STRESUL N ORGANIZATIA MILITARA

VARIATII ALE ATENTIEI, CA APTITUDINE SPECIALA, N CONDITII DE SOLICITARE

PSIHICA MAXIMA
Maior psiholog drd. Gheorghe CHITU, psiholog Ana-Maria ALECSOAIE,
psiholog principal drd. Cristina VERZA*,
psiholog principal Marcela VELESCU**

REZUMAT
Lucrarea de fata prezinta rezultatele unui studiu realizat pe militari care executa misiuni
speciale n afara granitelor tarii privind rezistenta la stres si oboseala precum si variatii
ale atentiei, ca aptitudine speciala, n conditii de maxima solicitare psihica. Se stie ca
activitatea in mediul militar necesita un numar mare de aptitudini, ntre care atentia
ocupa un loc important. Mai mult, misiunile de lupta, prin specificul si complexitatea lor,
sunt contextele cele mai favorabile aparitiei stresului iar un nivel ridicat de stres poate
determina comportamente dezadaptative cu efecte negative si n plan profesional.
Cuvinte cheie: stres dirijat, test psihologic, experiment, performanta, variatii ale atentie,
structura de personalitate, aptitudini speciale
I. Consideratii teoretice
Imaginarea unor situatii experimentale prin care subiectii sa sufere un stres psihic "dirijat"
a fost preocuparea multor cercetatori care si-au propus analizarea unor fapte multiple ale
interactiunii complexe dintre agentul stresant si organismul agresionat.
Cercetatorii care au creat modele experimentale pentru stresul psihic au aplicat o schema
relativ simpla: sarcina data (sau autoimpusa) subiectului + aptitudini cerute subiectului
(inclusiv cele de a accepta usor o situatie mai putin placuta sau obisnuita) = reactii ale
acestuia privind ndeplinirea sarcinii (performanta obtinuta) + reactii ale subiectului la
performanta (esec sau succes).
Pe parcursul rezolvarii sarcinii se pot investiga parametrii cei mai diversi: markeri umorali
si comportamentali ai stresului psihic (spre a verifica taria adaptarii la stres), starea unui
organ sau aparat.
ntre subiect si sarcina se situeaza semnificatia adaptarii la stres, conferita anticipativ de
rezonanta afectiva (placuta - neplacuta), aceasta la rndul ei, n baza unei evaluari
initiale ce se poate reajusta pe parcurs. ndeplinirea sarcinii poate sa parcurga curba lui
Nixon, o curba asemanatoare legii lui Starling referitoare la forta contractiei miocardice
n raport cu gradul de alungire a fibrelor musculare, adica sa exprime o proportionalitate
ntre gradul activarii psihofiziologice (motivatie sustinuta, tensiune emotionala crescuta,
mobilizatoare) si nivelul performantei, pna la un optim al acesteia, dupa care urmeaza
declinul ei datorat motivatiei excesive si tensiunii emotionale foarte crescute pe o durata
neobisnuita, cu aparitia oboselii. n ambele situatii, de optimum si de pessimum ale
performantei se nregistreaza aparitia stresului psihic.
Literatura de specialitate prezinta o clasificare a testelor inductoare de stres psihic:
- stresuri "cognitive": pot fi determinate de experimente de calcul mintal, de solicitare a
atentiei, memorizare,etc, inclusiv cele efectuate n conditii de factori perturbanti;

- stresuri "afective": cele n care adaptarea la stres "tinteste" n special sfera afectiva a
subiectului, sarcina constnd n "a suporta" o situatie cu rezonanta afectiva penibila.
- stresuri "volitionale" : testul de privatiune de somn n care subiectul este determinat sa
efectueze o sarcina oarecare n conditii lipsite de relaxare, fumat sau de indigestia de
stimulente (Iamandescu, 1995).
Atentia este o aptitudine nu foarte clar definita. Ea este descrisa mai bine ca stare de
atentie: persoana ntelege clar si percepe cu precizie ceea ce vrea sa nteleaga. Energia
sa este concentrata, focalizata pe punctul esential. De aici putem trage concluzia ca exista
o aptitudine sau o functie psihica, care corespunde acestei stari de atentie. De asemenea,
tipul de atentie (concentrata, distributiva,selectiva etc) este puternic legat de
personalitate. Ceea ce testam prin testele de atentie nu este atentia ca atare, ci tipuri de
sarcini n care subiectul trebuie sa fie atent pentru a reusi sa le rezolve (Minulescu,
2003).
Un test de inducere a SP trebuie sa implice o sarcina relativ simpla, dar dificil de efectuat
prin intensitate si durata si o lipsa de antrenament a subiectului la sarcina respeciva
(Iamandescu, 1995).
n studiul de fata am ales pentru testarea variatiilor atentiei n conditii de solicitare
psihica un test de atentie distributiva (Praga) care implica o sarcina simpla, dar dificila
prin intensitate si timp limitat.
Pentru a surprinde rezistenta la oboseala am utilizat un test de atentie concentrata care
presupune un calcul numeric elementar, dar care solicita mult activitatea psihica prin
numarul mare de itemi ce trebuie rezolvati corect ntr-un timp scurt.
Stresul psihic provocat de rezolvarea sarcinilor prin probele amintite a fost evaluat prin
intermediul "Inventarului de stres al lui J.Melgosa".
Surprinderea acelor trasaturi de personalitate, care pot favoriza modificarile atentiei n
conditii de puternica solicitare psihica, a fost realizata cu ajutorul chestionarului de
personalitate Freiburg.
II. Metodologia cercetarii
La baza studiului realizat privind rezistenta la stres si oboseala precum si variatii ale
atentiei, ca aptitudine speciala, n conditii de maxima solicitare psihica au stat
urmatoarele obiective:
1. Surprinderea variatiilor atentiei n conditii de solicitare psihica maxima la combatantii
care executa misiuni n afara granitelor tarii.
2. Evidentierea acelor trasaturilor de personalitate care sunt responsabile de aparitia unor
modificari la nivelul diferitelor forme ale atentiei.
Ipoteze de lucru:
1. Presupunem ca pe parcursul rezolvarii unei sarcini impuse (prin test),atentia
distributiva nregistreaza o crestere a performantei la nceputul implicarii
subiectului dupa care se constata o diminuare a performantei spre sf rsit,
datorita aparitiei SP, ca urmare a timpului limitat de rezolvare, cresterii tensiunii
emotionale, motivatiei crescute si aparitia oboselii.
2. Presupunem ca variatiile atentiei pe parcursul rezolvarii sarcinii se datoreaza
anumitor trasaturi de personalitate.
3. Presupunem ca rezolvarea unei sarcini solicitante din punct de vedere psihic

ce implica un nivel ridicat al atentiei concentrate, necesita o rezistenta crescuta

la oboseala si monotonie.
Lotul cercetarii:
Lotul supus cercetarii este alcatuit dintr-un numar de 120 militara care executa misiuni
n afara granitelor tarii, dintr-o unitate operativa a M.Ap.N.
Lotul este eterogen din punctul de vedere al vrstei, pregatirii scolare si starii civile. n
lotul total de 120 de militari sunt cuprinsi: ofiteri, subofiteri, militari profesionisti (tabelul
nr.1):

Valid

Frecvency

Percent

Ofieri

58

45,3

Subofier
i

18

18,4

Mac

24

36,3

Total

120

100

Subiectii au vrste cuprinse ntre 22 si 43 de ani, cu o medie de vrsta de 29,22 ani.

III. Metode si tehnici de cercetare
1. Testul de atentie distributiva "Praga" a fost elaborat de catre Institutul Politehnic din
Praga. Acesta a fost preluat si adaptat pe populatia romneasca de catre prof. dr. C.
Bontila.
Solicita concentrarea atentiei subiectului pe mai multe sarcini (cercetari recente
pledeaza n favoarea existentei reale a distributivitatii, subiectul neput ndu-se
canaliza dect pe realizarea unei singure sarcini; vorbim de concentrarea
subiectului pe mai multe sarcini n cazul n care doua actiuni sunt verigi ale
unei activitati unitare supraordonate, cum este proba de atentie distributiva
"Praga") si apreciaza rezistenta acestuia la oboseala psihica. Pentru a masura
rezistenta la oboseala si solicitare psihica maxima, Bontila propune aplicarea
testului astfel: 4 min subiectul lucreaza, 1 min pauza, dupa care iar 4 minute
lucreaza iar un minut pauza, si se repeta nca de doua ori. Se nregistreaza
patru perioade de lucru si se compara randamentele obtinute de subiect n cele
patru etape.
2. Testul de atentie concentrata "Kraepelin" a fost elaborat de binecunoscutul psihiatru
Kraepelin.
Solicita concentrarea atentiei subiectului si apreciaza rapiditatea gndirii, rezistenta la

oboseala si monotonie n conditiile unui efort intelectual minim. A fost aplicat pe un timp
standard de 10 minute. Se masoara randamentul subiectului n perioada de timp data si
viteza de lucru.
3. Inventarul de personalitate F.P.I. elaborat de H.Selg, Y.Fahrenberg si
R.Hampel este un chestionar multifazic construit prin combinarea unui sistem
psihologic clasic si unul extras din nosologia psihiatrica. El se poate utiliza at t
n domeniul clinic ct si n cel neclinic. Chestionarul a fost adaptat si etalonat
pe populatie specifica tarii noastre.
Prin dimensiunile sale si parametrii pe care-i vizeaza chestionarul evidentiaza att
aspecte ale personalitatii normale, ct si aspecte patologice. Totusi el este alcatuit astfel
nct sa poata diagnostica, n primul rnd, persoanele sanatoase, fara tulburari
psihosomatice. Numai scorurile mari la scalele clinice justifica atentia speciala fata de
subiectii n cauza, pentru a li se recomanda un examen de stricta personalitate.
Acest inventar de personalitate contine 212 itemi grupati n 12 scale. Prin cele 12 scale,
chestionarul F.P.I. pune n evidenta urmatoarele nsusiri de personalitate:
NERVOZITATEA, AGRESIVITATEA, DEPRESIVITATEA, EXCITABILITATEA, SOCIABILITATEA,
CALMUL, TEHDINtA DE DOMINARE, INHIBItIA, FIREA DESCHISa, EXTRAVERSIAINTROVERSIA, LABILITATEA EMOtIONALa sI MASCULINITATEA-FEMINITATEA.
4. Inventarul pentru evaluarea nivelului de stres este preluat din lucrarea "Fara stress",
apartinnd lui Julian Melgosa, publicata de Editura "Viata si Sanatatea" n anul 2000.si a
fost situat n contextul vietii normale si obisnuite, excluznd situatiile exceptionale, cum
ar fi: o catastrofa naturala, o epidemie, sau poate chiar un razboi, dar cu adaptarile
corespunzatoare poate fi aplicat cu rezultate foarte bune si n situatii limita. Proba a fost
adaptata, experimentata si etalonata pe populatia militara ncepnd cu anul 2002.
Cuprinde 96 de itemi ce se refera la :
"1. Stil de viata " ( 1-16 )
"2. Mediu " ( 17-32 )
"3. Simptome" ( 33-48 )
"4. Slujba/ocupatie ( 49-64 )
"5. Relatii interpersonale ( 65-80 )
"6. Personalitate ( 81-96 )
Inventarul masoara nivelul de stres, iar, prin punctajul obtinut de subiect, acesta este
ncadrat n una din cele cinci zone dupa cum urmeaza:
Zona 1: indica un nivelul de stres primejdios de scazut.
Zona 2 : presupune un nivel scazut de stres.
Zona 3 : aceasta este zona normala a stresului.
Zona 4 : stresul din aceasta zona este considerat ridicat.
Zona 5 : aceasta zona este considerata primejdioasa.
Nota: Probele utilizate n cercetare au fost adaptate, experimentate si etalonate pe
populatia militara.
III. Analiza si interpretarea rezultatelor
Pentru demonstrarea primei ipoteze s-au comparat randamentele obtinute de subiecti n
cele patru etape de aplicare a testului Praga. S-au folosit ca indicatori statistici media,
modul si abaterea standard precum si distributia de frecventa (tabelul nr.2, si figurile

1,2,3,4).

indici

t1

t2

t3

t4

media

24,55

21,60

21,02

16,47

ab.std.

6,50

4,72

6,10

5,21

modul

20

22

18

17

statistici

Din analiza datelor prelucrate si a distributiilor de frecventa se constata un optimum al

performantei la primii 2 timpi (unde media este24,55 si respectiv 21,60, cei mai multi
subiecti rezolvnd n primul timp 20 itemi corecti iar n al doilea timp 22 ), dupa care
se nregistreaza un pessimum al acesteia n timpii 3 si 4. n timpul 3, media grupului
este de 21,02 iar modul 18 iar n timpul 4 media grupului si modul scad la 16,47 i
respectiv 17. Corelatia semnificativa (r =.434 *) pozitiva la un p=0,05 ntre notele brute
obtinute de subiecti n timpul 4 cu notele brute obtinute la scala care surprinde factorii
de personalitate din chestionarul de stres Melgrosa demonstreaza existenta unei relatii
directe ntre modificarile atentiei distributive si instalarea unei stari de stres. Aparitia
stresului psihic se datoreaza pe de o parte, presiunii exercitate de timpul limitat de
rezolvare a sarcinii, iar pe de alta parte motivatiei excesive, tensiunii emotionale foarte
crescute si aparitiei oboselii. Depasirea de catre subiect a optimului motivational conduce
la o supramotivare n vederea obtinerii de rezultate corecte, datorata cresterii nivelului
de semnificatie si a valorii importantei rezolvarii sarcinii n timpul 4.
Aparitia stresului psihic implica stari de anxietate, duce la diminuarea controlului n sfera
emotionala ceea ce determina o superficialitate n realizarea sarcinii si o scadere a
performantei.
Ipoteza a doua, care stipuleaza ca variatiile atentiei distributive pe parcursul rezolvarii
sarcinii se datoreaza anumitor trasaturi de personalitate, a fost confirmata, pe de o parte
de corelatiile pozitive semnificative la un p=0,05 ntre nota bruta a timpului 4 obtinuta
de subiecti la testul Praga cu scalele agresivitate (r=.412*) si masculinitate (r=.467*) din
chestionarul F.P.I., iar pe de alta parte cu notele brute ale scalei personalitate (r=.434*)
din chestionarul de stres Melgrosa.
Din datele statistice prezentate rezulta ca o variatie semnificativa a atentiei distributive
apare cu preponderenta la persoanele caracterizate ca fiind timide, nencrezatoare n
fortele proprii si inhibate. Aceste persoane prezinta toleranta scazuta la frustrare,
manifestata prin tendinte agresive, nestapnire. Imaturitate afectiv-emotionala se
transpune n plan comportamental prin neliniste, nestapnire, exacerbare. Pe fondul
acestor accentuari ale personalitatii, aparitia motivatiei excesive pentru finalizarea sarcinii
atrage dupa sine instalarea unei stari de stres psihic.
Corelatia pozitiva semnificativa ntre notele brute obtinute la timpul 4 din testul Praga si
notele brute obtinute la scala personalitate accentueaza rolul anumitor trasaturi de
personalitate n modul de manifestare a atentiei distributive.
Am calculat si coeficientii de regresie pentru a ntari ideea ca variatia variabilei
independente, n cazul nostru "atentie distributiva - timp 4" se rasfrnge asupra
variabilei dependente "personalitate". Astfel, pragul de semnificatie fiind foarte mic,
p=0,01 ne confirma ca anumite trasaturi de personalitate (anxietatea si rezistenta scazuta
la frustrare) reprezinta predictori valizi ai variatiei atentiei distributive (tabelul nr.3).

Tabelul nr.3 Model Summary

Model

R Square

Adjusted R

Std. Error of the

Square

Estimate

1
4,02
,298

,089

,080

a Predictors: (Constant), praga timp 4

ANOVA

Model

Sum of
Squares

df

Mean Square

10,524

,002

Sig.

1
Regression

170,201

170,201

Residual

1746,671

108

16,173

Total

1916,873

109

a Predictors: (Constant), praga timp 4

b Dependent Variable: nota bruta P

Coefficients

Unstandardized

Standardized

Sig.

Coefficients

Coefficients

Model
B

Std. Error

(Constant)

6,792

1,277

praga timp 4

,240

,074

Beta

1
5,317

,000

,002
,298

3,244

a Dependent Variable: nota bruta P

Pentru demonstrarea celei de-a treia ipoteze care stipuleaza ca rezolvarea unei sarcini ce
implica un nivel ridicat al atentiei concentrate, necesita o rezistenta crescuta la oboseala si
monotonie n conditii de solicitare psihica maxima, am calculat media grupului si
abaterea standard, modul si valorile maxime si minime realizate ntr-o unitate de timp
data (tabelul nr.4, figura nr.5). Se constata ca, din totalul de 536 de itemi ai testului
Kraepelin, media realizata de grup a fost 308,96, de unde rezulta ca puterea de
concentrare, rezistenta la monotonie si oboseala n conditii de solicitare maxima este
ridicata. Acest aspect se datoreaza si faptului ca, esantionul supus cercetarii noastre face
parte din grupurile operative ale armatei, grupuri foarte bine pregatite din punct de
vedere fizic, psihic si profesional. Valoarea modului de 261 ne indica faptul ca cei mai
multi subiecti au rezolvat corect mai mult de jumatate din test, fapt ce ntareste ipoteza
existentei unei rezistente psihice ridicate a grupului evaluat la monotonie, oboseala si
solicitare psihica ridicata precum si o capacitate de manifestarea a atentiei concentrate
peste valoarea mediei.
Tabelul nr.4
Statistics
nota bruta Kraepelin

Valid

120

Missing

Mean
308,96

Median
302,00

Mode
261

Std. Deviation
77,94

Minimum
38

Maximum
452

Din analiza matricei coeficientilor de corelatie Pearson (tabelul nr.5) se pot desprinde
legaturi directe ntre atentia concentrata (surprinsa prin testul Kraepelin) si factorii
determinanti ai stresului (chestionarul de stres Melgrosa).

person corelation

Tabelul nr.5

Melgrosa

nbM

nbS/O

nbRe

nbP

Nb
Kraepelin

.564*

.488*

.431*

.494*

* signifiant 0.05
Corelatia (r=.564**) la un prag de p=0,05 dintre notele brute obtinute la Kraepelin si
notele brute ale scalei "mediu", evidentiaza faptul ca un mediu ambiant favorabil, curat,
luminos, linistit si ordonat favorizeaza manifestarea atentiei concentrate la un nivel ridicat.
Conditiile ambientale si relationale reprezinta premise ale rezolvarii cu succes a sarcinilor
ce solicita un grad ridicat de atentie concentrata.
S-a nregistrat, de asemenea, o corelatie semnificativa (r=.488*) la un p=0,05 ntre
notele brute obtinute la Kraepelin si scala "slujba/ocupatie" din chestionarul Melgrosa.
Aceasta corelatie subliniaza necesitatea satisfactiei profesionale la locul de munca, care
devine un factor important pentru importanta rezolvarii unei sarcini prin solicitarea
atentiei concentrate. ncrederea n sine, competenta, aprecierea sefului, programul
regulat la locul de munca sunt factori care diminueaza sansele aparitiei stresului si sustine
utilizarea atentiei concentrate la un nivel optim, functional.
Notele brute de la Kraepelin coreleaza semnificativ la un p=0,05 si cu notele brute de la
scala "relatii interpersonale"(r=.431*). Concluzia pe care o putem desprinde analiz nd
aceasta corelatie este ca, si de sfera relatiilor interpersonale depinde modul de

manifestarea a atentiei concentrate n sarcina sau activitate. Altruismul, sociabilitatea si

ncrederea n ceilalti imprima sferei relationale un aspect pozitiv, care la rndul sau
permite exploatarea capaciatii subiectului de a se concentra pe realizarea sarcinii.
Perceptia interpersonala, ca dimensiune a relatiilor interpersonale, daca se manifesta n
sens negativ, poate duce la aparitia stresului psihologic care la rndul sau poate
degenera n tulburari la nivelul atentiei concentrate.
Ca si la atentia distributiva, atentia concentrata este influentata de scala"personalitate"
(corelatia r=.494*, p=0,05). Starea generala de buna dispozitie, optimismul si calmul
sunt dimensiuni ale personalitatii responsabile cu manifestarea atentiei concentrate la un
nivel ridicat. Anxietatea si lipsa tolerantei la frustrare duc la instalarea stresului psihologic
care produce perturbari ale constantei si puterii de concentrare a atentiei.
IV. Concluzii
Studiul prezentat reprezinta o radiografie a unor modificari (variatii) ale atentiei, ca
aptitudine speciala, n conditii de solicitare psihica maxima prin inducerea unui stres
provocat de rezolvarea unor sarcini simple dar n aceleasi timp si dificile prin intensitate
si timp limitat la militari care trebuie sa faca fata unor situatii limita n misiunile din afara
granitelor tarii. Dat fiind faptul ca, misiunile de lupta angreneaza combatantul la multiple
situatii generatoare de stres, consideram ca acesta trebuie sa dovedeasca, pe lnga o
structura de personalitate echilibrata si o rezistenta psihica maxima la oboseala,
monotonie si stres.
Experimentul realizat constituie un demers practico-aplicativ care se dovedeste a fi util,
att n testarea rezistentei psihice a individului, ct si n aprecierea gradului de
manifestare a unor aptitudini si comportamente pe care situatiile limita le solicita.
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA
1.Aradavoaice Ghe. - Stressul psihic n lupta, Ed. A.I.S.M., Bucuresti, 1993;
2. Baban A. - Stress si personalitate - Ed. Dacia, Cluj - Napoca, 1998;
3. Floru R. - Stressul psihic - Ed. stiintifica, Bucuresti, 1974;
4.Iamandescu I. Br. - Stressul psihic din perspectiva psihologica si psihosomatica - Ed.
INFOMedica, Bucuresti, 2002;
5.Melgosa J. - Fara stress - Ed. Viata si Sanatate, Bucuresti, 2000;
6. Minulescu, M. - Teorie si practica n psihodiagnoza - Ed. Fundatiei Romnia de
Mine, Bucuresti,2003;
7. Lungu, O. - Ghid introductiv pentru SPSS 10.0, Seria Psihologie Experimentala si
Aplicata.

* Sectia de Psihologie a Statului Major General

** Centrul Militar al Sectorului 3