COMPORTAMENT

PROFESIONAL I ETICA
N AFACERILE
INTERNAIONALE
AFACERILE ECONOMICE
I ETICA N AFACERI

2.1. AFACERI I AFACERI

ECONOMICE INTERNAIONALE

AFACERE = TRANZACIE FINANCIAR, COMERCIAL SAU

INDUSTRIAL BAZAT PE SPECUL SAU SPECULAII SAU
ACTIVITATE
LEGAL
DIN
DOMENIUL
AGRICOL,
INDUSTRIAL, COMER, SERVICII ETC. DESFURAT CU
SCOPUL DE A OBINE PROFIT

AFACERE ORICE INIIATIV A UNUI NTREPRINZTOR,

CONCRETIZAT NTR-O RELAIE CONTRACTUAL I CARE
ARE O FINALITATE ECONOMIC-FINANCIAR PRECIZAT

AFACERILE INTERNAIONALE TOTALITATEA

TRANZACIILOR COMERCIALE DESFURATE
DE COMPANII PRIVATE I/SAU ORGANISME
GUVERNAMENTALE - CARE IMPLIC DOU SAU
MAI MULTE RI.

O COMPANIE CARE INTR N

AFACERILOR INTERNAIONALE SE
N UNELE TIPURI DE OPERAIUNI,
EXPORTUL SAU IMPORTUL, CARE
CELE PE CARE LE-A PRACTICAT
NAIONAL.

DOMENIUL
VA ANGAJA
CUM AR FI
DIFER DE
LA NIVEL

2.2. ETICA N AFACERI

DIVERSE ABORDRI

ETICA N AFACERI - TOTALITATEA NORMELOR DE

CONDUIT N AFACERI, CARE PERMIT APRECIEREA
DIN PUNCT DE VEDERE AL CRITERIILOR MORALE I
SOCIALE A CEEA CE ESTE BINE I CE ESTE RU N
RELAIILE DINTRE ANGAJAI, DINTRE INDIVIZI I
FIRM, DINTRE ORGANIZAII I PARTENERI DE
AFACERI, DINTRE ORGANIZAIE I SOCIETATE, N
SCOPUL STABILIRII UNOR RAPORTURI FOLOSITOARE
NTRE OAMENI.

ETICA N AFACERI - PROPUNE UN SET DE

INSTRUMENTE DE DECIZIE UTILE N STABILIREA
STRATEGIEI
COMPANIEI,
N
REZOLVAREA
CONFLICTELOR
DINTRE
GRUPURILE
CARE
INTERACIONEAZ NTR-O AFACERE: ANGAJAI I
ANGAJATORI, MANAGERI I ACIONARI, COMPANIE I
SOCIETATEA LOCAL, COMPANIEI I PARTENERI ETC.

DE-A LUNGUL TIMPULUI ETICA N AFACERI A FOST

PRIVIT DIN DOU PUNCTE DE VEDERE:

DIN PUNCT DE VEDERE RELIGIOS, N SENSUL C N

TOATE TREBUIE URMATE NORMELE MORALE CARE
CORESPUND UNOR PRINCIPII ETICE RELIGIOASE.

DE EXEMPLU, N CRETINISM, BINELE ESTE LEGEA

LUI DUMNEZEU, ESTE BINELE VENIC, ABSOLUT,
PROPOVDUIT PE PMNT DE ISUS. ACEST ADEVR
ARE LA BAZ DOU VALORI MORALE: IUBIREA
APROAPELUI I MILA FA DE APROAPE. ACEAST
ABORDARE ESTE NUMIT N LITERATURA DE
SPECIALITATE ABORDAREA MORALIST;

DE-A LUNGUL TIMPULUI ETICA N AFACERI A

FOST PRIVIT DIN DOU PUNCTE DE VEDERE:

DIN PUNCT DE VEDERE RAIONAL, N SENSUL

C AFACERILE TREBUIE S FIE MORALE
PENTRU C ELE CONTRIBUIE LA CRETEREA
RENTABILITII ORGANIZAIEI, EVITND O
SERIE DE RISCURI, CONFLICTE SAU TENSIUNI.
ACEAST
ABORDARE
ESTE
NUMIT
N
LITERATURA DE SPECIALITATE ABORDAREA
RAIONALIST

2.3. ABORDRILE NORMATIVE ALE

ETICII I INFLUENA LOR ASUPRA
AFACERILOR ECONOMICE

ABORDAREA
ETICII
N
TERMENII
MORALEI
CRETINE (ABORDAREA ETICII N TERMENII LEGII
ETERNE

THOMAS
DAQUINO
I
THOMAS
JEFFERSON)

CARACTERISTICI:
PORNETE
DE LA IDEEA C EXIST O LEGE
ETERN,
CE
EMAN
DE
LA
DUMNEZEU,
MANIFESTAT N DOU FORME PRINCIPALE:
REGULA
DE
AUR
(BAZAT
PE
IUBIREA
I
RESPECTUL
FA
DE
APROAPELE
TAU)
I
PEDEAPSA DIVIN (SAU PORUNCA DIVIN).
RELIGIA I MORALITATEA NU SE CONDIIONEAZ
RECIPROC NTRUCT EXIST PERSOANE ATEE CARE
ACIONEAZ MORAL, DAR I PERSOANE CRETINE
CARE NCALC NORMELE MORALE, ACEAST
ABORDARE A STAT I ST LA BAZA PRINCIPIILOR
MORALE ALE MULTOR OAMENI DE AFACERI.

ABORDAREA
ETICII
N
VIRTUII (ARISTOTEL )

TERMENII

TEORIEI

CARACTERISTICI:
PLEAC,
N
PRINCIPAL,
DE
LA
TEORIILE
ARISTOTELICE
ALE
VIRTUII,
ARISTOTEL
CONSIDERND C MORALITATEA UNEI ACIUNI I
INTERESUL PERSONAL SE ARMONIZEAZ, EL
MILITND
PENTRU
FORMAREA
OMULUI
DE
CARACTER. TEORIA VIRTUII, N GANDIREA LUI
ARISTOTEL, PUNE N CENTRUL DEZBATERII
INDIVIDUL
CARE
REALIZEAZ
RESPECTIVA
ACIUNE, PRECUM I TRSTURILE SALE DE
CARACTER (VIRTUILE SALE).
IDEEA DE BAZ N TEORIA VIRTUII ERA ACEEA
C MANIFESTAREA UNEI VIRTUI, A UNEI
ACIUNI MORALE, NU NECESIT PREMEDITARE,
INDIVIDUL ACIONND N MOD SPONTAN, ORI DE
CTE ORI APARE OCAZIA POTRIVIT.

ABORDAREA
ETICII
UTILITARISTE

TERMENII

TEORIEI

CARACTERISTICI:
TEORIA UTILITARIST CONSIDER C VALOAREA
MORAL A CONDUITEI UNEI PERSOANE POATE FI
DETERMINAT NUMAI PRIN CONSECINELE SAU
EFECTELE
COMPORTAMENTULUI
ACESTEIA,
RESPECTIV
BENEFICIILE
I
SATISFACIILE
SUFLETETI PE CARE ACESTEA LE POATE GENERA.

REPREZENTANII UTILITARISMULUI CONSIDERAU

DREPT I MORAL DOAR CEEA CE MAXIMIZEAZ
PLCEREA (UTILITATEA) I REDUCE SUFERINA
PENTRU UN NUMR CT MAI MARE DE PERSOANE.
DAC O ACIUNE PRODUCE MAI MULT BINE DECT
RU, ATUNCI EA TINDE S FIE O ACIUNE CORECT
DIN PUNCT DE VEDERE MORAL.

ABORDAREA DEONTOLOGIC (UNIVERSAL) A ETICII

(TEORIE BAZAT PE ETICA DATORIEI LA KANT)

CARACTERISTICI:
PLEAC
DE LA IDEEA C MORALITATEA UNEI
ACIUNI NU POATE DEPINDE DE REZULTATE,
DEOARECE ACESTEA SUNT INDEFINITE I INCERTE
N MOMENTUL LURII DECIZIEI.
VALOAREA MORAL A UNEI ACIUNI TREBUIE S FIE
EVALUAT N FUNCIE DE INTENIILE INDIVIDULUI
CARE IA DECIZIA DE A EXECUTA RESPECTIVA
ACIUNE, ACEASTA FIIND MORAL DOAR CND ESTE
FCUT DIN RAIUNI MORALE I BUNE INTENII.
PROPUNE REGULI DE COMPORTAMENT CORPORATIV
I O SERIE DE PRINCIPII DEONTOLOGICE ALE
DREPTURILOR OMULUI I ALE DREPTII SOCIALE
TRANSORMATE N RESPONSABILITI, OBLIGAII
SAU DATORII ALE MANAGEMENTULUI.

ABORDAREA ETICII BAZAT

INDIVIDUALE (NATURAL LAW)

PE

DREPTURILE

CARACTERISTICI:
ESTE
O
ABORDARE
DEONTOLOGIC,
COMPLEMENTAR TEORIEI LUI KANT, NTRUCT
DREPTURILE I DATORIILE REPREZINT DOU
FEE ALE ACELEIAI MONEDE, CE PORNETE DE
LA IDEA DE LIBERTATE PERSONAL .

O ACIUNE ESTE CONSIDERAT CORECT, JUST

SAU
BUN
NUMAI
DAC
TOI
MEMBRI
SOCIETII VOR BENEFICIA ULTERIOR DE O MAI
MARE LIBERTATE PERSONAL, N IDEEA C
DREPTURILE OMULUI SUNT INALIENABILE I
NDATORIRILE SUNT DERIVATE DIN ACESTE
DREPTURI .

ABORDAREA JUSTIIAR A ETICII

CARACTERISTICI:
PLEAC DE LA PREMISA C DREPTATEA ESTE
PRIMA VIRTUTE A INSTITUIILOR SOCIALE, AA
CUM
ADEVRUL
ESTE
PRIMA
VIRTUTE
A
SISTEMELOR DE GNDIRE. DE AICI REZULT
NECESITATEA RESPECTRII IMPARIALITII I
CORECTITUDINII REGULILOR MORALE ATT LA
NIVEL SOCIAL CT I CORPORAIONAL.

PRIN URMARE, ORICE TEORIE SAU ACIUNE

TREBUIE RESPINS SAU REVIZUIT DAC ESTE
NEADEVRAT I NEDREAPT, ORICT DE UTIL
AR FI EA. ASTFEL UN ACT POATE FI CONSIDERAT
DREPT, JUST SAU CORECT DAC EL CONDUCE LA O
MAI
MARE
COOPERARE
NTRE
MEMBRII
SOCIETII.

2.4. TEORII ALE ETICII N

AFACERI
TEORIA INCOMPATIBILITII DINTRE ETIC I
AFACERI (TEORIA LUI ALBERT CARR)
PORNETE
DE LA IDEEA C AFACEREA, CA
NTREPRINDERE COMPETITIV, NU ARE NIMIC DE
A FACE CU ETICA CE GUVERNEAZ PRINCIPIILE
MORALE ALE VIEII DE ZI CU ZI; PRIN URMARE, N
AFACERI NU EXIST RESPONSABILITI MORALE .
ETICA INE DE VIAA PERSONAL A INDIVIZILOR,
EA NU TREBUIE CONFUNDAT CU REGULILE PE
CARE LE URMEAZ OAMENII DE AFACERI N
DOMENIUL LOR PROFESIONAL. CA ARGUMENT
SPECIALITII
N
DOMENIU
AU
APELAT
LA
ANALOGIA CU JOCUL DE POKER, AFACEREA FIIND
CONSIDERAT DREPT JOC COMPETITIV I DREPT
JOC DE STRATEGIE.

TEORIA COMPATIBILITII DINTRE ETIC I AFACERI

(MILTON FRIEDMAN)
PORNETE DE LA IDEEA C NTR-O SOCIETATE LIBER
EXIST O SINGUR RESPONSABILITATE SOCIAL N
AFACERI ACEEA DE A UTILIZA RESURSELE AFACERII
I DE A O ANGAJA N ACTIVITI DESEMNATE S
SPOREASC PROFITURILE ATT TIMP CT SUNT
RESPECTATE REGULILE JOCULUI; ADIC, ANGAJAREA
NTR-O COMPETIIE DESCHIS I LIBER, LIPSIT DE
NELTORIE I FRAUD.
N
ACEAST
ACCEPIUNE
ETICA
N
AFACERI
NSEAMN DOAR OBLIGAIILE MANAGERILOR FA
DE PROPRIETARI, RESTUL FIIND RESPONSABILITI
SUPLIMENTARE PE CARE ORGANIZAIILE I LE ASUM
PENTRU A CTIGA N TERMENI DE IMAGINE

TEORIA
GRUPURILOR
COINTERESATE
(TEORIA
STAKEHOLDERS A LUI AMITAI ETZIONI)
VIZEAZ
RAPORTURILE CU CEI CARE, NTR-O
FORM SAU ALTA, INVESTESC CEVA NTR-O
COMPANIE (NU NEAPRAT CAPITAL, CI NCREDERE,
FIDELITATE, TIMP, INOVAIE), FA DE CARE
ACEAST ARE O ANUMIT RESPONSABILITATE
MORAL.
ACEAST ABORDARE EXTINS A RESPONSABILITII
SOCIALE A UNEI COMPANII NU ESTE UNA ASUMAT
N MOD LIBER, PENTRU A CTIGA N TERMENI DE
IMAGINE I DE PROFITURI, CI UNA DE NATUR
DEONTOLOGIC, FIRMA AVND ANUMITE OBLIGAII
I
DATORII
FA
DE
ACESTE
GRUPURI
COINTERESATE (STAKEHOLDERI).

TEORIA RESPONSABILITII SOCIALE CORPORATISTE

PRIVETE MAI ALES RELAIILE CU SFERA CEA MAI
LARG DE PUBLIC, DE REGUL, ENTITI DIN AFARA
COMPANIEI (COMUNITATE, SOCIETATE N ANSAMBLU,
PIAA I CONCURENA, ONG-URI, MEDIU, INSTITUII
GUVERNAMENTALE ETC.).
PORNETE DE LA PREMISA C OBLIGAIILE UNEI
CORPORAII SE EXTIND LA NIVELUL NTREGII
COMUNITI, NU DOAR LA NIVELUL GRUPURILOR
CARE I ADUC CONTRIBUIA LA PROFITURILE
COMPANIEI.
PRINCIPALA RESPONSABILITATE N AFACERI ESTE DE A
FACE
PROFIT,
NS
EXIST
LIMITE
SAU
CONSTRNGERI
DIN
PUNCT
DE
VEDERE
ETIC,
REFERITOARE LA CEEA CE SE POATE FACE EFECTIV DIN
AFACERI.

TEORIA GUVERNRII CORPORATISTE

ACOPER
RELAIILE
MANAGERI-ACIONARI
SAU
ACIONARI
MAJORITARI-ACIONARI
MINORITARI. N GENERAL, ESTE VORBA DE
POSIBILELE CONFLICTE ETICE GENERATE DE
NCLCRI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE
(AL ACIONARILOR MINORITARI DE CTRE CEI
MAJORITARI, SAU AL ACIONARILOR DE CTRE
MANAGEMENT).
GUVERNANA
CORPORATIV
REPREZINT
SISTEMUL PRIN CARE COMPANIILE SUNT
CONDUSE I CONTROLATE.