Sunteți pe pagina 1din 24
INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND IMBINAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII METALICE CU SURUBURI DE INALTA REZISTENTA PRETENSIONATE Indicativ: C 133-82 Inlocuieste: C 133-71 Cuprins * GENERALITATI * MATERIALE * CONDITII TEHNICE DE PROIECTARE DE EXECUTIE UZINALA $1 DE MONTAJ LA SANTIERE, VERIFICAREA CALITATIL * RECEPTIILE FURNITURILOR $I LUCRARILOR DE MONTAJ * VERIFICAREA IMBINARILOR IN TIMPUL EXPLOATARI * CONDITII TEHNICE PRIVIND PROTECTIA $I SECURITATEA MUNCI * ANEXA 1 pretenslonate * ANEXA 4:Proces verbal de verificare pe faze a calltatil executlel imbindrilor prin suruburi de tnalt 41. GENERALITATI 4.4. Prezentele instructluni tehnice se referd la proiectarea si executarea cu suruiburi de Inalté rezistent& pretensionate, a imbinarilor cu eclse, la constructile metalic. ‘Transmiterea solicitarilor intre elementele ImbinArii (eclise si componentele elementelor de construct metalice care se imbina) se face prin fortele de frecare dezvoltare sub sarcini intre suprafetele de contact ale acestor elemente, in limitele fortelor de frecare capabile, determinate de pretensionarea suruburilor la montare. Suruburile sunt executate din ol aliat, cu rezistente superioare, objinute prin tratament termic adecvat. ‘Suprafetele de contact ale elementelor imbinaril se prelucreazA pentru a se realiza coeficientul de frecare adoptat in calcuiul imbinari 1.2, Fac obiectul prezentelor instrucfiuni tehnice, imbinérile elementelor de constructji metalice din domeniul constructilor civile 51 industriale folosite in medil de agresivitate pana la 3, conform STAS 10128-75 "Protectia contra coroziunil a constructilor supraterane din ofel”. Prevederile instructiunilor se pot adopta altor tipuri de construct, altor tehnologil de prelucrare a suprafetelor sialtor clase de agresivitate, pe baza de experimentari.. [top] 2. MATERIALE Elementele imbinarii 2.4. Elementele imbindrii pot fi executate cu laminate de ofel marca: OL 37, OL §2, OCS 44, OCS §2, OCS 55, OCS 58, RCA 37, RCA 82 si RCB 52, conform STAS 500/1-78, “Oleluri de uz general pentru construct Conditi tehnice generale, STAS 500/2-80, “Oteluri de uz general pentru construct rezistente la coroziune atmosferica. Marci” si STAS 9021-80 "Table de ofel pentru construcfji metalice sudate, din ofel cu granulatie fina, Condit tehnice de calitate” Prezentele instructiuni tehnice contin parametr tehnici si tehnologici de proiectare si de execute pentru elementele imbinarii din OL 37, OL 44, OCS 44, OL 52, OCS 55, OCS 58. 2.2, Pentru elementele Imbindiril din laminate de ofel de alte marci, parametriltehnic! gi tehnologici de proiectare si de execute se vor stabili numai pe baza de experimentari, fie prin compietarea prezentelor Instructiuni tehnice, fie prin proiectele constructillor metalice respective. 23. Grosimea minima a tablelor care se Imbind este de 4 mm. Organele de asamblare 2.4. Suruburile de inalté rezistenté pot fi din grupa de caracteristici mecanice 8.8 sau 10.9. Ele se vor executa conform STAS 8796/0-77 si 8796/1-80 "Organe de asamblare de inata rezistenta, folosite prin pretensionare la imbinarea structurilor din ofel. Condititehnice generale de calitate" si respectiv "Suruburi LP. Dimensiun" 2.5. Piultele vor fi aferente suruburllor de inalté rezistenté grupa 8.8 sau respectiv 10.9, dupa caz. Ele se vor executa conform STAS 8796/0-77 si 8796/2-80 "Organe de asamblare de inalta rezistenté, folosite prin pretensionare la imbinarea structurilor din otel. Condit tehnice generale de cailtate" si respectv "Salbe LP. Dimensiuni" 2.7. In cadrul prezentelor instructiuni tehnice se vor putea folosi, conform STAS 8796/", 2, 3 ~ 80, tipurile dimensionale de organe 5i de asamblare corespunzétoare urmatoarelor gurubur: M16, M20, M 22, M 24 si M 27. 28. Prezentete instructiuni tehnice contin parametri tehnici si tehnologici de prolectare si de executie pentru mbinarile cu suruburi pretensionate de Inaltd rezistenta, grupa 8.8 de tipurle M 16, M 20, M 22, M 24 si ‘grupa 10.9 de tipurile M 20, M 22, M 24, M 27, conform STAS 8796I0-77 si 8796/1, 2, 3 - 80. Pentru organe de asamblare corespunzatoare unor suruburl pretensionate de inaltd rezistenta din alte grupe, de alte tipuri sau conform altor prescriptitehnice, parametri tehnici si tehnologici de proiectare se vor stabili numai pe baz de experimentari, fie prin completarea prezentelor instructiuni, fe prin proiectele construcfilor metalice respective. 29, Livrarea organelor de asamblare se face numai Insofité de certificat de calitate Intocmit conform STAS 8796/0-77. La unitatea de construcfi-montaj calitatea organelor se veriicd: la primirea organelor de asamblare; ~Inainte de montaj, 2.10. Verificarea la primirea organelor de asamblare de catre unitatea de constructi-montaj, constituie verificdri de confruntare si se fac conform pet. 3.23. Verificarile inainte de montaj se fac conform pet. 3.26. [top] 3. CONDITII TEHNICE DE PROIECTARE DE EXECUTIE UZINALA $I DE MONTAJ LA. SANTIERE, VERIFICAREA CALITATI producatoare a constructillor metalice 3.1. La proiectarea Imbinarilor cu guruburi de Tnalté rezistenta pretensionale, se vor respecta prevederile din anexa 3 la prezentele instructiuni tehnice "Elemente de dimensionare si de verificare a imbinarilor cu suruburi de inalta rezisten{d pretensionate, constituind precizarea prevederiior corespunzaitoare din STAS 10108/0- 78". "Constructi civile, industriale §| agricole. Calculul elementelor din otel", precum s| completarea acestora cu prevederi privind metoda rezistentelor admisibile aplicabile structurilor metalice, cérora nu li se aplica STAS 10108/0-78, Pe plansee cu detalii de executie, prolectantul va trece in mod obligatoriu grupa de calitate a organelor de asamblare §i standardul de produs. De asemenea la executja uzinala se vor respecta conditile tehnice de calitate cuprinse in STAS 767/0-77 "Construct civile, industriale si agricole. Constructii de ofe!. Condi tehnice generale de calitate" si conditile de alcatuire, inscrise in cap. 3.4 si 5 din prezentele Instructiuni tehnice, 3.2. Pentru distantele dintre suruburi, precum si cele dintre guruburile marginale si marginile corespondente ale elementelor care se Imbind, se vor prevedea valorile minime prevazute In STAS 10108/0-78 “Construct civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din ofe!", corelate cu distantele minime impuse de tehnologia de strangere a suruburilor 3.3. Diametrele suruburilor se vor alege fh functie de grosimea maxima a elementelor care se Imbind si a pachetului de strans, conform tabelului al anexei ‘la prezentele instructiun tehnice. 3.4, Lungimile guruburilor, pentru organele de asamblare cu caracteristicle dimensionale Inscrise in STAS 8796/1-80 (suruburi), STAS 8796/2-80 (piulife) si STAS 8796/3-80 (saibe), sunt date in functie de grosimea pachetului de strans, In tabelul 1 al anexel 1 la prezentele instructiuni tehnice (surubul) trebuie s depageasca piulita cu doi pasi de filet). 3,5. Elementele care se imbind vor fi astfel concepute in zona imbinarii, incat sa se asigure planeitatea, fara rag, a suprafelelor corespondente de contact. Compensairle de grosimi necesare Indepliniri conditilor de la aliniatul 1 al acestui punct, se vor prevede umai prin fururi, care de regula nu vor mai fi subtiri de 4 mm (fig. 1a). 3.6. Zonele de Imbinare vor fi localizate, fata de rigidizari, la o distanta mai mare de 30 de ori grosimea maxima a tablelor care se imbind, pentru a permite executarea indreptarii, eventual necesara, a acestora, In zona Imbinari Tabelul 1 ABATERI ADMISE ‘Abateri admise fara Nr ert. Denumirea abaterilor inal 1 Abateri de la alinierea suprafetelor superioare, respectivinferioare, ale elementelor care se Imbind - tlpi— (AH) AH <1 mm*) max. 2 Abateri de la alinierea suprafetelor stanga, respectiv dreapta, ale elementelor care se Imbina — inima — (Ag) Ag<‘ mm) 3 Abateri de la diametrul gaurilor (Adg) 0,5 Adg +0,5mm 4 Abateri de la distantele dintre gduri (Als) 05 Als +0,5mm 5 Abateri de la distantele dintre gaurile marginale ‘I marginile corespondente ale elementelor care se Imbind (Alm) 05 Aim 40,5 mm *) Abaterile se masoara in axul primului sir de suruburi 3.7. Eclisele vor fi ct mai subfiri si nu vor depasi grosimea de 22 mm pentru suruburile din grupa 8.8 si de 30 mm pentru suruburile din grupa 10.9, pentru a se realiza un contact continu pe suprafetele de contact ale ‘elementelor care se Imbind. Nu se vor folosi eciise cu grosimi mai mici de 4 mm. Latimea si pozitia ecliselor va fi astfel proiectata incat marginile eclisei si talpi sd nu fie situate in acelasi plan vertical, pentru a se permite aplicarea cordonulul de chit, in vederea etanséril imbinari 3.8. La Imbinarile supuse la solictari repetate, care pot produce fenomene de oboseala (ex. la grinzlle de Tulare), muchille eciselor vor fi prelucrate similar cu muchille elementelor care se Imbind. Eclisele se vor prelucra la marginea spre piesa, perpendiculara pe directia efortulu, in vederea evitéri schimbari bruste a sectiunii fig. 1b) 3.9. In cacrul executel uzinale se admit, rd remedies abateri de la dimensiunile caracteristice proiectate ale imbindri, conform fa, 2, in limiteleinscrise in tabelul 1 Simbolurile dimensiunilor caracteristice si ale abaterilor sunt aratate in fia. 2 Diametrul nominal al géurilor (dg) se va prevedea cu 1 mm mai mare decat diametrul nominal al tei surubului 3.10. In cazurie In care abaterile In sectiune transversala de la suprapunerea suprafefelor in contact sunt ma mari decat cele admise, fara remedier tabelul 1), dar mai mici de 3 mm, vor f eliminate prin polzarea plana numai a marginilor elementelor care se imbina. Polizarea se va executa cu o Inolinare de maxim 1/8, preferabil 1/10 si se va apropia la cel mult 30 mm de linia centrelor primului rand de gauri, paralel cu marginea in cauza, Pentru cazul cnd nu se pot respecta ambele condi (panta si distanta minima), se va adopta o solutie de Temediere cu acordul proiectantului Reprezentarea schematicé a acestor cazuri este data Info. 3 3.11. Indoturle locale sau proeminentele rezultate din taierea cu foarteca, sau din gaurirea cu burghial Th zonele imbinari, vor fi indepartate prin prelucrari mecanice, in scopul asigurarii suprapunerii continue a ecliselor pe elementele care se Imbind, Reprezentarea schematicd a acestor situatii este data in fia. 4 3.12. In cazurtie unor elemente cu deformati datorate sudurilor (iupercér), chiar in limite mai mici decat cele ‘admise de STAS 767/0-77 "Construct civil, industriale si agricole Construci din otel. Condi tehnice generale de caltate", se vor prevedea eclisari separate ale zonelor (ia, 5) 3.13. Elementele care se Imbind vor fi preasamblate de cétre tntreprinderea producdtoare a constructiei metalice, folosindu-se suruburi obignuite, cu aceleasi diametre nominale ca gi cele ale suruburilor de Inalta rezistenta destinate Imbinaii Presamblarea uzinala efectuala in scopul detectaril abaterilor de la dimensiunile caracteristice proiectate ale Imbinaril sia verifcarii contractulul Intre elementele Imbindril, se va finaliza dupa eliminarea abaterior admise, cu remediere prin polizare, ca la punctul 3.10, fia. 3, dupa eliminarea detectelor marginale din zona ‘Imbinaril, prin prelucrarea mecanicé, ca la punctul 3.11., fi. 4 si dupa realizarea conditilor de calitate ale contactului dintre elementele Imbindiri In poztia de preasamblare, suruburlle vor trebu s& poata fintroduse normal, tara efor. Strangerea surubutlor se va face Inoepand de la centr Imbindrlcétre margin el (ex. ordinea indicat In fig_6), pana cand piesele ajung th contact si se pot efectua verificdrile prevazute la pet. 3.27, 3.28, 3.29. Pentru strangere se va folosi o chele standard, actionaté manual, Dupa strangerea suruburilor din imbinare, se va executa verificarea acesteia cu spionul de 0,2 mm, care nu va trebui sa patrunda jn intervalul dintre suruburile marginale, pe o addncime mai mare de 20 mm de la marginea elementelor imbinari, ar in jurul suruburilor marginale, nu mai aproape de 1,25 dg. mm de axul fiecdrui gurub. Zonele de acces ale spionului de 0,2 mm de la marginea pieselor spre interiorul imbinafii, sunt ardtate in fig. z Se vor consemna intr-o not de consemnéiri aducerea abaterilor dimensionale la limitele admisibile, metodele prescrise folosite in acest scop, rezultatele verificarli primare a contactului dintre elementele imbinaii si remedierile eventuale intervenite, precum si constatarile asupra Inscrierii abaterilor in limitele admise si a realizarii contactuiui dintre piese. O copie dupa nota de constatare se va transmite unitatii de constructi- montaj, odata cu livrarea elementelor respective. Dupa preasamblare, elementele care se imbind si eclisele se vor marca cu simbolurile indicate in proiecte, distincte pentru fiecare element al imbinairilor si pentru fiecare pozitie in cadrul acestora, astfel incat sa se asigure recunoasterea si asamblarea lor coracta in elapele urmatoare. La preasamblarea din wzind, vor participa si delegati ai unitatii de constructi-montaj 3.14. Elementele care se imbind nu vor fi grinduite la producditor in zonele de contact ale imbinari gi ale ecliselor. 3.15. La manipulrile si transporturile uzinale, precum ila incéircarea pentru expedite, se va asigura in mod special pastrarea curatd a suprafetelor de contact ale elementelor Imbinairi 3.16. Pentru expedite, eclisele se vor fixa in zona de imbinare corespunzatoare a elementelor care se bind, cu organe de asambiare obignuite. Se interzice fixarea lor prin hafturi de sudura. Strangerea guruburlor pentru expeditie se va face manual, cu chel standard, pana la asigurarea contactulul dintre piese. Se interzice expedierea ecliselor nesolidarizate provizoriu la elementele respective, care se bina Conditil tehnice de verificare pe gantier a calltatll elementelor Imbinaril s| organelor de asamblare, prelucrarea suprafefelor de contact, montarea Imbindrllor sl verificarea calltafil imbinaril 3.17. Destacerea ecliselor din solidarizarea provizorle, executata ca la pct. 3.16 din prezentele instructiuni tehnice pentru operatiunile de verificare precizate la pct. 3.18 si 3.19, se va face numai la focul de montaj, interzicdndu-se deplasari ulterioare ale elementelor care se Imbind. 3.18. La primirea pe santier a elementelor ce se imbind se va verifica confectionarea lor conform proiectului si normelor tehnice th vigoare (STAS 767/0-77 $i C 56-75 fascicola 15), inclusiv pozitia gi dimensiunile gaurilor {In raport cu valorile admise ale abaterilor; precum si grosimea talpilor gi inimilor care trebule s4 corespunda Proiectului si lungimilor de strans a suruburilor. 3.19. Preasamblarea la sol de catre unitatea de constructii-monta] este obligatorie la primirea elementelor pe santier, in urmatoarele cazuri = delegatul intreprinderii de constructii montaj nu a participat la verificarea in stare preasamblaté a elementelor metalice la uzina furnizoare, sau nu a consemnat punctul s4u de vedere In actul de constatare Prevazut la pet. 3.13; - dacd se constata c au survenit accidente In timpul expediettl | transportulul ‘Aceastd preasamblare se va executa Th aceleasi conditiun tehnice ca si preasamblarea de la uzina furnizoare, conform pct. 3.13, urmérindu-se aceleasi obiective si adoptand, pentru remedierea defectunilor, masurile prevazutela pct. 3.10, 3.11 si 3.13 din prezentele instructiuni tehnice, intocmindu-se 0 nota de constatare, 3.20. Inainfe de montaj, montatorul va face urmatoarele verified si remedier!: dacd nu s-au produs deformari ale elementelor in timpul operatiuniior de transport, manipulare si depozitare, cadrul santierului, efectuandu-se remedierle necesare; - daca sudurile cap la cap corespund normelor de verificarea calitati (conf. prevederiior C 150-82 "Normativ privind calitatea imbindrilor sudate din oel, ale constructilor civile, industriale si agricole"); - daca organele de asamblare au fost conservate pe gantier In conditi corespunzatoare normelor tehnice; = daca exista nota de constatare a preasamblarii prevazuta la punctul 3.13, sau in cazul lipsei acesteia, nota de constatare a preasamblarii pe santier (pet. 3.19); - daca exista acte de verificarea calitati organelor de asamblare si a elementelor ce se imbind, la primirea pe santier. 3.21. Prelucrarea §/ tratarea suprafetelor de conctat se va executa prin decapare (spalare s frecare cu peria) si ardere cu flacdra, cu respectarea urmatoarelor conditi - spailarea materillor uleloase cu substante degresante | spalarea materillor pmAantoase cu apa; - frecarea cu peria de sarma din ofel moale pentru indepartarea ruginei neaderente si a pojghitei de laminare (se interzice frecarea care sA conducé la o sprafaé lucioasa); -frecarea se va executa transversal pe directia de transmitere a efortulul; - arderea cu flacira cu oxigen se va executa cu o viteza de Thaintare de 1 ... 2m pe minut, cu o Inclinare a ‘suflalulul de cca. 30° , suflaiul inaintand in urma flacdii; temperatura suprafetel tn timpul arderll cu flacara nu trebuie sd depaseasca 200° C. Pentru aceasta operatie se vor folosi arzatoare cu un singur bec sau cu mai multe becuri asamblate, Ih utilizarea acestora se urmaresc trasee de ardere pe zone delimitate, asigurdndu-se incdizirea uniforma a zonei, evitandu-se supraincalziri locale. Dupa arderea cu flacara, suprafata de contact va avea un grad de rugozitate pronuntat. Suprafetele de contact vor fi uscate inainte de asambiare, iar piesele de contact se vor monta la temperatura mediulu 3.22, Aplicarea corecta a tehnologllor de prelucrarea gi tratarea suprafetelor de contact, cu asigurarea pretensionarii suruburilor la valorie stabilte prin prezentele instrucfiui, permite luarea in calcul a Urmatoarelor valori pentru coeficientii de trecare (1%) 1 = 0,35 pentru suruburi din grupa de calitate 8.8. si elemente ale imbinarii din ofeluri OL 37; OL 44; OL 42; OL $2 pentru suruburi din grupa de calitate 10.9. si elemente ale imbinarii din ofelurile OL 37; OL 44; OL $2; OCS 44; OCS 52; OCS 56 §i OCS 58. Se pot folosi si alte valor ale coeficientilor de frecare stabilite pe cale experimental numai la schimbarea valorilor fortei de pretensionare, a regimurilor de strangere, a otelurilor din elementele imbinarli sau a tehnologiei de prelucrarea si tratarea suprafefelor. Folosirea unor astfel de coeficienti se va face prin completarea prezentelor instructiuni, fie prin proiectele constructilor metalice. 3.23, Itreprinderea de montaj are dreptul si obligatia 88 execute vertficrile de confruntare privnd calitatea organelor de asamblare primite pe santiere. Ele constau din: - verificarea dimensiunilor si aspectului suruburilor, piulitelor si gaibelor, verficarea filetelor gi verificarea calitati organelor de asamblare prin incetarea de duritate Brinell, care se executa asupra esantioanelor stablite conform aceluiasi tabel in cazurile tn care din aceast& verificare de confruntare, nu rezulté Indeplinirea condijilor de acceptare, se tocmesc note de constatare gi situatia va fi imediat sesizata intreprinderi producdtoare a organelor de asamblare §|intreprinderil producdtoare a constructiel metalice, ih cazul cdnd organele de asamblare au fost comandate 5) livrate de aceasta, pentru luarea masurilor corespunzatoare. In cazuri de ittgiu cu furnizorl privind duritatea Brinel, determinante sunt caracteristicile mecanice stabilte prin incercarea la tractiune a epruvetelor confectionate si incercate conform STAS 8796/0-77. Intreaga procedurd de acceptare a cantitiilr de organe de asambiare pe gantier se va incheia inainte de termenul de incepere a execute! imbindrior pe santier si nu mai tarziu de 80 de zie calendarstice de la primirea organelor de asamblare, pe santir 3.24. Montarea Imbinarilor cu guruburi de Inaltd rezistenté va Incepe numal dupa efectuarea tuturor verificarilor si remedierilor mentionate si a pregatiri pentru montaj a organelor de asamblare, conform pet. 3.20, 3.21 $13.23, Nu se va efectua montarea ecliselor daca suprafetele de contact, dupa prelucrarea de la pct. 3.21, nut au un aspect uniform, lipsite de pete de rugind, funder, ule etc. si nu au un grad pronuntat de rugozitate. Prelucrarea suprafetelor sl fazele succesive de realizare ale flecdrel Imbinari, Inclusly toate verificrile 1 chituirea, se vor efectua th acelasi schimb de lucru, 3.25, Organele de asamblare vor fi pregatite pentru montal cu pu?in Inainte de introducerea lor tn Imbinare, prin cura?irea cu substante degresante pentru indepartarea unsorii de protecfie gi a murdairiei, precum si prin frecare cu peria din ofel moale, pentru indepartarea ruginei, daca este cazul. In situatile in care rugina nu va putea fl Indepartatd prin trecare cu peria din ofel moale, organele de ‘asambiare in cauza nu vor putea fi utlizate In continuare, fietul piulfelor va fi uns cu o cantitate mica de unsoare consistenta de tip LDE-L sau cu unsoare consistent® preparaté din ulei mineral grupa 400, amestecat cu prat de graft sau alte produse cu caracteristiclsimilare, evitandu-se producerea refulaii unsor in exces. Se Interzice ungerea fletulul guruburllor pentru a se evita ca unsoarea sé ajunga pe suprafetele de contact, ale elementelor tmbinari 3.26. Salbele se vor monta cu muchia netesita spre elementele imbinari Strangerea guruburilor pentru elementele montate. 3.27. Strangerea guruburilor de inalld rezisten{a se va face Tn doud faze distincte, prima denumita faza initial si a doua faza finala, dupa cum urmeaza: a) faza initials - strangerea se va face cu o cheie dinamometricd de tip "Steagu Rosu — Bragov" sau alta chele similara, cu 0 capacitate minima de 25 daNm, pnd la valoarea normata a momentulul initial de strangere; - valorile normate ale momentelor initial de strangere sunt date, pentru guruburi 8.8, respectiv 10.9, tn coloana § din tabelul 2, respectiv 3; - strangerea se face dinspre centrul Imbinarii spre extremitati similar punctului 3.13 prezentat in exemplul din fig.6. b) faza finals - inceperea executiei strangerii in faza finala se face numai dupa verificarea prealabilé a stranger din taza inilialé (cu cheie dinamometrica) conform prevederilor de la pet. 3.28 aliniat a; - strangerea in aceasta fazA se executd prin rotierea in dowd trepte aproximativ egale a piulitel, pana la atingerea unghiurilor prevaizute in tabelul 2, respectiv 3, in coloana 6. Aceste unghiuri se numese “roti finale normate" gi sunt diferentiate de grupa guruburilor 8.8 (tabelul 2) $1 10.3 (tabelul 3) si grosimea pachetului de strans, Treapta a doua de strangere se Incepe dupa ce toale guruburile au fost stranse in treapta intaia. Unghiul “rotir finale normate" se masoara dupa rotirea piultei cu cele dou trepte intre semnele marcate, prin imprimarea concomitenta, tnaintea inceperii acestei faze, cu dalta tn aceeasi sectiune, atat de piulitd cat si de tija surubulul Ordinea de strangere a suruburior in faza finalé este aceeasi cu cea indicata la aliniatul a) al acestui punct, respectiv cea indicatd la punctul 3.13, 3.28. Verificarea strangeril suruburilor de fnalté rezistenté dupa faza initial gi dupa faza finald de strangere, se face prin: + controlul calititii contractuluidintre piese; * controlul pretensionaril prin msurarea momentulul de strangere cu cheia dinamometricd a) Dupa faza inifialé de strangere efectuata conform punctului 3.27 aliniat a, se controleaza calitatea contactului dintre elementele Imbinéii, pe toate intervalele Intre suruburi si fn dreptul tuturor suruburilor. Controlul se face cu spionul de 0,2 mm, care nu trebuie sa patrunda pe o adancime mai mare de 15 mm de la marginea elementelor imbinarii in intervalele dintre suruburi, iar in dreptul guruburilor nu mai aproape de 1,5 cdg de axul fiecdrul gurub. Zonele de acces maxime admise ale spionului de 0,2 mm de la marginea pieselor spre interiorul imbinari, sunt aratate tn fig. & 'b) Dupa faza finala de strangere efectuaté conform punctului 3.27 al. b: = se controleaza atat calitatea contactului dintre elementele Imbindiri, ct si caltatea pretension&ril suruburilor de Inaltd rezistenta; - calitatea contactului dintre elementele Imbindirii se controleaza tn aceleasi secfiuni in care s-a facut verificarea de la lit. a, insa cu spionul de 0,1 mm, care nu trebuie s4 patrunda In intervalele dintre suruburile marginale, pe o adancime mai mare de 15 mm, de la marginea elementelor imbinari ar Th jurul guruburilor marginale nu mai aproape de 1,5 dg de axul flecdrui suru. Zonele de acces maxim admise ale spionului de 0,1 mm de la marginea piesel spre interiorul Imbindril sunt prezentate In fig. 8: Dupa verificarea calitatii contactului dintre elementele imbinaril, dupa faza finala de strangere, In acelasi schimb de lucru i inainte de trecerea la verificarea calitatii pretensionarii suruburilor, se va face chituirea ‘Imbindril pentru a evita patrunderea apel sau altor agent agresivi Intre suprafejele In contact. - calitatea pretensionarii suruburiior de inalta rezistent4 se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu cheia dinamometrica Valorile acestora sunt denumite "valor normate minime si maxime ale momentului de strangere" ( ) si sunt trecute tn coloanele 7 $i 8 ale tabelului 2 pentru guruburile din grupa 8.8 si in tabelul 3 pentru ‘suruburile din grupa 10.9. Verificarea prin masurarea momentulul de strangere se face pe cel putin un surub din fiecare zona caracteristica a Imbinaril, Zonele caracteristice sunt delimitate la dreapta si a st€nga celor doud axe de simetrie ale elementelor sectiunil ce se Imbina gi anume pentru talpa superioar&, talpa inferioard gi inima (la inima cu rigidizari longitudinale apar mai multe zone caracteristice de verificat, dupa solutia constructiva adoptata la rigidizare), Masurarea momentelor de strangere pentru controlul calitati pretensionéfril se face cu o chele dinamometricé adecvata ca marime, conform modului operator indicat in anexa 2. In cazul in care valorile momentelor de strangere efecti realzalé la controlul pretensionaiiguruburlor, se bat de la valorle normate (tabelele 2 513), se va verfca In continuare un numar egal de suruburi de tnalté rezistenta alese In acelasi mod, ca la prima veriicare Jn functie de rezuttatul acestor verticari se va trece la remedierea stranger fale a guruburilor de Inalté rezistenta, atat prin inlaturarea cauzelor care impiedica contactul dintre piese, ct si prin remedierea defectiuniior de strangere a guruburlor, prin completarea strangerii sau Thlocuirea suruburlor conform cu condifile prevazute la pct. 3.29. ‘Suruburile verificate vor fi marcate vizibil pentru a putea fi identificate in vederea receptiei. 3.29. Remedierea stréngerii guruburilor de Inalta rezistent& se face th functie de sensul gi frecventa abaterilor constatate la verificarea momentului de strangere cu cheia dinamometrica, conform pet. 3.28. Remedierile se fac dupa caz: - prin compietarea strangeril (respectiv a momentului efectiv realizat) pana la valoarea normat minima a momentului de strangere{ - prin Inlocuirea guruburilor la cele la care momentul de strangere realizat este mai mare decat valoarea ormata maxima ( ) Tabelul 2 SURUBURI GRUPA 8.8 \VALORI NORMATE PENTRU FORTA DE PRETENSIONARE, UNGHIUL DE ROTIRE, MOMENTE DE STRANGERE INITIALE $I CELE DE VERIFICAREA $1 CORECTAREA STRANGERII Nr.| Diam. Grosimea crt. Nom. al pachetuluidde Parametrii normati pentru strangerea suruburilor suru strans burilor, tipul Tier. Ul min, max. Forfade Momentul Unghiul yy a pretens. de — de rotire strangere a piulitei_ Sangere pentru pentru pentru vetificarea si fava, fava corectia stranger initiala final sguruburtior mm mm omm KN daNm. oese daNm — daNm 1 M16 15 30 86,4 18 3008 40 3150 60 51 80 90 2) M20 15 | 30 1254 | 28 45 50 7S 3150 75 51 80 105 8195 135 3) M220 18 | 30 1554 | 30 45° 70 700 3150 75 51 80 105 81 110 134 4 M24 18 | 30 180,738 45 85 125 3150 75 51 80 105 81 120 135 Nota: Pentru alte tipuri dimensionale de suruburi si alte grupe de grosimi ale pachetelor de strans parametri normati de strangere ai suruburior col. (4, 5, 6, 7, 8, 9) urmeaza a se stabili pe baz experimentala i folosite fle prin completarea prezentelor instructiun tehnice, fle prin prevederea lor In prolectele constructilor metalice respective. Tabelul 3 SURUBURI GRUPA 10.9 VALORILE NORMATE PENTRU FORTA DE PRETENSIONARE, UNGHIUL DE ROTIRE, MOMENTE DE ‘STRANGERE INITIALE $1 CELE DE VERIFICAREA $i CORECTAREA STRANGERII Nr. | Diam. | Grosimea crt. Nom. al pachetuluide | Parametri normati pentru strangerea suruburior sun strains burllor, “fin, | max. | Forla de Momentul | Unghiul tipul Fee Moment rari Momentele de filetul sxangere a plait | STangee peri pentru pentru si corectia strangeril fore gaz gurubutilor inifala final g. mmo 1 M20 15 31 51 81 3 51 81 3 M24 15 3 51 81 4 M27 30 51 at a. mm 30 50 80 95 30 50 80 110 30 50 80 120 50 80 120 KN daNm 1544 25 190.9 30 222,435 289,235 grade hexag, 120 150 180 210 120 150 180 210 120 150 180 210 180 210 240 daNm 80 110 140 185 daNm 110 150 190 0 Nota; Pentru alte tipuri dimensionale de suruburi si alte grupe de grosimi ale pachetelor de strans, parametri normati de strangere al guruburilor col. (4, 5, 6, 7, 8, 9) urmeaza a se stabil pe baz experimentala gl folosite fie prin completarea prezentelor instructiuni tehnice, fle prin prevederea lor in proiectele constructilor metalice respective, * Nu se indicd datorita lipse! cheilor dinamometrice corespunzatoare. Valorile normate minime (_) $i maxime ( ), Sunt trecute tn coloanele 7 si 8 din tabelele 2 si 3. Remedierile se limiteaz8 numai la guruburle verificate: * daca se constata abateri la maximum 10% din suruburile verificate si/sau * daca abaterile nu sunt sistematice ca sens (maxim 60% tntr-unul din sensu) ~ + daca se constata abaterila mal mult de 10% din guruburrle verificate si/sau ‘+ daca abaterile sunt sistematice ca sens (mai mult de 60% Intr-unul din sensuri). Completarea strangerit Aducerea momentului de strangere final In intervalul valorilor normate ( si )din coloanele 7 si 8 a tabelelor 2 si 3, se face prin efectuarea unor rotiri suplimentare, mai mari decat rotiile normate (col. 6 din tabelele 2 si 3), simbolizata prin Valorie rotiiior suplimentare nu vor depagi 16° pentru g 50 mm si 30° pentru g 50mm, unde g este

S-ar putea să vă placă și