Nume:Ursu Alexandra-Daniela

Anul II, Grupa 10

LLR-LLS

Iluziacomic-ntreiluziesirealitate

Baroculdesemneazatt o perioad din istoriaeuropean, cti un curent artistic care a

fostgeneratn Roma, Italia, njurulanilor 1600, care a migrat rapid incelelelterieuropene,
iarmaiapoinceledouAmerici. Stilulbaroc se regsetenarhitectur, dans, filozofie,
literatur,pictur, sculpturiteatru. Stilulbaroc se caracterizeazprinfolosirea cu precdere a
micriii a claritii, ctiprinbogiadetaliilorceilustreazlucrurice se pot interpreta cu
uurinprecumilipsa de ambiguitate. Cndvorbim de baroc, ne gndim la dezordine, exagerare,
fantezie, libertate, baroculicautadevrulndeghizarei ornament,
tindesdeplasezeesenaspreaparen, se exprimprinteatru.1Opera baroc se
caracterizeazprinpatrucriterii:instabilitatea-unuiechilibrupecale de a se pierdepentru a se reface,
a unorsuprafee care se umflsau se rup, a formelorevanescente, a curbelori a spiralelor;
mobilitatea-operelornmicarecerndspectatoruluis fie el nsuinmicareismultiplicepunctele
de vedere(viziunemultipl); metamorfozsau, maiprecis:unitateamictoare a unuiansamblu
multiform pecales se metamorfozeze; dominaiadecorului-adicsupunereafunciei la decor,
subtituireastructuriiprintr-o reea de aparene care fug, printr-un joc de iluzii2. nepocabarocului,
se valorificideea lumeaeste un teatruiviaa o comedie3, undefiecarejoac un rol, teatruliese
din scen, ptrundenlumei o transform. ntragicomedie se joacunrol al transformrilori al
aparenelorneltoare, toiadoptsimularea, toijoac un rolfrtireaaltora. Tragicomedia pare
loculprivilegiat al farmecelorivrjitoriilor care schimbrealitateanvis4.
Toatepieseleipersonajelelui Corneille se nvrtnjurulnestatornicieii al schimbrii, toiviseazs
se schimbe.
ntragicomediilelui Corneille, nicieroiiiniciclimatulpieselor nu suntntr-adevrtragice;
tragicularimpuneeroului o limit, nseroul cornelian nu are limite, el poatetotul,
elpoateacionaattasuprasactiasupracelorlali, dariasupraevenimenteloridestinului, el are
libertatea de a controlapnimoartea. Dramaturgul, deioferimpresia de sfrit crud al
personajelor, piesa se sfreten fast itriumf.
1 LiteraturaBaroculuin Frana.Circe i Punul-Jean Rousset,Editura
Univers,Bucuresti,1976,p.255
2 Ibidem,p.185
3 Ibidem,p.33
4 Ibidem,p.71

Piesalui Corneille, IluziaComic a fostjucatnpremier la Theatre du Marais, nperioada 16351636, bucurndu-se de un mare succesdeoarecevalorificmotivulfemeiiiubite de maimulibarbai,
ntlnitfrecventn opera spaniol din aceaperioad, darcruia Pierre Corneille i-a conferit o
construcieingenioasiextravagant, n care erosulrmnen fundal, locul principal fiindocupat
de iluzionism, magie. IluziaComic de Corneille:perfect trompe-loeil, tragediape care o
credemtrit nu estedectjucat de ctreeroiice au devenitactori1.
Corneille iprezintunadintreprimele sale piese, IluziaComic, astfel: Iat un
monstrustraniupe care vi-l dedic. Primul act nu estedect un prolog, celetreiurmtoarealctuiesc
o comedieimperfect, ultimuleste o tragedieitoateacesteafacmpreun o comedie. Orict am
vreasncercmsgsimunnumepentruinveniabizariextravagant, ea estenou
De ceesteprivitaceastpies de ctre Corneille ca un monstrustraniu? Aceastpiesreprezint o
suprapunere de maimulteplanuri, cu o permanentschimbare de perspectiv.Pe de o parte
esteprezentataciunealuiPridamant, tatlluiClindor, care doretesaflevetidesprefiulpierdut, de
la un magician penumeAlcandru geniucrturar, a cruidoctveghe/ Produce zi de
zifrpereche. Magicianul, peparcursulntregiipiese, povesteteaventurileluiClindor, din
lcaulsu, un fel de templu, n care un aermisteriosdomin Sub stanc,marea-iart/ A pus
maripiedicicepe un intrus nu-l iart. Iluziaeste tot ceeaceprezintacest magician: Clindor a
devenitvaletulunuiCpitan fanfaron, el iface curteuneiIsabele, iuciderivalul, estecondamnat la
moarte, fuge din nchisoareajutat de Isabelasa; iarnultimul act,
cndactoriicptnumenoi,Clindoriprsetesoiapentru o prinesiesteucis de
oameniiprinului; cortina se laspestecadavre, spredisperareatatlui, apoi se ridic:toiactoriiapar
cu valetullor, inumrbaniipe o masifiecareiiaparteacuvenit. Tragicul din
finalulIluzieiComiceestedoaraparent, pentruclum parte la o scen de teatrunteatru
.ClindoriIsabela, deveniiactori, au jucat o tragedie ale creianalogii cu proprialorviacreeaz o
iluzien plus. Piesalui Corneille se ncheie cu mulumirilecetatl le adreseazmagicianuluii cu
speranaunuiviitorfericit.

1 LiteraturaBaroculuin Frana.Circe i Punul-Jean Rousset,Editura

Univers,Bucuresti,1976,p.74
2

npiesalui Corneille apar o serie de trsturispecificetragicomediei:prezenamagicianului,

apariiile, teatrulnteatru, iluzianeltoare, fanfaronul, care estehiperbolancarnat, cadavrele
care nu suntreale, decorulmultiplu. ninteriorultragicomedieilui Corneille se disting multiple
planuri care se ntreptrund, sugernd diverse schimbri de perspective:magician-tat;
alteoriplanul iluziei:aventurilefiuluipovestite de ctre magician; i un al treilea plan, iluzian al
doileastadiu al tragedieijucate,darsocotit ca tritpnceiluzia se destrm: nu era
dectsimulare. Pe de alt parte, personajeleischimbstatutul, personajul principal nu
esteunulanume: nprimul act, magicianulestepersonajul principal, apoidispareireaparedoar ca un
personajintermitent; ncel de-al doilea act, CpitanulMatamordevinepersonajul principal; n al
treilea act, statutul de personaj principal irevineluiClindor ,iarncel de-al patruleaesterndulfetei
din cas, Lisa o primschi a viitoareisubrete de comedie. nactul al cincilea, n care
esteprezentat opiesa de teatru, nu exist un personaj principal, exist un amestec de personaje,
piesaaflndu-se nsituaia de a aveamaimulte centre.
O altremarcfcut de Corneille esteaceeac, Iluziaesteneterminat: nu
timcedevinprincipaliiactori care maidegrab fug de primejdiedectiesnvingtori; Corneille
scoate la lumindoaranumitemomente din viaaluiClindor, nafarcelorprezentate, care par alese
la ntmplare, dramaturgul nu ne dezvluinimic.
De asemenea, Iluziareprezint un exemplu bun de duplicitate de aciune i de amestec de
tonuriilumini, rndperndcomedie, fantasmagorie, bufonerieitragedie.
Corneille abordeazcomedianfavoareatragediei, adicnfavoareaunuiteatru ale
cruipersonajesuntregisaumariseniori, un teatru al orgoliuluii al puteriinelimitate, dramaturgul a
ncercatsscufundefarmeculinstabilitii.1
npiesaIluziaComic, dramaturgul Pierre Corneille, se joac cu realitatea, ne
antreneaznmirajuliluzieipn la finalulpieseicndtotuldevineclar,
personajelesuntdemascateifiecareirecaptadevrataidentitate. Attpersonajelelui Pierre
Corneille, ctipubliculsuntnvaluitentr-o iluzie, pnanfinalulpiesei nu putemdistingerealul de
imaginar.Dramaturgulprezint, prinintermediulpersonajuluiAlcandru, doaranumiteepisoade
1https://pusaroth.files.wordpress.com/2012/02/pierre-corneille-eroi-si-iluzii.pdf
3

dinviaapersonajelor, el construiete o tragicomedie, care captacest statut doarn final,

cndjoculaparenelorestedemascat.