In mitologia greaca, Muzele (greaca: , latina:

Musae) erau cele 9 fiice ale lui Zeus si ale Mnemosynei,

considerate drept inspiratoare ale muzicii, ale dansului, ale
poeziei si patroanele artelor in general. Ele ii desfatau pe
zeii Olimpului cu cantecele lor la ospete si serbari. Au
participat, de pilda, in aceasta calitate, la nunta Harmoniei
cu Cadmus, la cea a lui Thetys cu Peleus.

S-au nascut in Thracia, anume in Pieria (de unde si

denumirea pe care o purtau de Pierides) si salasluiau in
padurile umbroase ale Heliconului si ale Parnasului.

Erau noua surori:

* Clio() - muza istoriei
In perioada clasica a fost considerata muza istoriei si este
reprezentata in diverse picturi drept o tanara cu carti in
mana. Conform unei versiuni legendare, impreuna cu
Apollo l-a conceput pe fiul ei Hymenaios.
Un asteroid descoperit pe 25 august 1865 a fost denumit
dupa ea.

Clio - tablou de Pierre Mignard, 1689

* Euterpe ()- muza poeziei lirice
Numele Euterpe provine din cuvintele grecesti (bun,
bine) si - (a face placere) si inseamna cea care face
multa placere. In perioada clasica, Euterpe era
considerata muza poeziei lirice si era portretizata cu un
fluier. Euterpe l-a conceput pe Rhesus, dupa ce a ramas
insarcinata de zeul-fluviu Strymon. Euterpe este
mentionata de Hesiod, Apollodor, Cicero si Diodorus
Siculus.

Clio, Euterpe i Thalia - tablou de Eustache Le Sueur

* Thalia () - muza comediei

Numele Thalia provine de la termenul grec ,
echivalent cu a inflori. Thalia este zeita festivitatilor si
banchetelor luxoase, precum si una din cele trei Kharites
(Cele Trei Gratii) care sunt reprezentate grafic ca dansand
in cerc. Thalia este mentionata de Hesiod, Pindar,
Apollodor si Pausanias.
Thalia - tablou de Jean-Marc Nattier, 1739

* Melpomene () - muza tragediei

Numele muzei provine de la cuvantul grec, echivalent cu a
celebra cu dans si cantec. La inceput, Melpomene era
muza cantarii, dar in perioada clasica a devenit muza
tragediei. In picturi, apare cu o masca tragica. Melpomene
este mentionata de Hesiod, Apollodorus, Lycophron si
Diodorus Siculus.

Melpomene, Erato i Polymnia - tablou de Eustache Le

Sueur
* Terpsichore () - muza dansului
Numele ei provine din unirea cuvintelor grecesti
delectare si o dans. In epoca clasica era
considerata muza dansului si a muzicii de cor. Terpsihora
este mentionata de Hesiod, Pindar, Apollodorus,
Apollonius Rhodius, Platon, Diodorus Siculus.

Terpsichore, Muza Muzicii i a Dansului - tablou de Jean-

Marc Nattier, 1739

* Erato (E) - muza poeziei erotice

Erato este considerata patroana poeziei erotice. Era
reprezentata cu o lira in mana. A avut un fiu, Azan, cu
Arcas, regele arcadienilor.

Erato - tablou de Simon Vouet

* Polyhymnia () - muza retoricii

Polimnia, ortografiata uneori si Polymnia () (Cea
bogata in imnuri), este una din cele noua muze, fiica lui
Zeus si a zeitei Mnemosyne. Numele Polyhymnia provine
de la uniunea fonetica a cuvintelor grecesti multe si
imnuri. Polimnia era muza pentru retorica, compunerea
de imnuri, dans, pantomima, geometrie si agricultura. In
perioada clasica, Polyhymnia era considerata muza
imnurilor religioase. Polimnia era considerata cea mai
serioasa dintre femei. In unele picturi este aratata ca
persoana ganditoare, uneori cu un deget dus la gura,
imbracata intr-o manta lunga, purtand un voal. Se spunea
ca ar aduce celebritate scriitorului care o claseaza ca
nemuritoare. Polimnia este mentionata de Hesiod,
Apollodorus, Ovidiu si Diodorus Siculus.

Polyhymnia in pozitie ganditoare

* Urania () - muza astronomiei

Urania inseamna in greaca ceresc. Urania era muza
muzicii, a cantecului si a dansului si a devenit muza
astronomiei si a astrologiei. Este deseori legata de
dragostea universala si Spiritul Sfant. In perioada
Renasterii, Urania a inceput sa fie considerata drept muza
poetilor crestini. Urania este mentionata de Hesiod, Pindar,
Platon, Apollodorus, Diodorus Siculus, Pausanias si Scidas.
In Antichitate, Urania era si una din insotitoarele
Persefonei.

Urania - detaliu din tabloul Urania i Caliope de Simon

Vouet
* Calliope () voce frumoasa, muza poeziei epice
Este considerata primogenitura parintilor ei, precum si cea
mai inteleapta dintre muze. Calliope este muza muzicii, a
cantecului, a dansului si a elocventei. Calliope era mama lui
Orpheus si Linus, fiii lui Apollo sau Oeagrus, regele Traciei.
In general, apare in picturi cu un instrument de scris sau o
lira in mana. Dupa Hesiod (Theogonia), Calliope inspira regi
si printi. In epoca clasica, Calliope era considerata muza
poeziei epice. Conform unei traditii a pitagoreicilor,
Calliope era si muza filosofiei. Calliope este mentionata de
autori antici intre care Hesiod, Pindar, Platon, Strabo,
Ovidiu i Cicero.

Calliope

Poetii Homer, Hesiod, Pindar afirmau ca muzele erau

atotstiutoare, datorita simbolului mamei lor Mnemosyne,
zeita memoriei.
In mitologia romana muzele purtau numele de Camene.
In mitologia greac, cele nou muze, nou surori,sunt
fiicele lui Zeus i ale nemosinei - personificarea Memoriei.
Dup alte tradiii, muzele sunt fiicele Harmoniei - fiica
zeului Ares i a zeiei Afrodita. Erau cntreele care l
nseninau i l nveseleau pe Zeus i pe ceilali zei cu corul
lor, condus de nsui Apollo, care cnta i din lir pentru a le
ritma dansurile. Hesiod le preamrete faptele
binefctoare,cci muzele i sftuiesc i i conving pe regi s
fie buni i drepi, s potoleasc discordiile i s aduc pace
ntre oameni. Iar cntreul (mai spune Hesiod), orice
cntre - care este servitorul muzelor prin definiie - i face
pe oameni s uite de griji i de necazuri. Primul cntec pe
care l-au cntat muzele a fost acela n care au preamrit
victoria zeilor asupra titanilor, adic triumful ordinei asupra
haosului.

Am vorbit de "cele nou muze". Dar n unele pri ale

Greciei numrul ei era mai mic. De pild, la Delfi erau
cinstite trei muze, iar la Lesbos numai apte. In afar de
muze mai existau i concurentele lor, pieridele - cele nou
fecioare foarte pricepute ntr-ale cntului, care le-au
provocat pe muze la o ntrecere pe muntele Helicon, dar
au pierdut ntrecerea. Ca s se rzbune - ne spune Ovidiu-
le-au preschimbat pe pieride n... coofene !
Incepnd din epoca clasic (mai precis din secolul al IV-lea
.e.n.) numrul muzelor a fost fixat definitiv la nou. Cu
timpul, fiecreia i s-a atribuit o funcie determinat (care
de altfel variaz de la un autor la altul). n general
acceptate, aceste funcii revin fiecrei muze dup cum
urmeaz:
Primul loc ntre muze l ocup Caliope - muza poeziei epice,
dar care patroneaz i filosofia i retorica. Urmeaz Clio,
muza istoriei (n limba greac klios nseamn "faim,
renume"), care comemoreaz fapte mari, oameni renumii.
Apoi - Polihimnia, muza lirei, deci a poeziei "lirice" (pentru
c era cntat cu acompaniament de lir), precum i a
pantomimei. Euterpe era muza flautului i a corurilor
tragediei. Terpsichora era muza poeziei uoare i a
dansului. Erato (de la grecescul eros - "iubire") era muza
poeziei de dragoste i a liricei corale, precum i a elegiei.
Melpomena (n grecete verbul melpon nseamn "a
cnta"), era muza tragediei, n timp ce Thalia era muza care
patrona comedia. In fine, Urania (Uranos n limba greac
nseamn "cer") era muza astronomiei i protectoarea
celor care se druiau acestei tiine.

Din cele de mai sus se reine faptul c att genealogia

muzelor ct i funcia lor de a patrona respectivele arte i
tiine, de a-i proteja pe cei ce le slujesc, sunt legate de
anumite concepii (filosofice sau estetice) relative la aceste
arte i tiine. i - sunt simbolice; drept care, n sculptura
epocii elenistice fiecare muz este reprezentat cu
simbolul su n mn. Polihimnia cu o lir, Euterpe cu un
flaut, Melpomena cu o masc tragic, .a.m.d. Se reine i
faptul c li s-au atribuit aceste funcii tocmai ntr-o epoc
n care s-a dezvoltat i spiritul analitic, i gustul grecilor
pentru alegorie. Sau, amnuntul c din cele nou muze,
apte patroneaz artele i literele, i numai dou tiinele -
istoria i astronomia; dar i aceste dou discipline (care
abia n epoca clasic i-au ctigat autonomia i un statut
propriu bine definit) mai pstreaz nc amintirea originii
lor poetice: prima, legat de recitrile aezilor, a doua de
contemplarea cerului, a astrelor. n fine, faptul c cele nou
muze nu au n mitologia greac un ciclu de legende proprii.
Ceea ce nu nseamn c spiritualii greci antici, plini de
fantezie, de umor i de ironie cum erau, nu le-ar fi atribuit
bineneles i aventuri amoroase. Aventuri extraconjugale
care au avut ca urmare faptul c Melpomena a dat natere
Sirenelor; Clio l-a avut pe frumosul Hyacinthos; Caliope -
pe Orfeu; Euterpe - pe Rhesos, eroul trac ucis de Ulise; iar
din aventura Thaliei cu Apollo s-au nscut coribanii.
In mitologia greaca,cele noua muze,noua surori ,sunt
fiicele lui Zeus si ale Mnemosinei -personificarea
Memoriei.Dupa alte traditii ,muzele sunt fiicele Harmoniei-
fiica zeului Ares si a zeitei Afrodita.Erau cantaretele care il
inseninau si il inveseleau pe Zeus si pe ceilalti cu corul lor
,condus de insusi Apollo( vezi si
http://www.mixdecultura.ro/2013/02/apollo-si-artemis-
gemenii-mitologiei-grecesti/),care canta si din lira pentru a
le ritma dansurile.

muza caliope

Hesiod le preamareste faptele binefacatoare,caci muzele ii

sfatuiesc si ii conving pe regi sa fie buni si drepti,sa
potoleasca discordiile si sa aduca pace intre oameni,iar
cantaretul (mai spune Hesiod),orice cantaret,care este
servitorul muzelor prin definitie,ii face pe oameni sa uite
de griji si de necazuri.Primul cantec pe care l-au cantat
muzele a fost acela in care au preamarit victoria zeilor
asupra titanilor,adica triumful ordinei asaupra haosului.

muza clio

Am vorbit de cele noua muze.Dar in unele parti ale

Greciei numarul lor era mai mic.De pilda ,la Delphi,erau
cinstite trei muze,iar la Lesbos numai sapte.In afara de
muze mai existau si concurentele lor ,pieridele-cele noua
fecioare foarte pricepute intr-ale cantului ,care le-au
provocat pe muze la o intrecere pe muntele Helicorn,dar
au pierdut intrecerea.Ca sa se razbune ,ne spune Ovidiu,le-
au preschimbat pe pieride in cotofene!

muza

Muzele si functiile lor

Incepand din epoca clasica (sec IV i.Chr) numarul muzelor a

fost fixat definitiv la noua.Cu timpul,fiecareia i s-a atribuit o
functie determinanta( care variaza de la un autor la
altul).In general acceptate,aceste functii revin fiecarei
muze dupa cum urmeaza:

muza polyphynia

Primul loc intre cele noua muze il ocupa Caliope,muza

poeziei epice,dar care patroneaza si filosofia si
retorica.Urmeaza Clio ,muza istoriei ( il limba greaca kleos
inseamna faima,renume),care comemoreaza fapte
mari ,oameni renumiti.Apoi ,Polyhymnia,muza lirei ,deci a
poeziei lirice(pentru ca era cantata cu acompaniament
de lira),precum si a pantomimei.

muza euterpe

Euterpe era muza flautului si a corului tragediei.Terpsichora

era muza poeziei usoare si a dansului.Erato( de la grecescul
eros-iubire) era muza poeziei de dragoste si a liricei
corale,precum si a elegiei .Melpomena (in greceste verbul
melpein inseamna a canta)era muza tragediei ,in timp ce
Thalia era muza care patrona comedia.In fine
,Urania(Uranos in limba greaca inseamna cer)era muza
astronomiei si protectoarea celor care se daruiau acestei
stiinte.

muza thermshyphore

Din cele de mai sus se retine faptul ca atat genealogia

muzelor cat si functia lor de a patrona respectivele arte si
stiinte,de a-i proteja pe cei ce le slujesc,sunt legate de
anumite conceptii,filosofice sau estetice,relative la
acestea.Sunt simbolice,drept pentru care ,in sculptura
epocii elenistice fiecare muza este reprezentata cu
simbolul sau in mana.Polyhymnia cu o lira,Euterpe cu un
flaut,Melpomena cu o masca tragica,etc

muza melpomena

Se retine si faptul ca li s-au atribuit aceste functii tocmai

intr-o epoca in care s-a dezvoltat si spiritul analitic,si gustul
grecilor pentru alegorie.Mai mentionam amanuntul ca din
cele noua muze,sapte patroneaza artele si literele ,iar doua
stiintele-istoria si astronomia,dar si aceste doua
discipline ,care abia in epoca clasica si-au castigat
autonomia si un statut propiu bine definit,mai pastreaza
inca amintirea originii lor poetice .Prima ,legata de
recitarile aezilor, a doua de contemplarea cerului , a
astrelor.De asemenea cele noua muze nu au in mitologia
greaca un ciclu de legende proprii,dar acest lucru nu
inseamna ca spiritualii greci antici ,plini de fantezie ,de
umor si de ironie cum erau,nu le-au atribuit aventuri
amoroase.Legaturile extraconjugale au avut ca urmare
faptul ca Melpomena a dat nastere Sirenelor,Clio l-a avut
pe frumosul Hyacinthos,Caliope pe Orfeu,Euterpe pe
Rhesos,eroul trac ucis de Ulise,iar din aventura Thaliei cu
Apollo s-au nascut coribantii.

muza urania
.
Cele noua muze patroneaza asadar spiritul grec in
deplinatatea lui,esenta gandirii si cretivitatii acestui popor
antic,care ne-a lasat o mostenire fantastica.