Sunteți pe pagina 1din 7

CURS 07.

2.1.4. Ornamente antropomorfe


Modurile in care fiinta umana intervine in ornamentatie sunt deosebit de variate. Poate cel mai des intervin in
ornamentica sculptata si pictata zeii, semizeii, eroii si alte personaje din mitologia greco-romana:

Numele in Grecia antica

Numele in Roma antica

ZEUS
HERA
ATHENA

JUPITER
JUNONA
MINERVA

PHOEBUS

APOLLO

AFRODITA
EROS
POSEIDON

VENUS
CUPIDON, AMOR
NEPTUN

HERMES

MERCUR

DYONISOS

BACCHUS

TYCHE
ARTEMIS
ESCULAP

NEMESIS
FORTUNA
DIANA
HIPOCRATE

HEFAISTOS
ARES

VULCAN
MARTE

NIKE
HERAKLE
THESEU
PERSEU
IASON

VICTORIA
HERCULE

Observatii
Zeul zeilor, atribute: fulgerele, stejarul
Sotia lui Zeus
Zeita intelepciunii, atribute: coif, lance, scut,
bufnita
Zeu solar, al luminii, patronul muzicienilor,
atribut: lira
Zeita frumusetii, a primit marul de aur de la Paris
Zeul iubirii, atribut: arcul cu sageti
Zeul marilor, atribut: tridentul; calatoreste intr-un
vehicul tras de delfini, este insotit de tritoni
(fapturi masculine jumatate om, jumatate peste)
Zeul comertului, mesagerul zeilor, are aripioare la
sandale, uneori la coif, atribut: caduceul cu 2 serpi
Zeul vinului si al petrecerilordionisiace, atribut:
vita de vie, strugurii
Zeita destinului
Zeita norocului, atribut: cornul abundentei
Zeita vanatorii, atribute: arc cu sageti, ogari
Zeul medicinei, patronul medicilor, atribut: cupa
cu 2 serpi
Zeul fierarilor, al mestesugurilor
Zeul razboiului, atribute: coif, platosa, lance,
spada
Zeita victoriei, inaripata
Erou, 12 munci
Erou, invingatorul minotaurului
Erou, invingatorul Gorgonei Medusa
Erou, imbarcat pe nava Argos, in cautarea lanii de
aur; sotul vrajitoarei Medeea
Semizeu, aducatorul focului
Monstru feminin cu serpi in par
Fiica regelui Minos din Creta, care l-a ajutat pe
Theseu sa se intoarca din labirint
Monstru uman cu cap de taur, fiul reginei
Pasiphae si al regelui Minos, ascuns in labirintul
din Cnossos, cerand jertfe umane
Sustine globul pamantesc

PROMETEU
GORGONA MEDUSA
ARIADNA
MINOTAURUL

ATLAS

Virtutile, viciile, pasiunile, starile de spirit, stiintele, artele, varstele, anotimpurile, orele, elementele naturii, muntii,
fluviile, oceanele, pot fi simbolizate, sugerate in imaginile plastice prin figuri omenesti numite alegorii.
Tot figura umana este sursa ornamentelor numite masti, mascaroni (figuri masculine cu expresii exagerate) si
grotesti (combinatii de antropo-zoo-fitomorfe, care erau subiecte predilecte in decorul pictat pe peretii din incaperile
caselor si palatelor romane antice; in momentul primelor descoperiri arheologice, pe la 1500, la Roma, nivelul

strazilor depasea cu cativa metri nivelul vechi al acelor locuinte; astfel, initial, s-a crezut ca acele incaperi erau grote
pictate; de aici provine denumirea de grotesti).
Tabliile mobilei corp si uneori spatarele de scaune, mai ales in Renastere si in baroc, erau sculptate in relief relativ
plat, avand un motiv central, de obicei circular sau oval, numit medalion, in care era un profil sau un portret.
Elementele de sustinere cu caracter decorativ in forma trupului feminin se numesc cariatide, iar cele masculine se
numesc atlanti.Cariatidele initiale erau fecioarele frumos drapate care sustineau acoperisul loggiei templului ionic de
pe Acropola ateniana, numit Erechteion. Se pare ca acestea reprezentau preotese din colonia greaca numita Caria, de
pe coasta Asiei mici. De obicei la mobilier, cand cariatidele au doar rol decorativ, la intalnim reprezentate pe lezene
(de exemplu la dulapurile Renasterii franceze din Sud, de la Dijon, realizate de catre ebenistul Hugues Sambin)
In situatia in care cariatidele sau atlantii nu au trupul intreg reprezentat, ci numai ca bust pe un trunchi de piramida
alungit, ele se numesc herme. (In antichitate, Hermes era si zeul granitelor, astfel la intersectii, sau la margine de
teritoriu, se inaltau monumente in cinstea lui, avnd in componenta acest trunchi de piramida alungit, de unde si
denumirea de herma).
Copii intervin deseori in ornamentatie, in diferite ipostaze, in aproape toate stilurile, poate ceva mai frecvent in
Renastere, baroc, rococo. In Renastere se facea o confuzie deliberata intre amorasi, numiti putti, si ingerasi, aceasta
perioada fiind caracterizata de o permanenta suprapunere intre elementele pagane, antice si cele crestine.
Intalnim in ornamentica nenumarate alcaturi antropo-zoomorfe, fapturi fantastice, mosteniri ale diverselor mitologii:
Denumire
Centaur
Satir
Sirena
Triton
Sfinx

Alcatuire
Trup de cal, bust masculin
Trup masculin, copite de tap
Trup feminin, coada de peste
Trup masculin, coada de peste
a. in Grecia, sfinxul este feminin, cu bust feminin, trup de leu, aripi de vultur
b. in Egipt, sfinxul este masculin, are trup de leu si cap de fararon; cel mai
celebru, Sfinxul de la Gizeh, il reprezinta pe faraonul Kefren
In Egiptul antic, este zeul cu trup de om si cap de sacal care se ocupa cu
imbalsamarea mortilor
Zeu egiptean reprezentat uneori cu cap de vultur si trup de om

Anubis
Horus

1. Cariatida; 2. Herma cariatida; 3. Dubla cariatida; 4. Atlant pe consola cu dubla voluta; 5. Picior de masa in forma de leu
monopod inaripat cu cap de copil.

3
1. Erechteionul, de pe Acropola ateniana. In dreapta, loggia cariatidelor; 2. Dulap-secreter din Renastere, cu cariatide; 3. Dulapior
cu doua usi, Secesiunea vieneza (Koloman Moser), incrustat si intarsiat cu nimfe.

5
4. Cassone sculptat din Renasterea romana, cu lezene diagonale cu cariatide.
5. Cassone sculptat din Renasterea romana, cu lezene dispuse diagonal cu cariatide; panoul frontal este sculptat cu scene
mitologice.
In cele trei figuri de mai jos (6,7,8), sunt reprezentati putti, un mascaron si un cap feminin cu diadema.

111111

10

12

13

9. Centauri.10. Grotesti si mascaroni. 11. Vrejuri cu acanturi si fapturi antropo-zoo-fitomorfe. 12. Alegoria dragostei. 13. Alegoria
primaverii.

2.1.5. Ornamente skeomorfe (inspirate din activitatea si preocuparile omului)


In aceasta categorie sunt cuprinse tipuri de ornamente cum sunt: arme, unelte, trofee, embleme-de exmplu
de breasla, atribute muzicale, ale picturii, sculpturii, arhitecturii, poeziei, atribute campestre, atribute ale
zeilor cornul abundentei, tridentul, caduceul, cupa, ciocanul, bufnita, coronita de laur, lira.
Emblemele sunt alcatuite din asocieri de unelte si instrumente, sugerand o anumita meserie, idee, domeniu
al artelor si stiintelor. De exemplu:
- muzica: lira, flauturi, cornuri, naiuri
- teatrul: masti
- pictura: paleta, pensule; sculptura: dalta, ciocan, busturi, profile
- arhitectura: echer, compas, capitel
Printre cele mai remarcabile ornamente skeomorfe sunt vasele antice grecesti, capodopere ale formei si
proportiei, precum si ale relatiei forma-ornament. Sunt mai multe stiluri care au preluat aceste vase si le-au
integrat in ornamentica lor de ansamblu, in arhitectura, la mobilier, in artele decorative in general:
Renasterea, barocul, neoclasicismul, Art Nouveau.
Vasele antice grecesti se denumesc cu numele lor grecesc, aflat de obicei in relatie directa cu destinatia lor:
hydria, oinochoe, kylix, amfora, pelike, rhyton, skyphos, krater, lekythos

1,2,3. Kylix (cupa pentru baut vin amestecat cu apa)

4,5,6. Oinochoe (cana de vin)

7
8
9
10
7,8. Hydria (vas pentru apa, de mari dimensiuni). 9. Amphora (in functie de forma si marime, putea fi pentru ulei sau alte
destinatii, de exemplu pentru ofrande). 10. Skyphos (cupa de baut diverse bauturi)

11

12

11,12. Krater (de multe ori cu rol decorativ, sau pentru ofrande). 13. Lekythos (ulcior)

13