Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a [ei]
g [dji]
b [bi]
h [eit
c [si]
i [ai]
d [di]
j [djei]
e [i]
k [kei]
f [ef]
l [el]
n [en]
o [ou]
p [pi]
q [kju]
r [a]
s [es]
u [iu]
v [vi]
w [dblj]
x [eks]
y [uai]
z [zed]
SUBSTANTIVUL:
- Ex.: church+es = churches (biserici), bush+es = bushes (tufisuri), class+es = classes
(clase), potato+es = potatoes (cartofi),box+es = boxes (cutii)
Ex.: company - companies (companii), factory - factories (fabrici), baby - babies
(bebelusi)
Ex.: leaf - leaves (frunze), half - halves (jumatati), wife - wives, life - lives (vieti),
self - selves (insine), wolf - wolves (lupi)
Cteva substantive formeaza pluralul prin schimbarea unei vocale interne:
Ex.: foot - feet (picioare [talpa]), man - men (barbati), tooth - teeth (dinti)
- Scrieti pluralul urmatoarelor substantive.
1. book (carte) [ books ]
2. shelf (raft) [ shelves ]
3. toy (jucarie) [ toys ]
4. man (barbat) [ men ]
5. tourist (turist) [ tourists ]
6. child (copil) [ children ]
7. story (poveste) [ stories ]
8. flower (floare) [ flowers ]
9. schoolboy (elev, scolar) [ schoolboys ]
10. brother-in-low (cumnat) [ brothers-in-low ]
11. milkman (laptar) [ milkmen ]
12. race horse (cal de cursa) [ race horses ]
13. footstep (pas, urma de pas) [ footsteps ]
14. woman dentist (dentista) [ women dentist ]
15. bedroom (domitor) [ bedrooms ]
ADJECTIVUL
Frumos-mai frumos- cel mai frumos
1. Zilele saptamanii (Days of the week)
Zilele saptamanii (Days of the week) in limba engleza se scriu ntotdeauna cu liter mare
(sunt substantive proprii n limba englez). Enumerarea zilelor sptmnii, calendarele,
etc. ncep cu duminic (Sunday).
Sunday - duminica
Monday - luni
Tuesday - marti
Wednesday - miercuri
Thursday - joi
Friday - vineri
Saturday - sambata
- Exemple cu propozitii:
Every Sunday she goes to church. - In fiecare duminica ea merge la biserica.
We have English classes on Tuesday and on Thursday. - Avem ore de englez martea si
joia.
On Friday I visit my parents. - Vinerea imi vizitez parintii.
2. Lunile anului (Months of the year)
Ca si zilele saptamanii, lunile anului (Months of the year) in limba engleza se scriu
ntotdeauna cu liter mare (sunt substantive proprii n limba englez).
January - ianuarie
February - februarie
March - martie
April - aprilie
May - mai
June - iunie
July - iulie
August - august
September - septembrie
October - octombrie
November - noiembrie
December - decembrie
- Exemple cu propozitii:
May is a wonderful month. - Mai este o luna minunata.
His birthday is in October. - Ziua lui de nastere este in octombrie.
On July I go to the mountain. - In iulie merg la munte.
3. Anotimpuri (Seasons)
Anotimpurile (The seasons) in limba engleza sunt urmatoarele:
spring - primavara
summer - vara
autumn - toamna
winter - iarna
- Exemple cu propozitii:
The spring months are March, April and May - Lunile de primvar sunt martie, aprilie
si mai.
I like all seasons: spring, summer, autumn and winter. - Imi plac toate anotimpurile:
primavara, vara, toamna si iarna.
. Numeralul cardinal
Numeralul cardinal (The Cardinal Numeral) exprim o cifr sau numrul obiectclor.
Numerele cardinale de la 1 la 12 n limba engleza sunt urmatoarele:
0 zero (zero, null)
1 one (unu)
2 two (doi)
3 three (trei)
4 four (patru)
5 five (cinci)
6 six (sase)
7 seven (sapte)
8 eight (opt)
9 nine (noua)
10 ten (zece)
11 eleven (unsprezece)
12 twelve (doisprezece)
- Intre 13 si 19 numerele se compun prin adaugarea terminatiei "-teen" la numerele 3-9.
(Numeralele 13 si 15 prezinta deosebiri ortografice si de pronuntie fata de numeralele 3
si 5 de la care sau format)
13 thirteen (treisprezece)
14 fourteen (patrusprezece)
15 fifteen (cincisprezece)
16 sixteen (saisprezece)
17 seventeen (saptesprezece)
18 eighteen (optsprezece)
19 nineteen (nouasprezece)
- Zecile (20-90) se formeaza de la numerele 2-9 la care se adauga terminatia "-ty" (cu
deosebiri ortografice la numerele 20, 30, 40 si 50).
20 twenty (douazeci)
30 thirty (treizeci)
40 forty (patruzeci)
50 fifty (cincizeci)
60 sixty (saizeci)
70 seventy (saptezeci)
80 eighty (optzeci)
90 ninety (nouazeci)
Numele zecilor la plural: twenties, thirties, forties, fifties etc., precedate de articolul
"the" sau alt determinant, sunt folosite pentru a exprima o perioada sau vrsta:
The literature of the thirties. - Literatura anilor `30.
She was a good-looking woman in her forties. - Era o femeie frumoasa ntre 40 si 50 de
ani.
- Numele zecilor se leaga de unitati direct, cu ajutorul unei liniute de unire:
21 twenty-one (douazeci si unu)
35 thirty-five (treizeci si cinci)
68 - sixty-eight (saizeci si opt)
79 seventy-nine (saptezeci si noua)
89 - eighty-nine (optzeci si noua)
- Sutele se formeaza adaugand dupa numar cuvantul "hundred", iar miile se formeaza
adaugand cuvantul "thousand".
100 one hundred (o suta)
700 seven hundred (sapte sute)
1000 - one thousand (o mie)
3000 three thousand (trei mii)
- Numeralele care denumesc sute, mii sau milioane sunt legate prin "and" de cele care
denumesc zeci si unitati.
115 - a/one hundred and fifteen
735 - seven hundred and thirty-five
3008 - three thousand and eight
- Atunci cnd numerele denumind zecile, sutele, miile, milioanele sunt necunoscute,
acestea apar la form de plural: tens (zeci), hundreds (sute), thousands (mii), millions
(milioane).
In limba englez, cuvntul care defineste miliardul este "billion".
- Spre deosebire de limba romn (unde pentru unitatiu se foloseste virgula (,) iar pentru
separarea miilor se foloseste punctul (.)), in limba engleza este invers; unitatile se separa
prin punct si miile se separ prin virgul: 0.8; 2.35; 1,789; 3,358.78 etc,
- Cifra zero se poate citi : zero, oh, nil, nothing sau love.
zero - n matematic si indicarea temperaturii
oh - la numerele de telefon
nil si nothing - pentru exprimarea scorului la fotbal
love - n tenis
Exemple:
It is four degrees below zero. - Sunt minus patru grade.
Dial 6070... - Formeaza six-oh-seven-oh...
Leeds United won 3-0 (four nil sau four to nothing). - Leeds a cstigat cu 3:0.
Nastase leads by 30:0 (thirty-love). - Nastase conduce cu 30:0.
2. Numeralul ordinal
Numeralul ordinal (The Ordinal Numeral), numerele ordinale, exprim ordinea obiectelor
sau locul unui obiect ntr-o seris. In general, se formeaz prin adugarea terminatiei -th, la
numeralul cardinal, cu exceptia primelor trei: first (primul, prima), second (al doilea, a
doua) si third (al treilea, a treia).