Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Stilul este o categorie estetica ce se refera la o sinteza a tuturor elementelor caracteristice, originale, ale unei
anumite grupari de opere de arta.
Stilul exprima o sinteza a trasaturilor dominante ale activitatii estetice dintr-o anumita perioada, ca reflectare a
particularitatilor culturii si civilizatiei, a unor trasaturi nationale specifice, sau ca expresie a unei individualitati
creatoare originale, eventual cu iradiere nationala sau teritoriala.
Stilul epocii istorice este reprezentat de ansamblul trasaturilor estetice specifice creatiilor artistice dintr-o
anumita perioada istorica.
Acest ansamblu de trasaturi rezulta din asocierea complexa a efectelor unor factori cum sunt:
- nivelul general de dezvoltare a culturii si civilizatiei unui teritoriu relativ amplu, ca de exemplu Balcanii,
Orientul Indepartat, Europa, America de Sud, intr-o anumita perioada de timp
- coexistenta simultana pe acest teritoriu a unor personalitati exceptionale din domeniul artelor
- afinitati de credinta, de exemplu catolicism, budism, ortodoxism
- afinitati istorice
Stiluri ale unor epoci istorice sunt : stilul romanic, stilul gotic, Renasterea, stilul baroc, stilul rococo, stilul
neoclasic.
Stilul national este alcatuit din ansamblul de trasaturi estetice care reflecta anumite particularitati nationale. De
multe ori stilul national este in consens cu stilul epocii istorice in cadrul unui anumit teritoriu (de exemplu
Europa), ceea ce insa nu exclude existenta unor stiluri nationale puternice fara prea mare legatura cu stilul unor
epoci istorice.
Marile stiluri europene, goticul, Renasterea, barocul, neoclasicismul isi gasesc expresia distincta nationala, de
exemplu stilul gotic francez, Renasterea italiana, barocul englez Queen Anne, rococoul francez Ludovic al XVlea, neoclasicismul german Biedermeier.
Stilul national este influentat de o seama de factori specifici: cadrul geografic-climatic, resursele naturale,
schimburile comerciale, traditiile si credintele, structura si orientarile administratiei statale, etc.
Rigorile climatice in tarile temperate si nordice impun, spre exemplu, un acoperis in doua ape, pe cand in tarile
mediteraneene, acoperisul este plat, de tip terasa. In Japonia, geografia, clima si cutremurele frecvente impun o
structura usoara, simpla si flexibila a locuintei si, de multe ori, ridicarea ei pe piloni, iar orientarea filosofica a
credintei zen-budiste are ca rezultat utilizarea unor materiale modeste: lemnul de pin si cedru, bambusul, hartia,
rogojinile, oferind mai degraba ceremoniilor si ritualurilor functia de mobilare a locuintei.
Stilul individual este definit de ansamblul trasaturilor estetice care defineste o maniera originala ca expresie a
unei individualitati creatoare. Un stil individual puternic poate influenta un stil national si chiar un stil al unei
epoci istorice.
De exemplu:
- Arhitectul si umanistul Filippo Brunelleschi a determinat in mod hotarator repertoriul de forme si
ornamente al Renasterii italiene, definind astfel orientarea intregii Renasteri europene
- Jacques Androuet Ducerceau, mare arhitect din secolul 16 francez a determinat un stil renascentist
francez, in arhitectura si la mobilier
- Thomas Chippendale a orientat in mod decisiv stilul rococo britanic
- Arhitectii Percier si Fontaine au creat stilul Empire conform predilectiilor stilistice imperiale ale lui
Napoleon Bonaparte
1. Brunelleschi
2. Ducerceau
3. Chippendale
4. Percier si Fontaine
In studiul evolutiei stiei stilurilor vom remarca aportul adus de doi mari istorici de arta, Heinrich Wolfflin
(Germania) si Henri Focillon (Franta).
Wolfflin defineste trei etape specifice in evolutia
generala a unui stil:
- etapa arhaica
- etapa clasica
- etapa decadenta
Exemple:
1. In Grecia antica se pot identifica cele trei etape: arhaica- sec.8-4 iC, clasica (elenica)-sec.5-4 iC si
elenistica-sec.3-1 iC.
2. In stilul gotic francez putem identifica cele trei etape: perioada goticului ogival (sec.13-14), cea a
goticului radiant (sec. 14-15)si cea a goticului inflacarat sau flamboaiant (sec.15-16)
3. In Renasterea italiana se recunosc, in schimb, destul de usor patru perioade de evolutie: duecento
(protorenasterea, sec.13), trecento (Renasterea timpurie, sec.14), quattrocento (Renasterea dezvoltata,
sec.15), cinquecento (Renasterea tarzie si manierismul, sec.16).
1. Perioada arhaica: zambet hieratic; 2. Perioada arhaica, pozitie rigida; 3. Perioada clasica (elenica): atlet grec, pozitie
relaxata contraposto; 4. Perioada clasica: fizionomie de o frumusete ideala, perfecta; 5. Perioada elenistica: dramatic,
complicat, agitat
- putem recunoaste sfarsitul unui stil de multe ori datorita aglomerarii ornamentelor, precum si golirii de sens a
semnificatiei acestora, utilizarii lor in scop exclusiv decorativ
1.7. ORNAMENTUL
Ornamentul este o categorie estetica reprezentand un detaliu sau chiar un obiect integrate unui ansamblu pentru
a-l infrumuseta si a-i da ritm si expresie.
Rolul ornamentului este acela de a anima, a modula, a imbogati, a ritma, a atrage atentia asupra unei componente,
unui element, unui detaliu, sau asupra intregii compozitii artistice; el provoaca un accent, subliniaza o forma,
creeaza similitudine si unitate, ritmeaza, vadeste semnificatii, subliniaza acordul dintre parti si intreg.
De multe ori face fuziunea intre forma si structura.
In majoritatea etapelor stilistice, ornamentului i se asociaza, de multe ori prioritar, un rol simbolic, chiar ritual
sau religios. In timp, simbolurile se uita, ornamentul se goleste de sens.
Ornamente simbolice in Egiptul antic: 1. Crucea ansata (ankh); 2. Scarabeul sacru; 3. Ochiul lui Horus.
In studiul stilurilor, ornamentul are rolul de vector, de purtator al identitatii stilului.
Relatia dintre ornament si structura se desfasoara diferit in cadrul stilurilor.
1. Ornamentatia are caracter
structural, adica pune in valoare
structura
Stilul gotic
Stilul baroc
Stilul Empire
In zilele noastre, ornamentul preia roluri similare, insa isi transfera semnificatia in zona surprinzatorului, a inaltei
tehnologii (high-tech), a asocierii cu lumina, etc.