Bacteriile

Bacteriile sunt microorganisme procariote monocelulare, care formeaz

domeniul Bacteria. tiina care se ocup cu studierea bacteriilor se
numeste bacteriologie, sau microbiologie.
Bacteriile sunt unele dintre cele mai mici organisme microscopice. Sunt raspandite in
mii de specii si in numar colosal de indivizi, pe tot pamantul, in apa, in sol, in aerul
atmosferic, pe organisme vii sau moarte (1 gram de sol contine circa 50-100 de milioane
de bacterii). Aceasta raspandire extraordinara se datoreste capacitatii bacteriilor de a se
inmulti in timp foarte scurt, apoi, dimensiunilor mici, usurimii lor si adaptabilitatii lor la
multiple feluri de nutritie, precumsi a rezistentei mari la conditiile vitrege de trai. In
marea majoritate a cazurilor ele sunt lipsite de clorofila. Aceste organisme joaca un rol
foarte Important in circuitul elementelor in natura, provocand in deosebi descompunerea
substantelor organice, pana la mineralizarea acestora.
Bacteriile, cum mai sunt numite si microbi, sunt plante unicelulare solitare, sau
alcatuiesc filamente cenobiale, sau un tal in 3 dimensiuni.
Marimea si forma bacteriilor:
Dimensiunile bacteriilor sunt de ordinul micronilor, fiind cuprinse intre 0,1 20 .
Forma lor este variata. Principalele forme de observaie a bacteriilor sunt:
- form sferic, specific cocilor, n cadrul careia se pot deosebi i mai multe varieti:
sferic, ovoidal, lanceolat, reniform
- form cilindric sau alungit, specific bacililor i bacteriilor nesporulate, ce pot avea
capete drepte (ex. Bacillus antracis), rotunjite (ex. Escherichia coli) sau ascuite (ex.
Fusiobacterium fusiforme)
- form spiralat-elicoidal, cu aspect de virgul (vibrio - virgo), n forma literei S, sau de
resort, cu spire neregulate sau regulate
- form de filament, care ajunge la zeci de microni lungime, fr prezena unor diviziuni
transversale
Structura bacteriilor:
Celulele bacteriilor au la exterior o membrana, iar in interior un continutprotoplasmatic.
Membrana este formata din substante pectice impregnate cu substante hidrocarbonate,
hemiceluloza.
De multe ori in jurul celuluei sau a celulelor, citoplasma secreta o materie gelatinoasa,
care inglobeaza bacteriile in colonii sau cenobii. Acest invelis gelatinos se numeste
capsula, si poate avea marimea de 10-1000 de ori mai mare decat a bacteriei.
Citoplasma esteincolora, insa uneori este impregnata cu anumite substante colorate.
Clorofila lipseste.
In protoplasma se gasesc vacuole precum si substante de rezerva de natura
hidrocarbonata: glicogen si granuloza, de natura albuminoida volutina, precum si
picaturi de grasime.
Miscarea bacteriilor:
Multe bacterii sunt miscate dintr-un loc in altul, fiind purtate de diferiti
agenti, mai ales aer si apa. O alta categorie de bacterii se misca cu mijloace propii, fiind
prevazute cu cili permanenti sau temporari, in functie de mediul in care se afla. Cilii sunt
prelungiri protoplasmatice ce ies prin sporii membranei.

Nutritia bacteriilor:
Nutriia se realizeaz prin mecanisme de tip absorbtiv. Dup sursele de hran, bacteriile
pot fi:
- autotrofe - i asigur nevoile plastice i energetice exclusiv din substane anorganice,
folosind dioxidul de carbon ca surs de carbon, iar ca surs de azot utiliznd srurile
amoniacale, nitriii i nitraii. Bacteriile autotrofe nu sunt patogene, unele dintre ele fiind
de mare folos agriculturii, prin contribuia adus mbogirii solului n azot.
- heterotrofe - pe lng substanele anorganice au absolut nevoie pentru acoperirea
necesitailor de carbon i azot - de substane organice sintetizate de ctre alte organisme.
n aceast grup se ncadreaz toate bacteriile patogene
- mixotrofe - sunt capabile s foloseasc ca surs de carbon fie substane organice, fie
substane anorganice, n special dioxidul de carbon. Bacteriile de acest tip sunt foarte
rspndite n natur dar nu sunt patogene pentru organismele animale i umane.
Inmultirea bacteriilor:
Se face direct prin bipartitie, de aici si denumirea stiintifica de Schizomycetes a acestei
clase. Bipatitia consta in aparitia unui perete transversal despartitor, formandu-se astfel 2
celule. Aparitia peretelui incepe prin formarea unui inel care inainteaza spre mijlocul
celulei. Viteza de diviziune este in functie de insusirile specifice bacteriei si de conditiile
de mediu, ea variad intre cca 20 de minute si 2 ore.pentru ilustrarea vitezei de diviziune
presupunand ca o bacterie de 1-2 microni se divide cu o viteza de 20-30 de minute, se
obtin urmatoarele cifre: dupa 5 ore rezulta 1024 celule; dupa 10 ore 264.144 celule; dupa
15 ore 265 275 636 celule; dupa 20 de ore 191 miliarde si 6672 milioane de celule, care
cantaresc 82 mg; dupa 25 de ore cantaresc 82 gr.; dupa 30 de ore cantaresc 89,2 kg, iar
dupa 40 de ore 18841,6 tone, dupa 70 de ore bacteriile pot de o masa in greutate de
1,4107 tone, adica de cateva ori mai mult decat greutatea organismelor vii pe suprafata
pamantului.