Alexandra-Daniela

Ursu
Isabela Nedelcu
Grupa 10
101 greseli gramaticale
Bucuresti;Ed. Humanitas, 189 pagini

Cartea Isabelei Nedelcu reprezinta o cercetare asupra greselilor intalnite

frecvent in limba, acesta fiind un subiect indelung discutat si in lucrari
anterioare precum ,,Limba Romana Actuala. O gramatica a greselilor, sub
conducerea lui Iorgu Iordan, la construirea careia au contribuit renumiti
lingvisti precum Alexandru Graur, Mioara Avram, Valeria Gutu Romalo,
Theodor Hristea, dar si alti lingvisti implicati in elaborarea unor lucrari
normative.
Isabela Nedelcu urmareste sa surprinda cele mai frecvente greseli de
pronuntare, grafie, punctuatie, morfologie si sintaxa, printr-o cercetare
amanuntita, realizata in cadrul unui parteneriat al Institutului Consiliului
National al Audiovizualului, in perioada 2007-2011, fiind coordinate de
prof.univ. Rodica Zafiu si de cercetatorul principal Mariana Radulescu Salsa.
Scopul principal al acestei lucrari, a fost acela de a oferi strategii de analiza,
care ulterior pot fi aplicate si in alte situatii. Desi subiectul greselilor de limba
reprezinta un subiect larg dezbatut, aceasta lucrare doreste sa prezinte o
varietate a greselilor, pornind de la cele mai simple, pana la cele mai grave,
care afecteaza numeroase cuvinte existente in limba, dar si un numar mare
de vorbitori(de exemplu scrierea cu unu, doi sau cu trei de ,,i). Aceasta
carte se adreseaza tuturor cititorilor, in special vorbitorilor preocupati de
exprimarea corecta, nu este necesara o pregatire profesionala pentru a
intelege ceea ce autoarea doreste sa prezinte, intrucat utilizeaza o
terminologie adaptata tuturor categoriilor de cititori. De asemenea, aceasta
carte este construita, pornind de la cele doua gramatici actuale de referinta,
care imbina atat perspectiva traditionala, cat si cea moderna de analiza
gramaticala- Gramatica limbii romane (GALR 2005/2008) si Gramatica de
baza a limbii romane (GBLR 2010).
Metoda prin care aceasta lucrare atrage un public numeros este utilizarea
unui limbaj explicit pentru discutarea unor probleme importante de limba,

precum si a transcrierilor fonetice in cazul unor anumite cuvinte, in capitolele

destinate pronuntarii si grafiei. Totodata sunt oferite informatii despre
evolutia limbii si despre evolutia si fixarea normei literare. Toate aceste
informatii conduc spre ideea ca exprimarea corecta reprezinta o problema,
care trebuie inteleasa intr-un cadru mai amanuntit, care implica, pe de o
parte, luarea in consideratie a dinamicii limbii nu numai in plan sincronic(in
limba actuala) ci si diacronic(istoric), pe de alta parte ele permit urmarirea
evolutiei si a fixarii normei.
Cartea este structurata in sase capitol distincte, in care se trateaza
amanuntit greselile de limba, pornind de la Norma si uzul limbii si
incheindu-se cu Greseli de sintaxa.
Primul capitol, intitulat Norma si uzul limbii(p.19-25) surprinde raportul
dintre norma si abatere, dinamica limbii si dinamica normei, cauzele
producerii greselilor precum si distinctii necesare pentru evaluarea unei
exprimari in raport cu norma.
Regulile de exprimare corecta sunt construite in urma unor numeroase
cercetari asupra raportului dintre norma si uz si asupra raportului dintre
limba actuala si fazele anterioare, ceea ce constituie dinamica limbii. Din
dinamica limbii fac parte si abaterile de la norma, care primesc explicatii
diferite, in functie de tipul in care se incadreaza(influenta pronuntarii asupra
grafiei sau a grafiei asupra pronuntarii, influenta altei limbi, analogia, etc).
Explicatiile oferite nu contribuie la acceptarea abaterilor, ci acestea urmaresc
a face cunoscute greselile, pentru ca ulterior sa nu mai fie repetate. Norma
dintre limba si abatere se stabileste in functie de cerintele limbii literare,
consemnate in lucrari normative, cu caracter oficial(cum este DOOM2),
trebuie sa se tina cont de o perioada determinata a limbii( un fapt de limba
veche poate fi in contradictie cu norma actuala) si se va lua in consideratie
registrul stilistic in care e consemnat un fapt neconform cu norma literara.
De asemenea, autoarea cartii prezinta inca din primul capitol, greseli des
intalnite in limba precum utilizarea formei adjectivale ,,drage la plural
(dragele mele colege), in locul formei corecte ,,dragi (dragile mele
colege),sau nemarcarea cu ,,pe a complementului direct exprimat prin
,,care(cartea care am citit-o) in loc de (cartea pe care am citit-o).O alta
cauza a producerii greselilor in limba, o constituie influenta masiva a limbilor
straine, in special a limbii engleze.
In cadrul celui de-al doilea capitol, intitulat ,,Greseli de Pronuntare(p.26-35),
sunt dezbatute problemele ,,Pronuntarea unor sunete sau a unor grupuri de
sunete, ,,Pronuntarea unor cuvinte straine si ,,Locul accentului in cuvinte
romanesti si imprumutate din alte limbi. Isabela Nedelcu prezinta succinct
cele mai frecvente greseli, printer carepronuntarea lui e in cuvinte si in

cuvinte din fondul vechi al limbii, pronuntarea lui X, care se realizeaza fie
ca grupul de sunete (ks), fie ca (gz), inlocuirea lui a cu e dupa
consoanele s sau j ori aparitia alternantei a/ea dupa s/j, pronuntarea
unor cuvinte preluate din alte limbi si locul accentului.
Regulile de pronuntare au anumite criteria la baza: vechimea cuvintelor in
limba, statutul de cuvinte imprumutate, traditia, contextul fonetic. Pentru o
pronuntare corecta, trebuiesc aplicate de la caz la caz, aceste reguli,
folosindu-te in acelasi timp de DOOM2 dar si de alte lucrari normative de
specialitate.
In capitolul trei ,,Greseli de Scriere(p.36-58) sunt prezentate cele mai
frecvente greseli de scriere, care i-au nastere uneori din aplicarea mecanica
a unor reguli, fara a fi atent la contextual dat precum si din teama de a nu
gresi, iar alteori denota lipsa de cultura elementara in domeniul gramaticii.
Acest fapt este sustinut prin crearea unor greseli precum scrierea cu unu, cu
doi sau cu trei i, scrierea cu sau fara cratima, scrierea intr-un cuvant sau in
doua, scrierea cu a sau cu i ridica uneori probleme.
Aparitia acestor greseli in scriere se datoreaza mai multor cauze precum
necunoasterea structurii cuvintelor si a modului cum s-au format, influenta
pronuntarii asupra grafiei, nediferentierea in scris a unitatilor omofone
( adica pronuntate la fel), necunoasterea ori nerespectarea normelor
ortografice in vigoare. Pe de alta parte aceasta sectiune va atrage atentia si
asupra normei actuale in privinta grafiei pe langa analiza greselilor.
In capitolul patru ,,Greseli de Punctuatie(pag.59-70) sunt dezbatute aspect
precum ,,Virgula si ,,Nemarcarea exclamarii sau a intrebarii. Utilizarea
semnelor de punctuatie reprezinta un aspect important in comunicare
deoarece marcheaza, pe de o parte, pauzele din vorbire si intonatia, iar pe
de alta parte, se despart diversele unitati sintactice pe baza raporturilor pe
care le stabilesc. Virgula nu este utilizata de fiecare data pentru a marca o
pauza in vorbire, astfel ca intre subiect si predicat poate exista in vorbire o
pauza, marcata uneori prin puncte de suspensie Rudele luinu vor veni la
nunta.
In momentul in care se utilizeaza semne de punctuatie trebuie sa se tina
cont, de asemenea, de schimbarea topicii, reliefarea intentionata a unor
componente ale enuntului, rolul lor expresiv. Absenta semnelor de
punctuatie dintr-un text, ca si folosirea lor fara logica, ar putea crea dificultati
in intelegerea acestuia. Astfel virgula poate dezambiguiza sensurile unor
enunturi precum: (Avram 1987 <1980>:200): Nu plang(,)pentru ca mi-e
frica(deci nu plang) si Nu plang pentru ca mi-e frica(ci pentru ca sunt
bucuroasa-deci plang).Tot in functie de absenta ori de prezenta virgulei,
enunturile Stiu ca sunt destept si Stiu<,> ca sunt destept (Avram 1987

<1980>:197) sunt interpretate diferit: primul contine o completiva

directa(echivalenta cu Stiu ceva despre mine), iar celalalt, o
circumstantiala cauzala explicativa.In cadrul acestui capitol vor fi dezbatuite
numeroase greseli care se ivesc din nerecunoasterea sau din nerespectarea
regulilor de utilizare a virgulei, precum si a doua semne de punctuatie, foarte
necesare, care marcheaza intonatia: semnul exclamarii si semnul intrebarii.
In cadrul celui de-al cincilea capitol intitulat ,,Greseli de Morfologie(P.71137) sunt prezentate o serie de greseli care privesc atat morfologia cat si
sintaxa. Greselile de morfologie sunt vaste si se prezinta variat, in functie de
specificul claselor lexico-gramaticale(al partlor de vorbire). Unele clase
lexico-gramaticale(substantivul, adjectivul, verbul, prinumele, numeral)
prezinta flexiune in raport cu anumite categorii gramaticale(de exemplu,
substantivul flexioneaza in raport cu numarul si cazul; adjectivul, in raport cu
genul, numarul si cazul; verbul in raport cu numarul, persoana, modul si
timpul), iar alte clase (adverbul, prepozitia, conjunctia si interjectia) sunt
neflexibile, nu isi modifica forma. Nerecunoasterea informatiilor de baza de
morfologie si de sintaxa se reflecta in folosirea incorecta a unor forme
gramaticale sub diverse aspect: structura(radical, sufixe, gramaticale,
desinente), grafie, pronuntare, accord.
In prima parte a acestui capitol sunt dezbatute greselile in cadrul
substantivelor, ,,greseli in exprimarea numarului(ex: chitante, nu chitanti;
chitare, nu chitari, hoteluri, nu hotele),
,,desinente de plural gresite, ,,desinente duble de plural, ,,confundarea
pluralului cu singularul, ,,greseli in exprimarea cazurilor substantivului,
,,exprimarea sintetica(prin desnente) a genitive-dativului, ,,exprimarea
invariabila a genitiv-dativului, ,,exprimarea redundanta a genitivului,
,,confundareab prepozitiei a cu al, a, ai , ale din structura genitivului,
,,confundarea dativului cu genitivul si ,,exprimarea vocativului.
In cazul,, adjectivului se remarca greseli care privesc acordul si/sau
marcarea desinentiala a fromelor.Adjectivul are in flexiune patru forme,
marcate prin desinente diferite pentru a indica genul, numarul si cazul(acru,
acra, acri, acre).Alte adjective au insa in flexiune trei(rosu, rosie, rosii),
doua(mare, mari) sau o singura forma(gri).
Intr-un alt subcapitol este discutata problema ,, verbului. Greselile intalnite
aici sunt numeroase, acestea vor fi discutate prin impartirea in patru mari
grupuri, care au in vedere: ,,exprimarea categoriilor de mod, timp, persoana,
numar; ,, trecerea verbelor dintr-o conjugare in alta; ,,utilizarea marcii de
reflexiv; ,,comportamentul verbelor impersonale.Greselile dezbatute
privesc grafia,pronuntarea sau sintaxa verbului.Aceste greseli sunt
explicabile cel mai adesea morfologic(prin confuzii,analogii cu alte forme din

paradigma verbala),iar uneori au chiar implicatii morfologice(ex:batem vs

batem;faceti vs faceti).
Sunt dezbatute pe larg capitolele: ,,Greseli in exprimarea modului,a
timpului,a persoanei si a numarului, ,,Indicativul prezent si conjunctivul
prezent, ,,Mai mult ca perfectul, ,,Perfectul simplu, ,,Imperfectul,
,,Viitorul, ,,Conjunctivul perfect, ,,Imperativul, ,,Verbele reflexive si
,,Verbe impersonale.
Urmatorul subcapitol, ,,Adverbul,surprinde greselile care iau nastere prin
confuzia adverbului cu adjectivul sau prin incalcarea unor norme sintacticosemantice de constructie
,,Prepozitia- in aceasta sectiune sunt tratate greseli ce pot aparea in
principal din cauza sensului relational pe care aceasta parte de vorbire o
are,diferentiindu-se de substantiv,verb sau adjectiv,care au un sens
notional.Aceasta,insa nu este singura cauza,neglijarea rolului lor sintacticosemantic(diferit de la un context la altul),influenta limbii engleze,confuzia
sau hipercorectitudinea sunt posibile cauze ale producerii numeroaselor
greseli care privesc prepozitia.Sunt dezbatute probleme precum: ,,utilizarea
unei prepozitii in locul alteia, ,,absenta prepozitiei sau ,,utilizarea superflua
a prepozitiei.
In ultima parte a acestui capitol este explicate ,, conjunctia.Intervin greseli
atunci cand o conjunctie este inlocuita cu alta,prin elemente correlative si
omiterea conjunctiei.
In cel de-al saselea capitol, ,,Greseli de Sintaxa(P.138-166),sunt dezbatute
aspecte precum:,,Greseli in realizarea acordului, ,,Acordul subiectului cu
predicatul, ,,Acordul adjectivului si al numeralului cu substantivul si acordul
adverbului, ,,Acordul adjectivelor, ,,Acordul adverbelor, ,,Acordul
numeralelor, ,,Acordul lui al(a,ai,ale) din structura genitivului, ,,Greseli de
topica si ,,Anacolutul.In cadrul acestor subcapitole vor fi dezbatute cele
mai frecvente greseli de ordin sintactic,prin referire la dezacord,la topica
unor cuvinte si la anacolut.
Cartea 101 greseli gramaticale reprezinta o lucrare deosebita,care intruneste
toate conditiile necesare pentru a fi apreciata atat de specialist,cat si de
cititorii obisnuiti.Aceasta carte aduce in atentia cititorilor cele mai frecvente
greseli intalnite in limba,motivele pentru care acestea se produc si modul in
care pot fi evitate.Aceasta lucrare este de folos si poate fi usor apreciata
avand in vedere varietatea aspectelor dezbatute in ceea ce priveste
comunicarea,pornind de la erori mai putin grave,pana la unele care
evidentiaza lipsa de cultura.