IL) Alimentare cu 411 Sisteme de alimentare ey pa Alimentarea eu apa pentra populatie si Industrie reprezinta 0 utiitateindispensebile civilizatiei actuale, conditionind esfasurarea vieti si economiei. Populate utilizeaza apa Peni Revol gospodaresti, publice, zooteint: S combaterea incendiilor. Industria folosecte reentte *hnologice, pentns racire, penta Spelare, sortare sau transport si combateres incendiilor. oegitile Bzice eurbiditatea, culomrea, ‘emperature, conductibilitaten electrica radiozctivitatea) jDrobrctatile chimice (cezidwul fix ~ totatilitatea ‘ubstantelor solide minerale si orgenice, Fe Ma*tel exprimata prin pH, duritatea ~ presee sanurilor de Ca, Mg, substantele organice, Fe, Mn, Ca, Mg, NH - amoniao, Cl, CB Pb, Zn, COs, Has - hidrogen sulfurat)H1L1-S.Retele de distributie i Reteaua de distribut: 1 7 transport! apes Se eel eprint ‘otalitatea conductelor si accesoriilor necesare Presiune maxima de 60 meal Heo.” °° "™se22iare pina Ia bransamentul lisence ne Se pot realiza retele Tamificate sau inelare, Ir Retea ramificata Retes inelara Dupa pozitia pe care 0 ocupa constructia de inmagazinare a apei in raport cu sursa de apa avem: sretele cu constructie de inmagazinare la intrarea in retea -retele cu constructie de inmagazinare in partea opusa intrarii apei in retea (contrarezervor) -Tetele cu constructie de inmagazinare in pozitic intermediara. Ls [So Constructie de inmagazinare la intrarea in retea Contrarezervor Constructie de inmagazinare in pozitie intermediara Dupa modul in care se alimenteaza zonele de presiune putem opta intre: -retele cu zone de presiune dispuse in serie etele cu zone de presiune dispuse in paralel ESS a Zone de presiume dispuse in serie Zone de presiune dispuse in paralel Retelele de distributie au in componenta conducte principale (artere) si conduete de serviciu. Conductele principale se amplaseaza in functie de planul de sistematizare a teritorjului, pozitia principalilor consumatori, Pe conductcle de serviciu se executa ‘bransamentele consumatorilor. Pe traseul retelelor de distributie se prevad armaturi de tipul: -vane de linie ~ acolo unde distanta intre doua ramificatii depaseste 600 m vane de ramificatie — amplasate astfel incit sa se poata izola la avaric tronsoane avind maxim 300 m hingime -vane de golire ~ in punctele de cota minima ale conductelor principalea 3 -hidranti de incendiu ~ pe conductele de servieiu, in mod special la intersectii ale strezilor alimentate, la distante maxime de 100 m, in apropierea conductelor principale -cismele publice — bransate la conductele de serviciu, la maxim 300 m distanta intre ele -apometre de district ~ echipmente de masurare a cantitatilor de apa consumate pentra suprafete de 25-30 ha, denumite districte; se monteaza in camine vizitabile -apometre pe conducte principale si de serviciu ~ echipamente de masurare a cantitatilor de apa consumate pentru consumatori individuali (condominii, case — vile) -ventile de aer — in punctele de cota maxima, cu scop de evacuare aer din instalatie, Retelele de distributie ale sistemelor de alimentare cn apa se intretin in exploatare, ceea ce presupune urmatoarele operati -dezinfectarea conduetelor inainte de punerea in functiune — spalare cu un curent de apa timp de 2-3 h si utilizare de solutie de Cl (20-30 mg/l) timp de 24 h : -dezinfectarea conductelor dupa fiecare avarie sau in cazul in care organele de control sanitar ocer -supravegherea functionarii si starii retelei prin control periodic al conductelor si armaturilor acestora si constatarea urmata de lichidarea pierderilor de apa -executarea de bransamente pentru cladirile noi \awh -instalati'de vacuum -instalatii de hidrofor. JIL1.7. Constructii de inmagazinare Inmagenizarea apei se realizeaza pentru asigurarea volumului de compensare a Variatiilor de consum al apei zilnic (24 h) la care se adauga rezerva intangibila de incendiu si rezerva de apa necesara acoperirii consumului de apa in caz de avarie. Aceste constructii pot indeplini simultan si functia de inmagazinare a cantitati de apa pentru satisfacerea nevoilor statiei de tratare, asigurarea unei rezerve de spa necesara aspiratiei pompelor, ruperea presiunii pe traseul aductiunii, asigurerea timpului de punere in contact al apei cu clorul din statiile de clorare. Constructiile de inmagazinare se caracterizeaza prin capacitate, forma, cota fund cota preaplin. Amplasarea acestora dicteaza solutia constructiva, care poate fi: rezervor de apa Gngropat sau semiingropat) — atunci cind exista inaltimi naturale care domina reteaua deservite, castel de apa ~ rezervor pe inaltimi artificiale (turmul castelului). In oricare dintre situatii cota la care se afla suprafata libera @ apei din constructia de inmagazinare trebuie sa duca Je asigurarea presiunii de serviciu la cel mai defavorizat consumator. + z [oe Sine nat Sra a at Rezervor ingropat, Rezervor semiingropat Castel de apa Dupa pozitia in cadrul sistemului de alimentare cu apa constructiile de inmagazinare pot fiz -de trecere — amplasate intre sursa si reteaua de distributie de capat (tampon) — amplasate la capatul aval al uneia dintre conductele principale ~contrarezervor ~ rezervor de capat intr-un sistem de alimentare cu apa in care exista si rezervor de trecere,Constructie de inmagazinare de capat LEGENDA > Suréadé apa } Construtiadeinmagazinare Reteauade distributte. Contrarezervor Rezervoarele subterane se amplaseaza astfel incit de la nivelul preaplinului sa nu se depaseasca in retea presiunea statica de 60 m col H,O, iar la nivelul sorbului sa se asigure in retca presiunea minima necesara ia consumator. Se aseaza la distanta de 20 m de locuinte si drumuti, 50 m de cladiri si instalatii industriale, retea de canalizare, closete, grajduri, depozite de deseuri, la 100 m de cimitire si puturi absorbante, atunci cind sensul de éurgere a apei subterane este de Ja rezervor spre aceste obiective, respectiv 200 m atunei cind sensul de curgere este de la aceste obiective spre rezervor, 300 m fata de industrii producatoare de substante nocive solubile in apa. Castclul de apa este un ansamblu format dintr-un rezervor sustinut de un tum si instalatii hidraulice aferente (conducte, vane) avind cota fundului la o inaltime deasupra cotei terenului natural astfel incit sa asigure distributia gravitationela a apei in retequa de distributie. Desi poate fi inlocuit cu un ansamblu format dintr-un rezervor de apa si 0 statie de pompare, utilizarea castelului de apa prezinta avantaje legate de: -asigurarea continuitatii alimentarii cu apa chiar si in cazul intreruperii furnizarii. energiei dlectrice -alimentarea facila a consumatorilor in condi -teren ocupat redus ca dimensiuni dar si dezavantajele urmatoare: -costuri mai ridicate -nu sunt indicate pentru capacitati ridicate -slab izolate termic -comportare nesatisfacatoare levactiuni seismice -sensibilitate la fenomenul de contractie — dilatare datorat temperaturii mediului.i1.2.2.Sisteme de canalizare & Sistemele de canalizare se pot realiza: -separativ (divizor) situatie in care canalizarea pentru apele uzate este subterana ier apele conventional curate sunt preluate de rigole si santuri realizate Ja suprafata; necesita pante suficient de mari pentru a asigura in reteava de ape uzzte viteza minima, iar reteaua de ape meteorice sa poata avea sectiuni economice ~unitar ~ atit apele uzate cit si cele conventional curate sunt colectate la comun, canalizarea este subterana; ere doua regimuri de curgere, corespunzator timpului uscet si ploii panta acestui tip de retea se alege astfel incit la un anumit grad de umplere cu ape wzate sa se inregistreze viteza minima iar in timpul ploii (cind se asteapta umplere totala) sa mu se depaseaséa viteza maxima smixt ~ presupune combinarea sistemului unitar cu cel separativ, in functie de conditiile locale; sistemul separativ se utilizeaza in zonele cu pente mati, iar cel unitar in zonele cu pante reduse si in apropictea zonei de evacuare in emisar. Comperatia celor 2 tipuri mari de sisteme de canalizare se bazeaza pe criterii: -Sanitare: sistemul unitar este superior deoarece se epureaza toate apele ~tchnice: sistemul unitar presupune o singura retea ce ocupa o suprafata mai mica si are Gificultati de executie mai mici decit doua retele; sistemul separativ presupune conditii hidraulice de curgere mai bune; ~economice: sistemul unitar presupune o lungime de retea mai mica cu 30 — 40% fata de sistemul separativ; totusi implica realizarea intregii amenajari intr-o singura etapa, ceea ce inseamna investitii mari, =~ Sistemul de canalizare se alege luind in considerare simultan factori legati de marimea si importanta obiectivului canalizat, relief, caracteristicile emisarului, calitatea si cantitatea apelor de canalizare. In general se opteaza pentru sistem unitar in cazul localitatilor mari din zone de plane si pentru sistem separativ in cazul localitatilor mari din zone cu pante pronuntate si in cazul localitatilor sub 500 locuitori, indiferent de relief, ca prima etapa a canalizarii din zona, Elementele componente ale sistemului de canalizare sunt: -camine de racord ~seicle de canalizare exterioara -colectoare principale si canale secundare -deversoare-punete obligate -statii de pompare -traversari obstacole -statie de epurare -guri de varsare in emisar. 11.2.3.Reteaua de canalizare Retelele de canalizare se realizeaza ramificat. In limita unui centru populat, retelel de canalizare se construiesc sub forma de canale inchise, subterane. In afara limitei centrelor populate se pot utiliza canale deschise pentru ape meteorice, ape conventional curate si ape uzate epurate. ‘Schemele de amplesare a clementelor retelei de canalizare pot fi, in functie de configuratia terenului, pozitionarea evacuatorilor, smplasarea si caracteristicile emisarului, amplasarea statiei de pompare si statiei de epurare: 4 cular direct: LEGENDA Bos wos longitudinal In aceste retele trebuie respectata conditia de viteza, dupa cum urmeaza: -viteza minima — de autocuratire, pentra evitarea colmatarii sectiunilor prin depunere a materiei solide transportate -viteza maxima — de eroziune, pentru evitarea distrugerii canalelor prin erodare datorata frecarii dintre fluidul transportat si peretii constructiei 11.2.4 Sectiunile lelor Sectiunile canalelor pot fi ciroulare, ovoidale, clopot semicliptic, clopot circular, clopot circular inaltat, Slppot circular cu cuneta, semicirculare cu pereti verticali si rigola,Repulampau K hdl’ a, haclepare (REL) 8 JV.1.2.Forma in plan : TToste cursurile de apa dezvoltate in terenuri erodabile au un traseu ce prezinia sinuozitati de diferite dimensiuni, datorate neregularitatilor malurilor duc la aparitia circulatiei transverséle, Clasificarea riurilor se poate face pe baza evolutici in timp a traseului sau, care ponte varia de Ia foarte lent la tendinta eecentuata de meandrare. Meandra reprezinia © sinuozitate a formei in plan care evolucaza prin eroziunca zonelor concave, pina la aparitia unui proces de strapungere a zonei gituite; dupa strapungere meandrarea se reia prin cicluri sucoesive, eu deplasarea lenta spre aval a meandrelor. Nu toate eursurile de apa ee prezinta sinuozitate sunt meandrate, in eazulaliilor sinuoase valea find stabila in timp.a 7 IV.1.3.Sectiunea transversala Sectiunea transversala este formata din albie minora si albie majora, delimitarea facindu-se in finetie de un anumit nivel caracteristic sau dupa forma sectiunii. Este totdeauna corelata cu sectorul de albie din profilul longitudinal. Pentru dezvoltarea proceselor de albie este de interes acea parte a sectiunii transversale denumita albic principala, cca care este inundata anval la viituri. Sectiunea transversala se caracterizeaza prin latimea la nivelul suprafetei libere, adincimea medie ca raport intre suprafata si latime la nivelul suprafetei libere. I.1.4,Profilul longitudinal Profilul longitudinal are pante desereseatoare din amonte spre aval. Se deosebese astfel 3 sectoare principale ale unui curs de apa: -sector amonte ~ I unde se manifesta procese de eroziune datorate capacitatii mari de transport al aluviunilor, astfel incit patul albiei tinde sa coboare iar panta locala sa se reduca -sector mijéoiu — Il unde apare starea de echilibra in ceea ce priveste erodarea si depunerea -sector aval — III unde apar depuneri ale materialului aluvionar transportat si patul albiei tinde sa se ridice, panta scazind. Profilul longitudinal pe sectoarele cu panta accentuata are o forma parabolica cu concavitatea in jos. In lungul profilului longitudinal al umui sector de riu se intilnesc zone mai lungi cu pante mici si adincimi mari numite adincuri, separate intre ele prin zone mai sourte cu pante mari si adincimi mici, numite praguri. In perioadele de ape mari pragurile se suprainelta prin depuneri iar adincurile sunt erodate, pe cind in perioadele de ape mici procesele sunt inverse: pragurile sunt erodate iar adincurile sunt colmatate cu depuneri.IV.1.8.Lucrari in albie De asemenea, se proiecteaza Iuerari in albie, care pot a)lucrari temporare, usoare — utilizate pe cursul mijlociu si inferior al riului si se executa din materiale locale; rolul acestora este de a obtine rezultatul scontat intr-un interval scurt de timp, dar nu pentru o durata mare de timp, ele urmind sa fie inlocuite cu lucrari definitive, similare ca efect. Acest lucrari pot fi permeabile sau de activare a circulatiei transversale. Lucrarile permeabile se utilizeaza in cazul sectoarelor de riu unde se inregistreaza viteze mici de curgere dar debite solide mari. Aceste lucrati favorizeaza micsorarea vitezei de curgere si depunerea aluviunilor; sunt ieftine, nu duc la aparitia fenomenului de afuiere, conduc la ridicarea fundului albiei prin depunere. Se pot executa in urmatoarele variante constructive: -arbori inecati — pe sectoare unde v < 1,50 m/s, pentru a evita eroziunea malurilor sia favoriza colmatarea; se utilizeaza arbori cu coroane dezvoltate, scufundindu-se cu ajutorul lesturilor sau fixindu-se prin intermediul pilotilor, in urmatoarele variante constructive:ee ware a)sub forma de perdea in lungul malului D)sub forma de dig longitudinal -panouri oscilante sau fixe — panouri prinse prin articulatii la partea inferioara sau superioare de un sistem ce sustinere fix, care au inclinari diferite in functie de viteza curentului; provoaca devierea partiala a curentulvi si depunerea aluviunilor a)articulatie inferioara bjerticulatie superioara -garduri — gerduri duble carora li se adauga panouri de fascine, prinse la partea inferioara, putindu-se realiza astfel traverse de colmatare, pinteni -sivuri de piloti— doua sau mai mulie siruri de piloti cu scop de aparare a melurilor sau pentru marirea adincimii de navigetie Lucrarile pentra activarea circulatiei transversale sunt alcatuite din panouri mobile, plutitoare seu fixe, asezate oblic in curent, 1a suprafata apei, pe patul albiei sau si la suprafata Sipe pat si duc la obtinerea urmatoarelor efecte: -evita colmatarea prizclor de apa in curent liber si derivatiilor navigabile, deoarece. curentii creati transporta aluviunile spre axul albici -imbunatatese conditiile de navigatie prin marirea adincimilor senalului, deoarece curentii creati spalla partea centrala a albiei -apara malurile impotriva eroziunii, deoarece curentii creati favorizeaza depunerea de fund in zona malurilor. bjlucrari definitive, masive — sunt rezistente pe o durata mare de timp, au raza mare de actiune, sunt elastice pentra a putea urmari deformatiile ce apar in patul albici, se confectioneaza din piatra, beton, fascine, pamint; au rolul de dirijare a curentului si pot fi de tip: -pinteni (epiuri) — Iucrari transversale, cu un capat incastrat in mal si altul in albie, ce pot fi asczati normal pe axul albiei sau inclinati Ae ee a)normal pe ax albie b)inclinati,orientati spre amonte c)declinati, orientati spre aval Partile componente ale pintenului sunt: -capul pintenului (partea dinspre apa) -radacina pintenului (partea incastrata in mal) -vorpul (partea dintre 5 sicap) Din punct de-védere al ungimii acestora, pintenii pot fit“insubmersibili — avind coronamental stabilit cel putin le nivelul apelor mari (iu “Pentru regularizarea albiei principale ~ avind coronamentul stabilit la nivelul apelor medii Pentru sporirea adincimilor de navigatie ~ avind coronamentu] stabilit la nivelul apelor mici -de fund —avind coronamentul stabilit sub nivelul apelor mici. In cazul pintenilor inclinati spatiile dintre acestia se colmateaza intr-un interval de timp mai scurt, curentul find dirjjat spre axul albiei, mahurile si radacina pintenilor find Protejete impotriva eroziuni. Pintenii nommali pe axul albiei sau pintenii declinati produe Ta cepatul dinspre aibie virtejuri si afuieri mai putin importante. Pintenii au sectiune transversala de forma trapezoidala si se executa din nuiele, fascine, piatra, beton, pamint, geosintetice, gabioane. ~diguri de dirjjare submersibile (legate sau nu de mal prin traverse) inchideri de albie (baraje de deviere) ~traverse de colmatare ~ pozitionate transversal pe bratele ce se inchid “praguri de fund — pozitionate transversal, pe intresga latime a albiei, atunci cind exista tendinta de coborire exagerata a patului elbiei ~*parari si consolidari de maluri, formate din fundatie si imbracaminte a taluzului; aparatile se utilizeaza daca malul natural coincide cu malul albiei regularizate si reprezinta 6 protectie impotriva eroziunii, afuierii datorate curentului, ghetii, valurilor, plutitorilor. IV.2.Indiguiri de riuri IW.2.1.Lucrari pentru apararea impotriva inundatiilor Luerarile hidrotchnice care au ca scop apararea impotriva inundatiilor pot fi: -acurnulari speciale - regularizarea debitelor mati ~marirea capacitatii de transport a albiei - regularizarea albiei cursului de apa -derivatii - devierea debitelor mari -indiguiri —impiedica revarsarea apelor mari Indiguirile au ca ‘Scop apararea impotriva inundatiilor prin lucrari. Indiguirile au si efecte negative legate de: -~micsorarea sectiunii de curgere ~cresterea nivelului in remuu sscoaterea unor suprafete din functia de atenuare cea ce duce la marirea debitelor in sectiunile aval ~cresterea vitozei de curgere ceea ce duce la modificarea compunerii viiturilor cu aluentii “modificarea regimului eroziunii si depunerilorar fs -moéificarea regimului apelor freatice -modificarea regimului hidrosalin al solului. WV.2.2.Diguri Pentru dimensionarea lucratilor de indiguire se stabilesc debitele si nivelurile de calcul. Digurile pot fi longitudinale sau de remun si sunt caracterizate de sectiuni transversale trapezoidale, cu taluzuri protejate, pante rezultate in urma caloulelor de stabilitate pentru inaltimi de peste 4m si din experienta, pentra inaltimi pina in 4 m. Se prevad traversari prin corpul digurilor pentru a evacua apa colectata in spetele acestora in emisar, in perioadele de ape mii. 2 OO iby Digurile au drept cauze de cedare: deversarea, infiltratiile, alunecarile de taluzuri, actiunile mecanice din valuri, forta curentului, gheata. Cedarea se manifesta prin aparitia breselor. Remedierile consta in consolidarea capctelor digului cu fascine lestate si anrocamente, construirea unui batardou din anrocamente sau gabioane sau blocuri de beton cu greutate de 200 — 250 ke (deparece viteza curentului este mai mare de 2 m/s) dupa eare, la uscat, se executa umpluturile. Pentru prevenirea aparitiei accidentelor digurile se supravegheaza in perioadele de ape mari si se recurge la interventii prin suprainaltare (pentru prevenirea deversarii) sau construirea de banchete si prevederea de material filtrant (pentru cazul actiunii infiltratiilor). Digurile se infretin prin mentinerea sectiunii transversale la clementele geometrice de proiectare, aplicindu-le Iucrari de consolidare atunci cind acestea sunt necesare, prin prevederea perdelelor de protectie intre corpul digului si mal, prin indepartarea vegetatiei de pe corpul digului propriu-zis. V.Amenajari hidrotehnice pentru transport pe apa V.1 Jmportanta transportului pe apa Transportul pe apa al marfurilor d&masa, materiilor prime, semifabricatelor, pieselor de dimensiuni mari se face ou viteze redusey\de ordinul a (8 - 12) km/h, dar cu costuri foarteA.» Baraje iinviale a tr Au IDefinitie, alcdtuire constructivii generalé, funcfit MES; he Se numesc baraje fluviale, de joasi ctidere sau stivilar constructiile de retenfic de indlfimi mici, maxim 15 m, compuse dintr-o parte fixi $i o parte mobilA. Partea fixi a barajelor fluviale este impérfit’ in cmpuri deversante si are rolul de a: ~ealiza frontul de retentie impreuni cu partea mobill; 3 -asigura rezemarea pirfii mobile si a transmite inc&rcirile la teremul de fundare; -asigura disiparea energiei curentului de apa evacuat; -asigura ctanscitatea lucratii -asigura circulafia intre cele dou mahuri. Partea mobilé a barajului fluvial este o stavil& si are rolul de a: -tealiza frontul de retenfie, impreund cu partea fix; -asigura trecerea apelor mari in condifii aseménitoare cu cele anterioare realizAri lucratii de barare; -asigura evacuarea aluviunilor ce se depun in lac, pentru a preveni colmatarea acumullirif; .” -asigura trecerea plutitorilor si a ghefii. Barajele fluviale realizeaz& ridicarca nivelului apei in scopul captérii sau derivlrii unor debite si tranziteaz4 apele mari. Acest tip de construcfie de barare poarti denumirea de ,,stivilar” deoarece are in compunere stavile, poarti denumirea de ,, joas% cidere” deoarece produc o crestere relativPENS redusii a nivelului pei faj% de regimul mi denumirea Ge ,.fluvial” deoarece se realizeazd in general pe cursuri de ap importante. Prinefpalele folosinje pe cere le deservese barzjele fluvisle sunt ceptares de apa industridla si pentra irigafii, produceres de hidroenergie, navigatie, evacuérea epelor mari. Barajele fluviale au in compunere: pile, radier, culee, sistem de disipare a energiei curentului de api evacuat, ziduri de racordare cu Iuerarile adiacente, toate acestea formind partes fix a barajului fluvial, si stavile, care reprezinti partea mobilé a barajului fluvial. ‘Acest tip de Iucrare face parte dintr-un ansamblu de lucrari ce inchad si baraje de pamant (pentru completarea frontului de barare), eventual centrale hidroelectrice, ecluze; diguri de remuu. ; itr, Dupé tipul descdrettorutui de ape mari, bargjele fluviale pots: feet I quuvtvile -cu deversor eu profil practic $i cfmpuri deversante de deschideri mci ON [Wer ware ip aluhaplt pinion ae de stavile, si de adancime, reprezentafi de vane oe ald WANA ¥.2 Alcttuirea ait Pobitecaus \- Seite - ufpleceltuale ‘aj fluvial se face in functie de calitatea terenului de ia), condifiile de evacuare a debitelor mari, tipul de stavila it, simpli, fra rosturi definitive de contractie (doar fees Provizorii de contractc, care se umplu la 60 de zile de la punerea in opers a betomului), susceptibilt la fisurare, ce se poate aplica la bargje de dimensiunl aici tr plan, fundate pe terenuri omogene Rely peovizottu te conmemcriE ». sistem pile independeate - structurii cu rosturi, a Separals sarcnile preluste de stavle se trmsmit la ple si apoi la teremul de fundare; radieral eis direct doar greutateaproprie si greutatea apei de deasupra radieralui; solufia mu se aplica decat in cazul terenurilor de fundare sténcoase, deoarece presiunile transmise de pile terenului de fandare sunt foarte mati Ir Jt Paar tru ¢. sistem ouva - structura cu rosturi ap: find aleatuita din radier si 2 semipile: Ja care radierul, pilele, culeele se realizeazi RO PERM AMET irute prin fragmentarca pilelor pe mijlocul Jor, 0 cuvi 5 sarcinile preluate do stavilé sunt transmise semipilelor,AJ . Baraje din materiale locale VF QL-1.Definifie, clasificare, aledtuire constructivai generalas a Se numesc baraje din materiale locale structurile de retenfie realizate din tozte tipurile de roci piméntoase care Indeplinesc simultan condifiile de etangeitate si rezistenjZ, ficéind parte din grupa barajelor de greutate, care rezisti impingerii apei prin greutatea proprie a corpului lor. Pentra a indeplini simultan cele dowd condifii mentionate’ corpul” barajclor “din materiale locale poate fi realizat dint-un singur material, caz in care poarté numele de Bara] omogen, sau din cel putin 2 materiale, caz.in care poarta numele de baraj neomogen. Sectiunea transversal a unui baraj din materiale locale este trapezoidal, pantéle paramentclor fiind mult mai line decat in cazul barajelor de greutate din beton, de ordimil 1:1,5 pfind la 1:4, in funcfie de unghiul de frecare interioard’ al materialului de fezistenfé- Barajele din materiale locale se clasific& fn functie de numiral de matétile din corpul barajelor: - baraj omogen (1 material ce realizeazi atit rezistenta cft gi etanseitatéa) ~ baraj neomogen (2 sau inai multe msteriale, umul realizeaz etanseitatea, 1 sau mai multe realizeazi rezistenta). Barajele neomogene se clasificd in functie de: -pozifia elementului de etansare in corpul barajului: -cu element de etangare Ia paramentul amonte ~masca sau ecran. -cu element de etangare‘fn corpul barajului —nucleu, smbure sau diafragma -tipul materialului din corpil barajului -baraje din pamént -baraje din piatra -baraje mixte din pimént si piatr. ~baraje pentru depozite de reziduuri miniere -tipul materialului ce se constituie in elementul de etansare: -ou etangare din material piiméntos (argill) -cu etansare din material nepiméntos (beton, beton bituminos, material plastic. Corpul unui baraj neomogen va deci compus dintr-un element de etansare, unul sair dou prisme de rezistenfi. Indiferent de tipul gi pozitia elementului de etangare in corpul barajului se va forma o curbi de depresie a cérei forma este condifionatii de coeficientii de permeabilitate ai materialelor constituente si de grosimea acestora in Iungul secfiunii transversale a barajului. La contactul dintre prismele de rezistenfa si elementul de etangare se- 10 MLPTRZE 16 prevad filtre inverse care au rolul de a evita antrenarea hidrodinamic’ a particulelor fine de catre apa de infiltraic. Filtrele inverse realizea7i si trecerea gradati intre rigiditajile foarte diferite ale prismelor de rezistenf& si clementului de etansare, Corpul barajelor este prevazut in sectiunca aval cu elemente drenante, in scopul captirii debitelor de apa infiltrate si evacuirii acestora in bieful aval. Acest element lipseste in cazul barajelor de piatra, deoarece acest material are el insufi caracteristici drenante. Paramentul amonte al barajului se protejeaza cu dale din beton armat sau cu strat de anrocamente, impotriva valurilor si ghefii ce se formeaza in lacul de acumulare. Protectia paramentului amonte mu este necesara in cazul barajelor neomogene cu ecran realizat din materiale nepiméntoase. Paramentul aval se protejeaza prin inierbare, in cazul tuturor tipurilor de baraj mai pufin cele din piatri, impotriva apelor de siroire. In acelasi scop, de micsorare a vitezei apelor de siroire p, pe paramentul aval se pot prevedea paliere orizontale, ce poarli numele de berme, avind Ritime de 4- 6 m, la fiecare 15 ~ 20 m indlfime de barej care imbun&tifesc si coeficientul de stabilitate la alunecare a paramentul aval. in cazul in care terenul de fandare nu este perfect etang se realizeac un element de ctangare a terenului de fundare, care poate fi de tip voal de etansare, daci terenul de fundare este Tock stincoasi, sm ccran ELSE sau KELLZ, dac& teremul de fandare este rock paméntoase, pereti de palplange, perefi subfiri, etc. Obligatoriu clementul de etansare a terenului de fundare trebuie si fie pus fn contact cu elementul de etansare a corpulai barajului si sd ating& stratul impermeabil in adancimea fundafiei. : PROTEATE AMON TE ANLORMETE og protects avs. TMeRAMRE o oMwerg AeeNEE Secfiuni transversale prin baraje din materiale locale _ 8) Ud eccay hy beTON AnttiT dy fteTEr Mob 4) tee Even iy MEL §! PRIA Meee : 2) tet bitvencore beroly Ander Ua BETOM RIT NOs & PUT BREYAT A) te Hythe eenyFII. MRELA f' ARETE MH ANTE