generatoare de erori.
Cel de-al patrulea capitol este structurat n doua mari parti, facnd referire la sisteme de achizitie
de date. n prima sectiune, este oferita o scurta descriere a sistemului de achizitie de date si o prezentare a
unor structuri de sisteme de achizitie de date cu un sigur canal, cu n canale, de date sincrone sau de date
rapide, fiecare dintre acestea avnd propria structura si specific de functionare. Cea de-a doua sectiune
descrie soft-ul de achzitie de date, ce reprezinta interfata logica ntre hardware si utilizator. Acesta
contine drivere specifice elementelor hard, incluse n sistemul de achizitie, si programe de aplicatie.
n ultimul capitol al acestei lucrarii sunt prezentate metoda si modul de functionare al
unui sistem de achizitie de date, realizat n vederea furnizarii de informatii pentru un Sistem
de Management al Parcarilor. De-a lungul celor 7 sectiuni ale acestui capitol, sunt prezentate att modul n care poate fi implementat si conceput un Sistem Inteligent pentru Management al Parcarilor Auto, ct si pasii prin care se realizeaza achizitia de date.
Astfel, sectiunea 1 prezinta o descriere generala a Sistemului Inteligent pentru Management
al Parcarilor Auto si variantele care pot fi utilizate pentru implementarea unui asemenea sistem. n
sectiunea 2 este descrisa simularea schemei electrice n programul Multisim, acest program oferind
posibilitatea urmaririi functionarii acestuia prin simularea proceselor de lucru. Ce-a de-a treia sectiune are rolul de a furniza informatii despre schema bloc a montajului si, implicit, despre elementele
componente ale acesteia: senzorii de prezenta , blocul de multiplexare a intrarilor, blocul numarator,
decodorul binar zecimal si afisarea. Placa de achizitie de date, deoarece este o componenta electronica distincta si foarte importanta, este prezentata n sectiunea a patra. Sunt oferite att informatii
generale despre aceasta, ct si informatii despre caracteristicile ei esentiale. Deoarece crearea acestui Sistem de Management al Parcarilor Auto necesita si existenta unui software de achizitie de date,
4

s-a considerat ca software-ul cel mai indicat este LabVIEW. Acesta este prezentat, pe scurt, n sectiunea a cincea. Sectiunea a sasea vizeaza prezentarea calcului economic al realizarii acestui Sistem
de Management al Parcarilor Auto. Ultima sectiune, sectiunea a saptea, detaliaza calculul de fiabilitate si problemele care pot aparea n cazul defectarii anumitor componente ale acestui sistem.

Capitolul 1
Sisteme Inteligente de Transport (ITS)
Sectiunea 1: Definire si ncadrare n literatura de specialitate
Conform Dictionarului Explicativ al limbii romne,
transporturile sunt definite ca ramura a economiei nationale cuprinznd totalitatea mijloacelor rutiere,
aeriene si navale care asigura circulatia bunurilor si a persoanelor.
Termenul "transport" este derivat din cuvintele limbii latine "trans" ( ce nseamna
"de la / pna la/ peste") si "portare" (care se traduce prin "a duce / a deplasa").
Obiectul principal al activitatii de transport l constituie deplasarea n spatiu a calatorilor si marfurilor. nsa nu toate deplasarile n spatiu constituie obiectul activitatii de transport supuse contractului
de transport. De exemplu, transportul informational, transportul de lichide si gaze prin conducte si alte
activitati asemanatoare, nu se ncadreaza n aceasta categorie. Aceste activitati se realizeaza prin instalatii proprii si nu necesita operatiunile specifice pe care le presupune activitatea de transport, precum
preluarea de catre transportator a marfurilor, obligatia de paza si preluarea lor la destinatie. De aceea, se
considera ca transportul este o prestatie de servicii de un tip special deoarece nu se poate nici stoca, nici
conserva, trebuie sa faca fata unor momente de vrf, se executa n conditii speciale si presupune existenta
unei infrastructuri tehnice extraordinar de vaste si complexe, care sa excluda orice situatie neprevazuta.
Reteaua de transport poate fi clasificata n functie de mai multe criterii. Dintre acestea, cele mai
frecvent utilizate sunt cele referitoare la calea, nodurile si mijloacele de transport (Figura 1). Din punctul
de vedere al caii de transport, exista retele de transport terestre, navale, aeriene, si speciale. n ceea ce
priveste nodurile de transport, retelele de transport pot fi feroviare, rutiere, navale, aeriene si speciale. Din
punctul de vedere al mijloacelor de transport, exista retele de transport terestru, naval, aerian si special.
Primul mod de transport pe uscat a fost cel rutier. Transportul rutier de persoane si marfa
reprezinta factorul dinamizator, elementul cheie al unei economii bazate pe cunoastere si al coeziunii sociale. n ultimele decenii, s-a nregistrat o crestere continua a numarului autovehiculelor
proprietate personala n trafic, n timp ce transportul n comun nu a cunoscut o crestere spectaculoasa a numarului de utilizatori. Actuala infrastructura rutiera nu mai corespunde solicitarilor.

Figura 1: Clasificarea retelelor de transport

Accidentele si congestiile cauzate de trafic au un impact important asupra vietii, scad productivitatea si diminueaza energia. Congestiile n trafic, care determina probleme de mediu si accidente, se
agraveaza de la o zi la alta, iar prima cauza este cresterea neasteptata a numarului de autovehicule personale. Arhitectura actuala a infrastructurii rutiere nu este gndita pentru a suporta o astfel de cerere de trafic,
parcarile subterane sunt cvasiinexistente, iar disciplina n trafic lasa mult de dorit. Transporturile rutiere
au destul de multe efecte negative (poluarea aerului si accidentele), rezultatul fiind distrugerea treptata
a habitatului urban. n ultima parte a deceniului opt, n mileniul trecut, densitatea traficului n marile
metropole occidentale si din ta rile dezvoltate a atins cote impresionante. Congestionarea din ce n ce mai
puternica a sistemului nostru de transport (se estimeaza ca, pna n 2020, transportul rutier de marfuri va
creste cu 55%, iar cel de calatori cu 36%), consumul aferent de energie si efectele negative asupra mediului (emisiile de CO2 provenite din transporturi vor creste cu nca 15% pna n 2020) impun adoptarea
unei abordari inovatoare care sa raspunda necesitatilor si cerintelor din ce n ce mai mari din domeniul
transportului si al mobilitatii. Masurile traditionale precum extinderea retelelor de transport existente nu
vor mai fi suficiente si vor trebui gasite solutii noi. Ca urmare a acestei stari de fapt, s-au demarat programe speciale de infuzie a tehnologiilor IT, de telecomunicatii si de telematica n scopul mbunatatirii
conditiilor de trafic si a sigurantei acestuia. n relativ scurt timp, aceste programe au fost preluate la
nivel guvernamental si non-guvernamental, definindu-se ceea ce poarta astazi denumirea de Sisteme
Inteligente de Transport (ITS). Cu toate acestea, adoptarea solutiilor care implica ITS n domeniul
transportului rutier a fost mai lenta dect se anticipase, iar implementarea serviciilor ramne n general
fragmentara. Aceasta situatie a dus la un mozaic de solutii nationale, regionale si locale ntre care nu exista o armonizare clara, ceea ce pune n pericol integritatea pietei unice. n consecinta , ITS sunt utilizate
ntr-un mod ineficient, astfel ca nu pot contribui efectiv la ndeplinirea obiectivelor politicii n domeniul
transporturilor si la solutionarea provocarilor din ce n ce mai mari cu care se confrunta transportul rutier.
De aceea, s-a impus necesitatea unei abordari globale, n care sa fie implicate mai multe ta ri europene,
care sa-si fundamenteze politicile regionale de transport pe principii unitare. Parlamentul Eurpean a
emis directive privind instituirea, n Uniunea Europeana, a unui cadru pentru accelerarea si coordonarea
implementarii si utilizarii sistemelor de transport inteligente aplicate n domeniul transportului rutier (inclusiv a interfetelor cu alte moduri de transport pentru a favoriza dezvoltarea), n vederea realizarii unui
transport de marfuri si de pasageri mai eficient, mai ecologic si mai sigur. Printre obiectivele specifice
se numara cresterea interoperabilitatii sistemelor, asigurarea unui acces continuu, promovarea continuitatii serviciilor si crearea unui mecanism eficient de cooperare ntre toate partile interesate. Potrivit
principiului subsidiaritatii, o directiva (cadru) este considerata cel mai adecvat instrument pentru atingerea obiectivelor propuse. Normele tehnice de implementare, si anume procedurile si specificatiile, vor
fi nsa adoptate de Comisie, asistata de un comitet format din reprezentanti ai statelor membre. Fara a
aduce atingere rolului acestui comitet, Comisia va crea un grup consultativ european pentru ITS care
va reuni reprezentanti ai partilor interesate din domeniul ITS si care va oferi consultanta Comisiei cu
privire la aspectele comerciale si tehnice ale implementarii si dezvoltarii ITS n Uniunea Europeana.
7

Se ncearca o puternica promovare a Sistemelor Inteligente de Transport si n Romnia deoarece

aduc numeroase beneficii, printre acestea numarndu-se mbunatatirea sigurantei n trafic, cresterea mobilitatii participantilor, minimizarea consecintelor asupra mediului, asigurarea interoperabilitatii si integrarea n retelele europene de transport si eficientizarea administrarii ntregului proces de transport.
Sectiunea

2:

Sisteme

Inteligente

de

Transport

Sistemele Inteligente de Transport constituie un ansamblu de sisteme avansate, ce au

la baza elemente din domeniul electronic, al telecomunicatiilor si al tehnologiilor informatiei,
care ofera un transport public si de marfuri eficient.
Atunci cnd sunt integrate n infrastructura sistemului de transport si chiar n vehicule, aceste tehnologii sprijina monitorizarea
si administrarea fluxului traficului, reducerea congestiei, furnizarea de rute alternative calatorilor, marirea productivitatii, salvarea de vieti omenesti si economisirea de timp si bani.
Sistemele
Inteligente
de
Transport
furnizeaza
expertilor
din
domeniul
transporturilor
instrumente
pentru
colectarea,
analiza,
prelucrarea,
comunicarea si arhivarea datelor referitoare la caracteristicile sistemelor de transport.
Sistemele Inteligente de Transport, sau mai degraba, sistemele destinate facilitarii unui transport inteligent, pot sprijni turismul si mobilitatea persoanelor n general prin subsisteme ca:
a) Sistemele Avansate de Informare pentru Trafic (ATIS) - furnizeaza date direct calatorilor, oferindu-le posibilitatea sa faca alegeri mai bune, referitoare la rute sau mijloace
de transport alternative.
Atunci cnd respectivele date sunt arhivate, aceste sisteme pun
la dispozitia celor care planifica transporturile, informatii corecte, referitoare la sabloane
de calatorie, contribuind la optimizarea procesului de planificare a transportului.
Atunci cnd fac obiectul unei implementari separate, ele sunt destinate n primul rnd
proceselor de captare, prelucrare, transmitere si diseminare a informatiilor de trafic si a obiectivelor de interes aflate n zona, de transport si / sau de siguranta . Functiile sistemelor ATIS
sunt de asistenta a calatorilor pentru planificarea, perceptia, analiza si luarea de decizii pentru a mbunatati eficienta si siguranta unei calatorii. Tehnologiile utilizate de ATIS pot include
afisarea la bordul vehiculelor a hartilor cu drumuri si semnelor de circulatie asociate, sisteme
de ghidare pe ruta si sisteme de anuntare la bord a pericolelor de pe drum si incidentelor.
b) Sistemele Avansate de Management al Traficului (ATMS) - utilizeaza o varietate de detectoare, camere de luat vederi si sisteme de comunicatii, relativ ieftine, pentru monitorizarea
traficului, optimizarea duratei semnalelor pe arterele principale si controlul traficului.
Acestea reprezinta subsisteme integrate,
destinate dirijarii asistate a traficului rutier urban sau interurban, pe arii extinse, prin utilizarea tuturor categoriilor de tehnologii disponibile n acest domeniu:
detectia si identificarea vehiculelor, comunicatia de date si voce, prelucrarea datelor, distribuirea informatiilor.
Sistemele ATMS sunt,
n general,
destinate mbunatatirii conditiilor de
8

trafic si cresterii sigurantei, n timp ce sistemele ATIS se adreseaza participantilor

la trafic, contribuind la mbunatatirea proceselor de planificare a calatorilor.
c) Sistemele de Management al Incidentelor - furnizeaza operatorilor de trafic instrumente care asigura
un raspuns rapid si eficient n caz de accidente, deversari de materiale periculoase si alte urgente.
d) Sisteme de Comunicatie Complementare - leaga puncte de colectare a
datelor,
centre de operare a transportului si portaluri de informare a calatorilor,
ntr-o retea integrata care poate fi operata eficient si inteligent.
e) Sistemele de Operare a Vehiculelor Comerciale - aplica, caracteristicile sistemelor de management al calatoriei si traficului, n sectorul vehiculelor comerciale. Serviciile se refera la localizarea
automata, clasificarea si cntarirea vehiculelor n scopul colectarii taxelor. De asemenea, pot fi monitorizate emanatiile vehiculelor. Toate acestea pot fi efectuate n timp ce vehiculele se deplaseaza pe
autostrazi. Operarea vehiculelor comerciale necesita identificarea individuala a vehiculelor comerciale.
f) Sistemele Avansate de Control al Vehiculului (AVCS) - reprezinta acea categorie de subsisteme ITS
destinate platformelor mobile de transport, cu aplicatii ce includ mbunatatirea conditiilor de siguranta a
conducerii vehiculelor (sisteme ABS, Airbag, sisteme de mbunatatire a vizibilitatii pe timp de zi sau de
noapte, etc.), sisteme de ghidare a vehiculelor pe drum si sisteme de anuntare automata n caz de incident.
Sectiunea 3:
Sisteme Inteligente de Transport n mediul urban
Traficul rutier n marile orase a devenit o problema cu, care autoritatile se confrunta din ce
n ce mai mult. O serie de servicii specializate au fost create n mod expres pentru a monitoriza
si a gestiona problemele curente legate de trafic. Controlul asistat al traficului urban (UTC) a devenit un instrument tot mai accesibil, pe masura ce, si cercetarea n domeniu, face progrese reale.
Simpla realizare a unor planuri de semnalizare diferite, fara a tine cont de schimbarile de comportament ale traficului din fiecare clipa, a devenit o realizare ce nu mai satisface cerintele traficului
n marile orase. n plus, noile sisteme de management al transportului public urban, interconectate
cu sistemele de control al traficului, lucreaza pentru prioritizarea vehiculelor trasportului n comun,
prin acordarea de secvente de verde acestora, la trecerea prin intersectii. Aceste prioritizari nu sunt
neconditionate, ci sunt numai pentru vehiculele aflate n ntarziere fata de graficul de drum. Implementarea unor sisteme de management al traficului urban s-a facut n unele cazuri n mod independent, n altele concertat, pe baza unor proiecte cu fonduri internationale si a unor demonstratori..
O problema, ce reprezinta de fapt o provocare adresata proiectantilor si implementatorilor de sisteme de management al traficului urban, este reteaua de drumuri. Retelele de drumuri din zonele centrale ale marilor orase sunt, de obicei, sufocate de cererea mare a fluxului de vehicule. Unele state, precum Marea Britanie au solutionat problemele congestiilor de
trafic n zona centrala prin restrictionarea accesului, pe baza introducerii unei taxe de congestie.
Ceea ce trebuie realizat, nainte de a ncepe instalarea unui sistem de management al traficului, este
studiul posibilitatilor de mbunatatire a retelei de drumuri (prin politicile de trafic, reasezarea fluxurilor
9

de trafic pe harta si reproiectarea geometriei intersectiilor, acolo unde acest lucru este necesar si posibil).
Sistemele UTC si PTM (Politici de Management al Traficului) existente la ora actuala nu sunt integrate
suta la suta, nca, n nici o implementare tehnica existenta n Europa sau n alte parti ale lumii. Tendinta
actuala n aceste domenii este de a proiecta ambele sisteme ntr-o abordare integrata, nca de la nceput.
Un studiu complet al retelei urbane de drumuri, realizat naintea procedurilor uzuale de proiectare
si instalare a unui sistem de management al traficului, va trebui sa cuprinda obtinerea de documentatii la scara a tuturor intersectiilor si drumurilor din aria de interes, analiza politicilor si strategiilor
de dezvoltare urbana ce afecteaza reteaua de drumuri si liniile mijloacelor de transport n comun, analiza statistica a incidentei accidentelor rutiere care afecteaza zone din reteaua analizata si obtinerea de
solutii pentru reducerea acesteia, studiu privind planul de investitii pentru sectorul de drumuri, studii
privind traficul rutier n zona de interes, studii urbanistice si sociale privind distributia populatiei din
zona, dupa aria de preocupari a acesteia. Pe baza analizei acestor informatii este necesar sa se defineasca
o serie de politici de management al traficului, de actiune n situatii normale si n situatii speciale.
Detectia vehiculelor rutiere n sistemele de management al traficului urban are o deosebita
importanta , deoarece principiile si dispozitivele utilizate reprezinta o veriga vitala pentru aceste sisteme. Functionarea, n general, a sistemelor de management al traficului rutier urban se bazeaza
pe captarea de informatii din reteaua de drumuri. Daca functia de detectie a vehiculelor nu are
loc, atunci efectul semnalizarii adaptive, produs de sistemul de management al traficului, va fi
mult mai slab dect cel asteptat. De asemenea, efectul economic al functionarii sistemului va fi
degradat n mod sever, iar cozile si ntrzierile vehiculelor vor fi mult mai mari dect n cazul
functionarii sistemelor de detectie. Exista mai multe sisteme de detectie disponibile, fiecare dintre acestea potrivindu-se n anumite situatii si prezentd o serie de avantaje si dezavantaje.
n cazul Bucurestiului, o provocare substantiala pentru sistemul de detectie este datorata mai
multor parametri, cei mai semnificativi dintre acestia, fiind cei ai conditiilor inadecvate ale suprafetei
de rulare pentru buclele electromagnetice si tendinta conducatorilor auto de a circula catre semafoare pe portiuni de drum, ce nu se ncadreaza neaparat n benzile de circulatie. Cu toate acestea, buclele inductive s-au dovedit printre cele mai sigure si mai precise detectoare de vehicule.
O alta categorie de senzori o reprezinta cei n infrarosu, sau PIR, ce sunt de genul
neintrusiv, ceea ce nseamna ca, pentru montarea lor, nu este necesara efectuarea de lucrari n carosabil sau ntreruperea traficului rutier. Lungimea cozilor acumulate se poate detecta, monitoriza si procesa n cazul sistemelor care au detectoarele amplasate n amonte.
Acest lucru este posibil, deoarece detectorul se afla amplasat n spatele cozii de vehicule.
Sectiunea 3.1: Sisteme inteligente de transport pentru informarea calatorilor
Aceasta este una dintre ariile n care s-au facut pasi considerabili. Furnizorii de servicii
ITS sunt capabili sa ofere informatii calatorilor prin intermediul diferitelor canale, att nainte ct
si n timpul calatoriei (prin dispozitive la bordul vehiculului, servicii web, panouri de mesaje,
kiosk-uri speciale, telefoane mobile, etc.), oferind suport pentru alegerea celui mai bun mod si a
10

celei mai bune rute, dar si informatii despre costurile calatoriei. Astfel, ITS ajuta la furnizarea
unui serviciu complet de calatorie, de la planificarea calatoriei pna la ghidarea pe o anumita
ruta si rezervarea biletelor si a locurilor de parcare. Legaturile cu serviciile turistice ofera servicii suplimentare, cum ar fi rezervari la hoteluri, informatii despre locuri de vizitat, etc.
Monitorizarea automata a traficului, conditiilor meteo si celor rutiere (Figura 2) face
posibila consilierea calatorilor n ceea ce priveste modificarea rutelor si schimbarea modului de transport.
Conducatorii pot fi, de exemplu, atentionati asupra congestiilor din
trafic si pot fi sfatuiti sa aleaga rute alternative sau sa foloseasca park and ride.

Figura 2: Interfata de monitorizare

Pasagerii transportului public pot fi informati despre timpul de sosire estimat la bordul vehiculului, n statii, pe telefonul mobil sau chiar pe Internet nainte de startul calatoriei (Figura 3).
Sistemele actuale sunt terminalele publice interactive,
birourile de informatii,
site-urile web,
terminalele mobile,
afisoarele din statii, afisoarele de la
bordul vehiculelor de transport public sau panourile cu mesaje variabile.
Toate sistemele telematice de informare pentru transportul public completeaza metodele
conventionale (mersul trenurilor, harti, etc.) prin furnizarea datelor, care sunt oferite, aproximativ, n timp real. Tendintele generale sunt sa ofere informatie n timp real utilizatorilor,
sa furnizeze toate datele pentru solutii multimodale, sa disponibilizeze informatia printr-o varietate de metode sau sa furnizeze date personalizate prin intermediul sistemelor interactive.

11

Figura 3: ITS n orase si aglomerari urbane

n acest scop se pot utiliza panourile de informare VMS-01 (Figura 4). Acestea, sunt echipamente de afisare (afisoare) de tip AlphaEclipse 2500, destinate n principal informarii stradale a publicului. VMS-01 se compune dintr-un panou de afisare alcatuit din 16 module de afisare (4 x 4),
12

care este introdus ntr-o incinta metalica, mpreuna cu elementele de comanda si alimentare. Rezolutia afisorului este de 64 x 128 pixeli (LED-uri). Informatiile afisate vizeaza ora, data, temperatura, mijloacele de transport public din zona adiacenta, descrierea sumara a traseelor acestora (cartierele din traseu, plus cteva puncte mai importante) si pot cuprinde orice mesaj text sau
imagini grafice. Panoul va avea pe margini un mesaj fix, continnd informatii despre proiect.
Pe spatele panoului, pe latimea acestuia, se va fixa o harta a zonei, de o anumita naltime.
Modulul de afisare al VMS-01 este celula de baza a afisorului si se compune dintr-o
retea de LED-uri de mare putere, avnd o rezolutie de 16 x 32 pixeli (LED-uri). Din punct
de vedere constructiv, este alcatuit din doua submodule montate alaturat pe o placa de circuit imprimat, mpreuna cu componente electronice discrete si conectori. Modulul de afisare
are o vizibilitate maxima aflata n interiorul unui unghi solid de 30 . Pentru a putea afisa
mesajele, afisorul trebuie sa fie cuplat la un calculator pe care sa ruleze software-ul AlphaNET.

Figura 4: Panouri de informare VMS-01

Sectiunea 3.2: Info-Kiosk
Info-kiosk-urile sunt terminale computerizate interactive pentru furnizarea de informatii de la
baze de date sau de pe Internet, localizate n terminalele de transport public sau n alte spatii publice. Acestea pot, de asemenea, furniza informatii turistice sau despre diverse evenimente. Ele trebuie sa fie accesibile persoanelor care se deplaseaza cu ajutorul scaunelor cu rotile. Trebuie sa existe
13

un spatiu liber de cel putin 1,4 - 1,5 m n jurul unui Info-kiosk. Daca spatiul este puternic luminat,
touchscreen-ul trebuie sa fie protejat cu un vizor. Trebuie sa existe un spatiu sub ecran, precum si un
raft pentru o mica geanta sau un crlig pentru bagaje sau pentru baston. naltimea corecta, pentru ca un
ecran sa poate fi utilizat de catre persoane n scaune cu rotile, este prezentata n figura 5 de mai jos.
Touchscreen-ul trebuie sa fie sensibil, o simpla apasare trebuie sa fie suficienta. Utilizatorul
trebuie sa primeasca o confirmare ca apasarea a fost nregistrata si o cautare a fost pornita, de exemplu o clepsidra sau o bara de ncarcare. Pentru a fi eliminate functiile eronate, trebuie sa fie eliminate repetarile automate (de exemplu, apasarile ndelungate). Trebuie sa existe un buton separat,
care sa faca posibila ntoarcerea la nceput sau la pagina principala. Touchscreen-ul trebuie sa aiba
cel putin 15.1 inch., iar fereastra utila nu trebuie sa atinga marginea fizica a afisajului (touchscreen),
pentru a fi astfel asigurata vizibilitatea fiecarui element afisat. Standardul recomanda utilizarea culorilor nchise pentru partea inferioara si cea superioara. Partea centrala trebuie sa aiba o culoare
deschisa. Vorbirea poate fi utilizata att pentru intrari (recunoasterea vocala) ct si pentru iesiri.

14

Figura 5: Pozitionare Info-kiosk

Utilizatorul are acces prin touchscreen-ul de 17 la fereastra principala care contine n
partea de sus o bara de meniu cu functiile principale ce pot fi selectate optional. Acestea permit accesul la informatiile RATB legate de serviciile oferite si alte informatii utile. Prin selectarea butonului de Informatii Generale se deschide o fereastra care cuprinde bare cu butoane
specifice, cu ajutorul carora sunt grupate informatiile de interes general, pentru un acces usor
si intituitiv. Acestea cuprind informatii alfanumerice preluate de pe site-ul RATB ce vizeaza
att serviciile oferite de regie ct si alte informatii de orientare pentru utilizatori, legate de localizarea unor obiective din Bucuresti (institutii publice, de cultura, de divertisment, etc).
Bara este alcatuita din 4 controale de tip Button, care ramn vizibile pe tot parcursul navigarii
si care mpart informatiile provenite din site-ul RATB n tot attea categorii: Trasee, Tarife, Adrese
Utile, Noutati. Prin apasarea butonului Trasee, utilizatorul are acces la toate rutele mijloacelor de
transport n comun puse la dispozitie de RATB, dar si la modificarile temporare de trasee datorate unor
lucrari sau altor motive. Selectarea controlului grafic Tarife permite accesul la informatiile legate de
tarifarea costurilor de calatorie, pe categorii de calatori, precum si o serie de informatii generale legate
de modul de obtinere a facilitatilor de transport, si de centrele de eliberare ale titlurilor de calatorie.
Butonul Adrese utile permite utilizatorului sa obtina informatii despre obiective de interes public din
Bucuresti, precum si modul n care poate fi folosit transportul public de suprafata pentru a fi regasite.
Sectiunea 3.3:
Sistem de management integrat al traficului de tramvaie
Functiile principale ale sistemului de management integrat al traficului de tramvaie
15

vizeaza identificarea si localizarea tramvaielor, monitorizarea numarului de Km parcursi pe o

perioada de timp solicitata, furnizarea de date n sprijinul activitatilor de ntretinere tramvaie si stabilirea datelor referitoare la intrari / iesiri n / din depou (Figura 6).
Implementarea
sistemului
are
urmatoarele
avantaje:
a) mbunatatirea transportului urban de calatori prin cresterea vitezei comerciale,
cresterea sigurantei n exploatare,
fluidizarea traficului prin respectarea graficelor
de mers, extinderea transportului urban alb si reconfigurarea spatiului comunitar
b) Impact economico-social, deoarece asigura siguranta si confort n circulatia urbana, cresterea numarului de calatori, reducerea costurilor de exploatare, eficientizarea flotei de tramvaie si realizarea unei economii de energie electrica si combustibil
c)
Impact
de
mediu,
ocupndu-se
cu
reducerea
noxelor
din
atmosfera
si
a
disconfortului
fonic,
scaderea
numarului
de
accidente
/
incidente
n
trafic si contribuind la ameliorarea si conservarea spatiului comunitar.

Figura 6: Principiul general de actiune

16

Functiile software-ului de management al traficului sunt urmatoarele:

a)
Generarea
si
gestionarea
unei
baze
de
date,
rezultate
din
introducerea
unor date de referinta ,
specifice traficului tramvaielor,
de catre operator
b) Realizarea protectiei parolate sau cu avertizari la introducerea acestor date specifice
c)
Generarea
si
gestionarea
unei
baze
de
date,
rezultate
din
datele
de
identificare
ale
tramvaielor,
primite
de
la
statia
fixa
d)
Protejarea
bazelor
de
date
fata
de
accesul
direct
al
operatorului,
n
vederea
pastrarii
tuturor
informatiilor
ncorporate
e) Vizualizarea interactiva, sub forma grafica, pe display-ul PC-ului din dispecerat, n timp
real, a trecerii tramvaielor prin statiile prestabilite si a ncadrarii n trafic a acestora
f) Afisarea pe display-ul PC-ului din dispecerat, generarea si editarea, la cererea operatorului, n timp
real, a unor informatii, continute n baza de date, sub forma unor rapoarte, statistici, diagrame.
Sectunea 3.4:
AIRS - Sistem de nregistrare a incidentelor auto
AIRS, produs si dezvoltat de Mitsubishi Electric, a fost premiat pentru siguranta rutiera la Tokyo datorita micsorarii ratei accidentelor ntr-o intersectie, cu pna la 50%.
Cu
un grad ridicat de precizie, AIRS poate nregistra conditiile de trafic nainte si dupa accident.
Sistemul AIRS este situat ntr-o zona comerciala aglomerata n Louisville, Kentucky
(USA). Frecventa accidentelor n acea intersectie era foarte mare, cu un trafic de aproximativ 32.000 de masini care treceau zilnic. Rezultatele nregistrarilor din intersectie au aratat ca
soferii care faceau stnga ilegal cauzau 50% din accidente. Datorita acestor date s-au luat masuri si au fost instalate semne aditionale n intersectie, scaznd numarul de accidente cu 50%.
O instalatie AIRS (Figura 7) consta ntr-o camera, un receptor audio si o cutie de comanda
pozitionate ntr-o intersectie unde frecventa accidentelor este ridicata. Receptorul audio este capabil sa detecteze sunete, cum ar fi scrtitul rotilor frnate, cnd un accident se produce, si totodata poate determina puterea, frecventa si forma undelor radio. Cnd un accident se produce,
o nregistrare audio-video a scenelor de dinainte si dupa accident este salvata n memoria interna
a cutiei de control si transmisa automat unei unitati VTR (video tape recorder videorecorder).
AIRS a fost conceput cu intentia de a aduce o contributie semnificativa n reducerea ratei accidentelor si mbunatatirea conditiilor de trafic n intersectiile unde accidentele au loc frecvent.

17

Figura 7: Instalatia AIRS

Sectiunea
3.5:
Sistemul
Inteligent
de
Management
al
Parcarilor
Complexitatea din ce n ce mai mare a functiilor ndeplinite de o cladire, combinnd spatii comerciale, birouri si spatii rezidentiale n cadrul aceleiasi constructii, a dus si la cresterea dificultatilor
de gestionare si supraveghere a parcarilor. Conducerea acestora necesita un efort uman ridicat.
Sistemele de control si supraveghere centralizata, pot fi integrate ntr-un sistem unic denumit Sistem de Management al Parcarilor (Parking Management System), ce reduce efortul necesar pentru conducere si duce la cresterea gradului de exploatare a parcarilor. Abordarea unitara a sistemului, prin conectarea tuturor echipamentelor la o retea de calculatoare, ofera posibilitatea gestionarii tuturor informatiilor provenite de la fiecare echipament sau punct de lucru
aflat n retea de catre un sever care centralizeaza toate evenimentele ntr-o baza de date unica.
Programe de calculator specializate pot furniza, n urma analizei informatiilor, rapoarte detaliate privind functionarea si gestionarea parcarii de catre personalul angajat. Prin conectarea
la internet, aceste informatii pot fi accesate si de la distanta , protejarea la accesarile neautorizate fiind facuta de de un program specializat care permite accesul doar persoanelor autorizate.
Acest Sistem Inteligent de Management al Parcarilor este foarte util, actionnd cu mult n afara
locului de parcare n sine. Astfel, ndrumarea n vederea parcarii ncepe cu mult timp nainte de locul parcarii (Figura 8). Sistemul Inteligent al Parcarilor le arata conducatorilor auto disponibilitatea reala / actuala a locurilor de parcare, cu zeci de Km nainte de parcarea n sine, cu o acuratete de 99,9%. Acest lucru
18

le permite conducatorilor auto sa ia o decizie potrivita si sa analizeze daca este necesar sau nu sa gaseasca
o parcare alternativa. n acest fel, se reduc problemele de trafic asociate tipului traditional de parcare.

Figura 8: Afisor ce indica timpul necesar pentru a ajunge la o parcare

Pe masura ce conducatorii auto se apropie de destinatia dorita, ei sunt informati despre numarul
de locuri existente din cadrul parcarii (Figura 9). Sistemul de Management al Parcarilor face posibila afisarea precisa, pe mai multe afisoare amplasate n locuri diferite, a informatiilor referitoare
la numarul de locuri disponibile pentru fiecare parcare din zona. Astfel, conducatorii auto pot
lua o decizie referitoare la locul n care vor parca, pe baza informatiilor oferite n timp real.

Figura 9: Numarul de locuri disponibile

Ceea ce face un Sistem Inteligent de Management al Parcarilor att de eficient, este faptul ca ofera date n timp real la fiecare nou punct de decizie. nainte de a intra ntr-o parcare,
conducatorul auto primeste informatii concrete, referitoare la numarul locurilor disponibile, pentru
fiecare nivel n parte (Figura 10). Astfel, acesta economiseste timp deoarece nu mai trebuie sa conduca ncet n vederea gasirii unui loc de parcare, putndu-se ndrepta direct spre nivelul indicat.
19

Figura 10: Afisarea de informatii despre locurile de parcare pentru fiecare nivel
Odata ce conducatorul auto ajunge la nivelul indicat, i se arata numarul de locuri disponibile, pe diferite sectoare (Figura 11). Afisoarele sunt esentiale n mentinerea fluidizarii traficului n interiorul parcarii.
Pe masura ce masinile intra si ies n si din aceste sectoare,
afisoarele sunt actualizate n timp real, ceea ce asigura utilizarea optima a locurilor disponibile.

Figura 11: Afisarea numarului de locuri disponibile pe un sector

Cu ajutorul senzorilor de detectie, conducatorul auto poate naviga cu usurinta pe nivelul parcarii, pna ajunge la locul disponibil. Senzorul de detectie, de deasupra unui loc de parcare, afiseaza o
lumina verde daca locul este disponibil si o lumina rosie imediat ce locul se ocupa (Figura 12). Informatiile se transmit printr-un lant ntreg de semnale, n vederea oferirii sistemului de informatii actuale.

20

 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData

Figura 12: Lumina afisata de senzori n functie de disponibilitatea locului de parcare
Sistemul Inteligent de Management al Parcarilor este controlat de programe create / emise de dispozitive inteligente. Software-ul Sistemului Inteligent de Management al Parcarilor functioneaza perfect
cu reteaua senzorilor individuali si permite accesul la sistem (Figura 13) prin intermediul unui singur
centru de control, ce permite vizualizarea a ceea ce se ntmpla la fiecare nivel / pas al sistemului.

Figura 13: Software-ul Sistemului Inteligent de Management al Parcarilor

Acest Sistem Inteligent de Management al Parcarilor are numeroase beneficii, printre care:
21

 Controlul si supravegherea asistata de calculator a unor resurse

Sistemul de supraveghere video a parcarii
Sistemul de iluminare
Controlul punctelor de acces
Obtinerea de informatii complexe privind gradul de ocupare a spatiilor
Automatizarea accesului.
De asemenea, beneficii importante sunt obtinute si prin:
Reducerea numarului personalului destinat parcarii
Reducerea consumurilor energetice
O mai buna gestionare a gradului de ocupare a parcarii
Cresterea gradului de ncredere a clientilor.
Sectiunea
3.6:
Aplicatii
ITS
pentru
autovehicule
O serie de automobile produse de concernul american General Motors beneficiaza de afisarea
pe parbriz a informatiilor de stare ale automobilului (Figura 14), o tehnologie implementata de
companile Asahi Glass, Nippon Seiki si DuPont Automotive. Este reprezentat de un strat special intercalat ntre cele doua fete ale parbrizului, care se comoprta ca un ecran atunci cnd primeste, sub
forma de impulsuri electrice, informatiile de stare ale autovehiculului. Stratul este un material transparent pe baza de butiral polivinilic produs de compania DuPont Automotive, filiala DuPont Butacite
R
(DuPont Butacite ).
Stratul se numeste Pana DuPont (DuPont Wedge), datorita aspectului sectiunii transversale a acestuia. Acest tip de afisaj reprezinta una din dotarile standard ale automobilelor de
serie Chevrolet Corvette Z06 si Cadillac XLR, dar este oferit si ca dotare optionala pentru automobilele
Pontiac Grand Prix, Cadillac STS. Astfel, se proiecteaza, pe parbrizul automobilului, datele provenite de
la sistemul de navigatie iar traseul ramne n totalitate n cmpul vizual al soferului. Afisajul are 3 tipuri
de setari: Strada, Cale 1 si Cale 2, care sunt selectabile din butonul de control al modului de afisaj, iar
n total sunt 10 combinatii ale informatiilor de stare, pe care soferul le selecteaza pentru a fi proiectate.
Printre acestea se numara viteza automobilului, turatia motorului si un ghid de schimbare a celor sase
trepte ale cutiei de viteze manuala, precum si temperatura apei din radiator sau presiunea uleiului de
motor. Pozitia pe parbriz si luminozitatea imaginii virtuale pot fi modificate dupa preferintele soferului.

22

Figura 14: Afisarea pe parbriz a informatiilor de stare ale automobilului

Un accelerometru afiseaza n timp real acceleratiile laterale n modurile 2 si 3 de
functionare a afisajului, el fiind disponibil pentru automobilele dotate cu schimbator automat a
celor 6 trepte din anul 2006.
Astfel, tastele din spatele volanului pun n evidenta un indicator luminos special pentru verficarea starii cutiei de viteze.
Indicatorul se aprinde doar
n modul Sport al cutiei, cnd este necesara folosirea paletelor schimbatorului de pe volan.
Parcarea laterala (Figura 15) este o problema pentru multi conducatori auto, amplificata si din cauza lipsei de locuri de parcare din orasele supraaglomerate. n principiu este o
manevra usoara dar, care poate duce la blocarea cirulatiei, nervi si automobile avariate. Din
fericire, tehnologia are un raspuns - automobile care se parcheaza singure. Imaginati-va sa
gasiti un loc de parcare perfect, dar n loc sa parcati prin ncercari succesive, apasati un buton si masina face totul n locul dumneavoastra.
Aceeasi tehnologie poate fi folosita pentru sisteme anticoliziune si probabil n viitor pentru automobilele care se conduc singure.

23

Figura 15: Realizarea unei parcari laterale

Producatorii de automobile ncep sa produca automobile dotate cu acest sistem pentru ca exista cerere din partea consumatorilor.
Parcarea laterala este,
de obicei, cea mai temuta manevra, dar si cea mai folosita manevra n orasele
mari.
Eliminarea stresului si dificultatea acestei actiuni pare foarte avantajoasa.
Acest sistem poate ajuta si la rezolvarea problemelor cu parcarea si traficul n zonele urbane foarte aglomerate. Uneori parcarea automobilului n spatii mici este limitata de ndemnarea
soferului. Un automobil, dotat cu acest sistem, poate parca n aceste spatii indiferent de sofer.
Acest lucru face ca locurile de parcare sa fie mai libere prin faptul ca mai multe automobile
pot parca ntr-un spatiu limitat. n final, sistemul poate diminua drumurile facute la un service
auto pentru a ndrepta sau revopsi partile avariate mostenite prin manevra de parcare laterala.
Sistemul automat este folosit n special la parcarea laterala (desi exista automobile care se
24

parcheaza automat si n garaj). Parcarea laterala necesita gararea paralela folosind o curba si alinierea
cu alte automobile. Majoritatea oamenilor necesita cu 2 metri mai mult dect lungimea propriului automobil pentru a parca ca la carte, iar unii soferi experimentati o pot face ntr-un spatiu mai mic.
Sistemul este prezent pe piata , nu este complet autonom, dar usureaza mult parcarea laterala.
Soferul

nca trebuie sa controleze viteza automobilului prin apasarea pedalei de frna. Folosind sistemul
de control al directiei, automobilul ntoarce rotile automat si se pozitioneaza n spatiul de parcare. Cnd
automobilul a mers suficient de mult cu spatele un semnal anunta conducatorul ca trebuie sa opreasca si sa
selecteze o viteza pentru deplasarea cu fata pentru a finaliza procedura (Figura 16). n final, un alt semnal
(la Toyota Prius Figura 17, este o voce de femeie) l anunta pe sofer ca parcarea laterala este finalizata.

25

Figura 16: Selectarea unei viteze de catre sofer

Figura 17: Toyota Prius
Fiecare sistem are un set de senzori prin care simte obiectele aflate n vecinatatea automobilului. Unele sisteme au acesti senzori distribuiti n bara din fata si spate, senzori ce
actioneaza ca emita tori, dar si ca receptori de semnale. Senzorii transmit unde care se lovesc
de obiecte si se ntorc, iar calculatorul masoara timpul n care acestea se ntorc pentru a calcula distanta (principiu asemanator sonarului). Alte sisteme au camere montate n bari sau folosesc un radar pentru a detecta obiectele din jur. Rezultatul este acelasi: automobilul detecteaza
celelalte vehicule parcate, marimea locului liber si distanta curbei pe care trebuie sa o faca.
nsa, multor oameni le face placere sa conduca si, de aceea, le-ar fi greu sa lase controlul vehiculului n seama unui calculator, chiar daca ar fi mai sigur. Siguranta calitatii acestor produse este,
26

de asemenea, un factor ce trebuie luat n considerare. Cu toate astea, tehnologia nu este prea departe iar, n viitorul apropiat, atentia este ndreptata catre producerea unor vehicule total autonome.
Sectiunea
4:
Arhitectura
ITS
Din definitiile date Sistemelor Inteligente de Transport, se poate observa faptul ca pentru
realizarea functiilor cerute acestor sisteme este necesara integrarea unor sisteme de natura diferita ntr-un sistem unic. Sistemele Inteligente de Transport sunt sisteme integrate, de complexitate ridicata, acest fapt implicnd o abordare specifica n proiectarea si dezvoltarea unor astfel de
sisteme. Complexitatea Sistemelor Inteligente de Transport genereaza nevoia definirii si realizarii
unei Arhitecturi ITS. Complexitatea sistemelor ITS poate fi privita din mai multe perspective:
a) Sistemele ITS sunt sisteme integrate (sisteme mari, cu numar mare de subsisteme si componente), astfel nct, sistemul integrat, ca ntreg, trebuie sa reprezinte mai mult dect suma elementelor componente
b) Exista multe relatii de cooperare ntre numerosii participanti la astfel de sisteme (prin
participant ntelegndu-se acea entitate economica, persoana fizica sau juridica, care
doreste dezvoltarea de astfel de sisteme autoritati locale, operatori de infrastructura,
care efectiv dezvolta sisteme ITS furnizori de componente, furnizori de elemente de infrastructura, care utilizeaza Sistemele Inteligente de Transport calatori, transportatori
de marfa si care reglementeaza domeniul ITS guverne nationale, Uniunea Europeana)
c) Interese comerciale de natura diferita (servicii publice si servicii comerciale)
d)
Existenta
activitatilor
multidisciplinare
(software,
electronica,
inginerie
de
trafic,
comunicatii,
tehnologia
informatiei,
etc)
e) Implicarea diversilor producatori / tehnologii la construirea sistemelor integrate.
Toate aceste aspecte, prezentate mai sus, fac aproape imposibila proiectarea si dezvoltarea Sistemelor Inteligente de Transport fara definirea unei arhitecturi ITS. Aceasta arhitectura trebuie sa asigure, pe lnga definirea specificatiilor privind comunicarea ntre subsistemele componente ITS, si o conceptie comuna asupra acestor subsisteme, fara de care
nu se poate vorbi de o integrare consistenta a sistemului care le contine (Figura 18).

27

Figura 18: Integrarea armonioasa a sistemului ITS

Obiectivele definirii si dezvoltarii arhitecturii Sistemelor Inteligente de Transport pot fi grupate
n doua mari categorii: sa faciliteze ntelegerea att a problemei ct si a solutiilor sale (sa fie capabila sa prezinte ntregul - Sistemul Inteligent de Transport - ca fiind mai mult dect suma partilor componente si sa satisfaca aspiratiile participantilor la dezvoltarea de astfel de sisteme) si sa furnizeze o
baza stabila de proiectare si dezvoltare pentru sistemele ITS (care sa poata fi realizate si care sa poata
lucra pentru satisfacerea aspiratiilor celor implicati n dezvoltarea unor astfel de sisteme). Avnd n
vedere aceste obiective, arhitectura sistemului ITS poate fi definita ca fiind un cadru de nivel nalt
(sau conceptie de nivel nalt) care descrie sistemul integrat ca ntreg si ofera ntelegerea solutiilor pe
care sistemul le poate oferi, prin intermediul functiilor si componentelor sale, problemelor generate
de catre aspiratiile participantilor la dezvoltarea sistemelor ITS. Astfel arhitectura ITS descrie minimul necesar pentru ca un astfel de sistem sa aiba functionalitatea ceruta si nu maximul posibil.
Arhitectura ITS specifica schimbul de informatii si managementul controlului pe diferite niveluri,
asa cum este prezentat n modelul multinivel din figura 19. Exista mai multe modalitati de definire
a acestor niveluri. Managerii din domeniul transporturilor au nevoie de mai multe informatii, privind
arhitectura sistemului, referitoare la nivelurile superioare (nivelurile 2 si 3), care sunt orientate spre organizarea sistemului. Nivelurile inferioare sunt orientate spre proiectarea si ingineria detaliata a sistemului.
Nivelul 3 al arhitecturii trebuie sa reflecte constrngerile din lumea reala care opereaza
asupra organizatiilor de transport si cerintele privind proprietatile sistemului, precum interoperabilitatea dintre organizatia implicata si mediu totodata si controlul informatiei furnizate de or28

ganizatia respectiva.
Acesta mai poate evidentia locul si momentul n care trebuie modificate sau schimbate structurile organizationale existente n scopul furnizarii de servicii ITS.
Nivelul 3 al arhitecturii stabileste cadrul de lucru pentru nivelul 2 al arhitecturii ITS.

Figura 19: Modelul multinivel al arhitecturii ITS

Nivelul 2 al arhitecturii ITS prezinta proprietatile sistemelor care opereaza ntro singura organizatie si ia n considerare caracteristicile existente si viitoare ale sistemului.
Structurile existente privind responsabilitatile n cadrul organizatiei si sistemele ITS
care functioneaza pe baza acestora pot fi obiectul unor modificari considerabile n timp.
Nivelul 1 al arhitecturii ITS este orientat spre proiectarea sistemului. La acest nivel,
este definita structura sistemului.
Astfel, functiile ITS sunt grupate pentru implementare
si sistemul informational este descompus logic n subsisteme, n scopul de a fi proiectate
la nivelul 0.
Sunt alese tehnologii specifice care vor fi indicate doar la nivelul 0.
29

Nivelurile
1-3
ale
arhitecturii
ITS
sunt
independente
de
tehnologie,
fiind
relativ
stabile
n
raport
cu
modificarile
tehnologice.
Mai jos, n figura 20, este prezentata schita unei arhitecturi ITS, unde CCTV reprezinta televiziunea
cu circuit nchis (Closed Circuit Television), VMS este panoul cu mesaje variabile (Variable Message
Sign) si HAR se refera la informatiile radio pentru autostrazi (Highway Advisory Radio). n acest
mod, din momentul n care au fost alese serviciile ITS, solutia de operare poate fi specificata pna
la cel mai mic detaliu, lund n considerare responsabilitatile privind furnizarea acestor servicii.

30

Sectiunea

4.1:

Figura 20: Schita unei arhitecturi ITS

Tipuri
de
arhitecturi

31

ITS

Arhitectura
ITS
defineste
diferite
puncte
de
vedere
asupra
unui
sistem.
Aceste puncte de vedere sunt denumite arhitecturi,
ca de exemplu:
arhitectura functionala, arhitectura fizica arhitectura organizationala, etc.
1)
Arhitectura
functionala
La cel mai nalt nivel de prezentare al unei arhitecturi functionale, aceasta este formata dintr-un numar
de domenii functionale. Fiecare domeniu este identificat printr-un nume si un numar. Functionalitatea fiecarui domeniu este prezentata prin functii. Exista doua tipuri de functii si anume:
a) Functiile de nivel nalt - sunt divizate n subfunctii, pentru a se realiza o ntelegere mai
facila a lor. Unele dintre acestea pot fi la rndul lor functii de nivel nalt, avnd un oarecare
grad de complexitate, sau functii de nivel inferior propriu-zise, asa cum se prezinta n continuare. Functiile de nivel nalt rareori satisfac direct necesitatile utilizatorilor prin ele nsele, dar ntotdeauna satisfac aceste necesitati prin intermediul functiilor de nivel inferior care le compun.
b) Functiile de nivel inferior - fiecare functie are propriul nume, la fel ca si domeniile functionale. Acest
nume contine un verb n structura sa si este o expresie a ceea ce face functia respectiva. Astfel, o functie
cu numele administreaza vehiculele de urgenta va oferi acea functionalitate ce permite managementul
operarii vehiculelor de urgenta . Domeniile functionale sau functiile de nivel nalt, pot include depozite
de date ce sunt folosite pentru a pastra datele utilizate de mai multe functii de nivel nalt dintr-un domeniu
sau de functiile de nivel inferior dintr-o functie de nivel nalt. Fiecare depozit de date va avea facilitatile
de management corespunzatoare (de exemplu controlul citirii / scrierii, crearea jurnalelor, salvarea de
siguranta , etc.). Aceste facilitati trebuie sa acopere toate necesitatile de comunicatie, mai ales n cazul n
care baza de date este folosita de functii pe care arhitectura fizica le-a plasat n alt loc. n multe cazuri,
fluxurile de date care cer ca datele sa fie furnizate de depozitele de date sau care confirma ca datele au
fost scrise n baza de date, nu sunt vizibile, desi se presupune ca aceste fluxuri exista si sunt folosite.
nlantuirea functiilor se face prin intermediul fluxurilor de date. Acestea permit transmiterea datelor de la o functie la alta, la sau de la depozitele de date, la sau de la terminale.
Terminalul reprezinta interfata dintre arhitectura si mediul exterior, asigurnd fluxul de date de
la mediul exterior spre arhitectura sistemului si de la aceasta catre mediul exterior. Un terminal poate fi o entitate umana, un sistem sau o entitate fizica de la care pot fi obtinute date.
2)
Arhitectura
logica
Arhitectura logica face parte din domeniul nivelului 1 reprezentat n figura Model multinivel
al arhitecturii ITS. Arhitectura logica prezinta procesele si fluxul informational dintre procese.
n dezvoltarea arhitecturii logice sunt examinate aspectele comune din cerintele functionale ale
diferitelor servicii utilizator, astfel nct cerintele comune pot fi grupate n acelasi set de procese.
n figura 24 este prezentata, ca exemplu, o arhitectura logica de nivel nalt. Sagetile
indica directiile fluxului de date care sunt necesare pentru a efectua serviciile selectate.
Cercurile reprezinta grupuri de procese care sunt prezentate mult mai detaliat pe
nivelurile inferioare ale arhitecturii logice.
Pe nivelurile cele mai de jos, cercurile de32

scriu prelucrarea de date si algoritmul necesare pentru detectarea automata a incidentelor.

n arhitectura logica grupurile de procese, prezentate prin cercuri, nu implica
nici o alocare a responsabilitatilor organizationale, dar ele indica faptul ca functia specificata trebuie sa fie efectuata si sa interactioneze cu alte functii.
Rolul important
al arhitecturii logice este de a descrie modul n care sistemul trateaza anomaliile.
3)
Arhitectura
fizica
Arhitectura fizica, orientata pe proiectarea sistemului, distribuie procesele definite de
arhitectura logica a subsistemelor fizice, pe baza specificatiilor proceselor functionale
si a locului unde trebuie efectuate functiile.
Arhitectura fizica distribuie procesele n subsisteme fizice, lund n considerare responsabilitatile institutionale.
O
schema de nivel nalt a unei arhitecturi fizice nationale este prezentata n figura 24.
Interfetele dintre cele patru subsisteme ale arhitecturii fizice sunt indicate n figura. Fluxul de
date dintre subsisteme se efectueaza prin intermediul celor trei tipuri de mijloace de comunicare.
Fiecare tara sau regiune trebuie sa stabileasca propriile sale necesitati si cerinte utilizator n momentul nceperii elaborarii unei arhitecturi ITS nationale sau regionale. Anumite cerinte locale pot diferi
de la o tara la alta. O arhitectura fizica defineste si descrie modul n care componentele arhitecturii
functionale pot fi grupate, pentru a forma entitati fizice. Principalele caracteristici ale acestor entitati
sunt faptul ca ele furnizeaza unul sau mai multe dintre serviciile ce sunt cerute de catre necesitatile
utilizatorilor si faptul ca ele pot fi create. Acest proces de creare poate implica entitati fizice, cum ar
fi structuri amplasate pe drum si diferite forme de echipamente, entitati care nu sunt fizice, cum ar fi
software-ul, sau combinatii ale celor doua. n arhitectura fizica ITS (Figura 21) aceste entitati fizice sunt
numite sisteme etalon. Toate sistemele etalon pot fi compuse din doua sau mai multe subsisteme.
Un subsistem, executa una sau mai multe sarcini definite si, poate fi oferit ca un produs comercial.
Fiecare subsistem poate fi compus din una sau mai multe parti ale arhitecturii functionale
(functii si depozite de date) si poate comunica cu alte subsisteme si cu unul sau mai multe
terminale.
Aceste comunicatii pot fi furnizate prin folosirea fluxurilor fizice de date.
4)
Arhitectura
organizationala
Responsabilitatea pentru implementarea sistemelor ITS trebuie sa fie mpartita ntre diferite organizatii si ntre diferite departamente de management din cadrul acestor organizatii, n functie de scopuri si cerinte. Arhitecturile logice si fizice trebuie sa fie transpuse ntr-o arhitectura organizationala care este relevanta pentru nivelul local. Arhitectura organizationala este utilizata pentru dezvoltarea si explicarea responsabilitatilor si a interactiunilor functionale dintre organizatii publice, private sau parteneriate public / privat. Arhitectura organizationala este dezvoltata prin asigurarea entitatilor locale din arhitectura logica a unui model organizational. Modelul de referinta european
GERDIEN (date generale referitoare la drumurile europene si reteaua de schimb a informatiilor)
este un model organizational care subliniaza dimensiunea grafica, aratnd unde este furnizat efectiv un serviciu ITS. Impactul dintre componentele organizationale este prezentat prin legaturi.
33

Figura 22, care arata nivelurile domeniilor geografice, este prezentata cu intentia de a se indica
cu claritate zona de actiune pentru fiecare functie sau serviciu ITS, din punct de vedere al nivelului
geografic. Din momentul n care acest lucru este clar, trebuie sa reiasa limpede cum este necesar sa
interactioneze doua sisteme de management. n exemplul dat n figura 22, doua sisteme vecine de management al autostrazii au conexiuni la nivelul superior pentru dirijarea traficului pe distante mari. La
nivelul inferior urmator, doua regiuni nvecinate colaboreaza pentru dirijarea traficului vizitatorilor dintro regiune care participa la evenimente care au loc n cealalta regiune. Din momentul n care au fost
luate decizii la acest nivel, aceste decizii pot fi transformate n comenzi n interiorul fiecarei regiuni,
influentnd nivelurile lor inferioare corespunzatoare, ceea ce nu necesita comunicatii directe ntre ele.

34

Figura 21: Arhitectura fizica nationala ITS

35

Figura 22: Un model geografic ierahic

n figura 23, sunt reprezentate patru sisteme de management sub forma de stive,
cu interactiunile asociate.
Modelul organizational orientat geografic prezinta localizarea,
marimea impactului si interactiunile dintre organizatii pe nivelurile geografice specifice.
n aceasta figura UTMS reprezinta sistemul de management al traficului urban (Urban Transport Management System), ATMS vizeaza sistemul avansat al traficului (Advanced
Traffic Management System) si EMS arata sistemul de management al urgentelor (Emergency Management System).
Modelul organizational prezentat n figura de mai jos poate
fi extins pentru a include relatii conceptuale, sistemul de management al traficului urban
(UTMS Urban Traffic Management System) si sistemul de management al urgentelor.

36

Figura 23: Un model organizational pentru ITS

37

0x08

graphic:

StrangeNoGraphicData

38

5)

Arhitectura

de

referinta

Arhitectura de referinta a sistemului de control si informare n transporturi este o arhitectura orientata pe obiect pentru sistemele de tip ITS, dezvoltata de Organizatia Internationala de Standardizare Comitetul tehnic 204 (ISO TC 204) pentru utilizare la nivel international. n momentul n care grupul de lucru a initiat acest proiect, mai multe ta ri dezvoltasera deja arhitecturi ITS, ceea ce poate conduce la standarde si implementari incompatibile.
Arhitectura de referinta TICS (Transport Information and Control System Sistem de control si
informare n transporturi) a ISO se bazeaza pe intrari de la toate arhitecturile regionale, n special arhitectura nationala a Statelor Unite (US National Architecture), marele proiect japonez (Japanese Grand
Design) si arhitecturi elaborate n cadrul proiectelor CEN (Comitee Europeen de Normalisation Comitetul European de Standardizare) si DRIVE n Europa. Obiectivul este facilitarea dezvoltarii armonioase
si interoperabile, la nivel international, a ITS prin intermediul unei arhitecturi de referinta comune.
Deoarece aceasta arhitectura este o arhitectura de referinta , ea nu poate fi utilizata
la nivel de detaliu atunci cnd se face referire la documentele de intrare, cum poate fi
utilizata, de exemplu, arhitectura nationala a Statelor Unite.
Ea nu intentioneaza sa nlocuiasca arhitecturile regionale, ci mai curnd sa promoveze, la nivel international armonizarea eforturilor care se depun privind arhitectura si standardizarea.
Arhitectura de referinta este compatibila cu arhitecturile regionale existente dezvoltate cu metodologii alternative.
Arhitectura de referinta TICS (Figura 25) este un model al sistemului informatic si al relatiilor
sale care sprijina managementul si executarea resurselor de transport rutier ntr-un mediu integrat. A
fost aleasa o abordare orientata pe obiect bazata pe tendintele actuale ale tehnologiei informatiei.
Arhitectura
de
referinta
TICS
este
conceputa
pe
baza
modelarii
vizuale a sistemelor orientate pe obiect si bazata pe componentele specificate n limbajul unificat de modelare (UML Unified Modelling Language).

39

Figura 25: Caz de utilizare la nivel nalt a arhitecturii de referinta TICS

Sectiunea
4.2:
Arhitecturi
ITS
la
nivel
national
Scopul central al realizarii cu succes a unui ITS la nivel national este stabilirea unei arhitecturi ITS unificate. Daca arhitectura este proiectata cu minutiozitate, ea va asigura dezvoltarea unui
sistem compatibil la nivel national, care sa conecteze toate modurile de transport. Arhitectura ncurajeaza realizarea de standarde nationale, pentru a promova calatoriile ntre orase si miscarea marfurilor la nivel national, mpiedicnd n acelasi timp zonele locale sau regionale sa dezvolte implementari ITS incompatibile. Arhitectura nationala ITS permite agentilor economici tinta sa adopte elemente ITS ntr-o maniera si ntr-un cadru de timp ales de ei, permitnd ca aceste elemente sa fie
livrate de mai multi furnizori si servind ca baza pentru standarde care pot reduce eforturile depuse de
grupurile de agenti economici tinta ce pot accelera procesul de introducere a produselor si serviciilor
ITS si pot reduce riscurile ntmpinate de sectorul privat n dezvoltarea acestor produse si servicii.
Baza arhitecturii ITS o reprezinta setul de 32 servicii utilizator, definit de ISO. Serviciile utilizator reprezinta un spectru larg de servicii, incluznd sisteme avansate pentru vehicule, managementul transportului si servicii de plata electronica.
Obiectivul programului
national pentru dezvoltarea unei arhitecturi ITS este unificarea si organizarea serviciilor utilizator si promovarea standardelor care asigura aceeasi functionare a sistemului n ntreaga tara.
Arhitectura ITS nationala furnizeaza o structura comuna pentru proiectarea sistemelor de tip
ITS. Ea defineste cadrul n care se pot dezvolta diferitele moduri de abordare ale proiectarii sistemelor
ITS, fiecare dintre acestea fiind realizat pentru rezolvarea necesitatilor regionale specifice, mentinnd
n acelasi timp beneficiile unei arhitecturi comune n cadrul sistemelor actuale ct si a celor planifi40

cate. Arhitectura ITS nationala defineste functiile (de exemplu, controlul semnalelor de trafic, managementul autostrazilor sau managementul incidentelor) ce trebuie sa fie ndeplinite de catre componente sau subsisteme, locul n care se gasesc aceste functii (la marginea drumului, n centrul de
management al traficului sau n vehicul), interfetele si fluxurile de informatii dintre subsisteme, precum si cerintele de comunicatii pentru fluxurile de informatii (comunicatii prin cablu sau radio).
Arhitectura ITS nationala poate aduce beneficii pe termen scurt precum economisirea de timp
si bani n dezvoltarea unui proiect, de la faza de concepere pna la implementarea acestuia, deoarece
furnizeaza un punct de pornire pentru dezvoltarea cerintelor functionale si a specificatiilor sistemului,
realizeaza corelatia ntre necesitati si probleme pentru serviciile ce trebuie sa fie efectuate (prin aceasta
asigurnd, pentru un proiect, posibilitatea de urmarire a necesitatilor generale de transport), ilustreaza
eficienta ce poate fi cstigata prin eliminarea implementarilor redundante de functii similare, ofera o lista
extinsa a organizatiilor de transport (prin realizarea corelatiei dintre functiile pe care le executa acestea,
cu numele subsistemelor corespunzatoare din arhitectura ITS nationala) cu care ar trebui sa discute o
organizatie, n timpul planificarii initiale a unei implementari, identifica interfetele si schimburile de date
ce trebuie sa fie incluse (de exemplu, schimburi de date ntre subsistemele de management al traficului si
cele amplasate de-a lungul drumului), furnizeaza o verificare a produsului de catre contractorul proiectarii
(n cazul n care contractorului i se cere sa demonstreze folosirea arhitecturii ITS si relatia dintre aceasta
si proiectarea oferita), ajuta la reducerea necesitatii unor schimburi costisitoare ntr-o faza trzie a procesului de proiectare si implementare, furnizeaza estimari aproximative ale costurilor pentru un spectru
larg de echipamente si servicii ITS, ce pot fi folosite la calcularea costurilor initiale ale proiectului si
furnizeaza o perspectiva pentru identificarea serviciilor si functionalitatilor care nu au fost luate n considerare initial, necesare n mod curent si care sunt posibile. Astfel, se furnizeaza o lista a capacitatilor
viitoare, ce pot fi planificate de acum, ca o anticipare a necesitatilor viitoare (de exemplu, se poate planifica, pentru un furnizor de informatii, distribuirea informatiilor de trafic sau de alt tip de diversi abonati).
De asemenea, un alt avantaj este acela ca defineste tipul de informatii ce trebuie partajate de aceste
organizatii. Organizatia poate folosi informatiile ca o lista de verificare n planificarea proiectului si n
discutiile cu celelalte grupuri tinta, pentru a arata cum pot participa acestea la partajarea informatiilor.
Un ultim beneficiu pe termen scurt, se refera la faptul ca reprezinta un bun punct
de plecare sau model pentru dezvoltarea arhitecturii care va directiona strategia de desfasurare a unui anumit proiect.
Astfel, pornind de la arhitectura ITS nationala se pot nlatura functiile si fluxurile de informatii ce nu sunt potrivite si apoi se pot include modificari sau suplimentari, pentru satisfacerea cerintelor si consideratiilor specifice locale.
Utilizarea arhitecturii ITS nationale si standardelor ITS va furniza, de asemenea, mari beneficii pe termen lung. Acestea vor aduce un cstig att la nivel national, ct si regional si anume:
a) Interoperabilitate - arhitectura ITS nationala specifica standardele care sunt necesare pentru
asigurarea interoperabilitatii si componentele carora li se adreseaza; de regula aceste componente
sunt de tip interfata ntre componente de tipul prelucrare, memorare date, comunicare, mediu ex41

tern. Solutiile inovatoare utilizate n definirea arhitecturii pot contribui la dezvoltarea standardelor existente suport pentru asigurarea interoperabilitatii ntre componente sau ntre sisteme.
Utilizarea
interfetelor
standard
va
asigura,
la
nivel
national
si
regional,
interoperabilitatea
si
interschimbabilitatea
sistemelor
si
dispozitivelor utilizate n managementul calatorilor prin intermediul sistemelor ITS.
2) Competitie mai buna - prin solicitarea utilizarii de standarde deschise, se va
putea raspunde cerintelor arhitecturii de catre mai multi vnzatori / furnizori care respecta standardele.
Totodata, pot fi obtinute sprijin si actualizari din mai multe surse,
evitndu-se problema blocarii la o singura sursa, implicnd cresterea competitiei.
3) Costuri mai mici - costurile de termen lung ale dezvoltarii se vor diminua prin economiile facute
datorita echipamentului si produselor ITS gata fabricate si a competitiei dintre mai multi furnizori.
4) Posibilitatea de extindere viitoare - prin proiectarea ntr-un cadru comun si utilizarea unor standarde deschise, se poate crea un mediu care integreaza sistemele ITS vechi cu sistemele ITS noi
si se permite adaugarea unor functii noi, atunci cnd acest lucru este dorit sau este necesar.
5) Integrare mai buna ntr-un sistem de transport - natura deschisa si structura arhitecturii nationale ITS si utilizarea unor componente care sa respecte standardele vor facilita integrarea componentelor complexe ale managementului traficului cu componentele
altor sisteme de tip ITS. O integrare mai buna a sistemelor proprii diverselor organizatii va permite o partajare efectiva a informatiei si o utilizare mai eficienta a resurselor.
Capitolul 2
Senzori si traductoare
Sectiunea 1: Definire si ncadrare n literatura de specialitate
n
scopul masurarii marimilor fizice
ce
intervin ntr-un proces
tehnoeste necesara, n general, convertirea acestora n marimi de alta natura
ce pot fi introduse cu usurinta ntr-un circuit de automatizare.
Elementul care permite convertirea unei marimi fizice de obicei neelectrica ntr-o
alta marime fizica de obicei electrica dependenta de prima, n scopul introducerii acesteia ntr-un circuit de automatizare, se numeste traductor. De exemplu, o temperatura sau

logic,
fizica,

o presiune

sunt convertite n marimi de

natura elec-

trica - tensiune, curent electric - proportionale cu marimile generale,

care pot fi utilizate

si prelucrate de celelalte elemente de automatizare

42

ale sistemului de reglare automata (SRA) - comparatoare, regulatoare automate, etc.

Structurile de masurare destinate evaluarii marimilor neelectrice includ, ntotdeauna, cel putin
un traductor (mijloc de masurare care asigura conversia suportului informational al marimilor de masurat). Masurarea electrica a marimilor neelectrice impune ca suportul energetic al marimii masurate sa
fie unul electric. Transmisia informatiei se simplifica, iar precizia de masurare se amelioreaza. Devin
posibile masurarea marimilor neelectrice cu sisteme automate cu semnal unificat (bucla de curent, linii
de tensiune sau modulatie n frecventa ) si realizarea sistemelor de reglare automata. Conversia de suport
informational la nivelul unui traductor nseamna schimbarea naturii marimii purtatoare de informatie,
marimea de intrare si marimea de iesire din traductor fiind de natura diferita. Daca marimea de iesire
este electrica, traductorul se numeste electric. Traductoarele electrice sunt cele mai raspndite datorita
facilitatilor lor de prelucrare complexa (fiind incluse obligatoriu n orice sistem de masurare automata).
Traductoarele pot fi proiectate pentru orice marime neelectrica prin alegerea unui material corespunzator pentru elementul sensibil (datorita structurii electronice a materiei, orice variatie ntr-un
parametru neelectric va avea ca efect o variatie corespunzatoare a unui parametru electric). Trebuie
mentionat ca o anumita marime neelectrica poate fi detectata cu ajutorul mai multor tipuri de senzori. De
exemplu, deplasarea poate fi convertita n variatie de rezistenta , de inductanta , de capacitate electrica etc.
Astfel, traductorul este un dispozitiv de automatizare care stabileste o corespondenta ntre marimea de masurat (ce poate fi de orice natura sau domeniu de variatie) si o marime
de natura data, avnd un domeniu de variatie calibrat, marime ce este receptionata si prelucrata de catre echipamentele de conducere (regulatoare si calculatoare de proces).
n literatura de specialitate, deseori, termenul de traductor este nlocuit cu cel de senzor.
Aceasta terminologie este des utilizata n zona americana, n timp ce termenul de traductor este uzitat
n zona europeana. Cuvntul senzor este derivat din cuvntul latin sentire care nseamna a percepe,
n timp ce traductor din transducere care nseamn a traversa. O definitie de dictionar atribuie cuvntului senzor semnificatia de dispozitiv care detecteaza o schimbare ntr-un stimul fizic si o transforma
ntr-un semnal care poate fi masurat sau nregistrat, n timp ce pentru cuvntul traductor definitia
este de dispozitiv care transfera putere de la un sistem la altul n aceeasi forma sau n una diferita.
Prin prisma definitiei, un senzor realizeaza aceeasi functie ca si un traductor, adica percepe starea unei
marimi fizice pe care o converteste n semnal electric. n consecinta , structura functionala a unui senzor respecta - n principiu aceeasi schema ca a traductorului. Aceasta arata de ce, cele doua notiuni sunt folosite frecvent n explicarea principiilor functionale pentru diferite structuri constructive.
n cadrul unui SRA monovariabil, traductorul (Tr) este plasat pe calea de reactie, avnd
la intrare marimea reglata - y, pe care o converteste n marime de reactie - yr (Figura 1).

43

Figura 1: Schema de principiu a unui SRA monovariabil

n cazul unui sistem multivariabil de reglare si / sau conducere automata, schema de principiu
este de tipul celei din figura 2, unde EE este elementul de executie, SI-I sistemul de interfata a intrarilor, Tr este traductorul, SI-E este sistemul de interfata a iesirilor, SIA este sistemul de interfata
pentru marimi analogice, SIN este sistemul de interfata pentru marimi numerice, CP este calculatorul
de proces, CO este consola operator, CU este calculatorul universal si PG sunt perifericele generale.

Figura 2: Sistem de conducere automata a unui proces multivariabil

Din cele doua figuri de mai sus, se constata ca traductoarele (Tr) sunt situate pe calea informationala avnd sensul de transmitere de la proces catre sistemul de conducere, iar elementele de exe44

cutie (EE) sunt plasate pe calea de transmitere a comenzilor de la sistemul de conducere catre proces.
Cuplarea traductoarelor cu procesul se poate realiza n diverse moduri - mecanic, termic,
electric etc, n raport cu natura fenomenelor purtatoare de informatie referitoare la marimea de
masurat. Datorita unor avantaje bine cunoscute, majoritatea echipamentelor de automatizare sunt
electrice sau electronice, si numai n cazuri speciale pneumatice (medii cu pericole de explozii
sau incendii). Ca urmare, semnalele de iesire ale traductoarelor sunt de natura electrica (tensiune, curenti) sau pneumatica (aer instrumental), acestea avnd domenii de variatie fixate.
ntruct traductoarele, sau unele componente ale acestora, sunt montate direct n instalatiile
n care se desfasoara procesul, este necesar ca acestea sa functioneze corect, n conditii foarte dificile: umiditate, medii corozive sau uneori la temperaturi ridicate sau la presiuni foarte mari.
Un traductor difera de un aparat de masurat, sub raportul mai multor caracteristici. Prin aparat
de masurat se ntelege acel dispozitiv care stabileste o dependenta ntre marimea de masurat si o alta
marime ce poate fi perceputa nemijlocit cu ajutorul organelelor de simt umane, ntr-o maniera care
permite determinarea valorii marimii necunoscute n raport cu o anumita unitate de masura. n cazul
sistemului de reglare automata (SRA), unde conducerea procesului se face fara participarea directa a
operatorului uman, mijloacele prin care se realizeaza operatia de masurare se numesc traductoare.
Realizndu-se un paralelismul functional ntre aparatele de masurat si traductoare, se observa o serie de deosebiri ce rezulta, n special, din faptul ca traductorul este un element component al SRA. Din punct de vedere al caracteristicilor, traductoarelor li se impun urmatoarele cerinte:
a)
relatie
de
dependenta
liniara
ntre
intrare
si
iesire
(I
E).
b) dinamica proprie care sa nu influenteze n mod esential comportarea SRA.
Aceste cerinte reprezinta restrictii severe n constructia traductoarelor.
Daca
pentru un aparat de masura relatia de dependenta I-E poate fi neliniara deoarece
scara aparatului se gradeaza neliniar, n cazul traductorului dependenta I-E este impusa strict liniara.
Mai precis, eroarea de neliniaritate admisa este foarte redusa.
n ceea ce priveste dinamica proprie, este necesar ca informatia furnizata de traductor catre echipamentul de conducere sa ajunga la acesta fara ntrziere, pentru ca deciziile de conducere sa fie oportune.
Acest lucru nseamna ca dinamica proprie a traductorului trebuie sa fie rapida, astfel nct programarea informatiei prin traductor (I-E)
sa se faca cu ntrzieri minime (neglijabile) n raport cu dinamica procesului condus.
Realizarea functiilor de catre traductor astfel nct semnalul obtinut la iesirea acestuia sa
reprezinte valoric marimea masurata, sub forma accesibila dispozitivelor de automatizare, implica o serie de operatii de conversie nsotite totodata si de transformari energetice bazate fie
pe energia asociata marimii preluate din proces, fie pe cea furnizata de sursele auxiliare.
Traductorul se compune dintr-o serie de elemente care i permit sa realizeze
conversia unei marimi fizice ntr-o alta marime fizica dependenta de prima,
n scopul introducerii acesteia ntr-un circuit de automatizare (Figura 3).
45

Figura 3: Structura generala a unui traductor

Elementele componente, reprezentate n figura de mai sus, sunt un adaptor (AAD), un element sensibil denumit detector (ESD), ce este specific fiecarui parametru masurat, un element de
transmitere sau de transfer (ET), n cazul n care este necesar, si o sursa de energie auxiliara (SEA).
Marimea de masurat X este aplicata la intrarea traductorului, reprezentnd parametrul reglat
(temperatura, debit, presiune, turatie, nivel, vitaza, forta , etc). Marimea de iesire Y reprezinta valoarea marimii masurate, exprimata sub forma de semnal analogic (curent, tensiune sau presiune).
nsa, aceasta structura generala a traductoarelor este diferita de la un tip de traductor la altul.
Faptul ca n structura traductorului sunt prezente blocurile de prelucrare si de iesire sugereaza restrictiile (cerintele) care pot fi impuse semnalului de iesire, si anume proportionalitatea iesirii cu marimea de masurat (ceea ce nseamna ca la un traductor caracteristica statica este liniara) si normalizarea semnalului electric de iesire, prin impunerea unor limite inferioare si superioare de variatie, indiferent de tipul si gama de variatie a marimilor de intrare.
Detectorul (DES), numit si element sensibil, senzor sau captor, este elementul specific pentru detectarea marimii fizice pe care traductorul trebuie sa o masoare. Detectorul /
Senzorul este elementul sensibil ce are rolul de a sesiza marimea de masurat aplicata la intrarea sa, X(t) si de a o converti ntr-o alta marime fizica, de aceeasi natura sau de natura
diferita, Y(t), care poate fi usor masurata, cel mai frecvent pe cale electrica.
Conversia
marimii de intrare n marime de iesire la senzori se bazeaza pe efecte fizice sau chimice.
n mediul n care trebuie sa functioneze traductorul, n afara marimii X, exista si alte marimii
fizice. Detectorul trebuie sa aiba calitatea de a sesiza numai variatiile marimii X, fara ca informatiile
pe care acesta le furnizeaza sa fie afectate de celelalte marimi din mediul respectiv sau din proces.
n urma interactiunii dintre marimea de masurat si detector are loc o modificare de stare
a acestuia, care contine informatia necesara determinarii valorii marimii de masurat. Modificarea de stare presupune un consum energetic preluat de la proces. n functie de fenomenele
fizice pe care se bazeaza detectia si de puterea asociata marimii de intrare, modificarea de
stare se poate manifesta sub forma unui semnal la iesirea elementului sensibil.
Exista si
46

situatii n care modificarea de stare are ca efect modificarea unor parametrii de material a
caror evidentiere se face utiliznd o energie de activare de la o sursa auxiliara (SEA).
Indiferent cum se face modificarea de stare a detectorului (D), informatia furnizata de acesta nu poate fi folosita ca atare, necesitnd prelucrari ulterioare prin elementul de transmitere / de transfer (ET) si prin adaptor (AAD).
Senzorilor
/
Detectorilor
le
sunt
specifice
trei
caracteristici:
Miniaturizarea, care permite realizarea de masurari (determinari) punctualeale marimilor
investigate
Multiplicarea functionala, adica existenta n structura unui senzor a unui numar mare de
dispozitive sensibile care ndeplinesc aceeasi functie, dispuse liniar sau matricial
Fusiunea senzoriala, care presupune reuniunea mai multor senzori ntr-o configuratie unica,
pentru a asigura o functionalitate dorita.
Traductorul poate avea n structura sa mai multi senzori, capabili sa efectueze conversia
marimii de masurat ntr-o marime electrica, indirect, prin mai multe etape intermediare,
pna la obtinerea marimii de iesire finale Y. Traductorul care include un singur senzor se
numeste traductor direct. n caz contrar, acesta se numeste traductor complex.
Adaptorul (A) are rolul de a modifica / de a adapta informatia obtinuta la
iesirea detectorului (D) la cerintele impuse de aparatura de automatizare care o utilizeaza, adica de a o converti sub forma impusa pentru semnalul de iesire Y.
La
partea
de
intrare,
adaptorul
se
caracterizeaza
printr-o
mare
diversificare constructiva pentru a putea prelua variatele forme sub care pot
sa
apara
modificarile
de
stare
ale
diferitelor
elemente
sensibile
(ES).
Pe
parte
de
iesire,
adaptoarele
cuprind
de
regula
(la
echipamentele
standardizate)
elemente
comune
necesare
generarii
semnalelor
unificate,
care
nu depind de tipul sau domeniul de variatie al marimii de intrare.
Adaptorul asigura conversia variatiilor de stare ale elementului sensibil (ES) n semnale calibrate la iesire, ce reprezinta (la o alta scara) valoarea marimii de intrare. Deci, adaptorul (AD) realizeaza operatia specifica masurarii, adica, comparatia cu unitatea de masura adoptata. Modalitatile
practice de efectuare a comparatiei sunt diverse, comparatia putnd fi simultana sau succesiva (nesimultana). Este necesar ca la iesirea adaptorului dependenta intrare iesire (I-E) sa fie liniara.
Adaptoarele se pot clasifica n mai multe categorii, n functie de elementele constructive
si de forma de variatie a semnalelor de iesire. n functie de elementele constructive, impuse

47

de natura semnalelor de iesire, adaptoarele pot fi electrice (electronice) si pneumatice. n raport cu forma de variatie a semnalelor de iesire, adaptoarele pot fi analogice si numerice.
Utilizarea unui traductor este precedata de operatia de calibrare initiala prin care intervalul de
variatie al semnalului analogic de la iesirea traductorului se asociaza domeniului necesar al marimii
de intrare n traductor si n consecinta , fiecarui nivel de semnal la iesire i corespunde o valoare
bine precizata a marimii de intrare datorita legii de dependenta liniara a marimii masurate.
Particularitatile referitoare la aspectele tehnologice sau economice impun si prezenta unor
elemente auxiliare n anumite cazuri. De exemplu, n masurarea temperaturilor nalte, elementul sensibil nu poate fi plasat n aceeasi unitate constructiva cu adaptorul. De aceea, este necesar un element de legatura ntre detector si adaptor. Aceste elemente, numite elemente de transmitere (ET), realizeaza legaturi electrice, mecanice, optice, etc. ntre detector si adaptor.
Daca marimea generata de detector este neadecvata pentru transmisie (cum se ntmpla n cazul transmisiilor la mare distanta ), atunci elementul de transmitere contine
si elemente de conversie, potrivit cerintelor impuse de canalele de transmisie.
n categoria elementelor auxiliare intra si sursele de energie auxiliara, care ajuta la conversia semnalelor din detector si adaptor, atunci cnd aceste conversii nu se pot obtine utiliznd puterea asociata marimii de masurat, sau cnd aceste conversii (cu energie proprie luata de la semnalul
de masurat) introduc dificultati n realizarea performantelor cerute semnalului de iesire din traductor.
Ansamblul format dintr-un senzor integrat in acelasi circuit (chip) cu elementul de adaptare poarta
numele de traductor "integrat". Recent, a aparut conceptul de senzor sau traductor "inteligent" care prezina asocierea unui traductor cu un microprocesor (microcontroller). Astfel se pot obtine semnale de iesire
cu mare imunitate la perturbatii, liniarizarea caracteristicii de conversie a marimii de intrare X in marime
de iesire Y, autocalibrarea, corectii fata de diversi factori de influenta , generarea unor marimi de control.
Evident, inteligenta unui astfel de dispozitiv trebuie nteleasa prin organizarea traductorului n jurul unei unitati procesoare, care, pe lng asigurarea comunicatiei prin
intermediul magistralei de cmp, permite efectuarea unor operatii suplimentare ca:
Functia de prelucrare (operatii matematice de calcul, compararea cu limite de buna
functionare, liniarizarea caracteristicii statice a elementului sensibil)
Autoetalonarea, prin folosirea unor circuite de compensare automata a influentei mediului,
corectia erorilor de deriva a nulului, eliminarea erorilor sistematice, diminuarea erorilor
aleatoare prin calculul unor valori medii
Autotestarea, la pornire si / sau periodica, cu afisarea componentei / blocului defect.

se

Sectiunea 2:
Caracteristici generale ale senzorilor si traductoarelor
Pe baza relatiei de dependenta dintre semnalul de intrare si cel de iesire
stabilesc urmatoarele caracteristici generale, valabile pentru orice traductor:
48

a) natura fizica a marimilor de intrare si de iesire (presiune, debit, temperatura, deplasare, etc.
respectiv rezistenta electrica, tensiune, curent, etc.)
b) puterea consumata la intrare si cea transmisa elementului urmator (de obicei, puterea este
relativ mica si de aceea, n cele mai multe situatii, elementul urmator este un amplificator)
c)
caracteristica
statica
a
traductorului
d)
sensibilitatea
absoluta
sau
panta
absoluta
Ka,
ce
reprezinta
raportul dintre variatia marimii de iesire Y si a marimii de intrare X
e)
panta
medie
(K m ),
care
se
obtine
echivalnd
caracteristica
statica,
cu o dreapta
avnd coeficientul unghiular Km
= tg
Ka
n acest caz, relatia de traducere devine Y= Km Xi + Y0 , unde Y0 este valoarea de gol a marimii de iesire.
f) domeniul de masurare, definit de pragurile de sensibilitate, superioare Xmax si Ymax si inferioare Xmin
si
Ymin.
g) zona de insensibilitate,
ce este cuprinsa ntre doua curbe limita.
Traducerea nu este riguros univoca, ceea ce nseamna ca pentru o valoare X a marimii de
intrare corespunde o plaja de valori Y ale marimii de iesire. Zona de insensibilitate constituie o sursa de erori si se datoreaza histerezisului magnetic sau mecanic (frecare uscata), precum
si a conditiilor de functionare (temperatura, tensiune de alimentare, solicitari mecanice, etc.).
h)
eroarea
absoluta
Y a ,
ce
reprezinta
diferenta
dintre
valoarea
reala
a
marimii
de
iesire
si
valoarea
pentru
care
s-a
facut
etalonarea
i) eroarea relativa e, ce reprezinta raportul dintre eroarea absoluta Ya si valoarea
marimii de iesire n punctul considerat Y. Aceasta se reprezinta procentual (e%).
Performantele traductoarelor / senzorilor pot fi apreciate pe baza urmatoarelor caracteristici:
a)
sensibilitatea,
ce
reprezinta
limita
raportului
dintre
variatia
infinit
mica
a marimii de iesire si cea de intrare,
cnd ultima tinde spre zero.
Sensibilitatea traductorului se defineste n raport cu marimea de intrare, neglijnd sensibilitatile parazite
introduse de marimile perturbatoare. Pentru variatii mici X si Y sensibilitatea se defineste prin
raportul dintre variatia iesirii si variatia intrarii. n cazul unei caracteristici statice liniare sensibilitatea este reprezentata de coeficientul unghiular al dreptei, conform relatiei 1 de mai jos.
S = dy/dx y/x = k = tg
(1)
O alta exprimare a sensibilitatii, ce tine seama de domeniul de masurare, este data de relatia 2:

(2)
Din relatia (2) rezulta ca sensibilitatea este constanta pentru ntregul domeniu de masurare.
49

n cazurile caracteristicilor liniare, sensibilitatea (S) se va numi factor de amplificare, daca

este supraunitara (S > 1), iar daca S < 1, sensibilitatea se va numi factor de atenuare.
Este necesar ca aceasta sensibilitate sa fie constanta pe tot domeniul de masura, mai precis ca elementul sa fie liniar. n caz contrar, sensibilitatea se poate defini n jurul oricarui
punct de functionare. n mod normal, elementele de masurat prezinta un anumit prag de sensibilitate, adica o valoare limita sub care nu mai apare nici o marime masurabila la iesire.
b) precizia, ce se defineste ca valoarea relativa a erorii exprimata n procente.
Termenul de precizie se refera la gradul de reproducere al masuratorii. Cu alte cuvinte, daca
exact aceleasi valori au fost masurate de un anumit numar de ori, atunci un senzor ideal va scoate la
iesire aceasi valoare de fiecare data. Senzorii reali scot nsa la iesire valori apropiate de valoarea reala.
Scopul fundamental al oricarei masurari, acela de a determinarea si exprima numeric valoarea
marimii de masurat, poate fi realizat numai cu un anumit grad de incertitudine. Orict de perfectionate ar fi metodele si aparatele utilizate si orict de atent ar fi controlat procesul de masurare, rezultatul masurarii va fi ntotdeauna diferit de valoarea reala sau adevarata a masurandului.
Eroarea de masurare reprezinta diferenta dintre rezultatul masurarii si valoarea reala. Este evident ca, din punct de vedere calitativ, masurarile sunt cu att mai bune cu ct erorile respective
sunt mai mici. Cauzele erorilor de masurare sunt multiple si se pot evidentia printr-o analiza atenta
a operatiei de masurare. Dintre cele mai cunoscute tipuri de erori de masurare, se pot enumera:
Eroarea de interactiune - este provocata de faptul ca ES al traductorului exercita o actiune
asupra valorii reale a marimii de masurat, astfel nct valoarea efectiv convertita difera de
cea reala
Eroarea de model - este determinata de faptul ca se idealizeaza caracteristicile statice,
ignorndu-se anumiti factori care le pot influenta
Erori de influenta - apar atunci cnd marimile perturbatoare au variatii mari si nu pot fi
compensate prin mijloace tehnice
Erorile sistematice - se produc n acelasi sens n conditii neschimbate de repetare a masurarii
si au valori constante sau variabile, dupa o lege determinata n raport cu sursele care le
genereaza
Erorile aleatoare (ntmplatoare sau accidentale) variaza imprevizibil la repetarea masuratorii, putnd lua valori diferite att ca sens ct si ca valoare
Erorile grosiere (inadmisibile) se datoreaza functionarii incorecte a aparatelor sau utilizarii unor metode incorecte de masurare si afecteaza puternic rezultatele masuratorii astfel
nct rezultatele nu pot fi luate n considerare.
50

c)

liniaritatea, care se refera la aspectul caracteristicii statice a elementelor.

Aceasta
caracteristica
nu
trebuie
sa
prezinte
curburi
si
histerezis
pe tot domeniul de variatie al marimilor de
intrare si iesire.
Liniaritatea unui traductor este expresia cu, care curba masurata a senzorului se diferentiaza de curba
ideala. n figura 4 se arata o relatie exagerata ntre curba ideala si cea masurata, care se mai numeste
si linie de calibrare. Liniaritatea este specificata n procente, iar definirea ei este realizata astfel:
Neliniaritatea (%) = (Din(max) / INf s )* 100
(3)
Unde:
Neliniaritatea (%) reprezinta procentul de neliniaritate
Din(max) reprezinta deviatia maxima la intrare
INf s reprezinta semnalul maxim.
Neliniaritatea statica definita de ecuatia 3 este uneori subiectul unor factori de
mediu, inclusiv temperatura, vibratiile, nivelul acustic de zgomot si umiditatea.
Tocmai de aceea, este important de stiut n ce conditii aceasta caracteristica este valida
si se ndeparteaza de acele conditii care nu furnizeaza modificari ale liniaritatii.
d) comportarea dinamica,
ce se refera la capacitatea elementului de a reproduce
ct
mai
exact
si
fara
ntrziere
variatiile
marimii
masurate
Comportamentul dinamic al unui traductor corespunde functionarii acestuia n situatia
n care marimea de masurat (X) si implicit semnalul de iesire (Y) variaza n timp
e) reproductibilitatea, care reprezinta proprietatea elementelor de a-si mentine neschimbate caracteristicile statice si dinamice pe o perioada ct mai lunga de timp, n anumite conditii de mediu admisibile
f)
timpul
de
raspuns,
care
reprezinta
intervalul
de
timp
n
care
un
semnal
aplicat
la
intrare
se
va
resimti
la
iesirea
elementului
g) gradul de finete, acesta caracterizndu-se prin cantitatea de energie absorbita de traductor din mediul de
masura
h) rezolutia, ce reprezinta detectia celui mai mic a parametru de intrare care poate fi detectat din
semnalul de iesire si care poate fi exprimata fie proportional cu semnalul citit, fie n valori absolute
i) acuratetea, ce este data de diferenta dintre valoarea actuala si valoarea indicata la iesirea senzorului, putnd fi exprimata n procente sau n valori absolute.

51

Figura 4: Curba ideala si eroarea liniaritatii

Sectiunea
3:
Clasificarea
traductoarelor
n general, clasificarea traductoarelor si, implicit, a senzorilor din structura lor, se
face n functie de natura marimii de iesire Y sau n functie de natura marimii de intrare X..
n functie de natura marimii electrice, aplicate la intrare (X), se disting:
a) traductoarele de marimi neelectrice (temperatura, deplasare, viteza, presiune, etc.)
b) traductoarele de marimi electrice (curent,
frecventa ,
putere,
faza,
etc.)
n raport cu semnalul de iesire, se disting traductoare analogice, cvasinumerice si numerice.
Traductoarele numerice pot fi realizate n variantele incremental (care ofera informatii privind
doar modificarea marimii de intrare) si absolute (care, prin cuvntul binar, reprezentnd marimea
de iesire, pun n evidenta att valoarea ct si semnul marimii de intrare). Spre deosebire de traductoarele analogice, traductoarele numerice au avut, pna n prezent, o arie de utilizare mai restrnsa, fiind asociate structurilor numerice de masurare pentru evaluarea marimilor geometrice.
52

functie
de
domeniul
de
variatie
al
marimii
de
iesire,
traductoarele se clasifica n traductoare unificate (la care marimea de iesire reprezinta un semnal unificat electric sau pneumatic) si traductoare neunificate.
n
functie
de
necesitatea
existentei
unei
surse
auxiliare
de
activare
pentru
obtinerea
semnalului
de
intrare,
se
deosebesc:
a) traductoarele pasive sau parametrice, la care marimea masurata este transformata ntr-un parametru de circuit electric (rezistenta , inductanta sau capacitate).
Traductoarele pasive sunt destinate masurarii unor marimi, care nu permit eliberarea energiei de masurare.
Ele prezinta, ca marime de iesire, o impedanta electrica sau componente ale acesteia: rezistenta , capacitate, inductanta .
Tocmai de aceea, traductoarele
parametrice se mpart, la rndul lor, n traductoare rezistive, inductive si capacitive.
Senzorii pasivi se mai numesc si senzori parametrici sau modulatori. Pentru formarea
semnalului de iesire, n cazul senzorilor parametrici, este necesara folosirea unei surse auxiliare de energie.
Ansamblul senzor pasiv - sursa de alimentare creaza semnalul electric, ai
carui parametri (amplitudine, frecventa ) sunt dependenti de caracteristicile marimii de masurat.
b) traductoarele active sau generatoare, la care marimea masurata este transformata
ntr-o tensiune electromotoare a carei valoare depinde de valoare marimii respective.
Acest tip de senzori efectueaza transformarea directa a energiei marimii de masurat, ntr-o energie asociata marimii de iesire, de regula o marime electrica.
Pentru a nu se perturba marimea de masurat si a nu afecta exactitatea masurarii,
este nevoie ca energia necesara formarii semnalului de iesire
yo(t) preluata chiar de la fenomenul studiat, sa fie suficient de mica.
Senzorii
activi
furnizeaza
un
semnal
electric,
de
obicei
o
tensiune electrica.
Tocmai de aceea,
acesti senzori sunt ntlniti n literatura
de specialitate si sub denumirea de senzori generatori sau energetici.
Marele avantaj pe care l prezinta acesti traductori, consta n posibilitatea
de masurare directa a marimii de iesire cu un mijloc electric de masurare.
nsa, clasificarea cea mai raspndita a traductoarelor este realizata n functie de marimea masurata. n consecinta , exista traductoare de temperatura, presiune, proximitate, viteza si turatie, acceleratie, forta , cuplu, control dimensional, pentru marimi electrice si marimi geometrice, de pozitie, umiditate, debit, nivel,etc. Mai jos, sunt prezentate, pe scurt, cteva tipuri de traductoare.
1) Dintre traductoarele de temperatura, cele mai des ntlnite sunt cele cu termorezistenta , care si bazeaza functionarea pe proprietatea metalelor (materiale conductoare) de a
produce o sarcina electrica spontana ca rezultat al modificarii bruste a temperaturii (efectul piro-electric).
S-au folosit mai ales informatii legate de rezistivitate, inversul conductibilitatii, rezultnd dezvoltarea traductoarelor de temperatura cu termorezistenta .
53

Acestea sunt realizate din metale a caror rezistenta creste cu temperatura.

Pentru o variatie mica de temperatura rezistivitatea creste liniar cu temperatura:
t =0 [1+(t-t0 )]
(4)
Unde:
t = rezistivitatea la temperatura t;
0 = rezistivitatea la temperatura t0 ;
=coeficient de temperatura al termorezistentei ( C1 ).
Masurarea temperaturii este esentiala n industrie.
Aceasta sarcina revine traductoarelor de temperatura cu termorezistente care sunt disponibile n configuratii variate (Figura
5), att n medii normale (de laborator), ct si n medii cu pericol ridicat de explozie.

Figura 5: Structura traductorului de temperatura cu termorezistenta

n figura 5, ES este elementul sensibil, CC este circuitul de conditionare, CAN este Convertorul
Analog Numeric, SAE este sursa auxiliara de energie si ICA este interfata de comunicare si afisare.
Materialele utilizate pentru realizarea senzorilor de temperatura sunt alese pe baza urmatoarelor
caracteristici:
stabilitate si repetabilitate a proprietatilor fizico-chimice, pentru o utilizare ndelungata ntrun domeniu de tempratura ct mai larg si interschimbabilitate
sensibilitate ct mai mare (Dr / Dq) ntr-un domeniu de temperatura ct mai larg, pentru a
necesita scheme de masurare ct mai simple
54

 rezistivitate ridicata, pentru ca o valoare mare a rezistentei sa se obtina cu un volum mic de

material.
Rezistenta initiala mare este necesara pentru a micsora influenta negativa a variatiei rezistentei
conductoarelor de legatura dintre senzor si circuitul de masurare a rezistentei asupra preciziei de masurare. Dimesiunile reduse sunt impuse de necesitatea ca senzorul sa poata fi utilizat n zone greu accesibile si sa nu modifice, prin prezenta sa, cmpul termic din zona n care se efectueaza masurarea.
2) Traductoarele de presiune contin elemente elastice care convertesc presiunea n deformatia elastica a unor corpuri de forma speciala. Elementele sensibile utilizate frecvent sunt
tubul simplu curbat, tubul spiral, membrana simpla sau dubla (capsula) si tip burduf.
Membranele sunt placi elastice de grosime mica, de forma circulara, ncastrate la extremitate.
Fixarea pe contur a membranelor face ca sub actiunea presiunii aplicate pe
o fata sa dea deformatii relativ usor masurabile, ceea ce a capatat o larga utilizare de
aparate de masurat. Dupa forma constructiva, membranele pot fi clasificate n membrane:
a)
plane,
a
caror
suprafata
este
dreapta
(Figura
6)
Materialele din care se confectioneaza de regula membranele plane metalice sunt: bronzul
fosforos, bronzul cu beriliu, otelul inoxidabil.
Ct priveste membranele plane nemetalice, ele pot fi executate din cauciuc, tesaturi cauciucate, piele.
nsa, n general, n
cadrul traductoarelor de presiune se utilizeaza ca elemente sensibile membranele metalice.
b) gofrate sau ondulate, a caror suprafata are un anumit profil (Figura 7)
Membranele ondulate sunt prevazute cu o serie de gofreuri concentrice, avnd n zona centrala o portiune plana, de obicei rigidizata. Fata de membranele plane, membranele gofrate
prezinta o serie de avantaje n functionare, cum ar fi posibilitatea obtinerii unor deformatii
(sageti) mari fara deformari permanente (se pot deci masura presiuni mari), o caracteristica de functionare apropiata de cea liniara, stabilitate mai mare a caracteristicilor etc.
Dezavantajul important l constituie tehnologia de executie care este mult mai complicata fata
de membranele plane. Formele cele mai utilizate de gofreuri sunt sinusoidal, trapezoidal, ascutit.
Membranele ondulate pot fi folosite simplu sau sub forma unor ansambluri de
doua membrane lipite pe circumferinta , care poarta numele de capsule (Figura 8).
c) sferice, a caror suprafata este curbata n forma de calota sferica (Figura 9).

55

Figura 6: Membrana plana

Figura 7: Membrana gofrata

56

Figura 8: Capsula
Figura 9: Membrana sferica
Masurarea pe cale electrica a presiunii se poate face utiliznd traductoare complexe. Fiind o marime greu perceptibila cu traductoare electrice fundamentale (inductiv, rezistiv, capacitiv), presiunea necesita o conversie suplimentara ntr-o marime usor masurabila cu traductoarele elementare. n majoritatea situatiilor practice, marimea intermediara este deplasarea sau deformatia..
3) Traductoarele de proximitate au de regula o caracteristica de tip releu, marimea de iesire avnd
variatii discrete ("tot sau nimic") discerne ntre doua valori care reprezinta (conventional) prezenta sau
absenta corpului controlat. Aceasta particularitate conduce la realizarea compacta a traductorului,
elementul sensibil si adaptorul (ES + AD) fiind plasate n aceeasi unitate constructiva. (Figura 10)
Traductoarele de proximitate ofera informatii privind gradul de apropiere dintre doua obiecte,
unul din acestea fiind considerat ca referinta . Ele sunt, prin definitie, traductoare fara contact ntre obiectele care definesc proximitatea, iar caracteristica lor de transfer este de tip releu,
marimea de iesire schimbndu-si starea cnd apropierea obiectelor devine mai mica dect o valoare impusa (pentru imunizare la vibratii, caracteristica intrare-iesire trebuie sa prezinte histerezis).
Proximitatea, n sens larg, exprima gradul de apropiere dintre doua obiecte,
dintre care unul reprezinta sistemul de referinta .
Se poate realiza controlul pozitiei unui obiect care se deplaseaza, fara contact ntre acesta si referinta .
n categoria masurarilor de proximitate intra sesizarea capetelor de cursa, sesizarea interstitiului dintre
suprafete, sesizarea prezentei unui obiect n cmpul de lucru, etc.

57

Figura 10: Schema bloc a traductorului inductiv de proximitate

Detectorul are rolul de a converti informatia asupra pozitiei unui obiect metalic (n raport cu fata
sensibila) n semnal electric. Blocul adaptor prelucreaza semnalul electric de la iesirea detectorului si
comanda un etaj final cu iesire pe sarcina de tip releu. Blocul de alimentare furnizeaza tensiunea necesara circuitelor electronice. Oscilatorul din blocul-detector ntretine, prin cmpul magnetic alternativ,
oscilatiile n jurul bobinei ce formeaza (mpreuna cu miezul de ferita) fata sensibila a detectorului.
Cnd un obiect metalic (cu proprietati feromagnetice) intra n cmpul magnetic al detectorului, n masa metalului apar curenti Foucault care genereaza, la rndul lor, un cmp magnetic de
sens opus cmpului principal pe care l atenueaza puternic si ca urmare blocheaza oscilatiile.
Principalele caracteristici functionale ale unui traductor de proximitate sunt urmatoarele:
a) zona de actiune, delimitata de valorile [3 pna la 40] mm, este cuprinsa ntre
curba de anclansare (oprirea oscilatiilor) si curba de declansare (pornirea oscilatiilor);
b) distanta utila de detectie
,
este influentata puternic de natura
si dimensiunile obiectului (ecranului),
ct si de variatia temperaturii,
a tensiunii de alimentare si de dispersiile cmpului magnetic (din fabricatie).
c) fidelitatea, ce reprezinta toleranta preciziei de reperare a punctelor de oprire
si pornire a oscilatiilor atunci cnd se mentin constanti urmatorii parametri:
distanta, sensul si viteza de deplasare, temperatura si tensiunea de alimentare.
d) histerezisul, ce reprezinta cursa (distanta) dintre punctele de oprire si de pornire a oscilatiilor n aceleasi
conditii
58

e) durata impulsului de iesire, ce este determinata de viteza deplasarii ecranului (obiectului) si dimensiunile
acestuia.
Exista si traductoare magnetice de proximitate.
Acestea au o constructie simpla si
sunt formate dintr-un contact ntrerupator (releu de tip Reed) plasat pe un brat al unei
carcase sub forma de "U" si un magnet permanent fixat pe celalalt brat.
Trecerea
unui obiect metalic printre bratele detectorului (carcasei) modifica liniile de forta ale magnetului (le ecraneaza) si, ca urmare, contactul releului si schimba starea (Figura 11).
4) Transportul, distributia si utilizarea energiei electrice au impus utilizarea traductoarelor pentru marimi electrice att n producerea si transportul energiei
electrice, ct si n scopuri de reglare, supraveghere locala sau la distanta .
n general, principiul de functionare al traductorului se bazeaza pe conversia marimilor electrice preluate direct (de la retea), sau prin intermediul unor elemente primare de transformare n semnale unificate de tensiune sau curent.

Figura 11: Traductor magnetic de proximitate

Cele mai utilizate sunt traductoarele care servesc la conversia urmatoarelor marimi electrice: curent, tensiune, putere, frecventa (abatere de frecventa ), defazaj si factor de putere.
Avnd n vedere diversitatea de aplicatii, se pot construi variante ale aceluiasi tip de traductor avnd
caracteristici statice diferite. Notnd cu Y marimea de iesire si cu X marimea de intrare n traductor, n figura 12 sunt prezentate principalele tipuri de caracteristici statice ale acestor traductoare.

59

Figura 12: Tipuri de caracteristici statice pentru traductoare de marimi electrice

De regula, marimile de intrare n traductoarele electrice nu se aplica direct, ci prin intermediul unor elemente auxiliare standardizate:
sunturi electrice, divizoare de tensiune (pentru marimile continue), transformatoare de curent si transformatoare de tensiune (pentru marimile alternative).
Forma caracteristicilor statice a traductoarelor de marimi electrice este impusa de natura aplicatiilor (care sunt diversificate).
n general, dependenta intrare - iesire este liniara, dar la traductoarele de curent si / sau tensiune (folosite pentru supravegherea parametrilor energetici), aceste caracteristici se impun neliniare.
Parametrii principali, specificati n catalogul firmelor producatoare de traductoare sunt:
a) semnalul de iesire, ce este curentul sau tensiunea electrica cu limitele de variatie standardizate:
Ymin limita inferioara si Ymax limita superioara.
60

b) precizia de masurare, care la traductoarele pentru marimi electrice este de [0,5 , 1]%
c) timpul de raspuns, ce este de ordinul zecilor de ms, sutelor de ms sau de ordinul secundelor pentru traductoare ce functioneaza pe principiul conversiei (prin redresare si filtrare)
d) rezistenta de sarcina, pe care pot lucra traductoarele de marimi electrice si care variaza n functie de tipul semnalului unificat si de domeniul (ecartul) de variatie al acestuia.
Ca si traductoare pentru marimi electrice se pot enumera traductoarele de curent continuu (cu
amplificator convertor, prin compensare de cuplu), de curent alternativ (pentru semnale sinusoidale
nedistorsionate, pentru semnale sinusoidale distorsionate, prin compensare de cuplu), de tensiune electrica (pentru tensiuni continue - cu amplificator convertor, prin compensare de cuplu si pentru tensiuni
alternative - pentru semnale sinusoidale nedistorsionate, pentru semnale sinusoidale distorsionate, prin
compensare de cuplu), de putere (sunt aparate destinate sa puna n evidenta puterea transmisa pe o linie
circuit - de la un generator la o sarcina si pot fi de putere activa monofazata functionnd prin compensare
de cuplu, de putere reactiva monofazata functionnd prin compensarea cuplului, de putere activa monofazata cu medierea statica a valorilor instantanee si trifazate de putere activa si reactiva), de frecventa
si abatere de frecventa (ce au rolul de a asigura semnale unificate proportional cu frecventa retelei) si
de defazaj cu medierea impulsurilor (ca functionare, se bazeaza pe sesizarea trecerilor prin zero ale
tensiunii, respectiv curentului, si formarea unor impulsuri a caror arie este proportionala cu defazajul).
6) Traductoarele electrice pentru marimi mecanice (forta , moment, acceleratie, putere mecanica)
fac parte din categoria traductoarelor complexe, senzorii fiind, de regula, de deformatie.
Formele
senzorilor
sunt
variate
(Figura
13),
adecvate
directiei
deformatiei:
longitudinala,
transversala,
sau
oricarei
directii
dorite.
Principalele tipuri de traductoare electrice de deformatie sunt cele rezistive si
cele piezoelectrice.
Traductoarele piezoelectrice sunt utilizate la determinarea
fortelor dinamice, bazndu-se n functionarea lor pe fenomenul piezoelectric.
Traductoarele tensometrice rezistive cele mai raspndite sunt cele cu senzor conductor. Desi
acestea au o sensibilitate mult mai mare, variantele cu senzor semiconductor sunt mai rar utilizate
datorita neliniaritatii caracteristicii intrare-iesire si a senzitivitatii ridicate la variatiile temperaturii.

61

Figura 13: Formele senzorilor adecvate directiei de deformtie

Capitolul 3
Comunicatii
Sectiunea
1:
Definire
si ncadrare
n
literatura
de
specialitate
Telecomunicatiile sunt una dintre cele mai rapide tehnologii n curs de dezvoltare.
Principalul factor care a condus la acest lucru este cresterea permanenta a cererilor din
partea clientilor pentru servicii mai multe si mai bune.
Organizatiile guvernamentale au
venit n ntmpinarea acestor cereri.
Aceasta a condus la o crestere a competitiei, ce
a avut ca si rezultat dezvoltarea att a tehnologiilor de hardware, ct si de software.
Capitolul de fata si propune sa ofere o privire de ansamblu asupra tehnologilor de comunicatii.
Putem realiza o clasificare a modalitatilor de comunicatii din punctul de vedere al tehnologiilor utilizate:
[1.]
a)

Tehnologii de comunicatii fara fir (wireless):

pe

distante

mici:
(microwaves)
(IR)
LAN

microunde
infrarosu
wireless
DSRC

(Dedicated

bluetooth
Short
62

Range

Communication)


b)

c)

d)

DECT

Enhanced
Cordless
Telecommunication)
pe
distante
mari:
GSM
(Global
System
for
Mobile
Communication)
3G
(Third
Generation)
TETRA/TETRAPOL
comunicatii
prin
satelit
broadcast:
radio
televiziune
pozitionare:
GPS
(Global
Positioning
Systems)
European
Systems
[1.]

a)

b)

c)
d)
e)

(Digital

Tehnologii de comunicatii prin fire:

telefon:

ISDN
DSL
ADSL

POTS
Services
Subscriber
Digital
(Consumer

(Integrated
Digital
Network)
(Digital
Line):
(Asymetric
Subscriber
Line)
CDSL
DSL)
DSL
Lite
HDSL
(High
bit-rate
DSL)
S-HDSL
(Single
pair
HDSL)
RADSL
(Rate-Adaptive
DSL)
SDSL
(Single-line
DSL)
UDSL
(Unidirectional
DSL)
VDSL
(Very
high
data
rate
DSL)
X.25
Frame
Relay
ATM
(Asynchronous
Transfer
Mode)
[1.]

Tehnologii de comunicatii optice:

63

a)
b)

SDH
POS
(
Pachet
over
SONET)
Sectiunea
2:
Comunicatii
prin
Bluetooth
Dezvoltarea ntr-un ritm alert a retelelor wireless a venit pe fondul cresterii accentuate a
numarului de echipamente mobile de calcul si a aplicatiilor care presupun o mobilitate ridicata
a utilizatorilor. Necesitatea interconectarii facile si rapide a echipamentelor si rularea n aceleasi
conditii a aplicatiilor, au determinat o serie de organisme internationale si companii din domeniul
comunicatiilor si tehnicii de calcul sa faca demersurile necesare realizarii unor noi standarde.
Dintre initiativele finalizate, se remarca standardul 802.11 elaborat de IEEE; standardul Bluetooth dezvoltat de IBM, Intel, Ericsson, Nokia si Toshiba; HiperLan dezvoltat de ETSI (European
Telecommunications Standards Institute - Institutul European pentru Standarde n Telecomunicatii).
Termenul Bluetooth se refera la o asa-numita open specification (disponibila tuturor, larg
raspndita si acceptata) pentru o tehnologie de comunicatie fara fir pe distante scurte, prin intermediul
careia se pot transmite voce si date. Comunicatia fara fir de mica distanta presupune conectarea unei
multitudini de dispozitive folosind unde radio de mica putere, nlaturndu-se conexiunile prin fir. Unele tehnologii de comunicatie wireless sunt proiectate sa transporte doar voce, pe cnd altele trateaza
doar traficul de date. Prin Bluetooth se pot transporta att date, ct si voce si n felul acesta este o
tehnologie ideala pentru unificarea acestor doua elemente, permitnd tuturor tipurilor de dispozitive sa
comunice, ele transportnd fie voce, fie date, fie pe amndoua. Banda de frecvente din spectrul radio n
care opereaza tehnologia Bluetooth este fara licenta n ntreaga lume, echipamentele care folosesc aceasta
tehnologie putnd lucra fara sa necesite modificari, indiferent unde se afla utilizatorul echipamentului.
Specificatia Bluetooth defineste, n mod explicit, o modalitate de transport wireless al informatiei menita sa nlature cablurile seriale, asa cum sunt cele folosite pentru modemuri, camere digitale si PDA-uri. Tehnologia poate fi utilizata pentru a nlocui si alte tipuri de cabluri asa cum sunt
cele ce conecteaza perifericele la un computer (imprimante, scanere, tastaturi, mouse si altele).
n tehnologia Bluetooth comunicatia se face n radiofrecventa , folosind unde radio, la fel ca n
cazul radiodifuziunii. La nivelul numit banda de baza (baseband), cnd doua dispozitive stabilesc o
legatura Bluetooth, unul activeaza n rolul de Master, iar celalalt ca Slave. Aceasta specificatie permite
oricarui dispozitiv Bluetooth sa ndeplineasca unul dintre cele doua roluri si chiar posibilitatea ca un
dispozitiv oarecare sa functioneze ca master ntr-o legatura si ca slave ntr-o legatura cu un alt dispozitiv. Deci, este posibila comunicatia punct multipunct. Rolul de master nu confera unui dispozitiv
nici un fel de privilegii sau autoritate. Acest statut se refera la modul de realizare a sincronizarii comunicatiei de tip FHSS ntre dispozitive: masterul este cel care stabileste att modelul frequency hopping
(pe baza adresei sale de dispozitiv Bluetooth), ct si faza secventei de salt (pe baza frecventei sale de
tact). Toate slave-urile care comunica cu un acelasi master si schimba frecventa n acelasi timp cu masterul. n general, statutul de master este atribuit dispozitivului care a initiat comunicatia. De fapt, nu
putem spune ca i se confera acest statut deoarece nu exista un control centralizat prin care sa se atribuie
64

aceste roluri, ci mai degraba este un rol pe care dispozitivul si-l asuma printr-o configurare speciala.
Unele dispozitive Bluetooth ar putea fi configurate sa activeze ntr-un singur rol, nsa majoritatea si pot asuma oricare rol, n functie de modelul de utilizare n care este implicat. Asadar, un
master poate comunica cu mai multe slave-uri (pna la 7 dipozitive slave active sau pna la 255 de
dispozitive slave n starea parked). Slave-urile mpreuna cu masterul cu , care comunica formeaza
ceea ce specificatia numeste o picoretea (piconet). ntr-o picoretea nu poate exista dect un singur
master. Relatia master slave este necesara n comunicatia la nivelurile inferioare Bluetooth, dar
n general dispozitivele pot fi considerate egale. Atunci cnd un dispozitiv stabileste o legatura
punct la punct cu un alt dispozitiv, rolul pe care fiecare dintre cele doua si-l asuma (master sau slave
) este irelevant pentru protocoalele de la nivelurile superioare si pentru utilizatorii dispozitivelor.
Modelul retelei Bluetooth este unul de tipul peer-to-peer, adica dispozitivele comunicante sunt
considerate egale, iar retelele se formeaza prin simpla apropiere a dispozitivelor unele de altele. Aceasta
nseamna ca atunci cnd un dispozitiv radio se apropie de un altul, intrnd astfel n raza de actiune a acestuia, ele pot stabili automat o legatura de comunicatie. Comunicatia nu va ncepe spontan deoarece cele doua dispozitive se afla n proximitate, ci dispozitivele Bluetooth pot fi configurate
la nivelul baseband astfel nct sa accepte doar anumite conexiuni sau chiar sa nu accepte niciuna.
Distanta nominala pe care se poate desfasura o comunicatie ntre dispozitive radio Bluetooth standard la o putere de 1 mW este 10 m.
Prin faptul ca dispozitivelor Bluetooth le este necesara o singura conditie pentru a
putea ncepe sa comunice ntre ele, pot lua nastere federatii de dispozitive personale ca telefoane mobile, pagere, calculatoare notebook si PAD-uri, carora, daca pot comunica fara probleme, le este mult sporita utilitatea lor totalizata. O alta aplicatie, a acestei facilitati de comunicatie, este interactivitatea dintre dispozitivele mobile si cele fixe (imprimante, puncte de
acces la retea, chioscuri telefonice, automate pentru vnzare de produse diverse, etc.).
O picoretea este alcatuita dintr-un singur master si mai multe dispozitive slave aflate n proximitate, care sunt conectate la acel master si se afla n comunicatie cu el. n oricare moment, dispozitivele slave se pot afla ntr-una din starile active (receptioneaza transmisiile efectuate de master), sniff
(devine activ cu o anumita periodicitate), hold (poate nceta complet sa urmareasca pachetele provenite
de la master, pe durata unui interval de timp specificat sau poate nceta sa urmareasca anumite tipuri
de pachete) sau parked (continua sa mentina sincronizarea cu masterul). Toate componentele unei picoretele sunt sincronizate si ca urmare si schimba simultan frecventa de transmisie. n afara acestor
situatii, mai este posibil ca un dispozitiv sa faca parte din mai multe picoretele n acelasi timp. Atunci
cnd doua sau mai multe picoretele se suprapun partial n timp si spatiu, se formeaza o retea scatternet. Principiile de organizare si functionare ale unei picoretele individuale se aplica si pentru fiecare
picoretea, din componenta unei scatternet, n parte. Un slave poate face parte din mai multe picoretele
pe rnd, stabilind conexiuni cu diversi masteri din proximitate cu care se sincronizeaza. Este posibil
ca un acelasi dispozitiv sa fie slave ntr-o picoretea si sa fie master ntr-alta. Topologia retelei scatter65

net ofera o metoda flexibila prin care dispozitivele pot ntretine conexiuni multiple, fapt extrem de util
n cazul dispozitivelor mobile, care n mod frecvent se apropie si se departeaza de alte dispozitive.
Tipurile de scenarii sunt aproape nelimitate ca numar si, chiar daca multe nu pot fi nca realizate, tehnologia Bluetooth ofera suportul pentru ca ele sa devina posibile. Bluetooth ofera mult mai
mult dect renuntarea la cablurile de interconectare, putndu-se imagina si crea scenarii fascinante n
care este implicata aceasta tehnologie. Asa cum multi analisti au prevazut, Bluetooth va ajunge la un
nalt grad de dezvoltare deoarece poate schimba modul n care oamenii privesc si interactioneaza cu
calculatoarele si dispozitivele de comunicatie si prin aceasta le poate schimba putin viata. Conectnd
cu usurinta si rapid toate perifericele Bluetooth, obtinem o retea locala personala (PAN), care combina
toate instrumentele de munca esentiale. Se elimina constrngerile de loc si de timp, iar orice spatiu
este transformat n birou virtual. Perifericele si alte aparate mobile sunt conectate ntre ele si permit
angajatilor mobili sa munceasca n mod continuu. Confortul moral este grozav si timpul poate fi organizat mult mai bine. Tehnologia fara fir face ca firma sa fie mult mai inteligenta si mai productiva, iar
angajatii au mai multa libertate n a-si alege mediul de munca si mai multa usurinta n a lua decizii.
Sectiunea
3:
Comunicatii
prin
DSL
Tehnologia DSL (Digital Subscriber Line) este o tehnologie de transmisie pe cabluri de cupru,
care aduce informatia n banda larga la statiile de lucru cu ajutorul sistemului telefonic. Clasa de protocoale xDSL se refera generic la mai multe protocoale de tip DSL cum ar fi ADSL, CDSL, HDSL,
S-HDSL, RADSL, SDSL, IDSL, UDSL, VDSL. Conexiunea DSL ofera utilizatorului posibilitatea de a
alege viteza potrivita de transmisiune a datelor de la 32 Kbps pna la 50 Mbps. Tehnologia DSL ofera
o crestere mare de viteza n comparatie cu alte tehnologii, puterea reala a serviciilor bazate pe tehnologie
DSL constnd n oportunitati conduse de aplicatii multimedia, necesare utilizatorilor actuali ai retelei.
Unul din cele mai importante avantaje ale tehnologiei DSL este acela ca ofera providerilor de retea, Network Service Provider (NSP) si utilizatorilor deserviti, avantajul deplin al infrastructurii existente. DSL este o tehnologie care asigura o largime mare de banda pentru transferul de date printr-o banala linie telefonica, adica prin firele de cupru. Practic modemurile si
router-ele DSL transforma aceasta linie telefonica normala ntr-un flux digital de mare viteza.
Pentru a ntelege tehnologia xDSL, trebuie revazuta structura existenta a retelei telefonice (Figura
1). Retelele telefonice au suferit numeroase modernizari si modificari ale infrastructurii pentru a profita
de avantajele avansarii tehnologiei transmisiilor si comunicatiilor. Transmisiile prin fibra optica sunt
prezente aproape n fiecare infrastructura a companiilor telefonice din ntreaga lume, existnd capabilitati de servicii de nalta capacitate ntre companiile telefonice. Totusi situatia este foarte diferita
daca privim accesul local la reteaua care conecteaza utilizatorii la infrastructura retelei companiei.
De acasa sau de la serviciu suntem interconectati prin perechi de cabluri de cupru rasucite (UTP)
la un distribuitor MDF (Main Distribution Frame). MDF reprezinta punctul central n care se ntlnesc toate conexiunile din companie. Birourile centrale (CO) sunt interconectate printr-o retea interCO. Aceasta retea consta din Digital Acces si Cross-Connect System (DACS) si echipament de trans66

misie T/E. Inter-CO a fost modernizata prin implementarea tehnologiei transmisiei prin fibra optica.

Figura 1: Retea telefonica tipica

Accesul n retea consta din conexiunile locale si echipamentul asociat care conecteaza utilizatorii
la cel mai apropiat oficiu central (CO). Actualmente, se estimeaza ca exista aproximativ 700 milioane
de linii de acces prin fire de cupru, de la utilizatorii casnici sau institutii catre reteaua publica telefonica
n ntreaga lume. Mai mult de 95% din accesele locale sunt formate dintr-o pereche de fire de cupru
care suporta POTS (Plain old telephone service). POTS reprezinta un concept pentru transportul conversatiilor vocale, aceste linii suportnd frecvente de la 0 Hz la 3.400 Hz. Aceasta banda a suportat
doar apeluri vocale sau modem-uri analogice a caror viteza a ajuns recent la aproximativ 57 Kbps.
PTSN (Public Telephone Switched Network) si conexiunile retelelor locale au fost concepute
pentru a permite transmisii pe canale analogice de voce de 3.400 Hz. De exemplu, telefoanele,
67

fax-modem-urile, modem-urile limiteaza transmisia prin reteaua locala la linia telefonica la spectrul
de frecvente existent ntre 0 Hz si 3400 Hz. Aceasta nseamna ca cea mai mare rata de transfer,
folosind acest spectru de 3.400 Hz, este mai mica dect 56 Kbps cu rata optima semnal-zgomot.
Tehnica DSL ofera rate n milioane de bps prin POTS. Trecnd peste frecventa de
3.400 Hz, DSL foloseste plaje mai largi de frecvente dect canalele de voce.
Astfel de implementare necesita transmiterea informatiei pe o plaja larga de frecvente, de
la capatul conexiunii la alt periferic, care receptioneaza semnalul de frecventa larga de
la capatul ndepartat al conexiunii.
Eliminarea barierei de 3.400 Hz e teoretic posibila, dar practic trebuie luate n considerare unele limitari provenite din suportul fizic.
Trei dintre cerintele dominante ce trebuie avute n vedere sunt:
a) Atenuarea - pierderile provocate de diminuarea puterii semnalului analogic sau digital la trecerea acestuia prin mediul fizic. Atenuarea mare poate duce la imposibilitatea recuperarii semnalului la celalalt capat al mediului. n special, semnalele de frecventa nalta sunt afectate de atenuare mult mai mult dect cele de joasa frecventa . O cale de minimizare a atenuarii o reprezinta
folosirea de cabluri mai groase cu rezistenta electrica mai redusa. Cablurile mai groase au rezistenta mai redusa dect cele subtiri, ceea ce nseamna o mai mica atenuare a semnalului, semnalul
putnd fi astfel transmis pe o distanta mult mai mare. O alta cale de micsorare a efectului atenuarii
este de a insera repetoare de semnal pe parcursul traseului datelor. Aceste aparate pot mari puterea semnalului. Tehnicile de modulare pot, de asemenea, sa ajute la minimizarea atenuarii.
b) Crosstalk se refera la interferenta dintre canale. n lumea xDSL, interferenta dintre cablurile nvecinate are un impact negativ asupra performantelor. Near-end crosstalk (NEXT) apare atunci cnd
transmiterul emite un semnal si un transceiver, aflat la capatul apropiat de linie, prin cuplare inductiva,
aude semnalul respectiv. Far-end crosstalk (FEXT) apare atunci cnd transmiterul emite un semnal si
un transceiver, aflat la capatul distant de linie, prin cuplare inductiva, aude semnalul respectiv. Dintre
cele doua tipuri de interferente NEXT este cea mai semnificativa, deoarece semnalul puternic dintr-un
sistem apropiat poate induce crosstalk semnificativ n semnalul primar. FEXT este mai putin agresiva
deoarece interferenta la capatul ndepartat al conexiunii este atenuata de / prin traversarea mediului.
c) Bridged taps extensii neterminate ale conexiunilor cauzeaza pierderi de conexiune n jurul
portiunii lungimii de unda a frecventei din lungimea extensiei. Deoarece lungimea de unda si
frecventa reprezinta o relatie de proportionalitate inversa, extensiile scurte au un impact mai mare
asupra serviciilor de banda ndepartata, iar extensiile lungi asupra celor de banda apropiata.
Exista cteva tipuri diferite de xDSL, fiecare dezvoltat n functie de cerintele
din mediul de implementare respectiv.
Cel mai frecvent n literatura de specialitate, acestea sunt clasificate dupa metoda de modulare folosita la codificarea datelor.
ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) ofera abilitatea de a transmite si receptiona informatii digitale la viteza mare.
Cum sugereaza si numele, serviciul este asimetric.
n cazul ADSL, asimetria provine de la faptul ca largimea benzii este m68

partita pentru a permite realizarea ratei de biti ntr-o directie mai mare dect n alta.
Forma asimetriei consta n faptul ca semnalele cu frecventa nalta sunt transmise de la CO
la utilizatori si semnalul de joasa frecventa de la utilizatori la CO. Cel mai mult trafic este realizat
cnd un utilizator foloseste browser-ul de internet sau descarca fisiere. n orice caz , traficul realizat prin cererea formulata de utilizator este foarte scazut, pe cnd raspunsul din partea internetului
poate contine milioane de biti de date. Conexiunea utilizatorului poate fi optimizata pentru traficul
asimetric prin alocarea unei benzi mai largi pentru download si a uneia mai nguste pentru upload.
ADSL (Figura 2) se poate defini ca o tehnologie folosita pentru utilizatorii care au nevoie sa receptioneze o cantitate mult mai mare de informatie dect
vor sa transmita.
Desigur, aceasta tehnologie asimetrica devine improprie n cazul
n care e nevoie de a transmite mai multa informatie dect se receptioneaza.
Rata maxima de download, ce se poate obtine folosind aceasta tehnologie, este de 6.144
kbps pentru download, iar rata maxima pentru upload este de 640 Kbps. Deoarece exista un proces de control al retelei care foloseste 64 Kbps, rata efectiva de upload este de 576 Kbps.
ADSL foloseste frecvente mai nalte dect telefoanele analogice, care opereaza n retea, dar
solutia ADSL este mult mai complexa dect o aplicatie de folosire a frecventei mai nalte, deoarece
nu exista doua conexiuni care sa aiba exact aceleasi caracteristici. Astfel, abilitatea transportului de semnal depinde de distanta , tipul de cabluri folosite si nivelul interferentelor electrice.

Figura 2: Modem ADSL conectat la bucla locala

Pentru satisfacerea diferentelor de caracteristici ce pot aparea, ADSL este adaptativ. Cnd
modemul ADSL este pus n functiune, acesta verifica linia pentru depistarea caracteristicilor
acesteia si alege tipul de comunicare, folosind tehnici optime pentru aceasta linie. n particular, ADSL foloseste o schema cunoscuta sub denumirea de Discret Multi Tone modulation
(DMT), care combina multiplexarea divizoare a frecventei si tehnica de multiplexare inversa.
Multiplexarea divizoare a frecventei n DMT este implementata prin divizarea largimii de
banda n 286 de frecvente separate sau subcanale, din care 255 frecvente folosite pentru download, 31 folosite pentru upload si 2 folosite pentru controlul informatiei. Conceptual se comporta ca si cum ar exista cte un modem care sa ruleze pentru fiecare subcanal n parte, avnd
fiecare flux purtator sau propriu modulat. Purtatoarea este pozitionata la intervale de 4.1325
Khz pentru a evita interferenta dintre canale. Mai mult, pentru a evita interferenta cu semnalele telefonice, ADSL foloseste frecvente de peste 4 Khz. Cnd este pus n functiune sistemul
69

ADSL, ambele capete verifica frecventele disponibile pentru a determina care semnale nu deranjeaza si care creaza interferente. Aditional, pentru selectarea frecventei, ambele capete verifica calitatea semnalului la fiecare frecventa si foloseste calitatea pentru a selecta schema de modulare.
Daca o frecventa particulara are o rata mare semnal-zgomot, ADSL selecteaza o schema de modulare care codifica mai putini biti per baud.
Rezultatul adaptarii consta dintr-o tehnologie robusta care se poate adapta automat la diferitele
conditii de mediu. Din punctul de vedere al utilizatorului, adaptarea are o proprietate interesanta:
ADSL nu garanteaza o rata precisa de transfer de date. ADSL poate doar garanta ca va face att
ct linia i ofera conditii de operare. Totusi rata de download variaza ntre 32 Kbps si 6.4 Mbps.
RADSL (Rate Adaptive Digital Subscriber Line) este o varianta a tehnologiei ADSL. RADSL
este un modem adaptativ la orice rata. Rata de upload depinde de rata de download, care e n
functie de conditia liniei si de rata de zgomot. Software-ul este capabil de a determina rata de upload si de download pentru un anumit client. RADSL livreaza de la 640 Kbps la 6.4 Mbps.
HDSL (High-bit-rate Digital Subscriber Line) este prima din clasa xDSL utilizata la scara
larga. Principala caracteristica a HDSL o reprezinta simetria: latimea de banda disponibila n ambele directii este egala. HDSL foloseste doua perechi de cabluri de cupru pentru transmisii ful duplex, care transporta fiecare 784 Kbps, rata maxima de transmitere fiind mai mica dect n cazul
ADSL. Deoarece rata maxima de transmitere este scazuta, influenta electromagnetica exercitata asupra
altor perechi de cablu telefonic este slaba. HDSL2 reprezinta a doua generatie a tehnologiei HDSL
care ofera o rata de transfer maxima de 1.544 Mbps, att pentru upload ct si pentru download.
VDSL (Very High Speed DSL) este cea mai noua varianta de DSL. Fiind n dezvoltare, capabilitatile finale nu pot fi nca stabilite cu fermitate, dar se presupune ca largime de banda pentru download standard pna la 52 Mbps si ca largime de banda simetrica pna la 26 Mbps.
Se preconizeaza ca VDSL sa depaseasca ADSL ca raspndire, urmnd sa coexiste cu acesta.
Tehnologia de transmisie si eficienta ei n anumite medii nu
este nca determinata, nsa asupra acestui subiect lucreaza o serie de organizatii.
Rata reala de transfer a conexiunilor cu diferite transmisiuni xDSL depinde de o serie
de factori precum calitatea fizica a firelor, zgomot si, n special, distanta. De fapt, fiecare
tehnologie poate fi utilizata doar pe o distanta limitata, asa cum reiese si din figurile 3 si 4.

70

Figura 3: Raportul distanta / viteza oferit de tehnologiile xDSL.

71

Figura 4: Raportul upload / download oferit de tehnologiile xDSL.

Sectiunea
4:
Frame
Relay
Frame Relay este o tehnologie succesoare tehnologiei X.25, care a fost conceputa pentru a fi robusta datorita existentei circuitelor analoagice, mult prea susceptibile la interferente
si generatoare de erori. Tehnologia X.25 a fost construita pentru a oferi posibilitatea refacerii erorilor si implica, n principiu, corectarea erorilor, secventialitatea si controlul fluxului.
O data cu progresul nregistrat n comunicatiile de date, nu mai exista cerinte imperioase de robustete. De aceea, a fost nevoie de o noua tehnologie care sa poata beneficia de noutatile aparute n
comunicatii (realizarea conexiunilor prin fibre optice, de exemplu) si cresterea vitezei de procesare.
Tehnologia Frame Relay este similara ntr-un fel cu X.25 dar, lucreaza doar la primele doua
niveluri ale stivei de protocoale OSI (nivelul fizic si nivelul legaturilor de date). Se elimina astfel
corectia erorilor de la nivelul 3, nivelul de retea. De asemenea, Frame Relay nu se preocupa de
secventialitate, fiind o versiune mai "fluida", ce profita de avantajele progreselor la nivel de infrastructura. La fel ca si X.25, foloseste cadre de lungime variabila, facnd foarte putina procesare. Op72

eratiunea care se face este urmatoarea: se ia un pachet de date care se transmite urmatorului nod cu
o foarte mica ntrziere, lucru aflat n beneficiul aplicatiilor (voce, video, etc.) ce depind de aceste
ntrzieri. Viteza cu care se transmit datele este mult mai mare (deocamdata maximum 45 Mbps).
Tehnologia Frame Relay foloseste avantajele statistice ale comutarii pachetelor, folosind mai eficient latimea de banda, prin multiplexarea pachetelor individuale n reteaua WAN. Cadrele de lungime
variabila sunt ideale pentru transmiterea datelor n retea si formarea fluxurilor de trafic. Ruterele
Frame Relay pot prelua un cadru Frame Relay pentru a-l transmite mai departe de-a lungul unui circuit virtual. Se impune observatia ca avantajele implementarii tehnologiei Frame Relay pentru un
furnizor de servicii (Service Provider SP) sunt de nivel strategic (au multiple repercursiuni legate
de costurile implicate n afacere, de profiturile realizate, de dezvoltarea ulterioara a firmei, etc.).
Beneficiile oferite de aceasta tehnologie sunt numeroase, dar putem evidentia trei considerate a fi cele mai importante: costuri reduse de operare si ntretinere a retelei costurile sunt avantajoase att pentru beneficiari ct si pentru furnizorii de servicii, flexibilitate si
scalabilitate, usurinta si eficienta cu care este utilizata latimea de banda n Frame Relay.
Alte caracteristici includ faptul ca Frame Relay este o tehnologie complementara cu ATM
si IP, implica o fiabilitate crescuta a retelei permitnd gestionarea latimii de banda utilizate.
Din figura 5 se observa ca,
pentru a se realiza conexiunea celor 6
noduri la retea, sunt necesare cte 5 legaturi CSU / DSU de conexiune pentru fiecare nod, asigurndu-se astfel comunicarea cu celelalte noduri din retea.
Avantajul retelei este evident prin reducerea complexitatii retelei considerata
drept exemplu, dar si prin considerarea cazului conectarii unui nou nod la retea:
n
cazul retelei clasice, aparitia unui nou nod implica crearea a nca 6 legaturi pentru
noul nod, pe cnd, n cazul retelei Frame Relay trebuie creata o singura legatura.

73

Figura 5 : Comparatia dintre o retea clasica si una Frame Relay

CSU (Channel service unit) este un echipament cu interfata digitala ce conecteaza
echipamentul utilizatorului cu locatia digitala telefonica.
DSU (Data service unit) este un
echipament utilizat n transmisii digitale ce actioneaza pe post de adaptor a interfetei fizice a
unui echipament DTE cu o linie de transmisiune precum T1 sau E1. De regula, la aceste
doua tipuri de echipamente se face o referire n comun, prin utilizarea denumirii CSU/DSU.

74

O alta caracteristica importanta a tehnologiei Frame Relay este posibilitatea de multiplexare. Multiplexarea se refera practic la doua lucruri: pe de o parte, ruterul poate identifica diferite protocoale ca apoi
sa le ncorporeze ntr-un singur circuit DLCI sau PVC, folosind procedeul de identificare a protocoalelor
numit NLPI (Network Layer Protocol Identification - Identificarea protocolului nivelului retea). Pe de alta
parte, putem avea mai multe grupuri de utilizatori atasati la norul retelei folosind aceeasi retea fizica, dar
avnd retele proprii virtuale separate. n concluzie, exista doua nivele de multiplexare: unul la nivelul protocoalelor folosite n retea, iar celalalt la nivelul grupurilor de utilizatori ce detin retele virtuale separate
n cadrul aceleiasi retele fizice. n figura 6, ruterele conectate la reteaua Frame Relay apartin la 3 grupuri
de utilizatori, grupurile A, B, C, care formeaza astfel 3 retele virtuale private, distincte una fata de alta.
n plus, tehnologia Frame Relay foloseste alocarea dinamica a latimii de banda. Acest
lucru presupune folosirea unui procent de 200% din latimea de banda alocata.
Spre exemplu, pentru o legatura de 256K, n care exista 4 conexiuni de 64K, se poate trece de
aceasta limita de 64K prin procedeul numit "oversubscribing" supraabonare (Figura 7).

Figura 6: Multiplexarea ntr-o retea Frame Relay

Acest lucru se bazeaza pe natura statistica a datelor: nu toata lumea transmite n acelasi timp, totdeauna. Anumitor circuite li se poate oferi ntrega capacitate a legaturii daca exista aceasta posibilitate.

75

Figura 7: Reducerea costurilor prin supraabonarea porturilor

Frame Relay se bazeaza pe multiplexarea statistica, oferind posibilitatea traficului n rafale,
pentru utilizarea mai buna a latimii de banda disponibile. Supraabonarea presupune posibilitatea
ca unui singur port (n acest caz de 256 Kbps) sa-i fie atribuite mai multe circuite virtuale permanente (circuite PVC) si, ca urmare, o rata de informatie transmisibila (CIR Comitted Information Rate) mai mare dect viteza totala stabilita a portului. De asemenea, supraabonarea
permite folosirea n comun a capacitatii portului de catre mai multe conexiuni de retea individuale. Multiplexarea statistica si alocarea dinamica a latimii de banda permit aceste lucruri.
Deoarece media de utilizare a conexiunii este de 30%, furnizorii de servicii pot construi reteaua
pe baza acestui trafic mediu si fara a lua n considerare momentele de vrf ale traficului.
Din punct de vedere arhitectural, tehnologia Frame Relay se compune din patru blocuri de baza
(Figura 8): Interfata utilizator - retea (UNI User to Network Interface), Comutatoarele (Switch urile) Frame Relay; Trunchiul (trunk) si Interfata retea - retea (NNI Network to Network Interface).
Interfata utilizator-retea acopera practic cea mai mare parte a definitiei pentru reteaua
Frame Relay, identificnd modalitatea n care un echipament terminal se poate atasa retelei.
Switch-urile reprezinta partea centrala a retelei, care pot fi produse de orice producator de
astfel de echipamente. Frame Relay nu tine cont de modalitatea de transmitere a pachetelor de la
un nod la altul, fie daca se foloseste ATM sau alta tehnologie, fiind un standard de interfata .
Componenta de interfata retea - retea (NNI) este, n esenta , partea ce conecteaza doua retele
mpreuna, deosebindu-se de UNI prin faptul ca este bidirectionala. Mai precis, ce se ntmpla ntro parte a retelei este translatat si transmis de cealalta parte, n timp ce UNI este unidirectionala.

76

Figura 8: Cele patru componente ale unei retelei Frame Relay

Frame Relay reprezinta o tehnologie simpla si matura, bine definita. Cele patru blocuri
functionale au interfete standard bine definite. Astfel, UNI specifica linia de acces la retea, iar
NNI reprezinta specificatia conexiunii la o alta retea Frame Relay. Tehnologia Frame Relay are
risc scazut. Prin ncorporarea acestei tehnologii, furnizorii de servicii si pot reduce costurile operationale, simplifica arhitectura retelei, creste fiabilitatea si largi portofoliul de servicii oferite clientilor
Frame Relay reprezinta o tehnologie de comutare de mare viteza ce ofera un mare
debit de date si o latenta scazuta.
Debitul mare este oferit prin multiplexarea mai multor
canale logice, cunoscute sub numele de circuite virtuale de-a lungul unei singure conexiuni.
Aceste circuite sunt traditionalele circuite virtuale permanente, dar, mai nou, au aparut asa numitele circuite virtuale comutate, ce reprezinta viitorul n acest domeniu. Circuitele permanente virtuale
sunt create si alocate de furnizorul retelei, asigurnd conexiunea ntre doua noduri identice dintr-o retea
Frame Relay. Fiecarui nod i este asociat un identificator de conexiune numit DLCI (Data Link Connection Identifier), care poate fi altul la fiecare din capete si are o semnificatie locala. Pentru a putea fi folosite
astfel de circuite nu este nevoie de nici un apel special (de tipul Call Setup), o legatura PVC fiind gata de
lucru imediat ce ruterele de la capetele retelei Frame Relay au initializat propria interfata Frame Relay.
Identificatorul DLCI este un cmp de 10 biti al header-ului pachetului Frame Relay (a fost
implementat si un cmp de 4 octeti pentru a oferi o mai mare flexibilitate n alegerea adreselor
ce pot fi accesate). n esenta , DLCI contine informatia necesara unui nod (switch) pentru a
sti ce sa faca cu ea. Fiecare DLCI are asociat un numar care este asociat unei rute stocate
n memorie, deci prin cunoasterea DLCI se stie exact unde va merge pachetul si n ce mod.
Circuitele virtuale comutate sunt dinamice, fiind constituite atunci cnd este nevoie de
acestea.
nainte ca datele sa fie transmise pe un astfel de circuit SVC, are loc n retea
77

un schimb de mesaje de tipul CALL SETUP/CONNECT CONFIRM, acest lucru fiind similar cu modalitatea de efectuare a unui apel telefonic.
Se pot apela, de asemenea, diferite
puncte terminale din cadrul retelei Frame Relay.
Odata efectuat apelul de setup, circuitul virtual comutat se comporta si este tratat identic ca un circuit virtual permanent.
Frame Relay simplifica arhitectura retelei prin combinarea mai multor tipuri de trafic ntr-o
singura retea, ducnd la costuri operationale si administrative reduse. De asemenea, natura retelei
Frame Relay face deosebit de simpla crearea sau modificarea circuitelor virtuale, acestea putnd fi
adaugate fara conectarea de linii suplimentare. Frame Relay este o tehnologie foarte eficienta din
punct de vedere al costurilor, deoarece foloseste liniile de transmisie n mod eficient. Ca majoritatea sistemelor de transmisii de date, aceasta tehnologie foloseste generarea de cadre de lungime
variabila (ca si la X.25), de la ctiva octeti pna la 1.600 de octeti sau chiar mai mult, si este
transparenta pentru majoritatea protocoalelor uzual folosite, precum IP, IPX si DECnet. Astfel, se
considera ca Frame Relay este o tehnologie ideala pentru traficul n rafale ntre retelele LAN.
Datorita faptului ca Frame Relay este o tehnologie stabila exista o serie larga de echipamente de conectare ale utilizatorilor ce suporta tehnologia Frame Relay (Figura 9), n care sunt
incluse echipamentele de acces Frame Relay (FRAD Frame Relay Access Device) si ruterele.
De asemenea, exista si alte standarde definite ce suporta voce pentru Frame Relay (VoFR
Voice over Frame Relay) si SNA pentru Frame Relay. Astfel, Frame Relay poate suporta mai
multe tipuri de trafic n cadrul aceleiasi infrastructuri, la costuri operationale si administrative
mai mici, largindu-si, n acelasi timp, portofololiul de servicii oferite clientilor (Figura 10).

Figura 9: Arhitectura simplificata de retea

Circuitele virtuale comutate (SVC) Frame Relay reprezinta echivalentul circuitelor virtuale
comutate ale tehnologiei X.25 pentru utilizatorii Frame Relay. Apelurile sunt stabilite complet atunci
78

cnd este necesar transferul datelor. Circuitele SVC reduc, de asemenea, greutatea administrarii unui
numar mare de circuite PVC, din moment ce aceste circuite pot fi stabilite direct ntre rutere fara a fi
nevoie sa fie predefinite n reteaua Frame Relay. Dintre beneficiile utilizarii circuitelor SVC amintim:
a) Cost redus pentru consumatori - chiar daca furnizorii de servicii nu au anuntat introducerea pe larg
a tarifelor SVC, este foarte probabil ca acestia vor oferi preturi atractive pentru realizarea legaturilor
dintre circuitele SVC si PVC n scopul maririi atractivitatii tehnologiei Frame Relay pentru site-uri
de dimensiuni mai mici sau pentru utilizatori cu necesitati mai reduse pentru latimea de banda.
b) Topologie mai buna - n care fiecare punct din retea este conectat cu oricare alt punct al retelei.
Deoarece un circuit virtual comutat poate fi stabilit ntre oricare doua puncte ale retelei, se poate astfel crea o topologie n care fiecare punct se afla n legatura cu oricare alt punct din retea. Datorita
costurilor suplimentare ce apar prin definirea circuitelor PVC, modalitatile de tarifare curente au ncurajat utilizatorii sa proiecteze topologii de retele stea pentru care tot traficul de la un site la altul este rutat printr-un hub central ce implica cresterea latentei si o legatura n plus. Performantele
globale ale retelei pot fi mbunatatite atunci cnd este creata o ruta mai directa ntre doua DLCI.

Figura 10: Frame Relay ofera aplicatii si servicii diverse

O alta aplicatie deosebit de folositoare a tehnologiei Frame Relay este difuzarea multipla
(Figura 11). Pe scurt, aceasta ofera posibilitatea trimiterii anumitor informatii n retea mai multor utilizatori. Atunci cnd datele ce trebuie trimise au un volum mare sau numarul de utilizatori
este mare, acest lucru este dificil de realizat. Frame Relay rezolva aceasta problema prin facili79

tatea de multicasting (difuzare multipla) care presupune ca pachetul de date este trimis n retea o
singura data, ca apoi acesta sa fie transmis tuturor utilizatorilor la care trebuie sa ajunga. Exista
multe domenii aplicative ce necesita acest lucru, de exemplu trimiterea de catre o firma clientilor
sai a acelorasi pachete de date, actualizarea preturilor la toate punctele de vnzare ale unei companii, actualizarea informatiilor bancare de la sediul central catre sucursalele unei banci, etc.

Figura 11: Difuzarea multipla n Frame Relay

Aceste circuite virtuale comutate sunt nca n faza de testare, dar nu va mai trece multa vreme
si vor aparea pe linia de productie. Ideea, n principiu, este simpla. Este vorba despre un numar
mare de utilizatori ce folosesc si partajeaza un numar limitat de resurse, ca n cazul unui sistem telefonic. Ce se poate face, este preluarea unui port logic, asocierea unei adrese E.164, ce reprezinta un
numar de telefon. Astfel, orice punct poate stabili o convorbire cu alt punct din retea folosind acest
numar de telefon si comenzi SNMP, generate fie de terminalul respectiv, fie prin management de retea.
Echipamentele SVC pot, de asemenea, comunica cu alte echipamente compatibile PVC, oferind trecerea
graduala de la PVC la SVC. Cooperarea la nivel retea Frame Relay - ATM este unul dintre aspectele
cele mai importante ale problemei, deoarece ofera scalabilitate n centrul retelei. Deoarece tehnologia
Frame Relay este limitata la 45 Mbps pe trunchi de retea, acest trafic poate fi considerat mare fata de
tehnologii predecesoare precum X.25, dar nu este totusi o latime de banda foarte mare. De aceea este
nevoie de o tehnologie scalabila, ce ofera o latenta scazuta si o latime mare de banda precum ATM.
Deci acest standard de interconectare cu ATM este foarte important, oferind ATM ca mecanism de
transport pentru Frame Relay, n mod transparent fata de echipamentele Frame Relay de la capete.
Capitolul 4
Sisteme de achizitie de date
80

Sectiunea
1:
Definire
si ncadrare
n
literatura
de
specialitate
Achizitia de date poate fi definita ca procesul de obtinere de date de la o sursa externa sistemului de
calcul.
n general, achizitia de date se realizeaza n urma procesului de masurare a
unor parametri, n cadrul sistemelor de supraveghere si conducere a proceselor industriale.
Starea procesului industrial este caracterizata n fiecare moment de valori ale
unui anumit numar de parametri fizico-chimici.
Atribuirea unei valori numerice unei
marimi fizice sau chimice se realizeaza pe baza procesului de masurare (Figura 1).

Figura 1: Structura unui sistem de achizitie de date

Proiectarea unui sistem de achizitie de date trebuie sa conduca la satisfacerea conditiilor impuse de
aplicatia specifica si care sunt definite n caietul de sarcini. n principal, aceste conditii se refera la domeniul maxim de masurare, precizie, rezolutie, rapiditate, frecventa de esantionare si timpul de scrutare.
a) Domeniul maxim de masurare este definit ca fiind diferenta dintre valorile
Mmax si Mmin care pot fi masurate, unde M este marimea masurandului.
Dm = Mmax Mmin
(1)
b) Precizia unui sistem se exprima prin intermediul incertitudinii de masurare care afecteaza
rezultatul, aceasta fiind notata cu M. Incertitudinea poate fi doar estimata. Valoarea adevarata
se nscrie n intervalul M M, unde M reprezinta rezultatul furnizat de catre sistem.
Eroarea relativa a sistemului de achizitie de date (SAD) se noteaza cu p si se defineste:
p = M/(Mmax -Mmin)
(2)
c) Rezolutia se defineste ca fiind variatia minima M a marimii masurandului care produce o variatie M a valorii M masurate.
Rezolutia specifica este data de numarul
de valori distincte care pot fi asociate masurandului pe domeniul maxim de masurare.
81

d) Rapiditatea caracterizeaza capacitatea dispozitivului de a raspunde la variatiile n timp ale

masurandului, n timp ce frecventa de esantionare trebuie sa respecte conditia Nyquist:
Fe 2Fh
(3)
Unde Fh reprezinta valoarea cea mai ridicata din spectrul de frecvente al semnalului de masurare.
Practic, frecventa de esantionare trebuie sa fie mult superioara valorii rezultate din conditia Nyquist.
ntre doua operatii succesive de esantionare efectuate pe acelasi canal de masurare, se deruleaza perioada Te = 1/Fe.
Pe durata acestui interval, trebuie esantionate si convertite N semnale, corespunzatoare la N canale.
Timpul de scrutare
reprezinta durata necesara achizitiei complete pe un canal.
Se poate scrie astfel:
Ntsc Ten
(4)
Un sistem de achizitie de date reprezinta, practic, o interfata ntre o zona analogica, (reprezentata
de multimea traductoarelor pentru diverse marimi fizice, precum si de dispozitivele de conditionare a
semnalului) si o zona numerica (formata din convertoarele analog-numerice CAN - si dispozitivele de
tratament si comanda, care pot fi sisteme cu microprocesor). Arhitectura unui sistem de achizitie de date
trebuie definita n functie de numarul marimilor care trebuie masurate si de viteza de variatie a acestora.
Cele mai simple configuratii de sisteme de achizitie de date l reprezinta sistemele de achizitie
cu un singur canal (Figura 2). Practic, este vorba despre un lant de masurare numeric, care poate fi
deschis (daca se urmareste doar obtinerea marimii de masurat, n vederea afisa rii sau nregistrarii pentru o prelucrare ulterioara) sau nchis (daca rezultatul masurarii actioneaza asupra comenzii unui proces). La acest tip de sisteme, semnalul provenit de la un traductor este conditionat prin intermediul
unui bloc de conditionare a semnalului (de exemplu, montajul potentiometric), transmis apoi unui sistem de esantionare blocare, al carui rol este de a preleva valorile instantanee si de a le mentine la
intrarea convertorului analog-numeric pe o perioada cel putin egala cu timpul necesar conversiei.

82

Figura 2: Structura unui sistem de achizitie de date cu un canal

Cele doua circuite sunt comandate de un sistem logic care, la momente de timp prestabilite, furnizeaza comanda de esantionare, blocheaza semnalul la intrarea convertorului si gestioneaza
functionarea acestuia din urma. Aceasta functie poate fi realizata de un sistem logic cablat simplu sau de catre un microprocesor care ofera posibilitatea de a programa functionarea sistemului
la parametrii doriti. Semnalul furnizat la iesirea din convertorul analog-numeric poate fi tratat de
catre un calculator, poate fi memorat pentru analiza ulterioara sau poate fi reconstituit n forma sa
analogica initiala cu ajutorul unui convertor numeric-analogic, forma ce va fi folosita pentru controlul procesului (reglarea temperaturii ntr-un cuptor, controlul calitatii si al productiei, etc.).
nsa, n majoritatea situatiilor industriale, este necesar sa se achizitioneze mai multe marimi
n acelasi timp (Figura 3). Se constituie astfel un sistem de achizitie de date cu multiplexare temporala. Multiplexorul este un dispozitiv format dintr-un set de comutatoare analogice la care iesirile sunt
legate astfel nct sa constituie o iesire unica a multiplexorului. Comanda nchiderii si deschiderii comutatoarelor este efectuata prin intermediul unei intrari de adresare a fiecarui canal. Aceasta este o
intrare logica pe unul sau mai multi biti. O intrare de n biti adreseaza 2n canale. Fiecare canal
este caracterizat de adresa sa, care reprezinta numarul sau de ordine. Un multiplexor cu 16 intrari
are intrarile numerotate de la 0 la 15. Adresarea se poate face secvential sau aleatoriu. n ultimul
caz, microprocesorul adreseaza direct fiecare canal. n situatia adresarii secventiale, fiecare canal este
adresat ntr-o ordine bine definita. Daca anumite marimi prezinta o variatie n timp mult mai rapida
dect celelalte, acestea pot fi esantionate cu o frecventa mult mai mare. Astfel, sistemul cu microprocesor trebuie sa genereze semnalul de comanda al dispozitivului de esantionare-blocare E/B, semnalul de ncepere a conversiei (START) si semnalele de adresare a canalului pentru multiplexor.
83

La rndul sau, CAN furnizeaza un semnal de sfrsit de conversie (EOC), cu rolul de a semnaliza
faptul ca datele numerice sunt disponibile si stabile. Prin intermediul acestor semnale de comanda, microprocesorul organizeaza procesul de masurare si gestioneaza functionarea componentelor sistemului.

Figura 3: Structura unui sistem de achizitie de date cu ncanale

Aceasta arhitectura a sistemului prezinta nsa si un inconvenient. Deoarece dispozitivul
de esantionare-blocare se gaseste n aval fata de multiplexor, nu este posibil sa realizeze masurarea a doua marimi n acelasi timp. Viteza de achizitie este considerabil redusa daca numarul
nde canale creste.
Pentru a evita acest inconvenient, se poate amplasa un dispozitiv de
esantionare-blocare la intrarea fiecarui canal de intrare. Daca sistemul de achizitie de date se
afla la o anumita distanta de dispozitivele de tratament, de afisare sau de nregistrare, datele
pot fi transmise n mod serial, pe doua fire, pe iesirea seriala a CAN. Acest sistem poarta
84

denumirea de sistem de achizitie de date sincrone si este prezentat, mai jos, n figura 4.

Figura 4: Structura unui sistem de achizitie de date sincrone

Alaturi de aceste tipuri de sisteme de achizitie de date prezentate mai sus, mai exista si sisteme de achizitie de date rapide, ce se utilizeaza n situatia n care semnalul de intrare se modifica rapid si arhitecturile precedente, care utilizeaza un singur CAN, nu mai pot fi utilizate. Artificiul frecvent utilizat l constituie legarea n paralel a mai multor astfel de convertoare. Fiecare
dintre aceste convertoare este precedat de un sistem de esantionare-blocare. Iesirile numerice ale
convertorului analogic-digital sunt multiplexate pe acelasi principiu ca multiplexorul analogic, permitnd astfel conectarea mai multor intrari de n biti la o iesire unica, tot de, n biti (Figura 5).
Orice sistem de achizitie de date are un mediu de masurare. Prin mediu de masurare se ntelege
totalitatea marimilor fizice si chimice, altele dect masurandul, care influenteaza diferitele componente
85

ale SAD, modificndu-i astfel performantele prin alterarea semnalului de masura. Cele mai importante influente le au temperatura, parazitii si perturbatiile electromagnetice, dar pot fi mentionati si
alti factori care afecteaza rezultatul masurarii, precum vibratiile, umiditatea, radiatiile nucleare, etc.
Zgomotul de fond reprezinta totalitatea semnalelor nedorite, de natura fizica a
componentelor care constituie dispozitivul electronic.
Spre deosebire de zgomotul de
fond, care este o caracteristica proprie oricarui circuit electronic, parazitii se transmit prin cuplajul intempestiv ntre un circuit sursa si circuitul pe care l perturbeaza.

86

Figura 5: Structura unui sistem de achizitie de date rapide

Parazitii reprezinta tensiuni sau curenti variabili si nedoriti, care se suprapun peste semnalul util, produs sau tratat de catre un aparat de masura. Parazitii pot degrada informatia continuta de semnalul util si pot provoca reactii inoportune n sistemele de reglare. Aceasta situatie
se produce mai ales atunci cnd semnalele utile sunt de mica amplitudine, respectiv n zona initiala a SAD (traductoare sau blocuri de conditionare a semnalului). Influenta parazitilor asupra circuitului perturbat depinde de natura si intensitatea fenomenelor electrice din circuitul sursa, de influenta sursei asupra circuitului perturbat si de caracteristicile electrice ale circuitului perturbat.
Perturbatiile provocate de paraziti pot fi minimizate sau chiar evitate, daca se actioneaza
asupra sursei (pentru a limita pe ct posibil fenomenele care provoaca parazitii), asupra cuplajului ntre circuit si sursa (n vederea anularii sau reducerii influentei perturbatoare) sau
asupra circuitului perturbat (n vederea minimizarii sensibilitatii semnalului la paraziti).
Pentru a reduce influenta mediului nconjurator asupra SAD, se poate actiona fie
prin minimizarea influentei acestor factori (prin adoptarea de masuri de protectie adecvate:
suporti antivibratii, incinte termostatate, blindaje antiparaziti, etc.), fie prin luarea n considerare a influentei acestora, n vederea corectarii rezultatului masurarii.
Deoarece simpla masurare si nregistrare a datelor nu mai satisface cerintele sistemelor de
conducere, s-au impus functii multiple pentru sistemele de achizitie de date (Figura 6), si anume:
a) extragerea informatiilor referitoare la marimile din proces si convertirea acestora n semnale electrice, prin intermediul traductoarelor si al blocurilor de conditionare a semnalului
Traductorul si dispozitivele de conditionare a semnalului furnizeaza ca marime de iesire o tensiune
corespunzatoare marimii de masurat. De regula, traductorul este situat la o oarecare distanta de dispozitivele care asigura tratamentul si exploatarea informatiei. Prin urmare, transmiterea informatiei
trebuie realizata n conditii care sa nu permita degradarea acesteia prin paraziti sau distorsiuni provocate de lipsa de calitate a legaturii. Transmiterea datelor poate fi realizata analogic sau numeric.
Transmisia numerica este recomandata atunci cnd informatia trebuie prelucrata si tratata ulterior, deoarece dispozitivele care realizeaza tratamentul semnalului sunt, la rndul lor, numerice.
De asemenea, transmisia numerica este mai economica, ntruct permite partajarea aceleiasi linii sau
magistrale ntre mai multe echipamente care genereaza informatie, spre deosebire de transmisia analogica, la care fiecarui traductor trebuie sa i se asocieze o linie separata. Este evident ca, pentru
a putea fi utilizate transmisii numerice, datele trebuie mai nti convertite sub forma numerica.
Transmisiile numerice pot fi realizate paralel sau n serie. n cazul transmisiei paralele, cei
opt biti ai unui octet sunt transmisi simultan, pe opt linii. Acest tip de transmisie permite transferul rapid al datelor, dar presupune un numar mare de linii. n plus, se mai adauga legaturi suplimentare, indispensabile pentru a controla fluxul de date. Datorita costurilor mari pe care le impune,
precum si datorita pericolului interferentelor, acest tip de transmisie se foloseste doar pentru distante
scurte (de ctiva metri). n cazul transmisiei serie, bitii, care formeaza un octet, sunt transmisi unul
87

dupa altul, pe o linie sau doua, fapt ce conduce la viteze de transfer reduse. n schimb, costul liniilor se diminueaza foarte mult, deci distantele pe care se realizeaza transmisia pot creste sensibil.
b) tratamentul analogic al semnalului, cu rol de a curata semnalul de zgomot si paraziti prin amplificare si
filtrare
Pentru eliminarea sau reducerea semnalelor perturbatoare si a zgomotelor, elementele
de conditionare au n componenta filtre analogice ce pot fi filtre trece jos (pentru semnale ce variaza lent) si filtre antialising (pentru semnale cu variatii bruste).
c) selectia semnalului util din multimea semnalelor disponibile, prin intermediul multiplexarii
Necesitatea multiplexarii apare atunci cnd se realizeaza transmiterea semnalelor obtinute de la senzori grupati, aflati relativ departe de hardware-ul de achizitie. Costurile legate de transmisia semnalelor vor fi mai mici si vor justifica utilizarea multiplexorului. n principiu, un multiplexor transmite pe rnd, pe o singura linie, semnale analogice primite simultan pe mai multe iesiri. Se realizeaza astfel o esantionare a semnalelor analogice nainte de transmiterea acestora. Pentru a nu afecta
rezultatele masuratorii este necesar ca viteza de variatie a semnalelor multiplexate sa fie mult mai
mica dect frecventa de lucru a multiplexorului, astfel nct pe intervalul de timp dintre transmiterea
a doua esantioane succesive ale aceluiasi semnal acesta sa poata fi considerat constant. Trebuie remarcat ca n acest fel este afectata si frecventa maxima cu care se poate face achizitia de date.
d)
conversia
semnalului
sub
forma
numerica,
prin
intermediul
blocului
de
esantionare
-blocare
si
al
convertorului
(A
/
D)
e) coordonarea si conducerea acestor operatii,
asigurata de calculator.
Structura unui sistem PC inclus ntr-un sistem de achizitie este similara unui calculator de uz general.
Ca urmare acesta va contine procesor, memorie, bus-uri pentru transfer date, CLK, spatiu disc, etc.

88

Figura 6: Functiile multiple ale sistemelor de achizitie de date

PC-ul va constitui si gazda soft-ului de aplicatie necesar att achizitionarii datelor ct si
elaborarii comenzilor catre sistem. La unitatea centrala vor fi cuplate periferice standard sau
specifice de comunicare cu operatorul uman (monitor, tastaura, imprimanta, mouse, etc.).
n plus, calculatorul poate efectua diverse prelucrari asupra semnalelor numerice rezultate, n vederea facilitarii exploatarii acestora sau a corectiei erorilor specifice aparaturii utilizate (autoetalonare).
89

Sectiunea
2:
Soft-ul
n general, n soft-ul de achizitie sunt incluse
hard incluse n sistemul de achizitie si programe de
inta interfata logica ntre hardware si utilizator, cum este

de
achizitie
drivere specifice elementelor
aplicatie.
Soft-ul reprezreprezentat n figura 7.

Figura 7: Componenta soft-ului de achizitie si pozitionarea acestuia

Driverele controleaza functionarea elementelor componentelor hardware ale sistemului de
achizitie si au functiile de a citi / scrie date de la placa, de a controla frecventa de achizitie, de a integra achizitia cu resursele PC (ntreruperi, DMA, memorie) si sistemele de
conditionare, de acces la multiple IN / OUT pe placa si acces la mai multe placi.
Software-ul de aplicatie controleaza achizitia si prelucrarea
specifica a datelor, elaborarea si transmiterea comenzilor pentru elementele de executie, prezentarea
acestora catre operatorul uman si realizeaza gestionarea de date, afisa rile grafice si prelucrarile.
Hardware-ul de achizitie are ca principala sarcina compatibilizarea informatiei obtinuta de la
elementele primare de masura cu, calculatorul numeric si cuplarea cu acesta, precum si transmiterea
comenzilor, elaborate de sistemul de calcul pe baza informatiilor furnizate, catre elementele de executie.
Partea hardware a sistemului de achizitie
este constituita din placi de achizitie date ce pot fi montate pe slot-urile calculatorului sau pot fi externe si atasate calculatorului pe interfetele standard (interfata paralela standard, USB, etc.). Principalele
caracteristici ale placilor de achizitie ce trebuie avute n vedere la alegerea unei placi de achizitie, sunt:
1)
Intrari
analogice
(AI)
Numarul si domeniul de variatie al tensiunilor analogice cu care poate opera un sistem
de achizitie difera mult si constituie un criteriu de definire a performantelor sistemului de
achizitie.
Structura generala a hardware-ului de achizitie este prezentata n figura 8.

90

Figura 8: Structura generala a hardware-ului de achizitie

2)
Iesiri
analogice
(AO)
Interfetele
pentru
semnalele
analogice
permit
implementarea
comenzilor
elaborate de catre programul de aplicatie implementat pe calculatorul numeric.
Utilizarea elementelor de executie analogice impun prezenta convertorului numeric-analogic. n structura
interfetei de iesire analogice apare ca o necesitate prezenta unor elemente de memorare analogice pentru a
memora comanda sub forma analogica pe toata durata de timp pentru care aceasta ramne constanta. Mai
mult, se impune mentinerea comenzii la valoarea anterioara, chiar si n cazul defectarii regulatorului. Din
acest punct de vedere, se pot realiza interfete cu un singur convertor numeric-analogic (Figura 9) si interfete cu mai multe convertoare numeric-analogice, cte unul pentru fiecare canal de iesire (Figura 10).

91

Figura 9: Interfata iesiri analogice cu un singur convertor numeric - analogic

Figura 10: Interfata iesiri analogice cu mai multe convertoare numeric - analogice
Principalii
parametrii
ai
sistemului
de
cuplare
a
regulatorului
la
elementele de executie analogice sunt:
viteza maxima de variatie a semnalului pe
o iesire, numarul de biti transmisi la canal (rezolutia) si pretul interfetei.
Functiile
interfetei
de
iesire
sunt:
a) Transmiterea datelor de la regulatorul numeric la interfata prin intermediul blocului de comanda - datele pot fi transmise paralel, cnd interfata este inclusa n structura regulatoru92

lui, sau serial, n cazul n care interfata se afla n cmp lnga elementul de executie.
b) Memorarea informatiei pe fiecare canal de conversie numeric-analogica. Informatia care este
transmisa pentru conversie pe un canal trebuie memorata pe un interval de timp determinat de
doua adresari prin program. Memorarea se poate face cu memorii analogice realizate cu amplificatoare operationale si condensatoare n regim de memorie. Selectarea fiecarui canal se realizeaza cu ajutorul demultiplexorului analogic DMX sau cu ajutorul demultiplexorului numeric.
Memoria analogica asigura memorarea cu precizie limitata pe intervale reduse de timp ntre doua
adresari. n cazul utilizarii mai multor convertoare se folosesc memorii tampon pe fiecare canal.
c) Comutarea informatiei pe mai multe canale de iesire analogice, functie realizata prin intermediul
demultiplexoarelor. Demultiplexarea se poate realiza prin metode analogice sau prin metode numerice. Alegerea uneia dintre aceste doua variante se face n functie de modul n care se realizeaza operatia de memorare a informatiei pe canalele de iesire ntre doua momente de adresare.
d) Reactualizarea informatiei pe fiecare canal de iesire, la diferite momente de timp de adresare. Interfata de iesire poate transmite informatia pe un canal analogic prin trei metode: secvential, simultan si aleator. Alegerea uneia dintre aceste variante depinde de caracteristicile elementelor de
executie utilizate si de modul de rezolvare a problemelor enuntate anterior. Pentru sistemele de
reglare numerica a proceselor tehnologice, avnd n vedere caracteristicile dinamice ale proceselor
n raport cu fiecare canal de comanda, se alege metoda aleatoare de adresare prin program.
Principalii
indici
ce
definesc
performantele
iesirilor
analogice
sunt:
1.
Timpul stabilire (reprezinta intervalul de timp dintre modificarea codului numeric si stabilizarea valorii tensiunii de iesire)
Rata de conversie (ce reprezinta frecventa posibila pentru a modifica semnalul de iesire n
scara cu trepete de 1LSB)
Rezolutia (determinata de numarul de biti)
3)
Intrariiesiri
numerice
(DIO)
Pentru majoritatea placilor de achizitie date, functiile de iesire si intrare pentru canalele digitale pot fi
programate. Ca si elemente de intrare-iesire digitale pot fi cuplate elemente de comanda si semnalizare
de tip logic (butoane de comanda, selectoare, lampi de semnalizare, etc), dar si informatii numerice
trimise pe canalele digitale. De obicei, canalele de intrare-iesire digitala sunt organizate n cuvinte de 8
biti. Canalele digitale de intrare si iesire sunt programabile pentru majoritatea placilor de achizitie date.
Principalele caracteristici de performanta ce caracterizeaza canalele de intrare-iesire digitala sunt:
Numarul de linii digitale
Viteza de generare / receptionare date
93

 Tensiunea si curentul pentru nivelul logic 0 (low)

Tensiunea si curentul pentru nivelul logic 1 (high)
4)
Intrari
de
temporizare
(Timere)
Canalele aferente circuitelor de temporizare sunt utilizate pentru comanda circuitelor de contorizare / temporizare care de obicei utilizeaza contori implementati hard si soft.
Aceste
canale sunt utilizate pentru temporizari, contorizare de evenimente, generare de semnale, etc.
Frecventa de ceas utilizata de circuitele de temporizare poate fi furnizata de clock-ul placii
(ceas intern), ceasul calculatorului sau poate fi furnizata de un generator de ceas extern.
Fiecare din aceste solutii are caracteristici specifice. Astfel, folosind timer placa (clock
intern) se obtine o acuratete buna, o programare simplificata si frecvente mari de achzitie.
Folosind timer CPU (clock software) acuratetea este mai scazuta, programarea mai greoaie si
, iar folosind clock extern, se obtin achizitii de rata scazuta si neconstanta.
n general, achizitia de date asistata de calculator apeleaza la un sistem special (Figura 11), constituit dintr-un calculator personal, un produs software si o placa de achizitie de date controlata tot de
catre calculator. Placa se instaleaza de regula n calculator, dar exista si posibilitatea plasarii ei ca
un modul exterior acestuia. Unii fabricanti furnizeaza sisteme interadaptabile, constituite din module
independente, a caror juxtapunere permite obtinerea unor statii de masurare compacte. Configuratia
unor asemenea sisteme cuprinde, de obicei, un modul de alimentare, un modul CPU, precum si numeroase module specifice, cu intrari si iesiri definite n functie de aplicatie. Placile de achizitie de
date sunt adesea furnizate mpreuna cu traductoare de masurare (de forta , deplasare, viteza, acceleratie, debit, presiune, temperatura etc.). De asemenea, ele pot avea circuite de conditionare a semnalului adaptate marimii fizice care trebuie achizitionata, unul sau mai multe multiplexoare, convertoare analog-numerice a caror rezolutie trebuie sa corespunda exigentelor sistemului de masurare.
n consecinta , calculatorul ndeplineste si o serie de alte functiuni: conducerea procesului de
masurare, analiza si tratamentul semnalului, gestiunea conexiunilor serie si paralel, vizualizarea rezultatelor, trasarea curbelor, etc. Pentru aceasta, fabricantii ofera si programe software destinate unor
asemenea utilizari. Solutia montarii placii de achizitie n interiorul calculatorului ofera avantajul
furnizarii imediate a datelor achizitionate catre memoria RAM, putnd fi astfel tratate n timp real.
n cazul utilizarii placilor de achizitie de date externe calculatorului, controlul intrarilor si iesirilor
acestora este efectuat de catre calculator, prin intermediul unei interfete seriale sau paralele. Acest
tip de montaj se utilizeaza atunci cnd se studiaza procese la care traductoarele trebuie amplasate n
diverse locuri sau cnd semnalele analogice nu pot fi transmise pe distante mari, din cauza parazitilor. n acest caz, conversia analog-numerica trebuie realizata ct mai aproape de traductoare.
Transmisia
datelor
sub
forma
numerica
se
realizeaza
prin
intermediul
unei legaturi seriale sau paralele.
Legaturile serie de tip RS 232 si RS
94

422

sau RS 485 limiteaza drastic viteza de transfer a datelor n memorie.

Calculatorul poseda, de regula, doua porturi seriale, din care unul este necesar pentru comunicarea cu imprimanta.
De asemenea, utilizarea legaturilor RS 422 sau RS 485
nec485 necesita o interfata de conversie n RS 232.
n plus, legatura RS 232 permite doar comunicarea cu un singur instrument.
Daca trebuie utilizate mai multe instrumente, este necesara adaugarea unei placi cu porturi multiple sau a unui multiplexor.

Figura 11: Structura unui sistem de achizitie de date asistat de PC

Pentru realizarea transmisiei paralele poate fi utilizata magistrala GPIB (IEEE 488). Numeroase aparate de masura (voltmetre, multimetre, frecventmetre) poseda o interfata GPIB, care
le permite conexiunea la magistrala care asigura legatura la calculator prin intermediul unei placi
de interfata montate n interiorul calculatorului. Magistrala GPIB este caracterizata, n special,
de distantele limitate specifice utilizarii n laborator. Instrumentele de tip VXI (VME eXtension for Instrumentation) sunt constituite din module (conditionare, achizitia semnalului), dispuse
ntr-o carcasa, care comunica ntre ele printr-o magistrala (VXI bus). Conexiunea cu calculatorul poate fi realizata printr-o magistrala GPIB (Figura 12), n prezenta interfetelor necesare.
95

n majoritatea cazurilor, este necesara conditionarea prealabila a semnalelor care intra n

placa de achizitie. De asemenea, unele tipuri de traductoare (termorezistentele, marcile tensometrice, etc.) necesita alimentare proprie de la o sursa de tensiune sau de curent. n acest caz, ntre traductoare si placa de achizitie se amplaseaza module capabile sa permita att alimentarea traductoarelor, ct si conditionarea semnalelor furnizate. Pentru aplicatiile n timp real, sistemele de
achizitie de date pot avea suplimentar n structura lor un coprocesor, cu rolul de a controla dispozitivele de intrare / iesire, de a stoca datele n memoria locala si de a le trata n timp real.
Sistemele de achizitie de date utilizate n mediul industrial sunt, n plus, nsotite de mijloace de comunicare ce permit conexiunea ntre sisteme, precum si de echipamente de supervizare.
Asemenea sisteme au si posibilitatea de a fi configurate de la distanta .
Pentru conducerea placii de achizitie de date, utilizatorul poate apela la un limbaj de programare
generalizat (C, C++, Visual Basic, limbaj de asamblare, Pascal, Fortran, Delphi) sau poate
opta pentru un mediu de dezvoltare special conceput pentru achizitia de date (LabVIEW).
ncepnd cu anul 1996, s-a extins utilizarea unui nou tip de software, care permite utilizarea placii de achizitie de date la fel de simplu ca utilizarea unui veritabil instrument de masurare conventional. Este vorba despre programe executabile, prevazute cu o interfata grafica menita
sa creeze utilizatorului impresia ca se afla n fata unui instrument clasic: butoane rotative, ntrerupatoare, cursoare si ferestre de vizualizare a curbelor. De aceea, sistemul constituit din acest
tip de software si o placa de achizitie de date a primit denumirea de instrument virtual.

Figura 12: Conexiunea instrumentelor de masurare la calculatorul personal prin intermediul magistralei
GPIB
Capitolul 5
Realizarea unui sistem pentru achizitia de date pentru Sisteme Inteligente de Management al
96

Parcarilor Auto
Sectiunea
1:
Descriere
generala
Capitolul acesta prezinta modul n care poate fi implementat si conceput un Sistem Inteligent
pentru Management al Parcarilor Auto, precum si pasii prin care se realizeaza achizitia de date.
Din punct de vedere tehnologic, exista doua variante care stau la baza modului de implementare a Sistemului Inteligent de Management pentru Parcari:
cu numarator pentru intrarile / iesirile din parcare
cu numarator pentru spatiile (locurile) libere / ocupate din parcare.
n primul caz, achizitia datelor se realizeaza prin numararea autovehiculelor care intra si
care ies dintr-o parcare. Informatia asupra vehiculelor, care urmeaza sa intre sau sa iasa din
parcare, se obtine prin folosirea buclelor inductive, a senzorilor de presiune sau a barierelor.
Acest sistem prezinta totusi un dezavantaj important si anume, faptul ca poate indica un
numar fals al spatiilor de parcare disponibile. Situatia are loc atunci cnd un conducator nu si
parcheaza corect autovehiculul si ocupa doua spatii de parcare. n acest caz, sistemul va indica
un numar de spatii libere mai mare cu o unitate dect numarul real al spatiilor de parcare disponibile. Erorile pot deveni de neacceptat n cazul n care mai multi conducatori nu parcheaza corect
autovehiculele. Sistemul de parcare cu numarator pentru intrari / iesiri este prezentat n figura 1.

97

Figura 1: Sistem de parcare cu numarator pentru intrari / iesiri

n cea de-a doua situatie, referitoare la sistemul de parcare cu numarator pentru
spatiile de parcare libere, se elimina erorile ce pot aparea n cazul sistemului de parcare
cu numarator pentru intrari / iesiri, deoarece achizitia datelor se realizeaza prin numararea
spatiilor libere / ocupate din parcare.
Informatia asupra locurilor libere / ocupate se
face prin amplasarea unui senzor de detectie n fiecare spatiu de parcare (Figura 2).

98

Figura 2: Sistem de parcare cu numarator pentru spatii de parcare libere

Sistemul realizat de mine, prezinta modul n care pot fi gestionate, n mod inteligent,
patru locuri ale unei parcari.
Pentru afisarea corecta a locurilor de parcare disponibile am
ales implementarea sistemului cu detector de prezenta pentru fiecare spatiu disponibil.
Arhitectura functionala a unui Sistem de Management al Parcarilor Auto,
care realizeaza numararea att a autovehiculelor la intrarea si la iesirea din parcare, ct si a locurilor disponibile, este prezentata n figura 3, de mai jos.

99

Figura 3: Arhitectura unui Sistem de Management al Parcarilor Auto

Sectiunea 2:
Simularea schemei electrice n programul Multisim
Multisim este un mediu de programare care ofera o gama larga de componente si care face posibila constructia oricarui dispozitiv, indiferent de complexitatea acestuia, analogic sau digital. Programul ofera posibilitatea urmaririi functionarii acestuia prin simularea proceselor de lucru. Este posibila testarea diferitor proiecte experimentale si efectuarea de masurari n orice punct al schemelor.
Schema electrica a sistemului, prin care se realizeaza achizitia de date pentru Sistemul de
Management al Parcarii Auto, este descrisa n figura 4. n realizarea schemei electrice, au fost
folosite 5 comutatoare, un multiplexor cu 8 intrari si o iesire, un numarator BCD 74LS90 TTL,
un circuit decodor BCD 7 segmente, un generator de cuvinte si un afisor cu 7 segmente.
Montajul este alimentat la o tensiune continua de 5 V. J1-J4 sunt comutatoare basculanta de tipul 1X3 si au rolul de a nlocui, n schema electrica a montajului, senzorii de
prezenta montati n fiecare spatiu de parcare, deoarece nu este posibila realizarea si simularea unei scheme electrice ntr-un soft dedicat simularilor, asa cum este programul Multisim,
dezvoltat de compania National Instruments. Comutatoarele vor asigura pe intrarile multiplex100

orului tensiunile de 5 V sau 0 V, corespunzatoare starilor 1 logic, respectiv 0 logic.

U4 este un multiplexor cu 8 intrari si 2 iesiri (o iesire nenegata si o iesire negata). Iesirile celor
6 comutatoare, care vor furniza informatia asupra starilor de liber sau ocupat pentru locurile de parcare, sunt conectate la intrarile D0-D3 ale multiplexorului U4, intrarile D4 - D7 ramnnd neconectate. Multiplexorul este un dispozitiv format dintr-un set de comutatoare care au iesirile legate, ceea
ce face posibil ca multiplexorul sa aiba o iesire unica. Comanda nchiderii si deschiderii comutatoarelor este efectuata prin intermediul intrarilor de adresa A, B, C. Intrarile de adresa ale multiplexorului sunt conectate la generatorul de cuvinte. Trebuie mentionat ca n schema (Figura 4), generatorul de cuvinte nlocuieste placa de achizitie de date ce face parte din montajul real al machetei.
Generatorul de cuvinte (Word Generator) a fost setat n modul ciclu, fiind introduse 4 cicluri de date n hexazecimal, pentru o frecventa 100
Hz.
Logic Analyzer ofera posibilitatea vizualizarii diagramei de timp.
U3 este un numarator asincron pe patru biti. Pentru simulare, am ales acest numarator deoarece
modelul 74LS47 se apropie bine, prin configuratia pinilor, de numaratorul real din aceeasi familie.
Numaratorul reprezinta blocul principal de executie care va numara locurile libere din parcare, pe baza informatiilor furnizate de senzorii de prezenta , prin intermediul multiplexorului. Iesirea Y a multiplexorului
comanda intrarea INA a numaratorului U3. Intrarea INB este conectata la iesirea QA a numaratorului.
Pinii R01, R02, R91, R92 sunt conectati la masa, ei reprezentnd pinii de MR (Master Reset) prin care
se realizeaza resetarea fiecarui bistabil n parte, pentru un numarator real. Iesirile QA, QB, QC, QD sunt
conectate la decodorul BCD 7 segmente. Pentru alimentarea acestor familii de numaratoare, am optat
pentru o solutie destul de rar utilizata: conectarea la Vcc se face prin pinul 5, iar la masa prin pinul 10.
Decodorul BCD 7 segmente (U2) va transforma informatiile provenite de la numarator,
pentru comanda iluminarii segmentelor afisorului U1, prin combinarea segmentelor rezultnd caractere zecimale. Iesirile decodorului 74LS47 sunt conectate la afisorul U1, prin intermediul rezistoarelor limitatoare R1-R7 de 470 . Pinii BI/RBO, RBI, LT (activi n 0 logic), VCC si masa.
Prin pinul LT (Lamp Test) al decodorului se verifica functionarea corecta a afisorului cu 7 segmente. Pinul LT va fi alimentat cu 5 V sau 0 V n functie de pozitia comutatorului J5. Astfel, cnd pe pinul LT vom avea tensiunea de 0 V, toti segmentii afisorului vor fi aprinsi si vor indica cifra 8. Pentru vizualizarea datelor, caderea de tensiunea pe pinul LT trebuie sa fie de 5 V.
U1
este
un
afisor
cu
7
segmente
n
conexiune
anod
co.
Pinul de alimentare al display-ului va fi conectat la
Prin simularea schemei prezentate mai sus, afisorul va indica rezultatul unei numarari ciclice,
crescatoare de la 0 la 9 pe perioada celor 4 cicluri de date cu care a fost setat generatorul de cuvinte.
Dupa ce generatorul de cuvinte termina citirea datelor cu care a fost ncarcat, procesul de numarare
se ncheie. Comutarea n orice moment a comutatorului J5 face ca indicatia afisorului sa fie 8.
mun.

101

102

Figura 4: Schema electrica n programul Multisim

103

Sectiunea
n
figura

3:
5

este

Schema
bloc
prezentata
schema
bloc

a
a

montajului
montajului.

Figura 5: Schema bloc a montajului

1) Senzorii de prezenta (Anexa Data Sheetul cu Senzorul de prezenta TLE 4905 L)
Desi n implementarea Sistemelor de Management al Parcarilor Auto se folosesc, pentru detectia prezentei autovehiculelor, senzori de presiune, bariere optice sau senzori ultrasonici,
pentru macheta prezenta, implementarea acestor senzori era dificila. Din acest motiv, am ales
sa utilizez 6 senzori magnetici cu efect Hall, ce vor fi amplasati n fiecare spatiu destinat
parcarii.
Efectul Hall se manifesta la anumite materiale semiconductoare care, plasate ntrun cmp magnetic de inductie B, genereaza o tensiune la iesire, proportionala cu valoarea inductiei B. Astfel, prezenta unui magnet ntr-un loc pe macheta, ce sugereaza un spatiu destinat parcarii, va avea ca efect producerea unui curent pe pinul de iesire al senzorului.
Caracteristicile
generale
ale
senzorului
TLE
4905
L
sunt
urmatoarele:

senzor
pentru
cmpuri
magnetice
unipolare
si
alternative

iesire
digitala

protectie
mpotriva
tensiunilor
inverse

gama
larga
de
temperaturi

curentul
iesire

maxim
de
iesire
cu
protectie
la
perturbatii
electrice
Schema bloc a senzorului magnetic este prezentata n figura 6, de mai jos.

104

105

Figura 6: Schema bloc a senzorului magnetic

Din schema bloc prezentata n figura 6 se observa ca iesirea Q a senzorului este de tipul open collector.
Astfel, pentru a se obtine o valoare stabila de 1 logic sau 0 logic, este necesara utilizarea unei rezistente externe, care se
conecteaza ntre iesirea Q a senzorului si tensiunea de alimentare VCC (Figura 7).
Prezenta unui cmp magnetic n apropierea senzorului are ca efect producerea unui curent n
baza tranzistorului, ceea ce face ca tranzistorul sa intre n regim de saturatie, la iesire obtinnduse o valoare 0 logic. n absenta cmpului magnetic, tranzistorul este blocat, tensiunea VCE fiind egala cu tensiunea Vcc , obtinndu-se la iesie un potential nalt, adica valoarea de 1 logic.
Valoarea de 470 a rezistentei a fost determinata experimental.

Figura 7: Senzor magnetic cu rezistenta externa

2) Blocul de multiplexare a intrarilor (Anexa Data Sheet-ul cu Multiplexorul CD4512B)
Blocul
de
multiplexare
a
intrarilor
este
reprezentat
de
multiplexorul
CD4512B (Figura 8).
Multiplexorul este un circuit logic combinational, care
106

selecteaza una din intrarile sale pentru a

Caracteristicile
generale
ale
multiplexorului

are
8
intrari

alimentat
ntre
3

curentul
gama

maxim
de

puterea

pe

oricare
intrare
temperaturi:
disipata

transmite la iesirea unica.

sunt
evidentiate
mai
jos:
si
o
iesire
si
18
V
este

de
-55

10
C. . . +125C

Figura 8: Multiplexorul CD4512B

3) Blocul numarator (Anexa Data Sheet-ul cu Blocul Numarator 74HCT193)
74HCT193 este un circuit numarator sincron realizat n tehnologie CMOS. Numaratoarele sunt
circuite secventiale utilizate pentru contorizarea impulsurilor aplicate la intrarea acestora. Ele se pot realiza cu ajutorul circuitelor bistabile si a portilor logice. Pentru numaratoarele asincrone, bistabilele nu
comuta simultan sub actiunea unui semnal de tact comun, ci iesirea unui bistabil va determina comutarea
unui alt bistabil. n cazul numaratoarelor sincrone, impulsurile de tact sunt aplicate simultan la toate bistabilele, care vor comuta n acelasi timp, deci nu succesiv ca n cazul numaratoarelor asincrone. Deoarece
numaratoarele asincrone prezinta dezavantajul timpului mare de comutare a circuitelor bistabile, am optat pentru un numarator sincron pentru ca frecventa de lucru sa fie ntrziata doar de un singur bistabil.
Figura 9 prezinta schema logica a unui numarator binar sincron pe 4 biti cu numarare n sens direct.

107

Figura 9: Schema logica a unui numarator binar sincron pe 4 biti

74HCT193 este un numarator sincron binar reversibil pe 4 biti, cu posibilitatea de ncarcare
(Count Down
paralela. Exista doua intrari de tact, pentru cele doua sensuri de numarare:
Clock Input), pentru numararea inversa, si CPU (Count Up Clock Input), pentru numararea directa.
Intrarea de tact neutilizata se conecteaza la 1 logic. Intrarea MR (Asynchronous Master Reset Input) se foloseste pentru stergere, iar PL (Asynchronous Parallel Load Input) se foloseste pentru ncarcarea paralela. Pentru stergere, se aplica 1 logic pe intrarea MR. Daca intrarea PL are 0 logic, se
valideaza operatia de ncarcare paralela, independenta de semnalul de tact si de starea numaratorului.
Pentru conectarea mai multor numaratoare sunt prevazute iesirile TCU - Terminal Count Up (carry) Output si TCD - Terminal Count Down (borrow) Output.
TCU
se activeaza cnd se ajunge la numarul maxim si TCD = 0 (la numararea directa), iar
108

TCD se activeaza atunci cnd se ajunge la 0 si TCU = 0 (la numararea inversa).

Configuratia pinilor numaratorului 74HCT193 este indicata, mai jos, n figura 10.

Figura 10: Configuratia pinilor numaratorului 74HCT193

4) Decodorul binar zecimal (Anexa Data Sheet-ul cu Decodorul SN74LS47)
Decodorul BCD - 7 segmente este un circuit integrat pentru extragerea datelor binar-zecimal din
numaratorul binar si afisarea lor n forma zecimala. Pentru comanda sistemului de afisaj cu 7
segmente, decodorul trebuie sa asigure curentul de iesire pentru polarizarea segmentelor, valorile
uzuale fiind de 2 la 20 mA. Deoarece valorile tensiunilor directe pe un segment sunt cuprinse ntre 1,6 V si 3,4 V, se impune conectarea unei rezistente serie la decodoarele cu circuit de iesire
colector deschis (open collector) pentru compatibilitatea cu tensiunea de alimentare de 5 V.
Caracteristicile tehnice generale ale decodorului SN74LS47 (Figura 11) sunt urmatoarele:

LS47
are
patru
intrari
de
date
de
tip
BCD
curentul maximim absorbit este de 12 mA pentru nivelul Low (activ) si 4 mA pentru nivelul High (inactiv)

tensiunea
de
alimentare
5
V

iesire
open
collector

gama
de
temperaturi
cuprinsa
ntre
-55C
si
125C

intrarile
BI/RBO,
RBI,
LT
sunt
active
n
0
logic

LT
n
0
logic
aprinde
toate
segmentele
afisorului

109

Figura 11: Configuratia pinilor decodorului SN74LS47

5)
Afisarea
Diodele electroluminiscente, cunoscute mai mult sub denumirea de LED (Light
Emiting Diodes), sunt dispozitive semiconductoare cu jonctiune pn, care emit radiatii n
spectrul vizibil atunci cnd sunt polarizate direct.
n acest fel, LED-ul este imun la
solicitarile mecanice.
Caracterele, prin care se face afisajul, sunt asezate ntr-un singur plan, realizarile practice fiind cu 7 segmente pentru afisarea cifrelor 0, . . . 9.
Conectarea diodelor electroluminiscente, n cazul afisa rii cu 7 segmente, se face cu anodul
sau catodul comun, iar comanda de la decodor se aplica la catozi, respectiv la anozi.
Printre performantele tipice ale sistemului de afisare cu LED-uri putem aminti functionarea
stabila n domeniul de temperatura 0 70 o C, durata de viata mare si consum redus.
TOS-1106BH-B este un display cu 7 segmente, de culoare rosie, n conexiune anod comun, dimensiunea display-ului find de 36*24 (mm).
Tensiunea directa
pe segment este de 1,6 V, iar curentul prin segment este, aproximativ, 7,5 mA.
Din cele prezentate mai sus, rezulta ca este necesara conectarea de rezistoare limitatoare ntre decodorul BCD 7 segmente si display. R1-R7 sunt rezistoare limitatoare n valoare de 470
5

. Rezistorul este o piesa componenta a carei proprietate principala este rezistenta electrica.
V
=
R*7*103 +
1.6

%
R= 453 => se aleg rezistoare 470 cu toleranta de
Schema electrica si cablajele imprimte sunt prezentate, mai jos, n figura 12, respectiv 13.

110

Figura 12: Schema electrica

111

112

Figura 13: Cablajul imprimat

Sectiunea
4:
Placa
de
achizitie
de
date
Placa de achizitie este o componenta electronica distincta, ce poate fi montata n calculator sau conectata la o intrare USB si care realizeaza conversia semnalului purtator de informatie.
Componenta principala a unei placi de achizitie este Convertorulul Analog - Digital. Acesta
ataseaza o cifra unei tensiuni si astfel, o marime fizica poate fi vizibila pentru un calculator.
Principalele functii ale unei placi de achizitie sunt prezentate mai jos:

intrare
analogica
(masurarea
unui
semnal,
sub
forma
unei
tensiuni
electrice,
provenit
de
la
un
traductor
aflat
n
sistemul
studiat)

iesire
analogica
(generarea
unui
semnal,
sub
forma
unei
tensiuni
electrice care sa comande un element de actionare din sistemul monitorizat)
comunicatii digitale (primirea si emiterea de valori n forma binara, reprezentnd date sau coduri ale unor comenzi; comunicatiile digitale pot fi utilizate si pentru masurari sau generari
de semnale n cazul n care traductorul sau elementul de actionare prezinta o functionare descrisa de o stare logica binara - comutatoare cu doua pozitii, ntrerupatoare, relee, etc.)
numarare / cronometrare (primirea si emiterea de semnale n care informatia
este continuta n numarul de impulsuri din serie sau n frecventa acestora)
113

Cnd se masoara semnale analogice cu o plac DAQ, trebuie luati n

considerare urmatorii factori,
care pot afecta calitatea semnalului digitizat:

intrari
simple
(configurare
RSE
pentru
placa
de
achizitie
de
tip
NI
DAQ
USB
6008)
si
diferentiale
(mod
de
configurare
diferential)

rezolutie

domeniu

rata
de
esantionare

precizie

zgomot
Intrarile simple sunt toate raportate la un punct de masa comun. Aceste intrari sunt
folosite atunci cnd semnalele de intrare sunt de nivel mare (mai mare de 1V), iar legaturile de la sursa de semnal la intrarea analogica hard sunt scurte (mai mici de 2 m).
Daca nu sunt ndeplinite aceste conditii, canalele de achizitie sunt configurate n
modul diferential (fiecare intrare are referinta ei proprie de masa).
Este important de amintit faptul ca, intrarile diferentiale reduc sau elimina erorile de zgomot.
Rezolutia reprezinta numarul de biti utilizati de convertorul analogic digital pentru
reprezentarea semnalului analogic (pentru detectia unor variatii mici ale semnalului este necesara o rezolutie mai mare, domeniul fiind mpartit ntr-un numar mai mare de un diviziuni).
Domeniul se refera la nivelele de tensiune minima si maxima pe care convertorul analogic
digital le poate cuantifica. Placile de achizitie a datelor ofera domenii selectabile (n general 0 la
10 V sau -10 la 10 V), ceea ce permite alegerea domeniului de semnal pentru care convertorul
analogic digital va avea o rezolutie disponibila maxima pentru masurarea precisa a semnalului.
Placa de achizitie folosita este NI USB-6251. National Instruments USB-6251 este un dispozitiv USB de mare viteza din seria M pentru achizitia datelor, modul optimizat pentru rate rapide
de esantionare. NI USB-6251 este ideala pentru aplicatii de genul unui semnal dinamic de achizitie.
Caracteristicile tehnice ale placii de achizitie NI-6251 sunt cele de mai jos:

magistrala:
USB

intrari
analogice:
16
SE/8DI

rata
esantionare
pentru
semnalele
de
intrare
(S/sec):
1.25MS/s

rezolutie
intrare
(biti):
16

gama
de
intrare:
max
(V)
10;
min
(mV)
100

iesiri
analogice:
2

rata
esantionare
pentru
semnalele
de
iesire
(S/sec):
1.28
MS/s

rezolutie
iesire
(biti):
16
114


I/O
digitale:
24

numaratoare:
8,
32
biti

tehnologie
TTL
n tabelul de mai jos (Tabelul 1),
sunt precizate conexiunile dintre pinii
circuitelor
integrate
si
placa
de
achizitie
de
date
NI
USB-6251.
Tabelul 1: Conexiunile dintre pinii circuitelor integrate si placa de achizitie de date NI USB-6251

Multiplexor
CD4512B

Numarator
74HCT193

Decodor
BCD 7 segmente
74LS47

Pini

Porturi

11

P 0.0

12

P 0.1

13

P 0.2

15

P 0.3

P 0.4

10

P 0.5

P.0 6

14

P 0.7

11

P 1.0

P 2.0

P 2.1

P 2.2

115

Placa de achizitie

P 2.3

Sectiunea
5:
Software-ul
de
achizitie
de
date
Software-ul de achizitie include drivere specifice elementelor hard incluse n sistemul de achizitie si programe de aplicatie. Software-ul reprezinta interfata logica ntre hardware si utilizator.
Driverele controleaza functionarea elementelor componentelor hardware ale sistemului de achizitie si au functiile de a citi / scrie date de la placa, de a controla frecventa de achizitie, de a integra achizitia cu resursele PC si sistemele de
conditionare, de acces la multiple IN / OUT pe placa si acces la mai multe placi.
Software-ul de aplicatie controleaza achizitia si prelucrarea specifica a datelor, elaborarea si transmiterea comenzilor pentru elementele de executie, prezentarea acestora catre
operatorul uman si realizeaza gestionarea de date, afisa rile grafice si prelucrarile.
Fiecare serie M pentru achizitia datelor, include o copie a NI LabView Signal Expres LE, astfel nct
este posibil sa se achizitioneze, analizeze si prezinte rapid informatiile, fara a fi nevoie de programare. n
plus, seria M a dispozitivelor pentru achizitia de date este compatibila cu versiunile mai noi de software
dezvoltat de NI-LabVIEW 7.1, Lab Windows / CVI 7.X sau Measurement Studio 7.x. Seria M a placilor
de achizitie reprezinta acele dispozitive compatibile cu Visual Studio.Net, C / C++ si Visual Basic 6.
LabVIEW
(prescurtarea
de
la
Laboratory
Virtual
Instrumentation
Engineering
Workbench)
este
o
platforma
si
un
mediu
de
dezvoltare
pentru
<a
href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Limbajdep rogramarev izual
Pentru
scrierea
programelor
n
LabVIEW
se
utilizeaza
limbajul
grafic,
limbajul de programare,
mediul LabVIEW continnd mai multe biblioteci de
functii predefinite pentru achizitia, prelucrarea, afisarea si transmiterea datelor.
Programele realizate n LabVIEW se numesc instrumente virtuale (Visual Instruments - VIs),
la baza acestora stnd conceptele de modularizare si ierarhie arborescenta. Cnd se proiecteaza
si se implementeaza un IV, trebuie sa se tina cont de natura modulara a acestuia si anume,
sa poata fi utilizat att ca program principal ct si ca subrutina n componenta unui alt IV.
Un IV folosit la realizarea unui alt IV se numeste subIV, avnd rolul unei subrutine. Prin
crearea si utilizarea de subIV la realizarea altor IV, utilizatorul defineste ierarhii de IV. Un IV
are trei parti componente si anume, panoul frontal, diagrama bloc, pictograma si conectorul.
Panoul Frontal defineste interfata grafica cu utilizatorul sau ceea ce va vedea utilizatorul pe ecranul
calculatorului. Obiectele grafice de interfata , disponibile pentru realizarea panoului frontal, se mpart n controale si indicatoare. Prin intermediul controalelor, utilizatorul introduce sau actualizeaza
valorile datelor de intrare. Indicatoarele sunt folosite pentru a se afisa rezultatele prelucrarilor. n
figura 14, se prezinta o interfata pentru vizualizarea legilor de miscare a unui element mobil.

116

117

Figura 14: Panou frontal interfata grafica

Partii din interfata grafica cu utilizatorul, data de panoul frontal, i corespunde diagrama bloc (Figura 15, n care se prezinta diagrama bloc pentru un element motor n
miscarea de rotatie), care retine codul programului si defineste functionalitatea IV. Realizarea diagramei bloc a IV se face utiliznd limbajul grafic, pentru definirea fluxurilor
datelor n diagrama bloc, corespondentele legndu-se ntre ele prin fire (sau conductoare).

118

tor.
tual

Figura 15: Diagrama bloc

A treia componenta a unui IV este repezentata de pictograma si conecAstfel,
prin stabilirea pictogramei si conectorului,
acel instrument virva putea fi folosit ca si subrutina n diagrama bloc a altui IV.
119

Tabelul

2:
ELEMENT

Nomenclator

de

componente

COD

CANTITATE

PRET TOTAL (RON)

Senzor magnetic

TLE4905L

18

Multiplexor

CD4512B

Numarator sincron

74LS193

1.5

Decodor BCD 7 segmente

54LS47

2.5

TOS-1106BH-B

3.5

Rezistor 470

11

Placa achizitie

NI USB-6251

202.8

Afisor 7 segmente

Sectiunea
6:
Calculul
economic
Calculul economic presupune un calcul pentru costul de productie si un calcul pentru pretul de vnzare.
Trebuie precizat faptul ca pretul de vnzare este diferit de costul de productie.
Pretul de vnzare este mai mare dect costul productiei deoarece el include si profitul, n timp ce costul de productie asigura doar recuperarea cheltuielilor.
Elementele componente ale costului de productie sunt:
costul componentelor
si a software-ului de achizitie (Tabelul 3), costul manoperei si costul transportului.
Tabelul
3:
Costul
componentelor
Componenta

Cantitate

Pret (RON)

Numarator

1.5

Multiplexor

Decodor BCD 7 segmente

2.5

120

Afisor 7 segmente

3.5

Rezistoare

11

Senzor magnetic

18

Placa test

13

Cablu PVC

Fludor

15

Placa achizitie

202.8

Software LabView 7.1

4830

Costul total al componentelor

Costul
manoperei
reprezinta
care
au 0x08 graphic:

sistemului si a software-ului :
5092.3 RON
cheltuielile
directe
facute
pentru
plata
celor
StrangeNoGraphicData confectionat placa:

Cost manopera = 200 RON

Costul transportului reprezinta cheltuielile facute pentru aducerea materialelor de la furnizor:
Cost transport=20 RON
Costul
total
de
ului
+
Costul

productie
manoperei

=
+

Costul
Costul

componentelor
si
al
transportului
=
5312

softwareRON

Pretul net de vnzare = Costul de productie + Profit (20% Costul de productie)

Pretul net de vnzare = 6374.4 RON
Pretul brut de vnzare = Pretul net de vnzare + TVA (Taxa pe Valoare Adaugata)
Pretul brut de vnzare=7585,536 RON
121

Sectiunea
7:
Calculul
de
fiabilitate
Diagrama
de
defectare
prin defectarea afisorului nu mai exista posibilitatea vizualizarii spatiilor de parcare libere
defectarea rezistoarelor R1-R7 poate produce arderea decodorului BCD-7 segmente
defectarea decodorului BCD-7 segmente determina imposibilitatea afisa rii datelor pe display
defectarea numaratorului determina imposibilitatea de prelucrare a datelor de la multiplexor
prin defectarea multiplexorului nu se realizeaza culegerea de date de la senzori

defectarea
rezistoarelor
R8-R11
poate
duce
la
imposibilitatea
stabilirii
valorilor
de
0
logic
sau
1
logic
de
la
iesirea
senzorilor

defectarea
senzorilor
are
ca
efect
lipsa
informatiei
din
teren
Bibliografie

Academia Romna (2008), Dictionarul Explicativ al Limbii Romne, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti
Adascalitei, A. (2000), Contributii la perfectionarea sistemelor moderne multimedia n procesul didactic de asimilare a cunostintelor din domeniul disciplinei de bazele electrotehnicii, Teza de doctorat
Carr, J., Brown, M., Terminologia senzorilor - Introducere la Biomedical Equipment Technology, Editura
Prentice
Hall
Dolga, V. (2008), Senzori si achizitii de date Lucrarea de laborator Mediul LabVIEW 1
Ionescu,
G.
(1988),
Traductoare
pentru
automatizari
industriale,
Volumul
I,
Editura
Didactica
si
Pedagogica,
Bucuresti
Mihoc, D., Popescu, St. (1978), Automatizari, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
Petre, V., Senzori si traductoare Suport de laborator, Facultatea de Electrotehnica
Serban,

T.(2006), Senzori si traductoare - Suport de curs, Facultatea de Electronica

Tertisco,
M.,
Stamata,
A. et all (1982),
Aparate de masura si automatizari
n
industria
chimica,
Editura
Didactica
si
Pedagogica,
Bucuresti
Adrese internet

122

<a
href="http://www.crop.ro">www.crop.ro</a>
<a
href="http://www.eur-lex.europa.eu">www.eur-lex.europa.eu</a>
<a
href="http://www.intelligentparking.com">www.intelligentparking.com</a>
<a
href="http://www.ipa.ro/AMTRANS/ceex2007/simpozion/PARTEA-I/25-LucrareX2C25.pdf">www.ipa.ro/AMTRANS/ceex2007/simpozion/PARTEA-I/25-Lucrare-X2C25.pdf</a>
<a
href="http://www.iso.org">www.iso.org</a>
<a
href="http://www.iteris.com">www.iteris.com</a>
<a
href="http://www.karen.com">www.karen.com</a>
<a href="http://www.revistaie.ase.ro/content/17/zota1.pdf">www.revistaie.ase.ro/content/17/zota1.pdf</a>
<a href="http://www.revistaits.ro">www.revistaits.ro</a> (Numerele 1, 2, 3, 4 si 5)
www.wikipedia.org
www.intelligentparking.com
Intelligent Transportation System
Academia Romna (2008), Dictionarul Explicativ al Limbii Romne, Editura Univers Enciclopedic,
Bucuresti
www.eur-lex.europa.eu
www.ipa.ro/AMTRANS/ceex2007/simpozion/PARTEA-I/25-Lucrare-X2C25.pdf
<a href="http://www.revistaits.ro">www.revistaits.ro</a>, Numarul 1, pag. 6
<a href="http://www.revistaits.ro">www.revistaits.ro</a>, Numarul 2, pag. 6
<a href="http://www.revistaits.ro">www.revistaits.ro</a>, Numarul 3, pag. 6
www.revistaits.ro, Numarul 3. pag. 8
<a href="http://www.revistaits.ro">www.revistaits.ro</a>, Numarul 5, pag. 8
www.revistaits.ro, Numarul 3, pag. 2
www.crop.ro
www.intelligentparking.com
www.revistaits.ro, Numarul 4, pag. 5
www.revistaits.ro
www.iteris.com
International Organization for Standardization (<a href="http://www.iso.org">www.iso.org</a>)
www.iteris.com
www.iteris.com
Mihoc, D., Popescu, St. (1978), Automatizari, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, pag. 15
123

Serban,

T.(2006), Senzori si traductoare - Suport de curs, Facultatea de Electronica, pag. 1

Petre, V., Senzori si traductoare Suport de laborator, Facultatea de Electrotehnica, pag. 8
Tertisco, M., Stamata, A. et all (1982), Aparate de masura si automatizari n industria chimica, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, pag. 87
Mihoc, D., Popescu, St. (1978), Automatizari, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, pag. 15
Petre, V., Senzori si traductoare Suport de laborator, Facultatea de Electrotehnica, pag. 8
Serban,

T.(2006), Senzori si traductoare - Suport de curs, Facultatea de Electronica, pag. 1

Petre, V., Senzori si traductoare Suport de laborator, Facultatea de Electrotehnica, pag. 13
Mihoc, D., Popescu, St. (1978), Automatizari, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, pag. 16
Petre, V., Senzori si traductoare Suport de laborator, Facultatea de Electrotehnica, pag. 20
Carr, J., Brown, M., Terminologia senzorilor - Introducere la Biomedical Equipment Technology,
Editura Prentice Hall, pag. 2
Petre, V., Senzori si traductoare Suport de laborator, Facultatea de Electrotehnica, pag. 23
Carr, J., Brown, M., Terminologia senzorilor - Introducere la Biomedical Equipment Technology,
Editura Prentice Hall, pag. 2
Carr, J., Brown, M., Terminologia senzorilor - Introducere la Biomedical Equipment Technology,
Editura Prentice Hall, pag. 2
Mihoc, D., Popescu, St. (1978), Automatizari, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, pag. 18
Serban,

T.(2006), Senzori si traductoare - Suport de curs, Facultatea de Electronica, pag. 3

Mihoc, D., Popescu, St. (1978), Automatizari, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, pag. 18
Ionescu, G. (1988), Traductoare pentru automatizari industriale, Volumul I, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti
Serban,

T. (2006), Senzori si traductoare - Suport de curs, Facultatea de Electronica, pag. 6

Petre, V., Senzori si traductoare Suport de laborator, Facultatea de Electrotehnica, pag. 190
Serban,

T.(2006), Senzori si traductoare - Suport de curs, Facultatea de Electronica, pag. 47

Petre, V., Senzori si traductoare Suport de laborator, Facultatea de Electrotehnica, pag. 123
Serban,

T. (2006), Senzori si traductoare - Suport de curs, Facultatea de Electronica, pag. 30

Petre, V., Senzori si traductoare Suport de laborator, Facultatea de Electrotehnica, pag. 123
Petre, V., Senzori si traductoare Suport de laborator, Facultatea de Electrotehnica, pag. 55
Petre, V., Senzori si traductoare Suport de laborator, Facultatea de Electrotehnica, pag. 36
www.karen.com
Adascalitei, A. (2000), Contributii la perfectionarea sistemelor moderne multimedia n procesul
didactic de asimilare a cunostintelor din domeniul disciplinei de bazele electrotehnicii, Teza de doctorat
124

www.revistaie.ase.ro/content/17/zota1.pdf
www.wikipedia.org
Dolga, V. (2008), Senzori si achizitii de date Lucrarea de laborator Mediul LabVIEW 1, pag. 1
Sisteme de Management al Parcarilor Auto. Achizitia de date
102
Plata electronica
Managementul vehiculelor comerciale
Monitorizarea si controlul vehiculului
Asistenta pentru conducatorii vehiculelor si pentru calatori
Managementul urgentelor
Planificarea, dezvoltarea si implementarea sistemului de planificare
Managementul tranzitului
Managementul traficului
Institutii financiare
Vehicul comercial
Vehicul
Conducatori de vehicule si calatori
Planuri de transport
Tranzit
Trafic
Telecomunicatii de urgenta
Plata
Cerere de ruta
Informatii de ruta
Cereri de plata
Planificarea tranzitului
Cereri de tranzit
Informatii despre ruta
Raspuns la urgente
Anuntarea urgentelor
Informatii referitoare la incidente
Informatii de planificare
125

Informatii de urgenta
Informatii de trafic
Informatii de planificare
Anuntarea incidentului
Starea vehiculului
Informatii de control al traficului
Cereri de prioritate
Informatii de trafic
Informatii de planificare
Cereri informatii de planificare
Figura 24: Arhitectura logica nationala ITS

126