Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iluziacomic-ntreiluziesirealitate
Piesalui Corneille, IluziaComic a fostjucatnpremier la Theatre du Marais, nperioada 16351636, bucurndu-se de un mare succesdeoarecevalorificmotivulfemeiiiubite de maimulibarbai,
ntlnitfrecventn opera spaniol din aceaperioad, darcruia Pierre Corneille i-a conferit o
construcieingenioasiextravagant, n care erosulrmnen fundal, locul principal fiindocupat
de iluzionism, magie. IluziaComic de Corneille:perfect trompe-loeil, tragediape care o
credemtrit nu estedectjucat de ctreeroiice au devenitactori1.
Corneille iprezintunadintreprimele sale piese, IluziaComic, astfel: Iat un
monstrustraniupe care vi-l dedic. Primul act nu estedect un prolog, celetreiurmtoarealctuiesc
o comedieimperfect, ultimuleste o tragedieitoateacesteafacmpreun o comedie. Orict am
vreasncercmsgsimunnumepentruinveniabizariextravagant, ea estenou
De ceesteprivitaceastpies de ctre Corneille ca un monstrustraniu? Aceastpiesreprezint o
suprapunere de maimulteplanuri, cu o permanentschimbare de perspectiv.Pe de o parte
esteprezentataciunealuiPridamant, tatlluiClindor, care doretesaflevetidesprefiulpierdut, de
la un magician penumeAlcandru geniucrturar, a cruidoctveghe/ Produce zi de
zifrpereche. Magicianul, peparcursulntregiipiese, povesteteaventurileluiClindor, din
lcaulsu, un fel de templu, n care un aermisteriosdomin Sub stanc,marea-iart/ A pus
maripiedicicepe un intrus nu-l iart. Iluziaeste tot ceeaceprezintacest magician: Clindor a
devenitvaletulunuiCpitan fanfaron, el iface curteuneiIsabele, iuciderivalul, estecondamnat la
moarte, fuge din nchisoareajutat de Isabelasa; iarnultimul act,
cndactoriicptnumenoi,Clindoriprsetesoiapentru o prinesiesteucis de
oameniiprinului; cortina se laspestecadavre, spredisperareatatlui, apoi se ridic:toiactoriiapar
cu valetullor, inumrbaniipe o masifiecareiiaparteacuvenit. Tragicul din
finalulIluzieiComiceestedoaraparent, pentruclum parte la o scen de teatrunteatru
.ClindoriIsabela, deveniiactori, au jucat o tragedie ale creianalogii cu proprialorviacreeaz o
iluzien plus. Piesalui Corneille se ncheie cu mulumirilecetatl le adreseazmagicianuluii cu
speranaunuiviitorfericit.