DEFINITIA OPEREI-TUDOR VIANU

Opera este produsul finalist si inzestrat cu o valoare al unui agent moral, de obicei al unui om,
considerat in calitatea morala a fiintei lui. Produsul numit opera are o realitate concreta si
relativ durabila.Realitatea produsului se afirma in momentul in care se desparte de cel care l-a
creat. Exista opera doar acolo unde produsul s-a izolat de creatorul lui si de procesele active
care i-au premers. Opera apare atunci cand creatorul simte ca lucrarea lui a atins un termen
dincolo de care este inutil sa mai continue si atunci cand opera ocupa o pozitie opusa
creatorului sau. In decursul realizarii unei opere exista substitutii de scopuri, creatorul
orientandu-se la inceput dupa un scop si hotarandu-se apoi sa adopte altul. Produsul final,
opera este obtinuta de catre creator conformand un material. Materialul nu trebuie sa fie
neaparat materie: materialul nu trebuie sa fie intotdeauna material. Auguste Comte, meditand
asupra lucrarilor pana la cele mai mici amanunte, putea sa-si considere opera implinita inca
din faza ei pur mentala, inainte de a fi transcrisa grafic. Manevrand un material, creatorul ii da
o forma. Forma insasi este unitatea unei multiplicitati. A conforma inseamna a unifica, a
integra o multiplicitate de unitati multiple. Orice opera este un intreg multiplu. Din acest
punct de vedere, a crea o opera inseamna a duce mai departe lucrarea de organizare formala a
naturii. Operele omenesti se inlantuiesc astfel cu procesele naturii, dar in acelasi timp i se
opun acesteia. Fortele naturii pot dezorganiza opera umana, dar nu o pot inlocui.Suma tuturor
operelor, alcatuieste, pe planeta noastra, o regiune noua, o sfera de provenienta, pur umana,
tehnosfera. Atuci cand in natura apar un organism animal sau o planta, sunt si ele obiecte noi,
in sensul ca lipseau pana atunci din natura, ele poseda o noutate cantitativa, dar nu si una
calitatea, asa cum poseda o opera nou aparuta. Printre opere, sunt unele care nu sunt numai
noi, ci si unice, deoarece nu apartin unei serii.Acestea sunt operele stiintei, ale filozofiei, ale
artei. Noutatea lor este originalitatea. Exista o noutate cantitativa, una calitativa si una
calitativ-originala. Originalitatea operei de arta exprima un raport special intre conceptia
artistului si forma materiala pe care o manifesta. Operele stiintifice, filozofice si artistice sunt
simbolice, ocupa adancimea unei perspective limitate. In operele artei insa, dincolo de
substitutul format de cuvinte, sunete, miscari, linii, forme, volume, culori, regasim un inteles
pe care nu-l putem subordona unui concept sau unei legaturi de concepte precise, un inteles
mai bogat si care, debordand necontenit conceptul, provoaca lucrarea niciodata limitata a
restabilirii intelesubul. Simbolul artistic este deci ilimitat. Originalitatea artistica este nu
numai imutabila, dar si ilimitat-simbolica.
Opera este produsul finalist si inzestrat cu valoare al unui creator moral care, intrebuintand un
material si integrand o multiplicitate, a introdus in realitate un obiect calitativ nou. Acest
obiect calitativ nou este original si simbolic in cazul operelor filozofiei si ale stiintelor. El este
imutabil, original si ilimitat simbolic in cazul operelor artei.