- Motive specifice: noaptea, luna, stelele, visul, somnul, aintirea, moartea, zborul cosmic, codrul, fortuna labilis (soarta schimbatoare), vanitas vanitatum (zadarnicia tuturor lucrurilor. - Utilizarea antitezei. - Importanta acordata sentimentelor. - Promoveaza trairile extatice sau melancolice. - Evadarea in trecut prin intermediul amintirii, somnului (visul) sau calatoriei in timp. II.
PARNASIANISM (sec. XIX)
- Reactie neo-clasica la romantism.
- Cultiva expresia impersonala, descriptiva, ornamentala, raportata la peisaje exotice, dar si la obiecte de arta. Cultivarea formelor fixe de poezie (glosa, rondelul). - Lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere inalte (nestemate, metale rare, podoabe de interior). III.
SIMBOLISM (sec. XIX - XX)
- Tematica specifica: solitudinea, moartea.
- Motive specifice: toamna, iarna, ploaia, boala, angoasa, spleen-ul, melancolia, nevroza, cavoul. - Folosirea simbolului. - Cromatica e reprezentata de culori puternice, stridente simbolizand trairile eului liric. - Ambiguitatea. - Monotonia: repetitia obsesiva a unui cuvant, sintagma, vers. - Muzicalitatea: instrumente muzicale, relatiile de simetrie, laitmotivul. IV.
MODERNISM (sec. XIX)
- Sustine ideea de inovatie, proclama noi principii de creatie opunandu-se
traditionalismului.
- Nota dominanta a modernitatii este "noutatea" temporala, clipa prezenta, deoarece
"pentru artistul modern trecutul imita prezentul si nu prezentul trecutul". - Refuzul trecutului. - Modernul se va recunoaste drept "modern" doar prin antiteza cu ideile si realitatile literare "clasice", fata de care isi va recunoaste o superioritate de fapt si de esenta prin plusul de subtilitate si frumusete. V.
TRADITIONALISM (sec. XX)
- Teme specifice: istoria, natura, folclorul.
- Laitmotive: amintirea, memoria. - Promoveaza traditia ilustrand atasamentul fata de valorile trecute. Acest curent este in antiteza cu modernismul. - Promoveaza nostalgia trecutului si din aceasta cauza este considerat drept spatiu de refugiu satul, descris in opozitie cu mediul citadin; satul devine un axis mundi. VI.
AVANGARDISM (sec. XX)
- Prezenta unei lumi sub semnul vitezei si al nebuniei.
- Dinamismul exagerat. - Utilizarea linajului violent. - Folosirea unor procedee artistice care stimuleaza hazardul si absurdul. VII.
NEOMODERNISM (sec. XX)
- Refacerea legaturilor dintre literatura contemporana si literatura moderna.
- Intoarcerea la lirismul poeziei din perioada interbelica (moderna). - Corporalizarea sentimentelor (transformarea abstractului in concret). - Rasturnarea lucrurilor firesti, normale. VIII.