Cadastru

Cad = CURS 7
Partea tehnica a cadastrului
1.Cerintele de precizie ale datelor masuratorilor pentru C.G.
In privinta exprimarii cerintelor principale de precizie ale datelor masuratorilor necesare
cadastrului general, se pot deosebi cerinte privind calitatea retelelor geodezice de sprijin si
cerinte referitoare la datele rezultate din masuratori, cerinte legate nemijlocit de calculul
suprafetelor imobilelor.
Rezultatul calculului datelor masuratorilor se poate exprima in sisteme de proiectie
optime scopului pentru care au fost executate masuratorile.

2.Sisteme de proiectie - necesitati, utilizare

Pe teritoriul tarii noastre, in decursul anilor, au fost folosite diferite sisteme de proiectie,
care au servit la reprezentarea in plan a teritoriului nostru national, atat pentru nevoile tehnicoeconomice cat si in scopuri militare.
Printre proiectiile folosite pe o perioadas destul de mare, in care s-a masurat si
reprezentat in plan aproape 2/3 din suprafata tarii, a fost proiectia Gauss-Kruger, care a folosit
elementele elipsoidului Krasowski. Aceasta, la nivelul tarii noastre, avea urmatoarele
dezavantaje: deformatiile pe kilometru cresc repede, ajungand pana la 67cm/km la marginea
fusului de 6 grade sexa. ; reprezentarea se face pe doua fuse ; greutatea calculului
coordonatelor punctelor, atunci cand masuratorile se efectueaza la granita celor doua fuse, in
care este impartita tara; racordarea foilor de plan la limita dintre fuse.
Sistemul de proiectie folosit la ora actuala si care raspunde atat cerintelor de calitate ale
retelelor geodezice cat si nevoilor cadastrului este sistemul de proiectie stereografic- 1970. Sunt
insa situatii limita in care deformatiile specifice proiectiei stereografice cu plan secant unic
depasesc tolerantele admise in calculul suprafetelor (de ex. in cadastrul imobiliar- edilitar,
cadastrul minier), pentru zonele situate la extremitatea teritoriului tarii si in zona punctului
central al proiectiei si cunoscand ca raza cercului de deformatie nula este de 201,718 km. fata
de centrul proiectiei, care este la nord de localitatea Fagaras. In aceste cazuri, solutia potrivita
este aceea de adoptare a sistemelor de proiectie stereografica locala.
Avand in vedere ca Romania face parte din marea familie europeana, si ca teritoriul ei
trebuie recunoscut ca unic si indivizibil, punctele care delimiteaza teritoriul administrativ
(hotarele) se calculeaza si in sistemul de referinta terestru european (EUREF/ETRF).
Sistemul de referinta terestru european are la baza doua tipuri de tehnologii : VLBI
(interferometria cu baze foarte mari) si SLR (masurarea distantelor la satelit), care asigura
definirea unui vector spatial de pana la 5000 km. cu precizii cuprinse intre
1-3cm.
Pe tot globul exista o retea SLR de 70 de statii si o retea VLBI de 81 de statii, care
asigura masuratori satelitare permanente sau in anumite campanii (cu statii GPS si sistem de
referinta WGS-84).
Incepand cu anul 1987, pe baza acestor retele, functioneaza Serviciul International de
Rotatie a Pamantului, care asigura anual, in aceeasi precizie de 1-3cm, un set de parametri
globali, pentru coordonatele X,Y,Z ale polului terestru.
Sistemul de referinta european (ETRF) se bazeaza pe o solutie globala, definita cu
masuratorile efectuate in 35 statii VLBI si SLR din Europa.
Dinamica placilor tectonice produce anual o variatie de 1-3cm in pozitia statiilor
europene, astfel incat este necesar ca ETRF sa se roteasca in raport cu zona europeana.
Pentru stabilirea sistemului de proiectie optim, ANCPI (Agentia Nationala de Cadastru si
Publicitate Imobiliara - fost ONCGC) a elaborat un studiu, din care a rezultat ca diferentele cele
mai mici, care apar intre suprafetele calculate pe suprafata fizica a pamantului si sistemele de
proiectie descrise, sunt cele date de proiectia stereografica- 1970.

Cadastru

3.Sistemul de proiectie stereografic- 1970 ; Caracteristici

Sistemul de proiectie stereografic-1970 are la baza aceleasi fundamentari matematice
care au fost stabilite de prof.Roussilhe si aplicate si la sistemul stereografic vechi din 1930 al
geodeziei din Romania. Spre deosebire de vechiul sistem stereografic, noul sistem
(stereo. 70) are parametri de baza diferiti din cauza adoptarii elipsoidului de referinta
Krasowski, alt punct central al proiectiei si alta valoare (i) a adancimii planului secant unic fata
de planul tangent care trece prin punctul central al proiectiei.
Este de retinut ca sistemul de proiectie cartografica stereografic face parte din categoria
proiectiilor cartografice conforme- perspective, care pastreaza nealterate valorile unghiurilor dar
deformeaza radial lungimile.

Asadar, sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiectie stereografic cu plan

secant unic, avand urmatorii parametri de baza:
- coordonatele geografice ale punctului central al proiectiei,
46; 25

- coordonatele geodezice (conventionale) ale punctului central al proiectiei,

X0=500.000,00 m; Y0=500.000,00 m;
- raza medie de curbura a elipsoidului pentru punctul central al proiectiei, R 0=6.378.956,681 m;
- raza cercului de alteratie nula, S''=201.718 m;
- adancimea planului secant unic U fata de planul tangent (T) in punctul central al
proiectiei, i=1.389,478 m.
Urmarind notatiile de pe figura, constatam urmatoarele :
- proiectia arcului TM = S de pe sfera pe planul secant U este dreapta MN=S, iar pe
planul tangent (T) este dreapta TM=S.

2
S m cos
; unde m S cos ; deci S S cos
.
2

Asemanarea celor doua triunghiuri e redata de egalitatea rapoartelor :

S ds 2 R i

S ds
2R

Cadastru
Dupa inlocuire obtinem relatia :
2R i

cos 2 .
2R

Considerand ds= 1km, atunci

ds 1

i
; ds pune in evidenta deformatia
2R

regionala a proiectiei stereografice pe planul secant.

Avand in vedere ca pentru proiectia stereografica-1970 s-a stabilit
i
1

2 R 4000

atunci, pentru 1 km masurat pe planul secant rezulta valoarea constanta

C 1

1
0,99975
4000

numita "coeficient de reducere la scara".

Pentru a obtine valoare unei coordonate X sau Y din planul tangent in planul secant, este
suficient a inmulti coordonata respectica cu C=0,99975 sau invers, pentru a transforma o
coordonata din planul secant in planul tangent, trebuie impartita la coeficientul C.
In practica, problema reducerii deformatiilor nu se poate rezolva decit in mica masura
prin adoptarea planului tangent ca plan de referinta unic, intrucat deformatiile ar creste foarte
mult intr-un singur sens. De aceea s-a ales planul secant care de fapt injumatateste deformatiile
regionale.
Din figura de mai jos, se observa ca pe cercul cu raza de 201,718 m adica pe cercul
dupa care planul secant intersecteaza sfera (cercul de secanta), deformatia regionala este
egala cu zero. Adica pozitia punctelor situate pe acest cerc si in acelasi timp pe globul terestru,
nu sufera deformatii. De aceea acest cerc este denumit cercul de deformatie nula.

Variatia
deformatiilor regionale
ale sistemului de
proiectie stereografic 1970

Cadastru
Din tabelul cuprinzand datele proiectate din figura de mai jos, rezulta ca, distanta de 1 km dintre
doua puncte situate in zona punctului central al proiectiei stereografice-1970 (in zona centrala a
tarii) va fi mai mica cu 0,25 m, iar pe marginea tarii mai mare cu 0,50 m. Aceste deformatii
trebuie avute in vedere in primul rand la realizarea retelelor geodezice, poligonatii, reperaj
fotogrammetric, dar si la masuratorile topografice de mare precizie inclusiv in cadastrul general
pentru zonele de la marginea si din centrul tarii.
Aceste deformatii ale sistemului de proiectie stereografica-1970 pot fi eliminate sau
reduse la minimum prin adoptarea de sisteme de proiectie locale derivate din sistemul
stereografic-1970 si anume, prin sisteme locale cu plane de proiectie secante.