Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea: Contabilitate si Informatica de Gestiune
Anul:III
Disciplina: Control de Gestiune

Metoda Costurilor Standard

Lector universitar
Cursant
Comnescu Anca Veron

Moise Daniela

Prin metoda costurilor standard se stabilesc cu anticipaie cheltuielile directe de

producie (materii prime i materiale directe, remuneraii directe, contribuia
privind asigurrile i protecia social i alte cheltuieli directe) pe baza
documentaiei tehnice i a condiiilor impuse de procesul de fabricaie, denumite
standarde, iar pentru cheltuielile indirecte (cheltuielile comune ale seciei,
cheltuielile generale de administraie i cheltuielile de desfacere) se stabilesc
bugete de cheltuieli, servind ca etaloane de msur sau de comparaie cu
cheltuielile de producie efective .Caracteristica principal a metodei const n
aceea c standardele de cheltuieli reprezint nu numai costurile antecalculate, ci i
costurile de producie considerate reale sau normale. Costurile standard reprezint,
deci, singura calculaie a cheltuielilor pe produs. Rezult c diferenele n plus sau
n minus stabilite la fabricarea produselor fa de costurile standard sunt
considerate abateri de la condiiile normale de fabricaie.
Pentru elaborarea calculaiilor standard pe produs, sunt necesare urmtoarele
lucrri: elaborarea standardelor pentru cheltuielile directe ( aceast lucrare
presupune elaborarea standardelor cantitative de materiale i manoper i
elaborarea standardelor valorice privind preurile de aprovizionare standard i
tarifele de salarizare standard); elaborarea standardelor pentru cheltuielile
indirecte sau de regie (aceasta lucrare implic: ntocmirea bugetului cheltuielilor
indirecte de producie sau de regie a seciei, pe de o parte, i ntocmirea bugetului
cheltuielilor generale de administraie sau de regie a ntreprinderii, pe de alt
parte), i, n final, elaborarea calculaiilor privind costul unitar standard pe
produs sau bugetul costului unitar n structura articolelor de calculaie specifice
ntreprinderii respective.
Aplicarea metodei Standard-cost presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1.determinarea costului standard unitar;
2.evidenta si analiza abaterilor de la costurile standard;
3.organizarea contabilitatii costurilor standard.
1. DETERMINAREA COSTULUI STANDARD UNITAR
Etapa I:
DETERMINAREA COSTULUI STANDARD UNITAR
Prima etapa a aplicarii metodei Standard-cost presupune stabilirea:
costului standard de materii prime si materiale;

 costului standard de manopera corectat cu aditionalele la salarii

(contributia de asigurari sociale, contributia la fondul social pentru sanatate,
contributia la fondul de somaj);
costului standard de regie (cheltuieli comune ale sectiei si cheltuieli generale
ale unitatii).
Suma acestor costuri reprezinta COSTUL STANDARD UNITAR.
Calcularea costului standard de materii prime si materiale
Acest cost cuprinde:
cantitatile standard;
pretul standard de aprovizionare;
Stabilirea cantitatilor standard se face pe baza analizei tehnicoeconomice a
diferitelor categorii de materii prime si materiale avandu-se in vedere: normele de
consum, tipo-dimensiunile, posibilitatile de procurare, variantele de substituire,
fazele procesului tehnologic etc. In functie de aceste elemente se stabilesc
cantitatile standard ce urmeaza a reprezenta etaloanele dupa care se pot orienta si
desfasura fazele procesului de productie. Pentru exprimarea valorica a standardului
de materii prime si materiale se determina nivelul preturilor de aprovizionare care
vor avea, de asemenea, caracter de etalon. Pentru stabilirea pretului standard de
aprovizionare se efectueaza analize istorico-statistice si apoi, pe baza datelor
colectate, se aplica unul din urmatoarele procedee:procedeul pretului mediu ce are
in vedere o perioada de timp cuprinsa intre 5-10 ani; procedeul trendului (prin
ajustari mecanice sau analitice), bazat pe tendintele de modificare a pretului;
procedeul utilizarii datelor din perioada anterioara elaborarii standardelor si
corectarea acestora cu un coeficient de crestere sau descrestere.
Multiplicand cantitatea standard (Cs) cu pretul standard de aprovizionare (Ps) se
obtine COSTUL STANDARD DE MATERII PRIME SI MATERIALE (Csm),
denumit
mai
simplu in unele lucrari de specialitate costul standard de materiale,. Formula de
calcul utilizata este:
Csm = Cs x Ps)
In mod similar se procedeaza si pentru alte elemente cuprinse in categoria
articolelor de calculatie (semifabricate, utilitati tehnologice etc.)
Calcularea costului standard de manopera
Costul standard de manopera cuprinde:
timpii necesari realizarii operatiilor stabilite pe fiecare produs in parte;
tarifele de manopera (pe piesa sau pe unitate de timp corespunzatoare
numarului de piese standard).
Pentru determinarea timpului standard (considerat etalon) pe grupa de operatii
necesare realizarii produsului, se pot folosi procedeele mentio nate la costul

standard de materii prime si materiale Tarifele standard de manopera tin seama de

unul sau mai multe din elementele urmatoare:
nivelul calificarii personalului (pe categorii de muncitori);
datele privind evolutia salariilor in perioadele anterioare;
nivelul salariilor valabile in momentul elaborarii standardului.
Prin multiplicarea timpului standard (ts) cu tariful standard de manopera (Ts) se
obtine COSTUL STANDARD DE MANOPERA (Css) conform urmatoarei
formule
de
calcul: Css = ts x Ts
Trebuie subliniat ca tariful standard de salarizare se corecteaza cu toate cheltuielile
privind asigurarea si protectia sociala: contributia la fondul asigurarilor sociale,
contributia la fondul ajutorului de somaj, contributia la fondul asigurarilor sociale
de sanatate.Calcularea costului standard de regie
Costurile de regie cuprind doua categorii de cheltuieli, si anume:
cheltuielile (regia) comune ale sectiilor;
cheltuielile (regia) generale ale unitatii.
Pentru stabilirea nivelului standard al costului de regie se aplica urmatoarele
procedee:
procedeul global;
procedeul analitic.
Procedeul global
Procedeul global considera costurile de regie formate dintr-o parte fixa si o parte
variabila.
Determinarea costurilor standard de regie prin procedeul global necesita
parcurgerea urmatoarelor faze:
Faza I:
Stabilirea costurilor de regie din perioada de baza (Cro).
In acest caz se aplica urmatoarele modalitati:
media costurilor de regie din ultimii 5 10 ani;
preluarea nivelului acestora din anul anterior corectat, eventual, cu un
coeficient de modificare.
Daca datele statistice permit, la costurile de regie din perioada de baza (Cro) se pot
stabili partea fixa si partea variabila a acestora.
Faza a II-a:
Stabilirea volumului productiei din perioada de baza (Qo).
In cadrul acestei faze se poate aplica una din urmatoarele modalitati de calcul:

 media productiei realizata intr-o perioada de 5 10 ani:

preluarea nivelului productiei din anul anterior corectat, eventual, cu un
coeficient de modificare.
Faza a III-a:
Calcularea coeficientului de modificare a volumului standard de productie fata de
volumul productiei din perioada de baza (kms). Pentru aceasta se foloseste
urmatoarea relatie: kms= Qs/ Qo
unde: kms = coeficientul de modificare a volumului standard al productiei fata de
volumul productiei din anul de baza;
Qs = volumul standard al productiei (nivelul previzionat pentru anul de plan este
considerat standard);
Qo = volumul productiei din anul de baza (calculat in faza anterioara).
Faza a IV-a:
Ajustarea costurilor de regie din perioada de baza (Ca). In cadrul acestei faze se
aplica formula de calcul: Ca = Cro x kms
unde:
Ca = costul ajustat de regie (din perioada de baza);
Cro = costul de regie din perioada de baza;
kms = coeficientul de modificare a volumului standard al productiei fata de
volumul productiei din anul de baza.
Faza a V-a:
Calcularea costurilor standard de regie (Csr) In practica se pot folosi si doua
variante:
Varianta 1 pe total costuri, daca se cunoaste coeficientul de modificare a
costurilor standard fata de anul de baza (kmp), ca urmare a schimbarilor ce pot sa
apara
la preturi si tarife (preluate din date statistice). Formula de calcul utilizata: Crs =
Ca (1 + kmp)
unde:
Csr = costul standard de regie;
Ca = costul ajustat de regie;
kmp = coeficientul de modificare a costurilor standard fata de baza.
Varianta 2 pe baza ponderii partilor fixe si variabile in totalul costului de regie
(pf si pv).
Aplicarea variantei 2 de stabilire a costului standard de regie (Crs) prezinta o serie
de particularitati:

 presupune determinarea partii fixe si a partii variabile a costului standard de

regie din perioada de baza (faza a III-a) si apoi stabilirea
ponderii acestora;
elimina faza a IV-a din procedeul global, nefiind necesara ajustarea
costurilor de regie din perioada de baza.
In cadrul acestei variante se aplica urmatoarea formula: Csr = Cro (kms x pv + pf)
unde:
Cro = costul de regie din perioada de baza;
kms = coeficientul de modificare a volumului standard al productiei fata de
volumul productiei din anul de baza
pv = coeficientul partii variabile a costului de regie din perioada de baza;
pf = coeficientul partii fixe a costului de regie din perioada de baza.
Procedeul analitic
Acest procedeu, mai complex decat cel anterior, imparte costurile standard de
regie in trei categorii:
a) Costuri standard de regie fixe (Csrf)
Din aceasta categorie fac parte, de exemplu, salariile personalului de conducere
impreuna cu aditionalele la salarii, amortizarea etc. Transformarea lor incosturi
standard de regie fixe se realizeaza prin prelucrarea celor din anul de baza,
corectate sau nu cu un coeficient de modificare a preturilor si tarifelor.
b) Costuri standard de regie variabile (Csrv)
Din categoria costurilor standard de regie variabile fac parte o serie de cheltuieli:
intretinerea si repararea masinilor, utilajelor si echipamentelor; energie electrica
consumata in scopuri motrice, transport, protectia mediului etc. Costurile standard
de regie variabile sunt influentate direct de modificarea volumului standard al
productiei (relatia este direct proportionala).
Formula de calcul utilizata pentru stabilirea costului standard de regie variabil
(Csrv) este urmatoarea: Csrv = Cvo x kms
unde :
Cvo = costul de regie variabil din perioada de baza;
kms = coeficientul de modificare a volumului standard al productiei fata de
volumul productiei din anul de baza.
Costurile standard de regie semivariabile (sau mixte) se modifica intr-o proportie
mai mica decat schimbarea volumului productiei. Aceste costuri au o parte fixa
(Csrmf) si o parte variabila (Csrmv). Partea fixa ramane, in general, nemodificata
sau este corectata cu un coeficient de

variatie, iar partea variabila se va ajusta in raport cu modificarea volumului

standard de productie. Separarea partii fixe si a celei variabile se poate face prin
PROCEDEUL DE MAXIM SI MINIM, astfel:
1)
pentru parte variabila se aplica formula de calcul:
Csrmv/produs = (Cm.max Cm.min) / (Qmax Qmin)
unde:
Csrmv/produs = costul standard de regie semivariabil (sau mixt) partea variabila pe
unitatea de produs;
Cm.max = costuri de regie semivariabile maxime;
Cm.min = costuri de regie semivariabile minime;
max, Q min = volumul maxim si minim al productiei.
2)
pentru partea fixa se aplica urmatoarea relatie de calcul:
Csrmf = Cm.max (Csrmv/produs x Qmax)
unde:
Csrmf = costul standard de regie semivariabil (sau mixt) partea fixa.
Dupa separarea partii fixe si variabile, costurile standard semivariabile (sau mixte)
pentru o perioada viitoare de gestiune se calculeaza
dupa formula:
Csrm = Csrmf + (Csrmv/produs x Qs)
unde:
Qs = volumul standard al productiei pentru o perioada viitoare de gestiune (sau
perioada planificata).

Etapa a II-a
EVIDENTA SI ANALIZA ABATERILOR DE LA COSTURILE STANDARD
Cea de-a doua etapa a metodei Standard-cost presupune realizarea urmatoarelor
actiuni:
inregistrarea costurilor pe parcursul desfasurarii procesului de productie pe
feluri, locuri si cauze generatoare;
compararea costurilor efective cu cele standard si stabilirea abaterilor
(diferentelor) negative sau pozitive intre acestea;
analiza abaterilor sub aspectul urmaririi cauzelor care le-au produs si
identificarea masurilor de eliminare sau diminuare a efectului acestora.
Analiza abaterilor de la costurile standard se face aplicand principiul exceptiilor.
Potrivit acestui principiu, pentru fiecare nivel de conducere se vor selecta abaterile
negative sau pozitive semnificative, atat cantitativ cat si valoric, pentru care sunt
necesare masuri imediate de
inlaturare a cauzelor care le-au generat (pentru aspectele negative) sau de
mentinere a situatiei existente Abaterile considerate intr-o prima faza
nesemnificative se vor analiza ulterior la nivelul locurilor unde s-au produs
deoarece, uneori, s-a constatat ca, pe ansamblu, exista rezerve sau
deficiente insemnate care nu pot fi ignorate.
ABATERILE (DIFERENTELE) de la costurile standard se stabilesc, in general,
pentru:
materii prime si materiale;
manopera;
regie.
a) Abaterea general = (Cantitate real *Cost real) (Cantitate standard*Cost
standard)
Abaterea general = (18.000 kg*11 u.m/kg) (15.000kg*10 u.m/kg) = 48.000
u.m, abatere cu caracter nefavorabil datorat att depirii consumului unitar pe
unitatea de produs, ct i depirii costului unitar al materiei prime (fie creterea
preului de aprovizionare, fie depirea nivelului de rebuturi la folosirea n
producie a materiei prime). Abaterea general poate fi separat n:
Abatere de cantitate = (Cantitate real Cantitate standard)*Cost standard
Abatere de cantitate = (18.000 kg 15.000 kg)* 10 u.m/kg = 30.000 u.m, abatere
nefavorabil determinat de depirea volumului de materie prim aprovizionat.

Cauza ei trebuie atent investigat, iar constatarea unei abateri favorabile poate
nsemna un element favorabil pe termen scurt, ns pe termen lung poate nsemna
scderea calitii produselor. Posibile cauze pentru abaterea nefavorabil de
cantitate ar putea fi: calitatea defectuoas a materiei prime utilizate, slaba pregtire
a personalului care o utilizeaz n procesul productiv, reglajul necorespunztor al
utilajelor, modificarea procesului de producie sau chiar deficiene la nivelul
stabilirii standardului.
Abatere de pre = (Cost real Cost standard)*Cantitate real
Abatere de pre = (11 u.m/kg 10 u.m/kg)*18.000 =18.000 u.m, abatere
nefavorabil determinat de depirea costului unitar al materiei prime. Dac
abaterea de pre ar fi favorabil, ea er fi putut fi explicat prin gsirea unei
oportuniti mai bune de aprovizionare (identificarea altui furnizor, obinerea unui
pre special, eventualele promoii etc.). aceast situaie nu trebuie s conduc la o
revizuire imediat a standardelor, deoarece este posibil ca ntreprinderea s fi
speculat doar o situaie temporar.;
b) ABATERILE DE LA COSTURILE STANDARD DE MANOPERA
Metoda Standard-cost
propune analiza urmatoarelor categorii de abateri:
abateri de timp numite si abateri ale eficientei muncii (Aw);
abateri de tarif (As).
Formulele de calcul al abaterilor de la costurile standard de manopera sunt:
Aw = (te-ts).Tss.Q
unde:
Aw = abaterea de timp;
te = timp efectiv de executie pe unitatea de produs;
ts = timpul standard de executie pe unitatea de produs;
Tss = tariful standard de manopera (sau de salarizare) pe unitatea de timp;
Q = cantitatea de produse realizata.
As = (Tse-Tss).te.Q
unde:
As = abaterea de tarif;
Tse = tariful efectiv de manopera (sau de salarizare) pe unitatea de timp.
In cadrul abaterilor de la costurile standard de manopera se corecteaza tariful
efectiv si tariful standard de manopera cu aditionalele la
salarii (contributia la fondul asigurarilor sociale, contributia la fondul ajutorului de
somaj, contributia la fondul asigurarilor sociale de sanatate).
c) ABATERILE DE LA COSTURILE STANDARD DE REGIE

Formulele de calcul folosite pentru determinarea abaterilor de la costurile

standard de regie sunt urmatoarele:
1)
in valori absolute (Ar)
Ar = Cer Csr
unde:
Ar = abaterea de la costul standard de regie (in valori absolute);
Cer = costul efectiv de regie (pe total productie sau pe unitatea deprodus);
Csr = costul standard de regie (pe total productie sau pe unitatea de produs).
2)
pe baza variatiei productiei (Arp)
Arp = Cer Csr x (Qe / Qs)
unde:
Arp = abaterea de la costul standard de regie pe baza variatiei productiei;
Qe, Qs = cantitatea de produse efectiva si standard.
Raportul Qe/Qs exprima cat trebuie sa fie nivelul costului standard de regie atunci
cand productia variaza de la Qe la Qs. Pe baza analizei celor trei
categorii de abateri de la costurile standard se identifica masurile pe baza carora
se vor inlatura problemele aparute.
Etapa a III-a
ORGANIZAREA CONTABILITATII COSTURILOR STANDARD
Nivelul standard al costurilor de materii prime si materiale, manopera si regia cat si
abaterile costurilor efective fata de acesta sunt evidentiate in
contabilitate intr-o serie de conturi din:
clasa 3 (conturi de stocuri si productie);
clasa 4 (conturi de terti);
clasa 6 (conturi de cheltuieli);
clasa 9 (conturi de gestiune).
Astfel, inregistrarea componentelor costurilor standard se poate efectua in debitul
unor conturi din clasa 6 (conturi de cheltuieli) prin creditareaconturilor din clasa 3
(contul 300 Materii prime, contul 301 Materiale consumabile etc.) clasa 4
(contul 421 Personal, contul 431 Asigurari sociale cu analiticele
corespunzatoare etc.) sau clasa 9 (contul 921 Cheltuielile activitatilor auxiliare,
contul 923 Cheltuieli indirecte de productie, Contul 924 Cheltuieli generale de
administratie, Contul 925 Cheltuieli de desfacere).
Organizarea contabilitatii pentru costurile standard se poate face pe una din
variantele metodei Standard-cost si anume: Standard-cost partial, Standard-cost

unic, Standard-cost dublu. De asemenea, trebuie subliniat ca in metoda Standardcost nu se calculeaza costul produselor. Abaterile de la costurile standard
influenteaza direct profitul sau pierderile.
Abaterile de la costurile standard se includ in contabilitate, de la caz la caz, in
conturi sintetice, analitice sau subanalitice. De exemplu, abaterile de pret la materii
prime si materiale se pot inregistra in contul 308 Diferenta de pret la materii
prime si materiale.
In situatia generalizarii METODEI Standard-cost la majoritatea produselor
realizate de catre organizatie, pentru asigurarea inregistrarilor in
contabilitate se impune crearea unui sistem informational adecvat al costurilor.
4.2. Avantajele i dezavantajele implementrii standardelor
Aplicarea metodei costurilor standard genereaz urmtoarele avantaje :

Standardele nu sunt influenate de variaii pe termen scurt i nu sunt

revizuite dect atunci cnd nu mai corespund realitii;

Faciliteaz aplicarea de aciuni corective n urma calculrii abaterilor.

Standardele pot constitui baza pentru stabilirea preurilor de vnzare i permit
evaluarea performanelor unitilor componente ale unui ntreg;

Influeneaz favorabil sporirea gradului de utilizare a capacitii de producie

a unitii patrimoniale;

Utilizarea standardelor face posibil implementarea managementului prin

excepie: managerii vor fi contactai doar atunci cnd este nevoie, la nregistrarea
unor abateri semnificative (excepii);

Permite realizarea unui control permanent al costurilor de producie i ca

urmare stabilirea rspunderii pentru abaterile negative la nivelul cel mai jos posibil
al conducerii i pn la executani.
Dei avantajele utilizrii standardelor sunt semnificative, trebuie recunoscut faptul
c metoda prezint i unele deficiene. De cele mai multe ori, managerii invoc
urmtoarele dificulti n utilizarea standardelor :

Dificulti n stabilirea variaiilor (abaterilor) care sunt semnificative ;

Prin centrarea gestiunii numai asupra variaiilor care depesc un anumit

nivel (variaii semnificative), n procesul decisional pot fi omise alte informaii
utile precum trendurile;

Dac remunerarea managerilor este dependent i de sistemul de standarde,

unii manageri ar putea avea tendina de a acoperi (sau diminua) excepiile
nefavorabile sau de a nu le raporta deloc. Invers, managerii orientai ctre criteriile
de eficien i economicitate s-ar putea s ia decizii orientate ctre bunul mers al
afacerii, dar s nu poat beneficia de rezultatele pozitive.


Prin implementarea standardelor i implicit a managementului prin excepie,
se realizeaz o mutaie n atribuiile celor care supervizeaz. Astfel, acetia trebuie
s-i focalizeze atenia numai asupra abaterilor (semnificative), pierznd ntr-o
oarecare msur viziunea ntregului proces. Standardele cultiv o atitudine critic
la adresa salariailor prin stabilirea responsabilitilor.