ROMNIA

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACU
FACULTATEA DE LITERE
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacu,
600114 Tel./ fax ++40-234588884 www.ub.ro; e-mail:
litere @ub.ro

PROIECT
Globalizare i identitate
cultural

Studenta,
ADINA-LARISA ROTARU
Bacu
Anul
2015

Pstrarea identitii naionale prin

vestimentaie
Globalizareakakdevenitzunztermen ,,la mod i este utilizat cu foarte mare frecven att
n dezbaterilezpolitice i publistice, ct i n celeztiinifice.zPrivit de ctre unii cu suspiciune
sau consideratzo ameninare, vzut de ctre alii cu ncredere,zca o oportunitate,zglobalizarea
apare prezentatzn unele discursuri publicezca fiind cea mai mare schimbare economic i
socialzsurvenit dup RevoluiazIndustrial.zn sens general globalizarea se refer la
,,capacitatea de interconexiune n permanenzcretere a diferitelor pri ale lumii, proces care
vehiculeaz un flux de persoane, imagini, mrfuri, bani, ideizi informaii pe scar global i
contureaz formezcomplexe de interaciune i dezinterdependen. (Chiru, 2002).
Giddens (1991) defineteyglobalizarea ca fiind ,,intensificarea relaiilor sociale n plan
mondial care leag locuri aflateyla distan, astfel nct, evenimenteleylocale sunt modelateyde
evenimenteleypetrecute laydistan i invers, iaryMcGrew (1992) vorbete de globalizare ca
fiind ,,pur i simplu intensificarea interconectrii globale i subliniaz multitudinea de legturi
pe care aceasta o implic: ,,n ziuayde azi, bunurile, capitalulzoamenii, cunotinele, imaginile,
criminalitatea, factoriizpoluani, drogurile, modelelezi credinele, toateysezrspndesc, fr
efort, dincolo deygraniele teritoriale.yReelele, micrile sociale i relaiileytransnaionale se pot
extinde n toate zonele, de la cea academic la ceaysexual.
Existymulteypreri conform crorayglobalizarea produce o expansiune a diversitilor i
nicidecum uniformizareayprognozat de teoriile derivat din paradigma universalist de tip
clasic. n sprijinul acestei afirmaii vine exemplul societii americane, care a integrat n timp
subculturile diferitelorygrupuri etnice. Jacques Rupnik (1995)yaduce n discuie formula lui
Dominique Wolton, conform creia, postmodernitateayn care intrm anun ntoarcerea a ceea
ce elznumea ,,banda celor patru: naiunea, istoria, religia, identitatea. Paradoxul modernitii cu
formelezei democratice, estejc, pegmsur ce produce omogenizarehi uniformizare,
exacerbeaz i distinciilefi nevoia de identitate, cutarea diferenelor, diferene de devin cu att
mai importante cu ct par affi mai nesemnate (Georgiu, 1957). S-ar prea c, n condiiile

civilizaieidactuale, problema identitiiznaionale s-a universalizat, a devenit cu altezcuvinte, o

problemzglobal a omenirii i a tuturor culturilor. n modzparadoxal, tema identitii naionale
s-azuniversalizat ca problemzexplicit o dat cuzuniversalizarea istoriei nzepoca modern i
contemporan.
Adeseorize susinut ideea ca nu cu ValentineszDay sau McDonalds i nici cu alte
mprumuturi dinzalte pri nu ne vom globaliza, ci cu ceea ce ne aparine deysecole i care
transfer lumiiyidentitate i diversitate. ntrebarea peycare si-o pun tot mai mult n ultima vreme
numeroi cercettori este dacyglobalizarea i face simit prezena i n domeniul cultural,
respectiv n ce privete identitile culturale sau mai exactyidentitile socioculturale ale
diferitelorynaiuni. ,,Indiferent c suntem romni, francezi,ygermani, cehi, englezi, etc., cu toii
suntem europeni, iar n cultura care ne modeleaz identitatea exist, cu siguran, note comune,
dar notele specifice din perimetrulyculturilor naionale definesc diferenele identitareydintre
noi. (Jurcan, 2005). Aceeai idee, dar ntr-o alt form este reluat de D. Dianu (2001:17) care
observa c, aaycum realitatea o arat , cei mai muli dintre indivizi rmn ataai din punct de
vedere identitar comunitii locale i celeiynaionale.
Portuljpopulararomnescaeste,aincontestabil,aunul

dintreycele

mai

importante elemente culturaleyi istorice pe care leapoate deine unapopor.

Esteao dovadaa identitii naionale, a difereneloraculturale ntr-o anumit
ariezgeografic n care s-a format ozcivilizaie distinct care a evoluatzdup
propriile-ialegi, adaptate unui stildde via aparte. Un studiu alacostumului
popular n funcie dezregiuni poate stabili cu precizie evoluia neamului
romnesc. Costumul popular este reflecia trsturilor definitorii ale stilului
de

viaztradiional,

azromnului

tradiional

cu

seteadacestuia

de

azdescoperi frumosul, de a-l crea, de a-l cultiva prin virtuile sale primordiale:
dragostea de glie,zcurajul, aspiraiadla libertate i avntulzcreaiei.

PortulzpopularzdinzMaramure

Portulzfemeiesc
Cmeazpentru femeizeste esut n caszn rzboi manual,sdin pnza de in i cnep
pentru zilele de lucru i numai din bumbac pentru zilele de sarbatoare. ndfayare un decolteu n
form de ptrat, dreptunghi sau rotund, brodat cu ornamente florale de culori vii, rou, verde,
albastru, ntr-o bogat palet deycombinaii, dovedindyfantezia si talentul nnscutgal femeilor,
transmise dinggeneratie in generatie. Manecile sunt trei sferturi, terminate cu o manseta mai
larga incretita in intregime si brodata, iar pe margine cu acea cipca (dantela) cu coltisori.
Poalele panzturi (fusta din panza alba tesuta in casa, peste care se aseaza cele doua
zadii) sunt facute din acelasi material ca si camasa, mai largi si incretite putinfla talie, iar jos pe
margine sunt tivite cu aceeasi cipca cu coltisorikfacuta cu acul de croseta, care trebuieksa se
vada pe subdzadie, pentru akcontura imaginea artistica a costumului.
Cele doua zadii vargate cu dungi orizontale se prezinta intr-o succesiune cromatica: rosu
cu negru, galben cu negru, portocaliu, verde etc.,diferind de la un sat la altul. Ele se pun peste
poale, in fata si in spate, fiind prinse cu baiere de lana (snur impletit din lana, in mai multe
culori) impletite, iar culorile difera in raport cu varsta, in sensul ca fetele tinere poarta culori mai
vii, iar pe masura ce inainteaza in varsta trec la culori mai sterse.
Pieptarulk(tieptar) este facut din piele de oaie sau dekmiel cu blana inauntru, scurt si
stramt, fara maneci, cu motive florale abundente, care cuprind toata suprafata intr-o varietate

cromatica, se poarta indiferent de anotimp si nu se incheiekniciodata. Pielea de oaiekeste tabacita

acasa, de catre taranul roman, dupa retete stravechi,iar cusutul se face in totalitate manual.
Motivele florale sunt si aici, la fel ca la zadii in functie de varsta persoanei care il poarta.
Gubakmioas folosita pentru sezonul rece, este cel mai vechi element al costumului
femeiesc si a suferit cele mai putine modificari in timp. Panura,din care se face guba este tesuta
manual din lana de oaie , alba natural, gri natural sau uneori este vopsita negru.
Opinca folosita ca incaltaminte traditionala, este confectionata dinkpiele de vitel tabacita
manual, iar glezna picioruluikeste infasurata in obiele groase din lana alba sau ciorapi crosetati
din lana alba cu diferite modele geometrice.
Zgrdanulkca element de podoaba, se poarta in jurul gatuluiksi este facut din
margelute foarte mici impletite in motive geometrice, in diferite culori. La fel ca alte obiecte
decorative, tine cont de varsta pe care okare posesoarea prin culori si marime.
Baronulkeste o bentita din catifea neagra, pe careksunt cusute modele cu margelute
coloratellll
Portulkbrbtesc
Este mult mai simplu decat cel femeiesc.
Cmeaheste tesuta din panzayalba de bumbac, cusuta simplu cuzbroderii la gat si la
maneci, cu matase alba sau galbena. Manecilezsunt largi, lungi sau trei sfert si se termina cu
cipca cu coltisori la camasilezde sarbatoare.
Pantalonii numiti gatii se poarta vara, sunt largi si scurti pana deasupra gleznelor,sunt
foarte comozi fiind tesuti din panza de bumbac alba. Pentru iarna poarta cioarecii simpli din
lana alba sau gri, deosebit de caldurosi.
Pieptarul este fastuos brodat, cu multe elemente ornamentale, tinte din metal, ciucuti din
lana, confectionat din piele, cu blana pe dinauntru si se poarta nencheiat.
Laibarul, lecricul si guba confectionate din panura(tesatura) de lana alba, si tivite pe
margine cu catifea neagra, sunt de o eleganta si o sobrietate aparte.

Straia (tristu) tesuta in carouri sau aleasa in modele sofisticate , precum si

manecarile tricotate din lana colorata , fac deasemenea parte din costumul barbatesc al
morosanului.

Portul popular oltenesc

Portul popular oltenesc, prin varietatea pieselor ce-l compun, al tehnicilor si

materialelor folosite, al organizarii decorurilor pe suprafata pieselor si motivelor decorative
utilizate reprezinta unul din cele mai complexe domenii ale artei populare. Toate articolele
vestimentare traditionale erau lucrate cu migala si pricepere de femei, in special iarna, cand
munca la camp lipsea cu desavarsire, la stravechile razboaie de tesut. Iile, camasile, izmenele si
maramele se teseau din borangic, motivele fiind alese pe rosturi,in razboi.
Portul femeiesc se incadreaza in tipologia costumului popular cu valnic al Olteniei si se
compune din imbracamintea capului (carpa de borangic), camasa cu poale, valnic sau zavelci,
catrinta, brau, bete, incaltaminte. Portul femeiesc se numara printre cele mai decorative din
Oltenia. Invelitul capului apartine numai femeilor maritate, acestea isi acopera capul cu marama
din borangic, ornamentata cu salbe si alesaturi realizate in procesul tesutului. Din ziua casatoriei
femeia purta fes rosu, simplu sau cu un ciucure negru de matase asezat in crestetul capului si
fixat cu ace lungi cu gamalie din sticla colorata. Marama de borangic se purta peste fes cu
capetele lasate pe spate sau infasurat in jurul gatului, cu un capat pe spate si unul in fata. Camasa
apartine tipului generalizat in portul femeiesc, cu foile drepte incretite in jurul gatului cusute cu

matase visinie, uneori bleumarin unde drugul tiveste gura camasii, marginea manecii si a poalei.
Valnicul confectionat din doua foi de tesatura de forma dreptunghiulara, incretit sau plisat in talie
prin introducrea a trei sau patru sireturi din lana care se poarta la spate, trecand peste solduri
inspre fata. Forma valnicului este cea de evantai fiind evazat la poale iar in decoratia geometrica
predomina rombul, roata, palmita, gura papusii, zaluta. Valnicul se poarta infasurat pe solduri cu
partea deschisa in fata peste care se aseaza o pestelca mai scurta. Partea superioara a valnicului
este acoperit cu betele cu care se infasoara talia
Catrinta din fata este ornamentata, in sens orizontal, cu motive lineare si stilizari ale
elementelor din natura. In anotimpul rece, indeosebi primavera si toamna, femeile poarta
casaca care este o haina lunga, inchisa, croita pe talie si fara maneci dar si subele cu maneci
lungi din dimie alba cu gaitare negre sau bleumarin avand o decoratie mai sobra formata din
snururi drepte sau usor rasucite dispuse pe marginile hainei, pe poale, la mansete si in jurul
gatului.
Incaltamintea se compune din ciorapi de lana lungi pana la genunchi, lucrati cu doua
culori rosu si negru si opinci, tusluci crosetati cu un carlig sau din postav negru, cu tighete trase
la masina.

Costumul brbtesc
Gteala capului
Brbaii obinuiau s poarte prul lung pe spate sau prins n dou cozi (Gorj, Mehedini,
Olt). n ceea ce privete acoperitoarele de cap, btrnii preferau cciulile din blan de oaie sau
miel (mocneasc), iar mai trziu acestea vor fi alternate cu plriile din paie cu bor mare pentru
btrni sau bor mic pentru tineri. La ocazii speciale acestea erau mpodobite cu pene de pun,
mrgele sau flori naturale.
Cmaa brbteasc
Cmaa dreapt, de tip vechi, este foarte ntlnit n aceast zon, variind doar ca
lungime: n zona montan (nord) ajungea pn la genunchi i era confecionat din pnz groas,
pe cnd n partea de cmpie pn la glezne i realizat din bumbac i borangic. Elementul
distinctiv din punct de vedere morfologic al acestei zone l constituie cmaa cu platc, care

prezint o compoziie decorativ policromatic deosebit, att pe guler, ct i pe piepi, pe tivul

mnecii i al poalei. Cmile erau prinse cu cingtori ale cror dimensiuni, culori i ornamente
variau n funcie de zon. Chimirul era purtat mai ales de btrni, peste bru, oferind prilej de a
susine punguliele cu bani sau tutun sau batistele pe care le purtau n vreme de srbtoare.
Pantalonii
n timpul verii acetia erau confecionai din cnep, in, bumbac, iar iarna din ln n 4 ie
dat la piu, cunoscut sub denumirea de dimie(sau aba, postav). n nordul spaiului oltenesc,
cioarecii sunt mai strmi i compui din mai multe pri(folia din fa, din spate, turul), la
cmpie fiind mai largi. Interesante n cazul pantalonilor olteneti sunt buzunarele false sau
ghizdane, dispuse lateral, ale cror deschizturi se prelungesc pn spre talie.

Portul popular moldovenesc

Costumul femeiesc are o structur unitar, fiind constituit n toate satele din aceleai
elemente: cmaa (ia), poalele, catrina, brul i brneaa, pieptarul sau bundia, opincile, hainele
groase, traista, baticul nflorat i podoabele. Particularitile locale sau individuale se evideniaz
la costumul de srbtoare, ntr-o bogie de forme i variante decorative.
Cmaa este ncreit la gt i are mneca croit din gt. Cutnd s-i
mpodobeasc ntr-un mod ct mai deosebit i personal cmaa, femeile au creat un impresionant
numr de modele, dar respectnd totodat repartiia acestora pe cma: pe mneci, la gura
cmeii, pe piept.
Altia reprezint decorul din partea de sus a mnecii, n form dreptunghiular i
dimensiuni variabile, lucrat n ntregime cu ornamente compacte.
Poala este o continuitate a cmii. Ea este alb, iar n partea de jos, de jur
mprejur are un ornament asemntor celui de pe cma.
Catrina este una din cele mai simple piese de port, format dintr-o estur
dreapt, dreptunghiular, de culoare nchis, cu care femeia i nfoar trupul de la bru n jos,
suprapunnd capetele n fa. i catrina are variante locale: catrina neagr, catrina pestri,
catrina cu vrste, catrina cu flori.
Brul n zona Moldovei este esut. Brul este folosit la fixarea cmilor i
brneelor, pentru susinerea catrinelor. Brul este o estur lung de circa 2 metri, cu o lime
de 8 12 centimetri, care se nfoar de 2 3 ori pe dup mijloc.
Brneele sunt mai lungi (de 3 metri) i mai nguste (de 3 5 centimetri) i au un
pronunat rol decorativ.
nclmintea caracteristic costumului popular din zona Moldovei este opinca.
Bonda nflorat este fcut din dou piei de miel, ncheiat cu bunghi ntr-o
parte sau pe umr.
Traista, dei nu este o component propriu-zis a costumului popular, este totui
socotit pies de port, ntrebuinat att de femei, ct i de brbai. Are form de sac de
dimensiuni variabile, cu baier pentru agat. Traista se face dintr-o estur de ln, care se
ndoaie la mijloc i se coase pe laturi. Ea are diferite culori i modele n estur.

Costumul brbtesc
Cmaa
La baza costumului brbtesc tradiional st cmaa alb din pnz de cas. Ea se poart
de asupra pantalonilor i se ncinge cu unul sau dou bre unul peste altul.Dup felul de croial
cmeile brbteti prezint cteva tipuri: Tip de tunic, cu platc, cu dreptunghi pe umeri.Croiala
tip de tunic este mai veche. Aceast cma are o particularitate comun pentru ntreaga
Moldov - la lalatul central se coseau prile dreptunghiulare laterale. Mnica croit drept se
combin cu clinul de form rombic (pava). O mare parte a cmilor au gura tiat rotund.
Probabil aceasta este o form mai veche a tieturii guriitipic pentru toate variantele costumului
popular Moldovenesc, att pentru cel brbtesc, ct i pentru cel femeesc.Lungimea cmilor i
lrgimea mnicelor varia conform tradiiilor locale - n unele sate existau cmile lungi
cumnicele largi.Cmile tip de tunic, de obicei se ornamentiaz. Deosebit de bogat se
nfrumuseeau cmile de srbtoare i celede nunt. Pnza pentru ele se esea cu desenuri.
Pieptul, gulerul i manjetele se brodau, uneori se nfrumuseau cuornament esut i horboic.
Pantalonii
Pantalonii brbteti se croiau n cteva feluri i variau conform tradiiilor locale.
Corespunztor croelii i calitiimaterialului ei pot fi repartizai n urmtoarele tipuri: de pnz
sau de ln (iari) i pantalonii din ln pentru iarn(bernevici, ndragi).Partea component a
portului brbtesc rspndit n raioanele din nordul republicii sunt iarii - pantaloni de ln
albde cas. Particularitatea specific a iarilor este lungimea lor care poate ajunge la nlimea
omului. Iarii formeaz pepicior ncreituri i au un clin la nchetura cracilor.Iarna ranii poart
pantaloni din estur groas din ln.Dup calitatea esutului i croial se evideniaz cteva
tipuri. Pantalonii confecionai din estur groas de ln deculoare nchis, cusui dup model
orenesc cu un clin de form rombic se numesc bernevici.Pantalonii de iarn din estur de
ln alb sau sur, avnd 2 clini de legtur - se numesc ciareci sau ndragi. Ei se nfrumuseeaz
n partea de dinainte, la bru cu un ornament din aplicaii.
Brul

Brile brbteti se deosebesc de cele femeeti prin limea lor care ajunge pn la 25 cm.
Lungimea brilor ajungeapn la 2 metri. n afar de aceasta ele se deosebeau de cele femeeti i
dup coloritul lor. Brile brbteti mai dessunt de o singur culoare roie, albastr, verde sau
alb. Cte odat coloritul brilor se combin cu dungi orizontale de alt culoare. Dac fondul este
de culoare roie atunci dungile se eseau din fire verzi sau albastre. n trecut raniimai avui
purtau brie nguste de piele cu diferii fluturai metalici (curea). Ciobenii purtau bre late de
piele (chimir).Acest bru era nfrumuseat cu fluturai de aram din partea interioar avea
buzunar pentru bani, din cea exterioar loc pentru cuit i lulea.
Acopermntul capului
La brbai ca i la femei costumul naional moldovenesc prevede capul acoperit. Brbaii
folosesc dou feluri deacopermnt al capului: cciuli i plrii.
Dup regiune cciulile sunt de mai multe feluri, cum ar fi cciulile nalte, potrivite ori
scunde. Dup forma vrfului potfi la rndul lor: cu mo (ascuite), semirotunde (obinuite),
rotunde i retezate. Cciula retezat (mocneasc) se facede obicei puin mai larg spre fund, cu
ajutorul unor cliniuri. Toate cciulile sunt fcute din blan tbcit din miel.Culorile cele mai
fregvente sunt: negru, cafeniu i brumriu. Cciulile din blan alb, ori trcat din dou
culoriaproape c nu se ntlnesc niciodat.Blana cciulii trebuie s fie scurt i crea.Alt
acopermnt al capului la brbai este plria. Plriile rneti au trecut prin diferite forme de la
cea cu borulmare i calota joas, pe care o ntlnim foarte rar, sau de la cea mocneasc cu borul
mic i calota semisfericajungnd treptat la plria obinuit, de tip orenesc.Culorile plriilor
brbteti erau mai nainte negre sau cafenii. n prezent au culoare neagr, brun, cenuie i
uneoriverde nchis. n zilele de srbtoare la trguri, la hore brbaii i mai ales flcii obinuiau
s poarte la plrie fixatepe calot ori nfipte ntr-o parte ntre panglic i calot pene de pun,
flori sau chiar spice de gru.
Opinca
Era purtat n trecut i de brbai i de femei, avnd o origine strveche, i a evoluat ntr-o
mare varietate de forme.Cea mai obinuit era opinca cu custur la mijloc i custur dintr-o
bucat de piele de porc sau de bou n form dedreptunghi. n raioanele nordice avea rspndire i
opinca cu vrful ndoit (cu gurgui). Opincile brbteti i cele femeeti aveau nojie. Nojiele

opincilor femeeti erau din pr mpletit n timp ce nojiele opincelor brbteti erau totdeauna din
curelue subiri de piele

n concluzie, desi traditia portului si realizarii costumului popular este pe cale de

disparitie, sunt zone in care se incearca pastrarea si reinvierea mestesugului confectionarii de
costume populare.