Calitatea activitilor extracolare contribuii la pregtirea pentru viata a

elevilor

"Educaia este un proces al vieii i nu o pregtire pentru via. Cred c

coala trebuie s reprezinte viaa actual, viaa tot att de real i de vital pentru
copil ca aceea pe care el o duce n familia sa, cu vecinii si, pe locurile lui de
joac." John Denvey.
Argument
Problematica educaiei dobndete n societatea contemporan noi conotaii, date mai
ales de schimbrile fr precedent din toate domeniile vieii sociale. Accentul trece de pe
informativ pe formativ.
Educaia depete limitele exigenelor i valorilor naionale i tinde spre universalitate, spre
patrimoniul valoric comun al umanitii. Un curriculum unitar nu mai poate rspunde singur
diversitii umane, iar dezideratul educaiei permanente tinde s devin o realitate de necontestat.
Astfel, fr a nega importana educaiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul c
educaia extracurrricular, adic cea realizat dincolo de procesul de nvmnt, i are rolul i
locul bine stabilit n formarea personalitii tinerilor.
1) Educatia considerente generale
ntr-o societate determinat istoric, sistemul de educaie se materializeaz printr-o
educaie de tip formal, nonformal sau informal, incluznd toate dimensiunile (intelectuale,
morale, estetice, tehnologice, fizice) implicate n cadrul aciunilor educaionale organizate,
structurate i planificate sau n contextul influenelor incidentale de tip pedagogic provenite din
cmpul psihosocial.

n funcie de gradul de organizare i de oficializare al formelor educaiei, putem delimita

trei mari categorii:
- educaia formal (oficial);
- educaia non-formal (extracolar);
- educaia informal (spontan);
a) Educatia formala

Coombs in 1973 a definit-o ca: sistemul educational structurat ierarhic si gradat

chronologic, pornind de la scoala primara si pana la universitate, care include pe langa studiile
academice si o varietate de programe de specializare si institutii de pregatire profesionala si
tehnica cu activitate full-time
Aceasta forma de educatie cuprinde totalitatea activitatilor si a actiunilor pedagogice
desfasurate si proiectate institutional ( in gradinite, scoli, licee, universitati, centre de
perfectionare etc.), in cadrul sistemului de invatamant in mod planificat si organizat. Se
realizeaza in cadrul unui proces de instruire realizat cu rigurozitate in timp si spatiu : planuri,
programe, manuale, cursurietc. ( S Cristea 2002 ap. Oprea)
b) Educatia nonformala
Aceasta forma de educatie a fost definita ca : orice activitate educationala, intentionata
si sistematica, desfasurata de obicei in afara scolii traditionale, al carei continut este adaptat
nevoi individului si situatiilor speciale, in scopul maximizarii invatarii si cunoasterii si
minimalizarii problemelor cu care se confrunta acesta in sistemul formal ( stresul notarii in
catalog, disciplina impusa, efectuarea temelor ...etc.) (Kleis 1973)
Educatia nonformala cuprinde ansamblul activitatilor si actiunilor care se realizeaza
intr- un cadru institutionalizat , constituindu-se ca o punte intre cunostiintele asimilate in timpul
lectiilor si informatiile acumulate nonformal ( Vaideanu 1998 ap Oprea)
Obiectivele educatiei nonformale sunt:
-largirea si completarea orizontului de cultura imbogatiind cunostiintele din anumite domenii
-crearea conditiilor pentru desavarsirea profesionala
-sa contribuie la recreerea si destinderea participantilor precum si la petrecerea organizata a
timpului liber
-alfabetizarea grupurilor sociale defavorizate
-asigurarea cadrului de exersare si cultivare a diferitelor inclinatii, aptitudini, capacitati.
Relaia dintre educaia formal i educaia nonformal este de complementaritate sub
raportul
coninutului, al formelor de organizare i de realizare.

c) Educatia informala
Este forma educatiei care se refera la exeperimentele zilnice care nu sunt planificate sau
organizate si care conduc catre o invatare informala. Este procesul care se intinde pe toata durata
vietii, prin care individul dobandeste informatii isi formeaza priceperi si deprinderi, isi
structureaza convingerile si atitudinile se dezvolta prin intermediul experientelor cotidiene.
Acest tip de educatie nu isi propune realizarea unor obiective pedagogice, insa prin
influntele sale exercitate continuu poate avea efecte educative deosebire, atat pozitive cat si
negative.
Acest tip de educatie nu isi propune realizarea unor obiective pedagogice, insa prin
influntele sale exercitate continuu poate avea efecte educative deosebire, atat pozitive cat si
negative.
Pedagogia studiaz problema formrii i perfecionrii personalitii umane prin activitatea
educativ, acionnd asupra individualitii umane pentru a o modifica ca personalitate (H. Albli,
1987; A. Barba, 1991; P. Anucua, 1997).
Formarea personalitii elevilor trebuie s constituie o preocupare principal a factorilor
educaionali , prin modelarea ntregii activiti psihice a elevilor i a conduitei acestora dup
relaiile sociale i dup cerinele vieii sociale (G. Chiri , 1977).
Lumea n care trim este important nu numai n ideea c este spaiul n care vieuim, ea
trebuie s exprime dorina de a progresa i de a urca pe scara umanitii. Cei ce vor asigura mai
departe continuitatea efortului i a gndirii umane sunt adolescenii de azi, oamenii de mine ( A.
Tabachiu, I. Moraru,1997; C. Brzea, 1995; A. Marga, 1999; ).
2) Activitatile extrascolare
a) Locul i rolul activitilor extracurriculare n educaia copiilor
Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista
cand ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se
adapteze. (Maria Montessori Descoperirea copilului)
Pedagogul american Bruner (1970) consider c oricrui copil, la orice stadiu de
dezvoltare i se poate preda cu succes, ntr-o form intelectual adecvat, orice tem, dac se
folosesc metode i procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dac materia este

prezentat ntr-o form mai simpl, astfel nct copilul s poat progresa cu mai mult uurin
i mai temeinic spre o deplin stpnire a cunotinelor
Modelarea, formarea i educaia omului cere timp i druire. Timpul istoric pe care l
trim cere oameni n a cror formaie caracterul i inteligena se completeaz pentru propria
evoluie a individului.
n coala contemporan eficiena educaiei depinde de gradul n care se pregtete copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine i de msura n care reuete s pun bazele formrii
personalitii copiilor. n acest cadru, nvmntul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
psihointelectual, fizic i socioafectiv, pentru o ct mai uoar integrare social.
Complexitatea finalitilor educaionale impune mbinarea activitilor curriculare cu
cele extracurriculare, iar parteneriatul educaional, ca set de intervenie complementar, apare ca
o necesitate.
Orict ar fi de important educaia curricular realizat prin procesul de nvmnt, ea
nu
epuizeaz sfera influenelor formative exercitate asupra copilului. Rmne cadrul larg al timpului
liber al copilului, n care viaa capt alte aspecte dect cele din procesul de nvare colar. n
acest cadru, numeroi ali factori acioneaz, pozitiv sau nu, asupra dezvoltrii elevilor.
Educatia extracurrriculara (realizata dincolo de procesul de invatamant) isi are rolul si
locul bine stabilit in formarea personalitatii copiilor nostri. Educatia prin activitatile
extracurriculare urmareste identificarea si cultivarea corespondentei optime dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viata civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ in
diferite domenii. Incepand de la cea mai frageda varsta, copiii acumuleaza o serie de cunostinte
punandu-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.
Trebuina de se juca, de a fi mereu n micare, este tocmai ceea ce ne permite s
mpcm scoala cu viaa.
Dac avem grij ca obiectivele instructiv educative s primeze, dar s fie prezentate n
mod echilibrat i momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi ntotdeauna
deosebite. n cadrul acestor activiti elevii se deprind s foloseasc surse informaionale diverse,
s ntocmeasc colecii, s sistematizeze date, nva s nvee. Prin faptul c n asemenea
activiti se supun de bun voie regulilor, asumndu-i responsabiliti, copii se
autodisciplineaz. Cadrul didactic are, prin acest tip de activiti, posibiliti deosebite s-i

cunoasc elevii, s-i dirijeze, s le influeneze dezvoltarea, s realizeze mai uor i mai frumos
obiectivul principal al scolii i al nvmntului primar pregtirea copilului pentru via.
Scopul activitilor extracolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
elevilor n activiti ct mai variate i bogate n coninut, cultivarea interesului pentru activiti
socio-culturale, facilitarea integrrii n mediul colar, oferirea de suport pentru reuita colar n
ansamblul ei, fructificarea talentelor personale i corelarea aptitudinilor cu atitudinile
caracteriale. Activitile extracolare se desfoar ntr-un cadru informal, ce permite elevilor cu
dificulti de afirmare n mediul colar s reduc nivelul anxietii i s-i maximizeze
potenialul intelectual.
Orict ar fi de important educaia curricular realizat prin procesul de nvmnt, ea nu
epuizeaz sfera influenelor formative exercitate asupra copilului. Rmne cadrul larg al timpului
liber al copilului, n care viaa capt alte aspecte dect cele din procesul de nvare colar. n
acest cadru, numeroi ali factori acioneaz pozitiv.
b) Exemple de activitati extrascolare
Vizitele la muzee, expoziii, monumente i locuri istorice, case memoriale organizate
selectiv constituie un mijloc de a intui i preui valorile culturale, folclorice i istorice ale
poporului nostru. Ele ofer elevilor prilejul de a observa obiectele i fenomenele n starea lor
natural, procesul de producie n desfurarea sa, operele de art originale, momentele legate de
trecutul istoric local, naional, de viaa i activitatea unor personaliti de seam ale tiinei i
culturii universale i naionale, relaiile dintre oameni i rezultatele concrete ale muncii lor,
stimuleaz activitatea de nvare, ntregesc i desvresc ceea ce elevii acumuleaz n cadrul
leciilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza
si orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si
taberele scolare contribuie la imbogatirea cunostintelor copiilor despre frumusetile tarii, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natura, arta, cultura. Prin excursii, copiii pot
cunoaste realizarile oamenilor, locurile unde s-au nascut, au trait si au creat opere de arta.
Spectacolele constituie o form de activitate extracurricular n coal, prin care copilul
face cunotin cu lumea minunat a artei. Dei aceast form de activitate l pune pe copil n
majoritatea cazurilor n rolul de spectator, valoarea ei deosebit rezid n faptul c ea constituie o
surs inepuizabil de impresii puternice, precum i n faptul c apeleaz, permanent, la

afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltrii elevilor.Astfel de activiti sunt de o real
importan intr-o lume dominat de mass media i ne referim la televizor , calculator si internet,
care nu fac altceva dect s contribuie la transformarea copiilor notri in nite persoane
incapabile de a se controla comportamental , emoional i mai presus de toate slabi dezvoltai
intelectual.
Se tie ca incepand de la cea mai fraged vrst , copiii acumuleaz o serie de
cunotinte punndu-i in contact direct cu obiectele i fenomenele din natur. Activitile de acest
gen au o deosebit influen formativ, au la baz toate formele de aciuni turistice: plimbri,
excursii, tabere. . In cadrul activitilor organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale , copiii se
confrunt cu realitatea si percep activ, prin aciuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri
istorice. Fiind axate n principal pe viata n aer liber, n cadrul aciunilor turistice, elevii isi pot
forma sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale.
Grija fata de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoastere a dorintelor copiilor si
de respectare a acestora trebuie sa fie dominantele acestui tip de activitati. Acestea le ofera
destindere, incredere, recreere, voie buna, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmari si
recunoastere a aptitudinilor.
Activitatea educativa scolara si extrascolara dezvolta gandirea critica si stimuleaza
implicarea tinerei generatii in actul decizional in contextul respectarii drepturilor omului si al
asumarii responsabilitatilor sociale, realizandu-se, astfel, o simbioza lucrativa intre componenta
cognitiva si cea comportamentala.
In urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si
sensibilitate , imaginea realitii, n cadrul activitilor de desen i modelaj , iar materialele pe
care le culeg ,sunt folosite n activitile practice, n jocurile de creaie. La vrsta colar, copiii
sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune n legatur cu mediul , fiind dispui s
acioneze n acest sens .
Excursia ajut la dezvoltarea intelectual i fizic a copilului, la educarea lui
ceteneasc i patriotic. Ea este cea care l reconforteaz pe copil, i prilejuiete nsuirea unei
experiene sociale importante, dar i mbogirea orizontului cultural tiinific. Prin excursii
elevii i suplimenteaz i consolideaz instrucia colar dobndind nsuirea a noi cunotine.
Excursia reprezint finalitatea unei activiti ndelungate de pregtire a copiilor, i ajut s

neleag excursiile nu numai din perspectiva evadrii din atmosfera de munc de zi cu zi ci i ca

un act de ridicare a nivelului cultural .
Serbarile si festivitatile - marcheaza evenimentele importante din viata scolarului. Din
punct de vedere educativ importanta acestor activitati consta in dezvoltarea artistica a elevului
precum si in atmosfera sarbatoreasca instalata cu acest prilej. Aceste mici serbari, organizate de
catre cadrele didactice, le ofera elevilor rasplata primita dupa munca, si de asemenea au un rol de
motivare, mai putin seminificativ.
Concursurile scolare - sunt o metoda extrascolara de a starni interesul elevului pentru
diferite arii curriculare avand, in acelasi timp, o importanta majora si in orientarea profesionala a
elevilor, facandu-le cunoscute toate posibilitati pe care acestia le au. Concursuri precum
"Cangurul" sau Olimpiadele Scolare pot oferi cea mai buna sursa de motivatie, determinand
elevii sa studieze in profunzime si prin urmare sa scoata rezultate mai bune la scoala. Acelasi
efect il pot avea concursurile organizate de catre cadrele didactice in clasa. Daca sunt organizate
intr-o atmosfera placuta vor stimula spiritul de initiativitate al copiluiui, ii va oferi ocazia sa se
integreze in diferite grupuri pentru a duce la bun sfarsit exercitiile si va asimila mult mai usor
toate cunostintele.
Alte activitati - pot fi alese de catre copii, luand parte in timpul lor liber. De obicei
acestea sunt alese ca un hobby personal, sau chiar cu scopul de a-si aprofunda cunostintele intrun domeniu anume. Din pacate, in Romania, aria aceasta nu este foarte dezvoltata, cu toate
acestea exista anumite locuri unde elevii se pot inscrie (ca de exemplu "Palatul Copiilor").
Elevii trebuie s fie ndrumai s dobndeasc: o gndire independent, nedeterminat
de grup, toleran fa de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi i de a gsi modul
de rezolvare a lor i
posibilitatea de a critica constructiv. nainte de toate, este ns important ca profesorul nsi s
fie creativ.
Activitile extracolare, n general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, ofer cele
mai eficiente modaliti de formare a caracterului copiilor nc din clasele primare, deoarece sunt
factorii educativi cei mai apreciai i mai accesibili sufletelor acestora.
Activitatea educativ colar i extracolar permite transferul i aplicabilitatea
cunotinelor, abilitilor, competenelor dobndite n cadrul orelor prevzute n programa
colar. Elevii sunt atrai de activitile artistice, reacreative, distractive, care ajut la

dezvoltarea creativitii, gndirii critice i stimuleaz implicarea n actul decizional privind

respectarea drepturilor omului, contientizarea urmrilor polurii, educaia rutier, educaia
pentru pstrarea valorilor, tolerana, comunicarea intercultural etc.
Activitile complementare concretizate n excursii i drumeii, vizite, vizionri de
filme sau spectacole imprim copilului un anumit comportament, o inut adecvat situaiei,
declaneaz anumite sentimente. O mai mare contribuie n dezvoltarea personalitii copilului o
au activitile extracolare care implic n mod direct copilul prin personalitatea sa i nu prin
produsul realizat de acesta. Activitatea n afara clasei i cea extracolar trebuie s cuprind masa
de copii.
coala, orict de bine ar fi organizat, orict de bogat ar fi coninutul cunotinelor pe
care le comunicm elevului, nu poate da satisfacie setei de investigare i cutezan creatoare,
trsturi specifice copiilor. Ei au nevoie de aciuni care s le lrgeasc lumea lor spiritual, s le
mplineasc setea de cunoastere, s le ofere prilejuri de a se emoiona puternic, de a fi n stare s
iscodeasc singuri pentru a-i forma convingeri durabile.
c) Criterii de selectare a activitatilor extrascolare
nainte de a efectua activitti exrascolare trebuie s tineti cont de urmtoarele aspecte
importante pentru copii:
- Vorbiti cu elevii dv. si revizuiti activittile dorite la nceputul fiecrui nou semestru.
Decideti cu ct de mult se pot descurca si faceti alegeri .
( am aplicat in acest sens si un chestionar : Ce activiti extracurriculare v plac cel mai mult?
1)Vizionarea n grup a unor spectacole la teatru
2) Vizita la diferite muzee
3) Plimbrile n parc mpreun cu toi colegii
4) Excursiile i taberele
5) Carnavalul organizat la coal
6) Srbtorirea zilei de natere a unui coleg
7) Serbarile / sezatorile
- Incercati s v ncurajati elevii s stabileasc un echilibru ntre activittile de grup si
cele individuale.
Activitile extracolare, bine pregtite, sunt atractive la orice vrst. Ele strnesc
interes,

produc bucurie, faciliteaz acumularea de cunotine, chiar dac necesit un efort suplimentar.
Copiilor li se dezvolt spiritul practic, operaional, manualitatea, dnd posibilitatea fiecruia s
se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplineaz, prin faptul c n asemenea activiti
se supun de bun voie regulilor, asumndu-i responsabiliti. Dasclul are, prin acest tip de
activitate posibiliti deosebite s-i cunoasc elevii, s-i dirijeze, s le influeneze dezvoltarea,
s realizeze mai uor i mai frumos obiectivul principal - pregtirea copilului pentru via..
Realizarea acestui obiective depinde n primul rnd de educator, de talentul su, de dragostea sa
pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea n valoare a posibilitilor i
resurselor de care dispune clasa de elevi .
Activitatile extracurriculare sunt apreciate atat de catre copii, cat si de factorii
educationali in masura in care :
valorifica si dezvolta interesele si aptitudinile copiilor;
organizeaza intr-o maniera placuta si relaxanta timpul liber al copiilor contribuind la
optimizarea procesului de invatamant ;
formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
copiii au teren liber pentru a-si manifesta in voie spiritul de initiativa;
participarea este liber consimtita, necoditionata, constituind un suport puternic pentru o
activitate sustinuta;
au un efect pozitiv pentru munca desfasurata in grup;
sunt caracterizare de optimism si umor;
creeaza un sentiment de siguranta si incredere tuturor participantilor;
urmaresc largirea si adancirea influentelor exercitate in procesul de invatamant;
contribuie la dezvoltarea armonioasa a copiilor.

d) Exemplu de planificare a activitatilor extrascolare

Activitatile extracurriculare detin un rol important in viata elevului, oferindu-i un alt mod de
dobandire a informatiilor. Acestea pot fi activitati indepenente, pe care elevul le-a ales, sau
activitati organizate de catre cadrele didactice..

Nr. Tema activitatii

crt
.
1. S-a ivit pe culme
Toamna

Forma de realizare

2.

Impreuna de
Halloween !

3.

Hai la drum cu
veselie !

4.

Deschide usa,
crestine !

5.

A fost odata ca-n

povesti, ...

6.

Hai la spectacol !

7.

E ziua ta, mamico !

8.

Hristos a inviat !

- concurs de masti , parada de

costume, expozitie de desene ,
aranjamente specifice din dovleci
-excursie tematica
- creatii literare Impresii de calatorie

- prezentare de obiceiuri si traditii de

craciun
- colinde
- expozitie de desene
- colectare de jucarii si imbracaminte
pentru copii saraci
- serbare de Craciun
- moment poetic in memoria poetului
national M. Eminescu ( recitari ,
auditii-romante , imagini si date
despre viata si activitatea marelui poet
ppt)
- vizionarea unei piese de teatru
- vizionarea unui film pentru copii
-scenete , recitari, cantece, dansuri
- expozitie de martisoare
- semnificatii si simboluri pascale
(ppt)
- expozitie: oua incondeiate, picturi pe
sticla
- drumetie in parc / excursie tematica
- colectare de materiale din natura
- activitate de pictura in natura
- Ziua copilului 1 iunie ( concurs de
desene )
- cantece despre vara si vacanta
( auditii si interpretari )

9.

Cat de frumoasa
te-ai gatit naturo, tu

10. Nu stiu altii cum

sunt, dar eu...

-drumetie in imprejurimile scolii

pentru observarea mediului
inconjurator in anotimpul toamna
- Ziua mondiala a curateniei (23
sept.) : diverse activitati de curatenie
(in parc, in clasa )

Perioada

Sept.

Oct.
Nov.
Dec.

Ian.

Febr.
Mart.
April.
(2-6 april
)
Mai
Iunie

Activitiile extracurriculare contribuie la gndirea i completarea procesului de nvare,

la dezvoltarea nclinaiilor i aptitudinilor colarilor, la organizarea raional i plcut a timpului
lor liber.Avnd un caracter atractiv, copiii particip ntr-o atmosfer de voie bun i optimism, cu
nsufleire i druire, la astfel de activiti. Potenialul larg al activitilor extracurriculare este
generator de cutri i soluii variate. Succesul este garantat dac ai ncredere n imaginaia,
bucuria i n dragostea din sufletul copiilor, dar s i lai pe ei s te conduc spre aciuni
frumoase i valoroase.
Bibliografie :
* Cernea, Maria, Contribuia activitilor extracurriculare la optimizarea procesului de
nvmnt, n nvmntul primar nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureti;
* Ionesc, M., Chi, V., Mijloace de nvmnt i integrarea acestora n activitile de instruire
i autoinstruire, Editura Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2001
* Vlsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, coala la rscruce. Schimbare i continuitate
n curriculumul nvmntului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002
* Crciunescu, Nedelea, Forme de activiti extracurriculare desfurate cu elevii ciclului
primar, n nvmntul primar nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucuret