9.8. PRODUSE DE OTEL PENTRU CONSTRUCTIL Otelutile de uz general pentru constructii fabricate in Romania se impart in 4 clase de calitate, conform tabeluli 9.3 Tabla 9.3 cies gant a | Proms oumeai 2 | Repreuente pn Produse init laminate jt) 5 | Metornae : cartes prne Rion compan, Acer Compertal cc ao] HO CUD : + ci 20°C [= a | te ae a eS 3 da Lacerere, da da da = da To os a OT Conform acestor clasificari, deosebirea dintre cele patru ‘lase"de calitate Const in primul rand in condifiile de tenacitate pe care trebuie sa le indeplineasca ofelurile(dintf-o anumita.clasade calitate Din acest punct de vedere pentru clasa 1 nu se impun niei,un fel de.réstricti, Pentru clasa 2 se cere respectarea valorilor minime ale cifrei de rezilienti determinate pe eprivete'th forma de ,U" de 2 mm adancime, la+ 20°C. Pentru clasele 3 si 4 se impune.reSpectarea energieivla rupere determinate la 0 °C, respectiv la ~ 20°C. in caz de necesitate beneficiarul poate cere producdtomului sa garanteze in locul energie’ la rupere la ~ 20°C, KV — energia la rupere la ~ 30 °C'sau 40 °C, Compozitia chimic’ a ofelurilor de uz gehteral pentru constructii este dati in tabelul 9.4: Taba 4 Maza] Caside | Gndurde ‘Comporifia chimica. [Py litte | demidve_[Caimmm [Mie Semin | Aiea om : is — so : on [1 5 oar 22 | B07 TV ooss | oss ; ; zi oye. —007 ow [4 z a er : a 0s 07 zane , 1 oy 007 Tas | a0 ‘+ a2 | 026... [nar ov [2 , az | 026.. Fon TP ooss [ oss 3. k 9,19 040 2055. 58 Al minim 0,020 H oss [oss 3 oa 107 : i a | a, Fee 8s [ns : ove i at 07 2 x oat | “oes Fat oss [ oss : 3 rs 038 30 — o-oo : I us D055 0058 OL 4 3 k 0,22 a 0,50 0,050 [0,050 3 3 9.950-F 0080-5 minm0.000 2 ss 0055 > 5 022 | 9s ws | hn Spe FR i wos | gs) ARE FREE] ation 5 020 ooo | oo | ean om oa [5 oLa—[—1 rE oT | oan o0ss . ort rESe observa c& la majoritatea mércilor de otel din aceasti categorie, continutul de carbon este cuprins intre 0,17 % si 0, 25 %, Ca urmare, aceste ofeluri prezint& palier de curgere in diagrama caracteristic’ si sunt sudabile in conditii normale. Procentele de mangan, siliciu si alte elemente de aliere sunt date in tabel Caracteristicile mecanice ale ofelurilor de uz general pentru constructii sunt date in tabelul 9.5 Din tabel se observa c& caracteristicile mecanice depind de clasa de calitate, gradill de dezoxidare, grosimea pieselor, etc. Sunt date caracteristici mecanice ca: limita de curgere ,R.” (.0."),rezistenta de rupere la tractiune ,R” (.0;"), alungirea relativa la rupere A," (,8."), indoirea la rece, rezilienia ,.KCU”, energia de rupere KV". Caracteristicile mecanice ale ofelurilor de uz. general pentru consttuctii/sunt date foarte sintetic in tabelul 9.6 Tabelul 9.6 oom, Sinin, ‘Conjinatal Marca ofetuli in ‘carton 00 157,..176 ‘minimum 37 026 2 137.176 314.392, 07 M 176.196 333.412 049 37 206.235 363.) 025 1 42 225...285, 412,490 03) ar 255.284 4B 339, 022 1. $2 (713) 343.353 510,608 022 1. 50 265.284 “490, 608 030 1. 60 294.314 G08 .706 040 1 70 343.353 min. 686 050) viginiwTabelul 9.5 (10) 2610 oD arse | cols” ra w 9°61 ‘ep. ora ‘139 separ wniod foreaireo} | sD ¥ 10 10Tabelul 9.7 ROK OS XxX SINS Oisi corer cy angi egole L. Dielcormer cuarpt neegale LL Otel I 5 AS AS Ole! T Otel U Ofel U economic! UE | Profitepeniry feresire metalice 7 & FO LELE rete | UP ae | 14. 8 15.25 3.8 }9102-72Dupa domeniile de utilizare in constructii, ofelurile mai pot fi = laminate din ofel pentru constructii metalice si structuri din beton cu armétura rigid; - ofeluri pentru beton armat; - ofeluri pentru beton precomprimat. Dinire ojelurile de uz general pentru constructii se objin, prin laminare la caldy-o Setie de produse folosite la realizarea constructiilor metalice sila structuri de beton cu armatura rigida (tabelul 9.7) Ofelurile pentru realizarea betonului armat si precomprimat (arméturi) sunt de“marcile OL. 44; OL 37; OL 37 M Il gi ofelul slab aliat pentru constructii, de marcile 19 M 14; confinut de siliciu si mangan mai ridicat 3 SMU15 gf'65 SM I, care au un Sortimentele si caracteristicile mecanice ale ofelurilor pentru armtufi la/betonul armat sunt prezentate in tabelul 98 “anc Tipuideote- | Protsimodde [Diameimt namin, Revs bat | ele tm ! 5 cp : crea —| ase P| SWS] ae : 7 ie Tee wT Lye | ge 25.28: 32:36: 400e 28° 5¢ #h - a0] an} ¢ ati Ng pontan | 5,335 4455 s 1B STB) : silo | Gav | 7 Minne) [seertestof) 10 [se | 7 ermine] 360 fos | 2 : ese esoac tina cat Toi aniza ss | io 2 : Bikey | dn TRIESTE] feo ton | tiga azrs [one | so | : a 5 Fo 12 te BN fem c BHI I 0 [amo | - Anmaturile cu profil periodiedift ofel tip PC aur2 nervuri longitudinale diametral opuse si nervuri licoidale la distante egale inclinate lw55° — 65° fat dé nervurile longitudinale ig, 938—Ti a-STMA; b-PCS: PC 6; d-PC 90.ee. Fig, 9.36 a + ‘Tipuri de plase sudate Arméturile se livreazi in legaturi de bare cu lungimea compusa intre 12tnsi, 16 m pentru diametrele mai mari de 12 mm, iar pentru cele mai mici de 12 mm livrarease fice gi in cbaci Ofelurile utilizate pentru betonul precomprimat sunt ojeluri de inalté*Tezistenta care pot fi clasificate dupa tehnotogia de fabricatie in umatoarele tipuri - sirma de ofel patentata, trasa la rece, cu sau fara tratamente tefmnice finale; ~ produse din sarma de ofel tras la rece pateftata, cuny/Sint Tmpletiturile din doua sau trei fire, sarma amprentata si toroane; ~ sirma din bare din ofel de inalta tezistenta slab aliate, laminate la cald, netede sau cu profil periodic, cecruisate sau nu, cu sau fara tratament termic final (ed ci Reso ie Fig 9.3 a~ sirmi amprentati SBPA; b —toron; ¢~ fascicule cireulare din sérma. ‘Tipuri de armaturi pretensionaMetalele produse si utilizate in tara noastra pentru armaturi folosite la betoane pre si postcomprimate sunt date in tabelul 9.9: Tabelul 9.9 = Diametrl nominal, Rezistenja de rupere (corespunzivoare diametrlui nominal, (eum {aN sory | BIS ATAS, TIS, 05, 195, 190, 180,173 fsirma ncteas «a 170: 165: 160 SPT 2 ToS; 190, 180; 170 5 SEP 7 TSS: 175: 170. 165A [Sts amprental SBP Gr 170165 155150150 TBP co 1966 cane 676 rome 025m Ir TBP 9 osn ane 9s 122 180; 170 7.4 mim) cu poll periodio ip PC 90 Toe T0A10 oo 9.9, METALE SI ALIAJE NEFEROASE, Aluminiul. in natura aluminiul se giseste numai sub forméde combinayii. Dupa oxigen (47 %) si siliciu I este elementul care se giseste in cantitatea cea mai silane (8 %) in scoarta piméntului (28 %), alumini Minereul de aluminiul este bauxita, Al,OsnH20. Aluminiul cristalizeaza in sistemul cubic cu fe{@ centrate cu diniénsiunea laturii d= 4,04 A; punet de topire la 658 °C; p= 2,7 gfem*, E = 600 10°...650°W0" daN/em’ Caracteristicile mecanice ale aluminiulut,sunt variabile, fungtie de tratamentele termice la care a fost supus metalul: Tabetut 9.10 Tiare > y nants, {HB ENénaw | 0. (Ninnh_| Sip N/m] fTurnat 200, 0 z lEcruisat 400, 170) 130 lRocopt 300 30 70. 30 Pentru objinerea alumniniului, bauxita este Spust in prima fazK la prelueriri, objinandu-se alumina (ALO), apoi prin electrolizase obtine aluminit La | tona de aluminiu.sunt necesare Stone de bauxita. Aluminiul pur are caracteristici mecanice reduse je cu Mg, Si, Cu, Mn, Zn. si mu poate fi folosit if Gonstructii metéli€e, De aceea s-au creat Cele mai filulte aliaje sunt cele cii Mg (metal usor, avand densitatea p = 1,75 g/cm’), care mareste foarte mult duritatea girétistenta la niperéla aluminiului, fr a-i anula complet deformatia plastica. in tabelul 9.11 sunt date aljajéle aluminiu-magiieziu si caracteristicile lor mecanice ‘Tabelul 9.11 PTiput aaj] Mig Pa) FAluminin 0 [Duraluminin <1 ‘Magnotin 10.30 Electon > 90) a= alungirea la rupereDin aliajele de aluminiu se produc table, plici, profile de diferite forme care se folosesc in constructii si confectii metalice, tamplirie metalic’, ete. Cuprul. Este un metal rosiatic, cu urmatoarele caracteristici: p = 8,9 g/cm’, punct de topire 1083 °C; bun conducator de electricitate, ductil si maleabil, cu urmitoarele caracteristici Tabelul 9.12 Tip 5 als metatutai | HB: [N/mm] | o;,[Nimm"] } 6, (N/mm?) [Farrar 350 200 20 Ecruisat 1100 450 2 [Recopt - 250 45 4, = alungirea la rupere Cuprul se obfine prin rafinare electrolitic& sau termic&, se intrebuiingeaza in aliere ctralté metale. Principalele aliaje sunt alamele, care sunt aliaje de laminare le cUprului cu zineul $i bronzurile (cuprul cu staniul sau aluminiul) Zincul si plumbul Zincul este un metal sfirdmicios la temperaturd normali, devenind fitaleabil la peste 100 °C, casant la 200°C, se topeste la 419 °C; p=7,13 glom’ intrebuingari: metal de protectie contra coroziunii.element de-aligre, oxidul de zine (ZnO) si sulfura de zinc (ZnS) se folosesc cu pigmenti albi in industria lacurilor si yopselelor Plumbul este un metal foarte moale, cu HB 74 daN/mm?, dar si foarte greu, cu p = 11,34 g/cm’. El se topeste la 327 °C. Se foloseste simplu sau in aliaje peniftl protegtii inindustria chimica, protectie impotriva igrasiei si a radiatiilor cu raze 7” si .X” Miniul de plumb (Pbs0,)/s@foloseste ca_pigment pentru vopselele sau straturi protectoare pentru vopsitorii la constructii si piese metalice