Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ursu
Isabela Nedelcu
Grupa 10
101 greseli gramaticale
Bucuresti;Ed. Humanitas, 189 pagini
cuvinte din fondul vechi al limbii, pronuntarea lui X, care se realizeaza fie
ca grupul de sunete (ks), fie ca (gz), inlocuirea lui a cu e dupa
consoanele s sau j ori aparitia alternantei a/ea dupa s/j, pronuntarea
unor cuvinte preluate din alte limbi si locul accentului.
Regulile de pronuntare au anumite criteria la baza: vechimea cuvintelor in
limba, statutul de cuvinte imprumutate, traditia, contextul fonetic. Pentru o
pronuntare corecta, trebuiesc aplicate de la caz la caz, aceste reguli,
folosindu-te in acelasi timp de DOOM2 dar si de alte lucrari normative de
specialitate.
In capitolul trei ,,Greseli de Scriere(p.36-58) sunt prezentate cele mai
frecvente greseli de scriere, care i-au nastere uneori din aplicarea mecanica
a unor reguli, fara a fi atent la contextual dat precum si din teama de a nu
gresi, iar alteori denota lipsa de cultura elementara in domeniul gramaticii.
Acest fapt este sustinut prin crearea unor greseli precum scrierea cu unu, cu
doi sau cu trei i, scrierea cu sau fara cratima, scrierea intr-un cuvant sau in
doua, scrierea cu a sau cu i ridica uneori probleme.
Aparitia acestor greseli in scriere se datoreaza mai multor cauze precum
necunoasterea structurii cuvintelor si a modului cum s-au format, influenta
pronuntarii asupra grafiei, nediferentierea in scris a unitatilor omofone
( adica pronuntate la fel), necunoasterea ori nerespectarea normelor
ortografice in vigoare. Pe de alta parte aceasta sectiune va atrage atentia si
asupra normei actuale in privinta grafiei pe langa analiza greselilor.
In capitolul patru ,,Greseli de Punctuatie(pag.59-70) sunt dezbatute aspect
precum ,,Virgula si ,,Nemarcarea exclamarii sau a intrebarii. Utilizarea
semnelor de punctuatie reprezinta un aspect important in comunicare
deoarece marcheaza, pe de o parte, pauzele din vorbire si intonatia, iar pe
de alta parte, se despart diversele unitati sintactice pe baza raporturilor pe
care le stabilesc. Virgula nu este utilizata de fiecare data pentru a marca o
pauza in vorbire, astfel ca intre subiect si predicat poate exista in vorbire o
pauza, marcata uneori prin puncte de suspensie Rudele luinu vor veni la
nunta.
In momentul in care se utilizeaza semne de punctuatie trebuie sa se tina
cont, de asemenea, de schimbarea topicii, reliefarea intentionata a unor
componente ale enuntului, rolul lor expresiv. Absenta semnelor de
punctuatie dintr-un text, ca si folosirea lor fara logica, ar putea crea dificultati
in intelegerea acestuia. Astfel virgula poate dezambiguiza sensurile unor
enunturi precum: (Avram 1987 <1980>:200): Nu plang(,)pentru ca mi-e
frica(deci nu plang) si Nu plang pentru ca mi-e frica(ci pentru ca sunt
bucuroasa-deci plang).Tot in functie de absenta ori de prezenta virgulei,
enunturile Stiu ca sunt destept si Stiu<,> ca sunt destept (Avram 1987