Romanul Baltagul a fost considerat una dintre cele
mai reusite scrieri ale lui Mihail Sadoveanu, inca de la aparitie. Criticii literari au remarcat profunzimea romanului, generozitatea acestuia in diversitatea codurilor de lectura pe care le permite, fiind interpretat ca roman traditional, mitic, monografic, de dragoste, al initierii, al familiei i, nu in ultimul rand, ca roman cu intriga politista. Situat la granita dintre nuvela i roman, Baltagul abordeaza tema familiei dintr-o perspectiva aproape mistica. Randuiala, viata i moartea fac obiectul unei initieri a fiului ajuns in situatia de a asuma rolul tatalui i de a prelua responsabilitatea familiei, dupa cum se cuvine intr-o societate traditionala. Ca roman al vietii i al mortii, Baltagul prezinta un personaj feminin memorabil, perfect integrat in ritmurile cosmice. Structurat in saisprezece capitole, actiunea romanului se desfasoara pe un singur plan narativ i este prezentata cronologic, cu rare abateri in analepse menite sa recupereze figura memorabila a lui Nechifor Lipan. Pe firul epic al cautarii personajului disparut se ordoneaza doua conflicte importante: unul de natura morala, care presupune pedepsirea ucigasilor pentru savarsirea faptei abominabile, altul de natura interioara, detectabil in suferinta nevestei din Magura Tarcaului i in tentativele ei de a ramane tare in fata loviturilor destinului. Perspectiva narativa este specifica romanului realist. Un narator obiectiv prezinta faptele, fara a se implica, ci lasand personajele sa se reprezinte. Nu emite judecati de
valoare, nu sanctioneaza comportamentul unora i nici nu
il recompenseaza pe al altora. Acest narator neutru, cu focalizare zero, alterneaza cu notatia in stil indirect liber. Vitoria preia rolul de personaj-reflector, prin intermediul caruia se realizeaza portretul lui Nechifor. Actiunea romanului se desfasoara din toamna pana in primavara, in zona de nord a Moldovei. Timpul la care se raporteaza personajele se plaseaza intre doua mari sarbatori crestine, cu corespondent in calendarul pastoral. Samedru (Sfantul Dumitru 26 octombrie) i Sangiorz (Sfantul Gheorghe 23 aprilie). Existenta Vitoriei se raporteaza la respectarea traditiei, la marile sarbatori, majoritatea crestine, dar preluand conotatia celor stravechi, de la inceputurile lumii. Indicii spatiali au valente care imbina planul real cu cel simbolic. Actiunea se petrece in locuri care pot fi identificate pe harta: Vatra Dornei, Piatra Neamt, Calugareni, Borca, Farcasa, Neagra. Dar inainte de toate se impune precizarea ca Vitoria parcurge, prin calatorie, i o iesire din timpul arhaic, incremenit in legile lui nescrise, intrand in timpul modern, al secolului al XX-lea. Din perspectiva statutului psihologic si moral, Vitoria ilustreaza tipul femeii de la munte, conservatoare in pastrarea traditiilor si datinilor. Vitoria o tine din scurt pe Minodora, considerand-o o haitusca de fata care trage cu coada ochiului in toate partile, vinovata fiind de faptul ca feciorul dascalului Andrei ii trimite declaratii de dragoste pe o carte postala ilustrata. O cearta pentru ca-i doreste pieptanaturi cu coc, i bluza, i sa danseze vals, i-i pune in vedere sa respecte randuiala stabilita de traditie. In acest sens intra in conflict cu mentalitatea tinerei generatii, ilustrata de Minodora si Gheorghita care se opun legilor nescrise ale intemeierii unei familii.
Intuiia este o trstur fundamental de caracter a
personajului. Ea reuete s neleag oamenii i s le cunoasc gndurile. Acest fapt este subliniat direct de monologul interior al lui Gheorghi: Mama asta trebuie s fie frmctoare; cunoate gndurile omului.... Perseverena o ajut s depeasc momentele dificile. Descoperirea rmielor pmnteti ale lui Nechifor Lipan o afecteaz profund, dar nu o distruge, pentru c n contiina Vitoriei este adnc nrdcinat gndul c pedepsirea vinovailor este scopul cltoriei sale. Fr lacrimi, Vitoria cerceteaz locul, privindu-l din perspectiva ucigasilor. Dominandu-i durerea, ceea ce arata forta ei morala, Vitoria Lipan face pregatirile pentru inmormantare dupa datina. In opinia mea, Baltagul construieste un personaj feminin de o forta impresionanta. Deoarece in desfasurarea vietii s-a produs un eveniment perturbator, care pune in primejdie ordinea lumii, Vitoria intervine decisiv. Traseul ei urmeaza pas cu pas drumul lui Nechifor i o conduce la descoperirea criminalilor, intr-un demers care justifica eticheta de Hamlet feminin, pe care i-a asociat-o George Calinescu. Pedepsirea lui Calistrat Bogza i a lui Ilie Cutui finalizeaza un mandat justitiar al eroinei. Mandatul mai important este similar celui al Antigonei: sufletul lui Nechifor trebuie sa isi gaseasca linistea in ordinea cosmic. Vitoria Lipan nu se reprezinta doar pe sine i familia ei, ci o intreaga lume cuprinsa de melancolia apusului.