Tema 1. Functiile motorii ale maduvei spinarii; reflexele medulare.

Controlul functiilor motorii

realizat de cortex si trunchiul cerebral.
1.1. Organizarea motorie a maduvei spinarii.
Subst. cenusie medulara reprezinta aria integrative pt reflexele medulare. Semnalele senzoriale patrund in maduva prin
radacinile post. Dupa ce patrund in maduva, fiecare semnal senzorial circula spre 2 destinatii:
a)o ramura a nervului senzitiv se termina aproape imediat in subst.cenusie si declanseaza reflexe medulare locale
segmentare si alte efecte locale.
b)alta ramura transmite impulsuri la nivelurile sup ale sistem.nervos-la niveluri sup ale maduvei, la tr.cerebral sau la
cortexul cerebral.
Fiecare segment al maduvei spinarii contine multi neuroni la nivelul subst.cenusii:
1)neuroni senzoriali de releu;
2)neuroni motori anteriori-se gasesc in fiecare segment al coarnelor ant ale subst.cenusii, ei dau nastere unor fibre nervoase
ce parasesc maduva prin radacinile ant si inerveaza direct fibrele musculare scheletice. 2 tipuri:
a)neuroni motori -dau nastere unor fibre motorii mari de tip A , se ramifica larg dupa ce patrund in muschi si inerveaza
fibrele musculare scheletice mari. Stimularea unei singure fibre nervoase excita intre 3 si citeva sute de fibre musculare
scheletice-reunite colectiv sub denumirea de unitate motorie.
b)neuroni motori -transmit impulsuri prin fibre motorii de tip A ce se distribuie fibrelor musculare scheletice mici numite
fibre intrafusale-ele alcatuiesc regiunea mijlocie a fusului muscular ce controleaza tonusul muscular de baza.
3)interneuronii-sint prezenti in toare regiunile subst.cenusii, sint celule mici cu excitabilitate inalta, au activitate spontanta si
sint capabile sa descarce cu frecventa de pina la 1500ori/sec. Au multe conexiuni intre ele, si multe fac sinapsa direct cu
neuronii motori ant. Interconexiunile dintre interneuroni si motoneuronii ant sint responsabile pt functiile integrative ale MS.
Toate tipurile de circuite neuronale se gasesc la nivelul interneuronilor din MS, inclusive circuite de tip divergent,
convergent, cu descarcari repetitive.
4)celulele inhibitorii Renshaw-se gasesc in coarnele ant a MS in asociere cu motoneuronii. Aproape imediat dupa ce axonul
motoneuronului ant paraseste corpul celular neuronal, ramuri axonale colaterale se ramifica spre celulele Renshaw adiacente.
Sint celule inhibitorii ce transmit impulsuri inhibitorii spre motoneuronii inconjuratori. Stimularea fiecarui motoneuron inhiba
neuronii motori adiacenti, efect-inhibitie laterala.
Fibrele propriospinale-fibre cu traiect ascendant si descendent prin MS. Ele asigura cai de conducere pt reflexele
mutisegmentare, inclusive reflexele ce coordoneaza miscarile simultane ale membrelor ant si post.
1.2. Receptorii senzoriali musculari(fusurile musculare si organelle tendinoase Golgi) si rolurile acestora in controlul
muscular. Functia de receptor a fusului muscular. Reflexul de intindere musculara. Rolul fusului muscular in controlul
voluntar al activitatii motorii. Aplicatii clinice ale reflexului de intindere. Reflexul tendinos Golgi. Functionarea
fusurilor musculare si a organelor tendinoase Golgi in asociere cu controlul motor de la nivelurile superioare ale
creierului.
Receptorii senzoriali musculari(fusurile musculare si organelle tendinoase Golgi) si rolurile acestora in controlul
muscular.
Controlul functiei musculare necesita nu numai stimularea muschilor realizata de motoneuronii anteriori din MS, ci si
transmiterea informatiei senzoriale prin mechanism de feedback continuu de la fiecare muschi la maduva, aceste informatii
indica statusul functional momentan al fiecarui muschi. Pt a furniza aceste informatii, muschii si tendoanele contin receptori
senzoriali:
1)fusuri musculare-localizate la nivelul corpului muscular si care transmite SNC informatii despre lungimea muschiului sau
rata de modificare a lungimii sale.
2)organe tendinoase Golgi-localizate in tendoanele musculare si care transmit informatii despre tensiunea din tendon sau
despre rata de modificare a acesteia.
Functia de receptor a fusului muscular.
Fusul muscular e organizat in jurul a 3-12 fibre musculare intrafusale foarte mici, efilate la capete si atasate de glicocalixul
fibrelor musculare scheletice mari extrafusale adiacente. Regiunea centrala a fibrei intrafusale contine un nr redus de
filamente de actina si miozina, de aceea regiunea centrala nu se contracta simultan cu capetele, dar functioneaza ca receptor
senzorial. Contractia capetelor fibrelor intrafusale e stimulate de fibre nervoase motorii mici de tip gamma cu originea in
motoneuronii mici de tip gamma din coarnele ant a MS. Aceste fibre motorii gamma sint numite si fibre eferente gamma.
Receptorii de la nivelul fusurilor musculare pot fi stimulati in 2 moduri:
a)alungirea intregului muschi intinde zona mijlocie a fusului si astfel stimuleaza receptorul;
b)chiar daca lungimea muschiului nu se modifica, contractia capetelor fibrelor musculare intrafusale determina intinderea
zonei mijlocii a fusului si stimuleaza receptorul.
In regiunea centrala receptoare a fusului muscular exista 2 tipuri de terminatii senzoriale:
1.Terminatii senzoriale primare-e dispusa circular in jurul regiunii centrale a fiecarei fibre intrafusale, este de tip Ia si
transmite impulsuri senzoriale catre MS cu viteze de 70-120m/sec.
2.Terminatii senzoriale secundare-sint dispuse circular in jurul fibrelor intrafusale si se ramifica, sint fibre de tip II.
Fibrele musculare intrafusale se impart in 2 categorii:
1)Fibre musculare cu sac nuclear-mai multi nuclei sint agregati in formatiuni sacciforme dispuse in zona centrala a regiunii
receptoare.
2)Fibre musculare cu lant nuclear-nucelii sint aliniati sub forma unui lant dispus la nivelul regiunii receptoare.
Reflexul de intindere musculara- intinderea brusca a unui muschi stimuleaza fusurile, ceea ce determina contractia reflexa
a fibrelor musculare scheletice mari ale muschiului alungit si ale muschilor sinergici adiacenti.

1.Reflexul de intindere dinamic-e declansat de impulsuri dinamice puternice transmise de la terminatiile senzoriale primare
ale fusurilor musculare, generate de intinderea sau relaxarea rapida a acestora. Intinderea sau relaxarea brusca a unui muschi
declanseaza un impuls puternic transmis la nivelul MS, acesta produce o contractie reflexa instantanee intense a aceluiasi
muschi in care a fost generat impulsul initial. Reflexul are rolul de a se opune variatiilor bruste ale lungimii musculare.
2. Reflexul de intindere static-e declansat de semnale statice continue transmise de la nivelul receptorilor atit prin terminatii
primare cit si secundare. Rolul este de a mentine constant gradul contractiei musculare, cu exceptia situatiilor in care sistemul
nervos transmite o alta comanda.
Reflexul de intindere are o functie importanta-are capacitatea de a impedica oscilatiile sau miscarile sacadate ale corpului.
Transmiterea semnalelor de la MS la muschi se realizeaza intro maniera neregulata, in care intensitatea stimulului creste, apoi
scade. Un astfel de semnal induce contractii musculare spastice atunci cind fusul muscular nu functioneaza satisfacator. Astfel
mecanismul de atenuare regleaza contractile musculare, chiar daca semnalele aferente primare ale sistemului motor muscular
sint sacadate.
Rolul fusului muscular in controlul voluntar al activitatii motorii.
O mare parte din fibrele motorii ce asigura inervatia muschilor sint fibre eferente de tip A . Semnalele transmise de la
cortexul motor sau de la alta regiune a creierului spre motoneuronii alfa determina stimularea simultana a motoneuronilor
gamma, efectul numit-coactivarea neuronilor motori alfa si gamma. Atit fibrele musculare scheletice extrafusale cit si fibrele
musculare intrafusale se contracta simultan. Aceasta contractie are effect dublu:
a)impiedica modificarea lungimii regiunii receptor a fusului muscular in timpul contractiei intregului muschi. Astfel,
coactivarea impiedica reflexul de fus muscular sa se opuna contractiei musculare.
b)mentine la niveluri adecvate functia de atenuare a fusului muscular, indifferent de variatia lungimii musculare. Sistemul
eferent gamma e stimulat de semnale provenite din regiunea facilitatoare bulbo-reticulata a trunchiului cerebral si secundar de
impulsuri transmise spre regiunea bulbo-reticulata de cerebel, ganglionii bazali si cortexul cerebral.
Aplicatii clinice ale reflexului de intindere.
Examenul clinic al pacientului include verificarea integritatii reflexelor de intindere. Scopul e determinarea gradului
excitatiei de fond sau a tonusului muscular asigurat de impulsurile transmise prin caile corticospinale.
Reflexul rotulian-e declansat prin simpla percutie a tendonului rotulian cu un ciocanel pt reflexe, percutia determina
intinderea instantanee a muschiului cvadriceps femural si activeaza un reflex de intindere dinamic ce determina miscarea
brusca a gambei spre anterior.
Reflexe similare pot fi declansate la nivelul oricarui alt muschi al corpului prin percutia tendonului sau chiar a corpului
muscular. Reflexele musculare sint utilizate pt a evalua gradul de facilitare al centrilor medulari. Atunci cind numeroase
impulsuri cu rol facilitator sint transmise din reg.sup ale SNC spre MS, reflexele musculare sint exagerate. Aceste reflexe sint
utilizate pt determinarea prezentei sau absentei spasticitatii musculare produsa de leziuni ale regiunilor motorii cerebrale sau
de boli ce stimuleaza aria facilitatoare bulbo-reticulata din tr.cerebral.
Clonusul-oscilatia reflexelor musculare-daca o persoana sta pe virfurile picioarelor isi lasa brusc greutatea pe toata suprafata
plantei, se produce intinderea muschilor gastrocnemieni, urmata de transmiterea impulsurilor pt reflexul de intindere de la
fusurile musculare la MS. Aceste impulsuri excita reflex muschiul intins, ceea ce determina ridicarea corpului. Dupa citeva
sec, contractia reflexa a muschiului se epuizeaza iar corpul cade din nou, intinzind fusurile musculare pt a 2-a oara. Din nou,
un reflex de intindere dinamic produce ridicarea corpului, insa acesta dispare dupa 1sec, iar corpul cade inca o data si ciclul e
reluat. Reflexul de intindere a mm.gastrocnemian continua sa oscileze, dese ori pt perioade lungi de timp, fenomen numit
clonus.
Reflexul tendinos Golgi.
Organul tendinos Golgi e un receptor senzorial invelit intro capsula fibroasa ce contine un nr mare de fibre tendinoase ale
mm.scheletici. 10-15 fibre musculare sint conectate cu fiecare organ tendinos Golgi, iar organul tendinos e stimulat cind acest
fascicul de fibre musculare e tensionat prin contractia sau intinderea muschiului. Organul tendinos detecteaza tensiunea
musculara de la nivelul muschiului. Organul tendinos are atit un raspuns dimanic cit si un rs static. El reactioneaza intens cind
tensiunea musculara creste brusc, insa efectul se reduce dupa o fractiune de secunda la un nivel mai scazut de descarcare
constanta, nivel direct proportional cu teniunea musculara. Organul tendinos ofera sistemului nervos informatii instantanee
despre gradul de tensiune din fiecare mic segment al fiecarui muschi.
Impulsurile de la OT sint transmise prin fibre de tip Ib, cu conducere rapida-transmit impulsuri ce ajung atit in ariile locale
din MS sit si la cerebel prin cai nervoase lungi si la cortexul cerebral. Impulsurile locale din MS excita un singur interneuron
inhibitor care inhiba neuronal motor anterior.
Stimularea OT ale unui tendon muscular prin cresterea tensiunii in muschi, initiaza transmiterea impulsurilor spre MS pt a
genera un reflex in muschi. Reflexul e inhibitor si asigura un mecanism de feedback negative ce impedica cresterea excesiva a
tensiunii musculare. Atunci cind tensiunea din muschi si din tendon devine foarte mare, efectul inhibitor poate fi atit de
puternic incit induce o reactie brusca in MS ce determina relaxarea instantanee a intregului muschi-efect numit reactie de
alungire si reprezinta un mecanism de protectie pt impiedicarea ruperii musculare.
Alta functia a OT e egalizarea fortelor de contractie ale fibrelor musculare separate.
Functionarea fusurilor musculare si a organelor tendinoase Golgi in asociere cu controlul motor de la nivelurile
superioare ale creierului.
Aceste organe senzoriale transmit informatii centrilor superiori ai controlului motor despre modificarile instantanee ce se
produc in muschi. Tracturile spinocerebeloase dorsale transporta informatii instantanee atit de la fusurile musculare cit si de la
organele tendinoase Golgi direct spre cerebel, cu o viteza de 120m/sec. Cai suplimentare transmit informatii similare spre
regiunile reticulate ale tr.cerebral si intro mica masura spre regiunile motorii ale cortexului cerebral.

1.3. Reflexul de flexie si reflexele de retragere. Reflexul extensor incrucisat. Inhibitia reciproca si inervatia reciproca.
Reflexele de postura si locomotive. Reflexul de grataj. Reflexele medulare care produc spasmle musculare. Reflexe
medulare autonome. Sectionarea maduvei spinarii si socul spinal.
Reflexul de flexie si reflexele de retragere.
In forma sa clinica ,reflexul de flexor este initiat de cel mai multe ori prin stimularea receptorilor pentru durere, de
exemplu,prin intepatura ,caldura sau alti stimuli durerosi ,motiv pentru care este numit reflex nociceptiv sau mai simplu reflex
la durere .Dar si stimularea receptorilor tactili poate declansa un reflex flexor ,mai slab si de mai mica durata.Daca o alta parte
a corpului ,cu exceptia membrelor ,este stimulata dureros ,aceasta intr-o maniera similara ,se va indeparta de stimul ,desi
reflexul poate sa nu se limiteze intotdeauna la muschii flexori ,chiar daca la baza reflexul este de acelasi tip .pe acest
considerent ,indiferent de modul diferit de manifestare si de tipul de muschi implicati ,toate reflexele de indepartare a unei
portiuni a corpului de un stimul dureros au fost denumite generic reflexe de aparare.
Mecanismul nervos al reflexului de flexie .In declansarea reflexului de flexie ,impulsurile nu sint transmise direct
motoneuronilor anteriori ,ci de la fibrele senzitive ,ajung mai intii in reteaua de interneuroni si abia de aici la neuronii
motori .Cel mai scurt circuit posibil este un arc reflex format din 3-4 neuroni .In realitate ,semnalul care declanseaza acest tip
de reflex trece prin mult mai multi neuroni si implica participarea urmatoarelor circuite de baza :(1)circuite divergente ,care
asigura raspindirea semnalalului la toti muschi necesari pentru retragerea segmentului corporal stimulat ;(2)circuite inhibitorii
pentru muschii antagonisti ,denumite circuite de inhibitie reciproca si (3)circuite care produc postdescarcarea repetitiva ,chiar
daca aplicarea stimulului dureros a incetat .Reflexul de flexie apare laciteva milisecunde dupa inceperea stimularii receptorilor
durerosi .Durata postdescarcarii depinde de intensitatea stimulului care a declansat reflexul ;un stimul tactil slab aproape ca
nu produce postdescarcarea ,in vreme ce un stimul dureros ft puternic determina o postdescarcare care dureaza o secunda sau
mai mult .
Reflexul extensor incrucisat.
Laaproximativ 0,2 -0,5 secunde de la declansarea reflexului de flexie intr-un membru ,se observa ca membrul colateral
incepe o miscare deextensie.Acest fenomen se numeste reflex de extensie incrucisata .
Mecanismul nervos al reflexului de extensie incrucisata .Circuitul neuronal responsabil de declansarea reflexului de extensie
incrucisata,arata ca impulsurile conduse de fibrele senzitive traverseaza maduva pina in partea opusa,pentru a produce reactie
exact inverse celor care declanseaza reflexul de flexie.De vreme ce reflexul de extensie incrucisata nu apare decit la 200500ms de la aplicarea stimului dureros initial,este cert ca sunt implicati mai multi interneuroni in circuituldintre neuronul
senzitiv la care a ajuns informatia despre stimulul dureros si motoneuronul contralateral responsabil de extensia
incrucisata.Dupa incetarea aplicarii stimului dureros reflexul de extensie incrucisata manifesta o si mai lunga perioada de
postdescarcare decit reflexul de flexie.
Inhibitia reciproca si inervatia reciproca. Reflexele de postura si locomotive.
Stimularea unui grup de muschi este asociat deobicei cu inhibarea altuia.De exemplu,cind un muschi este stimulat prin
reflexul de intindere,antagonistul lui este simultan inhibat.Acesta este fenomenul de inhibitia reciproca,iar circuitul neuronal
care provoaca este denumit inervatia reciproca.
REFLEXE POSTURALE SI LOCOMOTORII
Reactia pozitiva de sustinere.Presiunea exercitata asupra plantei unui animal decerebrat determina extensia membrului
respectiv,pentru a se opune acestei presiuni.Acest reflex poate fi uneori atit de puternic,incit un animal a carui maduva a fost
sectionata cu citeva luni inainte,poate fi pus pe picioare,iar presiunea exercitata asupra plantelor este suficienta pentru a
determina contractia muschilor posturali,astfel incit membrele sa sustina greutatea corpului.Acest reflex este denumit reactie
pozitiva de sustinere
Reflexul de pasire ritmica.Membrele unui animal spinal manifesta frecvent miscari reflexe de pasirea ritmica.
Reflexe medulare care provoaca spasm muscular.
La om se observa frecvent instalarea spasmelor musculare.Un exemplu de spasm muscular local produs prin reflex medular
este spasmul muschilor abdominali ca urmare a iritarii peritoneului parietal in cadrul unui proces infectios.Diminuarea durerii
provocate de peritonita permite relaxarea muschilor spastici.
Crampele musculare.Un alt tip de spasm local este crampa muscular tipica.Orice agent iritant local sau orice anomalie
metabolica-ca de exemplu frigul excesiv,lipsa fluxului sangvin muscular,suprasolicitarea muschiului poate fi la originea
stimulilor durerosi sau altor tipuri de impulsuri senzoriale care,transmise de la muschi la maduva ,determina contractia
muscular reflexa.Contractia provoaca amplificarea stimularii acelorasi receptori care au derterminato,si ca urmare maduva
spinarii,informata prin fibre senzitive,comanda o noua crestere a intensitatii contractie musculare.
Reflexul de gratajReflexul de grataj este iniiat de senzaia de prurit sau de gdilat. Acesta implic dou funcii; 1) un sim
al poziiei care permite localizarea de ctre membrul inferior a punctului exact al iritaiei pe suprafaa corpului i 2) o micare
dus-ntors de grataj.
Reflexele medulare care produc spasme musculare
Spasmul muscular local poate fi observat cu uurin. Cel mai frecvent, cauza spasmului local este reprezentat de durerea
localizat. Spasmul muscular poate fi determinat de o fractur osoas, peritonit, crampele musculare, etc.
Reflexele medulare autonomeLa nivelul mduvei spinrii sunt integrate numeroase tipuri de reflexe autonome segmentare.
Acestea cuprind: 1) modificri ale tonusului vascular determinate de variaiile temperaturii cutanate locale; 2) sudoraiacare se
produce prin aplicarea de cldur local pe suprafaa corpului; 3) reflexele gastro-intestinale care controleaz unele funcii
motorii ale intestinului; 4) reflexe peritoneo-intestinale care inhib motilitatea gastrointestinal ca rspuns la iritaia
peritoneal; i 5) reflexe de evacuare pentru golirea vezicii urinare sau a colonului. Toate reflexele sefmentare pot fi uneori
activate simultan sub forma aa-numitului reflex n mas.
SECTIONAREA TRANSVERSALA COMPLETA A MADUVII SI SOCUL SPINAL.

Cind maduva spinarii este brusc sectionata transversal la nivel cervical,aproape toate functiile sale,inclusiv cea reflexa sint
imediat abolite in intregime,reactia denumita-soc spinal.Instalarea sa se datoreaza faptului ca activitatea normala a neuronilor
medulari depinde in mare masura de impulsurile facilitatorii primite continuu de la centri nervosi superiori.Unele din
manifestarile specifice ale socului spinal sint : (1)scaderea brusc a tensiunii arteriale-40mmhg-ilustrind astfel faptul ca
activitatea sistemului nervos simpatic la nivelul cordului si vaselor mari este blocata complet.(2)Toata activitatea reflexa a
muschilor striati este blocata complet in stadiile initiale ale socului spinal.(3)reflexele sacrate,de control al mictiunii si
defecatii sint complet suprimate la om in primele saptamini de la sectionarea medulara,dar in timp revin la normal.
1.4. Cortexul motor primar. Aria premotorie. Aria motorie suplimentara. Cai de transmitere de la cortexul motor la
muschi. Cai nervoase aferente ale cortexului motor. Sistemul extrapiramidal.
Cortexul motor i tractul corticospinal.
Cortexul motor este localizat anterior de anul central n treimea posterioar a lobilor frontali. Posteriori de an ul central se
af cortexul senzitiv somatic acesta transmite cortexului motor un mare numr de inpulsuri, implicate n controlul activit ilor
motorii.
Cortexul motor la rndul u este alctuit din trei arii: 1. Cortexul motor primar;2 aria premotorie, 3 aria motorie
secundar(suplimentar).
Cortexul motor primar (aria motorie principal). Ocup prima circumvoluiune a lobului frontal, anterior a anului central.
Aria delimitat lateral de fisura sylvian i se ntinde n sus ctre partea superioar a emisferilor cerebrale apoi se reflectpeste
marginea fisurii interemisferice. Reprezentarea topografic la nivelul cortexului motor primar a diferitelor traectorii musculare
ncepnd cu musculatura facial i bucal n apropierea fisurii sylviene; musculatura membrului superior i a mnii n centrul
cortexului motor primar ; trunchiul ctre partea superioar a emisferilor cerebrale; musculatura membrului superior si a
piciorului, pe faa intermisferic. Se observ mai mult de jumtate din cortexul motor primar este implicat n controlul
musculaturii mnii i a vorbirii.
Aria premotorie: anterior de cortexul motor primar are o lime de 1-3cm, este delimitat inferior de fisura sylvian i se
reflect superior peste marginea fisurii sagitale unde vine n contact cu aria motorie secundar. Organizarea topografic a
cortexului premotor este aproape identic cu cea a cortexului motor primar, cu musculatura fe ei reprezentat n regiunea
lateral urmnd apoi, n sens ascindent, membrul superior, trunchiul i membrul inferior.
Majoritatea inpulsurilor generale n aria premotorie determin modelele de mi care care inplic grupele musculare ce
presteaz activiti puse n slujba unui anumit scop. Spre exemplu pozi ionarea umerilor i a bra elor astfel nct mineles fie
orientate adecvat pentru a putea desfsura anumite activit i specifice. Trimite inpulsuri fie direct ctre cortexul motor primar
pentru a stimula n final multiple grupe musculare sau mai fregvent ctre ganglionii baziali i apoi prin talamus napoi la
cortexul motor primar.
Aria motorie suplimentar (secundar) prezint nc un tip de organizare topografic n scopul controlrii func iei motorii.
Superior i anterior de aria premotorie n adncimea fisurii longitudinale 1 cm peste marginea acesteia n zona superioar a
emisferilor cerebrale.
Pentru a determina contracia muscular, este nacesar ca aria motorie secundar s fie stimulat mul mai intens dect
celelalte arii motorii. Contraciile musculare declan ate de aria motorie secundar sunt cel mai fregvent bilaterale. Determin
miscri de apucare unilaterale dar cel mai fregvent bilaterale simultane. Func ioneaz probabil n asocirea cu aria premotorie
pentru a comanda micri de atitudine micri de fixare a diferitelor segmente ale corpului, mi care de pozi ionare a corpului
i a ochilor; controlul mai fin al micrii mnelor i picioarelor realizat de cortexul premotor i primar.
Aria broaca i vorbirea. Aria premotorie localizat imediat anterior n cortexul motor primar i imeiat deasupra fisurii
sylviene are meniunea ,,formarea cuvintelor i este denumit aria lui Broca.Lezarea ei individual devine incapabil de a mai
rosti cuvinte ntregi poate rosti doar cuvinte simple.
Aria rotaiei capului; mai sus de aria Broca este n strns legturcu cea care controleaz miscarea globului oculari
Aria care controleaz micrile fine ale mnii (aria ndemnrii) anterior de cortexul motor primar n care se proiecteaz
musculatura degetelor i mnelor exist o arie a ndemnrii mi carile mnii devin necoordonate apariia motorie.
Cai de transmitere de la cortexul motor la muschi.
Inpulsurile motorii sunt transmise direct la cortex spre mduva spinrii prin tractul carticospinal, i indirect, ci accesorii
care cuprind ganglionii bazali cerebelul i nuclei din trunchiul cerebral
Tractul corticospinal(piramidal):
Cea mai inportant cale efectuat cu originea n cortexul motor este tractul corticospinal denumit i tractul piramidal.Tractul
corticospinalare originea, n proporie de 30% n cortexul motor primar .30% n aria promotorie i motorie secundar i 40%
n ariile senzitive somatice localizate posterior din an ul central . prsind cortexul tractului corticospinalstrbate trunchiul
trunchiul cerebral i formeaz piramide bulbulare, fibrele piramidale trec n partea opus i coboar prin mduv sub forma
trunchiului cortico-spinale laterale se termin n cea mai mare parte pe interneuronii din regiunele intermediare ale substan ei
cenuii medulare. Fibre ale trunchiului piramidal sunt reprezentate de axonigro i mieliniza i cu diametrul mediu de 16
microni, au originea n celulele peramidale gigante denumite i celuleBetz existente doar n cortexul motor primar. Aceste
fibre conduc inpulsurile nervoasecu o viteza de cca. 70 m/s.
Ci nervoase aferente cortexului motor:
Cele mai inportante ci aferente spre cortexul motor sunt urmtoarele:
1.Fibre subcorticale de la regiuni adiacente ale cortexului;
2.Fibre subcorticale care strbat corpul calos- provenite de la emisfera contralateral;
3.Fibre somatice senzitive provenite direct de la cortexul talamic ventrobazal;
4.Tracturi cu originea n nucleii talamici ventrolateral i ventromedial care la rndul lor primesc fibrele provenite din cerebel
i ganglionii bazali.

5.Fibrele de la nucleii talamici intralaminar. Aceste fibre controleaz globul excitabilit ii cortexului motor n aces mod n
care controleaz i nivelul global.
Sistemul extrapiramidal. Denumirea de sistemul motor extrapiaramidaleste folosit se refer la toate structurile nervoase
care contribuie la reglarea activitii motrice i nu snt incluse n sistemul direct corticospinal(piramidal). El cuprindecile
nervoase care au releu in ganglionii bazali si nucleii rosii. Acest sistem e destul de cuprinzator.
Activitatea cortexului motor de stilumare a maduvei
Neuronii din cortexul somatic senzitiv sunt aranjati in coloane verticale cu diametru de fractiune de milimetru ,in fiecare
coloana sunt mii de neurinoi,fiacre coloane funct ca un sistem integrativ de procesare,folosind info prim din difertite cai
aferente pt a determ modalit adecvata de raspuns, la fel poate funct ca un sistem de amplificare pt a stimula un nr mare de
fibre piramidale directionare spre un singur mm sau grupe de mm sinergici
Efectele lezarii cortexului motor sau a caii corticospinale-ischemia cerebrala
Cortexul motor sau tr corticospinal este frecvent lezat, in special in cadrul situatiei patologice-ischemie cerebrala. E determ
de ruperea unui vas sang si instalarea unei hemoragii cerebrale , fie de tromboza uneia din arterele principale care iriga
creierul sau o diminuare a fluxului sang sau a irigatiei tr corticospinal. Segmentul cel mai afectat este locul de trecere a
acestuia printre nucleii caudat si putamen. Daca distrugem cortexul motor(aria piramidala)- se pierde controlul voluntar asupra
miscarilor fine ale extremitatilor distale ale membrelor(miina, degete).aria piramidala e esentiala pt initierea voluntara a misc
care necesita control fin in special a miinii si degetelor.
1.5. Rolul trunchiului cerebral in controlul functiilor motorii. Sustinerea antigravitationala a corpului-rolurile
nucleilor reticulari si ale nucleilor vestibulari.
Trunchiul cerebral este alcatuit din punte,bulb si mezencefal.
1.Poate fi considerat ca o continuare a maduvei spinarii in cutia craniana,pt ca contine nuclei motori si senzitivi care
controleaa activitatea fetei si a capului.
2.Poate fi considerat ca o entitate superioara distincta,pt ca desfasoara multe functii speciale de control ca:
a)Controlul respiratiei
b)Contr sist cardiovascular
c)Contr functiei gastrointestinale
d)Contr majoritatii miscarilor stereotipe ale corpului
e)Contr echilibrului
f)Contr miscarilo globilor oculari
Trunchiul cerebral este controlat de centrii nervosi superiori care ii transmit o serie de semnale de comanda. Nuclei
responsabili de controlul miscarilor corpului si mentinerii echilibrului sunt vestibulari si reticulari ai trunchiului
cerebral,acestia primesc impulsuri reglatorii necesare mentinerii ecilibrului de la aparatul vestibular.
Sustinerea corpului impotriva gravitatiei-roluo nucleilor vestibulari si reticulari
Antagonismul excitatie-inhibitie intre nucleii reticulari bulbari si pontini
Nucleii reticulari:
1.Nuclei reticulari pontini (stimulatori)-localizati in punte cu extindere in mezencefal,situati lateral in trunchiul cerebral.
Impulsurile excitatorii strabat maduva in sens descendent prin tractul reticulospinal pontin (medial). Fibrele tractului se
termina la nivelul motoneuronilor anteriori ai caror axoni inerveaza muschii ce asigura sustinerea corpului impotriva fortei
gravitationale (m.paravertebrali,m.extensori ai membrelor ).
2.Nuclei reticulari bulbari (inhibitori)-localizati ventro-medial in bulb,linga linia mediana. Transmit impulsurile inhibitorii
catre motoneuronii anteriori antigravitationali prin tractul reticulospinal bulbar (lateral). Acesti nuclei primesc colaterale
aferente de la 1. tractul coricospinal; 2. tractul rubrospinal; 3. alte cai motorii. Acestea activeaza sistemul inhibitor atfel ca sa
contrabalanseze semnalele excitatorii emuse de sistemul reticular pontin,atfel incit se poate desfasura sialte activitati
motorii,care altfel nu s-ar putea desfasura pt ca musculatura antigravitationala s-ar opune miscarilor respective.
Rolul nucleilor vestibulari in stimularea musculaturii antigravitationale
Rolul specific a nucleilor vestibulari este de a controla selectiv semnalele trimise catre diferiti muschi antigravitationali in
vederea pastrarii echilibrului in concordanta cu impulsurile primite de la aparatul vestibular.
Nucleii vestibulari laterali sunt stimulatori ai musculaturii antigravitationale-transmit semnale prin tracturile laterale si
mediale,localizate in cordoanele medulare anterioare.In absenta nucleilor vestibulari capacitatea stimulatorie a sistemului
reticular pontin este foarte scazuta.
1.6. Senzatiile vestibulare si mentinerea echilibrului. Aparatul vestibular. Rolul utriculei
si saculei in mentinerea echilibrului static. Ductile semicirculare detecteaza rotatia
capului. Mecanisme vestibulare pt stabilizarea fixarii privirii. Alti factori care
influenteaza echilibrul.
Aparatul vestibular.
Aparatul vestibular este organul care detecteaza senzatiile legate de echilibru,este alcatuit din system de canalicule si
compartimenete localizate in stinca temporalului, denumite lab osos. In interiorul acestuia exista canalicule si compartimente
membranoase- lab membranos-componenta functionala a ap vestibular. Lab membranos este alcatiut din cohlee, 3 canale
semicirculare si 2 comparti inete sacula si utricula- implicate in mecanismul de mentinere a echilibrului.
Maculele organe sensitive ale utriculei si saculei cu rol in detectarea orientarii capului fata de forta gravitationala. Pe fata
interna a fiecarei utricule si sacule exist amici zone senzititve denumite macule acoperita cu o pelicula gelantinoasa in care
sunt incluse o multime de cristale minuscule d carbonat de calciu denumite statoconii sau otolite.

Sensibilitatea directionata a cel ciliate- kinocilul. Fiecare celulaciliata are in medie 50-70 cili mici-sterocili si unul mai lung
kinocil localizat totdeauna la o margine. Un nr mare de ioni de Na trec din fluidele pericelulare in celula si determina
depolarizare, inclinare in directive opusa kinocilului reduc tensiunea inched canalele-hiperpolarizare
Canalele semicirculare. Cele 3 canale existente in fiecare aparat vestibular anterior,posterior si orizontal sint dispuse
perpendicular unul pe latul. Fiecare canal semicircular prezinta o dilatatie denumita ampula.canaele sunt umplute cu lichid
viscos-endolimfa. Deplasarea acestui fluid printr-un canal semicircular catre ampula determina stimularea organului senzitiv,
in fiecare ampula o mica proeminenta numita creasta ampulara deaspura exita o masa gelantinoasa, cupula. Cind are loc
rotatia capului intr-o directive datorita inertiei fluidului dintr-ununl sau mai multe canale va ramine stationar in vreme ce
canalele semicirculare se rotesc impreuna cu capul. In cupula sint implantati sute de cili ai celulelor care formeaza creste
ampulare. Kinocilii tuturor acestor cellule ciliate sint plasati pe aceeasi parte. De la cel ciliate informatiile sensitive sint
transmise prin nervii vestibulari spre sis nervos central.
Rolul utriculei si saculei in mentinerea echilibrului static-este importanta ca cel ciliate din sacula si utricula sa fie
orientate in directii diferite astfel incit in cazul schimbarilor de pozitii ale caului sint stimulate diferit. Stimularea cel ciliate
este modalitatea prin care sis nervos este informat asupra pozitite capului fata de forta gravitationala.
Rolul maculelor in detectarea acceleratiei liniare.
Cind corpul este impins brusc inainte-statoconiile care au o inertie mai mare decit fluidele inconjuratoare ramin in urma si
apasa asuprs cel ciliate, iar inform despre echilibru este trimisa catre centrii nervosa, determinind individual sa perceapa
senzatia de cadere pe spate.. automat aceasta senzatie il determina sa se incline in fata cind deplasera anterioara a statoconiilor
produsa de aceasta inclinare egaleaza tendinta lor de a se deplasa posterior. In acest moment sis nervos detecteaza o stare de
refacere a echilibrului sic a urmare nu se mao=I transmite comanda de inclinare ant a corpului. Maculele fucntioneaza ca
reglator al echilibrului in timpul acceleratiei liniare in acelasi mod in care opereaza si in mentinerea echilibrului static.
Ductele semicirculare si rolul lor in detectarea totatie capului
La o rotaie a capului brusca endolimfa din canele datorita inertiei ramine stationara, acest fenomen determina aparitia unui
flux relative in directive opusa a capului, acest felux perista citeva secunde activind astfel receptorii din canalele
semicirculare. Individual percepe debutul rotatiei care este numit acceleratie unghiulara.
Functia predictive a canalelor semicirculare in mentinerea echilibrului. Deoarece canalele semicirculare nu sesizaza
pierderea echilibrului corpului prin inclinarea inainte in lateral sau spate, ele sesizaza doar debutul si sfirsitul rotatiei capului
intr-o directive sau alta. Daca un individ alearga cu o viteza si isi schimba brusc directia de deplasare spre lateral intr-o
fractiune de secunda si-ar pierde echilibrul daca nu sar face din timp corectiile necesare. Canalele semicirculare prevad din
timp ca se va instala o stare de dezecilibru, inca inainte ca aceasta sa survina si astfel determina centrii echilibrului sa
comnade corectii preventive, individual nu cade deoarece dispune de un minim de timp sufiecient ca sa isi adapteze
corespunzator miscarile.
Alti factori care influenteaza echilibrul
Proprioceptorii cervicali. Ap.vestibular detecteaza doar orientarea si miscarile capului, este initial ca centrii nervosa sa
primeasca informatii adecvate care sa descrie orientarea capului fata de corp, aceste inform sunt trm de proprioreceptorii
cervicali si din restul corpului direct la nuclei vestibulare si reticulari. Cind capul este inclinat ca urmare a inclinarii gitului,
impulsurile provenite de la proprioreceptorii musculaturii cervicale impedica ap vestibular sa genereze sis a transmita o
senzatie de dezechilibru.
Importanta informatiilor vizuale in mentinerea echilibrului. Dupa distrugerea complete a ap vestibular si chiar consecutic
pierderii majoritatii informatiilor proprioceptive individual isi mai poate totusi regla efficient echilibrul pe baza inform
vizuale. Chiar sic le mai mici miscari liniare sau de rotatie ale corpului determina instantaneu modificari ale imaginilor
percepute pe retina iar inform sunt furnizate centrilor echilibrului . majorit indivizilor care au suferit de o distructie complete a
ap vestibular isi poate mentine echilibrul apoape la fel de bn ca si indivizii neafectati, atita vreme cit au ochii deschisi si fac
miscari lente. Dar atunci cind se misca rapid sau au ochii inchisi isi pierd imediat echilibrul.