Capitolul 4

Studiu privind investiiile strine directe n Romnia

4.1. Aspecte generale referitoare la ISD n rile Europei
Centrale i de Est
Romania este beneficiara unor fluxuri investiionale strine n continu
cretere. Anul 1999 a fost cel n care a nceput s se faca simit o real infuzie de
investiii n Romnia, ceea ce a condus la nceputul masurilor de politica
guvernamentala cu privire la dezvoltarea regional si de ansamblu a economiei
romneti.
Cresterea economica s-a dovedit a fi in legatura directa cu aceste investitii,
pachetele de masuri care au inceput a fi implementate in acea perioada au aratat
schimbarea mentalitatii de gestiune a macroeconomiei romanesti de la teama unor
repatrieri ulterioare de capitaluri. care ar afecta balanta de plati externe a Romaniei, la
promovarea masurilor de dezvoltare regionala, bazate tocmai pe fluxurile de
investitii directe straine. Pachetele de masuri guvernamentale au inceput sa fie
luate in acea perioada tocmai pentru atragerea investitiilor straine si orientarea
acestora catre anumite regiuni sau sectoare, in scopul dezvoltarii durabile si a cresterii
sau sustinerii nivelului de trai.
Astfel, fluxurile de investitii straine directe catre Romania au fost determinate
in mare parte de gradul de siguranta pe care investitorii l-au avut cu privire la
garantarea liberei circulatii a bunurilor, serviciilor, capitalurilor si fortei de munca.
Potrivit dalelor prezentate in Raportul Mondial al Investitiilor Straine 2007 ,
in perioada 1991-2006, Romania a atras investitii straine directe totalizand 41.001
mil.USD, suma incomparabil mai mica decat cea inregistrata de alte tari , cum ar
fi: Polonia ( 1 0 3 . 6 1 6 mil.USD), Ungaria (81.760 mil.USD) si Cehia (77.46O
mil.USD)

44

Tabel nr. 4.1.

Fluxurile anuale de ISD receptate de tari din CEE in perioada 1991- 2006
Tara

19911996
(media
anuala

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Bulgaria
Cehia
Estonia

74 1.177
1.177
162

505
1300
267

537
3.718
581

819
6.324
305

1.002
4.986
387

6.899
4.916
542

905
8.483
307

2.097
2.101
919

3.452
4.974
971

3862
11.658
2.879

5172
5957
1.674

Polonia
Romania
Slovenia

2.119
206
122

4.908
1.215
334

6.365
2.031
216

7.270
1.041
107

9.342
1.025
136

8.830
1.137
503

4.131
1.144
1.865

4.579
2.213
333

12.590
6.517
S27

9.602
6.483
496

13.922
11.394
363

Slovacia
Ungaria

201
2.205

220
2.173

684
2.036

390
1.944

2.075
1.643

1.475
2.414

4.094
2.994

756
2.137

3.031
4.506

2.107
7.619

4.165
6.098

Sursa: UNCTAD. World Investment Report 1999. 2003. 2006 si 2007 p. 252-254

Desi beneficiara a unor fluxuri de inveslitii straine directe in crestere in ultimii

ani, care o pozitioneaza pe locul 2 in cadrul tarilor analizate, Romania a
inregistrat performante mai slabe atunci cand analizam stocul de investitii straine
directe si stocul de inveslitii straine directe pe locuitor (figurile nr. 4.1. si 4.2).
Figura nr. 4.1.
Stocul de ISD atrase de tari din Europa Centrala si de Est 1991-2006
(mil.USD)

Sursa: UNCTAD. World Investment Report 2007

Asadar, desi este a doua tara ca marime (suprafata si populate) din Europa
Centrala si de Est, dupa Polonia, Romania ocupa locul 4 din punct de vedere al
45

stocului de ISD primite. Aceasta evolutie demonstreaza slaba implicare a capitalului

strain in economia romaneasca comparativ cu alte state central si est europene,
evidential si mai pregnant daca utilizam drept criteriu indicatorul economic stocul de
ISD pe Iocuitor.
Din acest punct de vedere, in ierarhia tarilor din Europa Centrala si de Est
analizate, Romania se afla pe ultimul loc cu un nivel al stocului dc ISD de intrare pe
locuitor de numai 1900 USD/loc., fata dc celelalte tari din regiune, discrepantele sunt
foarte accentuate, in special daca comparam nivelul stocului dc ISD pe locuitor
inregistrat in Romania cu cel din tari ca Estonia (9741 USD/loc), Ungaria (8095
USD/loc) si Cehia (7520 USD/locuitor). O situatie similara, desi nu la fel de
dramalica, se inregistreaza si in Bulgaria (2689 USD/loc.).
Figura nr. 4.2.
Stocul de lSD/locuitor la nivelul anului 2006 (USD/locuitor)

Sursa: UNCTAD. World Investment Report 2007

Romania si Bulgaria se afla cu mult sub media regiunii in ceea ce priveste

stocul de ISD pe locuitor, ceea ce demonstreaza fara echivoc atractivitatea inca scazuta
a acestor tari pentru realizarea de investitii straine directe.
La polul opus se situeaza state precum Estonia, Cehia si Ungaria in care
intrarile masive de capital strain s-au constituit in stocuri semnificalive la nivelul anului
2006, confirmand succesul politicilor de promovare a ISD.

46

Figura nr. 4.3

Investiiile strine directe n Romnia
Evoluia ISD n perioada 2003 - 2007 (milioane euro)

Total
Participaii la capital
(incl. profituri reinvestite)
Credite*

31 dec.
2003
9662
7092

31 dec.
2004
15040
12007

31 dec.
2005
21885
17490

31 dec.
2006
34512
27016

31 dec.
2007
42770
31501

2570

3033

4395

7496

11269

* creditele nete de la investitorii strini direci

Sursa: Raport BNR 2007

Conform Raportului BNR 2007 referitor la pozitia investitionala in Romania, in

perioada iunie2007- martie 2009 situatia se prezinta astfel:
Tabel 4.2.
Pozitia investitionala internationala
Data
Investitii directe ale
Investitii directe ale
nerezindentilor in
rezidentilor in
Romania (milioane Eur) strainatate(milioane Eur)
Iunie 2007
42.590,10
700,90
Septembrie 2007
46.752,70
798,00
Decembrie 2007
42.769,70
842,00
Martie 2008
44.365,60
744,20
Iunie 2008
47.499,30
693,60
Sept.2008
49.621,30
675,50
Decembrie 2008
51.637,60
655,00
Martie 2009
53.086,70
633,10
Sursa: Raport BNR-2009

47

Dupa cum se observa din tabel, soldul ISD la finele anului 2007
a nregistrat cca. 42.770 milioane euro , iar in martie 2009 a atins cca
53.000 milioane euro, anul 2008 fiind un an cu rezultate favorabile
pentru tara noastra in atragerea ISD.
Intrrile nete de ISD n anul 2007 au nregistrat un nivel de
7250 milioane euro i sunt structurate astfel:
Participaiile investitorilor strini direci la capitalul social al
ntreprinderilor investiie direct din Romnia n valoare de 2.220
milioane euro (31% din fluxul net de ISD).
Profitul net reinvestit - a nregistrat un nivel de 1327 milioane
euro (18% din fluxul net).
Creditul net primit de ctre ntreprinderile investiie direct de la
investitorii strini direci, n sum de 3703 milioane euro, ceea ce
reprezint 51% din fluxul net al ISD.

4.2. Distributia fluxului de investitii straine directe atrase in functie de

tara de origine
Studiul ISD in functie de tara de origine pentru perioada 2006-2007 nu scoate la
suprafata modificari majore in 2007 fata de 2006; investitorii traditionali se mentin
aproximativ aceeasi.
Repartizarea a fost realizata in functie de tara detinatorului nemijlocit a cel putin
10% din capitalul social al intreprinderilor investitie directa rezidente.
Imbunatatirea mediului de afaceri, efectele introducerii cotei unice de impozitare
si atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romania au condus la atragerea
unui volum de investitii straine directe in valoare de 9,1 miliarde Euro in anul 2006.
Valoarea record din 2006 de 9,082 miliarde Euro, in credere cu 74,24% comparativ
cu aceeasi perioada anul precedent (5,213 milioane Euro), include suma de 2,2
miliarde euro, reprezentand preluarea de catre Ersie Bank a 36,8% din actiunile BCR.
In 2006, volumul cumulat al investitiilor straine directe atrase de Romania
a depasit pragul de 30 de miliarde de EUR, inregistrandu-se un stoc ISD de 31,130
48

miliarde EUR. Primele 5 tari clasate (vezi tabelul 4.3 .) dupa ponderea detinuta in
soldul ISD la 31 decembrie 2006 sunt: Austria (23%, cu o credere semnificativa a
ponderii fata de 15,4% in 2005), Olanda ( 1 7 . 1 % , in scaderere ca pondere, de la
19,5% in 2005), Germania (10,1%) si Franta (8%), care isi mentin ponderile fa{a
de anul 2005, precum i Grecia (7,8%, pondere in scadere usoara in raport cu anul
2005).
Anul 2007 a adus citeva modificari in ceea ce priveste tarile investitoare .
Astfel la 31 dec.2007 cele mai bine clasate tari erau: Austria (21,4%),
Olanda(16,3%), germania(11,7%),

Franta,

Grecia,

Elvetia,

care

au mentinut

aproximativ ponderile din anul precedent; la acestea sau adaugat citeva tari noi(Polonia,
Gibraltar) si este cuprinsa si investitia BERD in Romania.

49

ISD -2006
TOTAL,
din care:
Austria
Olanda
Germania
Franta
Grecia
Elvetia
Italia
Cinru
Ungaria
Statele Unite ale
Americii
Turcia
Luxemburg
Suedia
Marea Britanie
Cehia
Belgia
Spania
Canada
Israel
Alte tari *

Total
%din
Valoare
total
ISD
(milioane
euro)
34.512
100,0
7942
5887
3473
2766
2680
2372
2322
1674
663
628

23.0
17.1
10.1
8.0
7.8
6.9
6.7
4.8
1.9
1,8

446
428
347
335
330
321
263
210
107
1318

1.3
1.2
1.0
1.0
0.9
0.9
0.8
0.6
0.3
3.9

* tari a caror investitie este mai mica de

100 milioane Euro

Total
ISD- 2007
TOTAL,
din care:
Austria
Olanda
Germania
Franta
Grecia
Flvetia
Italia
Cipru

Turcia
Ungaria
Luxemburg

Statele Unite
ale Americii
Belgia

Spania
Marea Britanie
Insulele Virgine
Britanice
Suedia
Cehia
Canada

Israel
Liban
Polonia
Gibraltar
BERD(Banca
Europeana pentru
Reconstructie si
Dezvoltare)
Alte tari *

Valoare
(milioane
euro)
42.770

%din total
ISD

9161
6988
5020
3759
3192
2617
2191
2015
822
738
633
581

21,4
16,3
11,7
8,8
7,5
6,1
5,1
4,7
1,9
1,7
1,5
1,4

477
474
395
384

1,1
1,1
0,9
0,9

366
341

0,9
0,8

256
285
179
125
112
103

0,6
0,4
0,4
0,3
0,3
0,2

1656

4,0

100,0

* tari a caror investitie este mai mica de 100

milioane Euro

50

Figura nr. 4.4

Investiii strine directe la 31 decembrie 2007
Repartizare pe ri de provenien
Total ISD
42770 mil. euro

Austria
Olanda
Germania
Frana
Grecia
Italia
Elveia
Cipru
Turcia
Ungaria
Luxemburg
Statele Unite ale Americii
Alte ri**

21,4%
16,3%
11,7%
8,8%
7,5%
6,1%
5,1%
4,7%
1,9%
1,7%
1,5%
1,4%
11,8%

** ri a cror investiie este mai mic de 500 de milioane de euro

Sursa-Raport BNR 2007

51

Figura nr. 4.5

Investiii strine directe la 31 decembrie 2007
Repartizare pe ri de provenien
ISD n ntreprinderi greenfield*
23667 mil. euro

Austria
Olanda
Germania
Frana
Grecia
Italia
Elveia
Cipru
Turcia
Ungaria
Luxemburg
Statele Unite ale Americii
Alte ri**

13,8 %
20,9 %
16,8 %
6,1 %
4,6 %
7,8 %
1,7 %
4,6 %
3,0 %
2,2 %
1,3 %
2,0 %
15,2 %

* ntreprinderi greenfield - ntreprinderi nfiinate prin investiii greenfield

** ri a cror investiie este mai mic de 500 de milioane de euro

Sursa-Raport BNR 2007

52

Atractivitatea Romaniei ca tara de destinatie pentru investitorii straini a

fost manifestata si prin cresterea cu 9,2% in anul 2006, comparativ cu anul
precedent, a numarului de societati comerciale cu participare straina nou inregistrate.
Ca pondere anul 2006 reprezinta 9,1% din numarul total al socieiatilor comerciale cu
participare straina la capital lnregistrate m Romania,in perioada 1991-2006 (vezi
tabelul nr. 4.4).
Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la
capital nou inregistrate a urmat aceeasi tendinta ascendenta, cu o rata de crestere de
165,4%, corespunzator valorii de 238 milioane USD in anul 2006 comparativ cu
89,9 milioane USD in 2005.
In 2006, s-au inmatriculat 12.823 societati cu participare straina de capital,
ceea ce reprezinta 9,7% din numarul total al celor inmatriculate din 1991 pana in
1996.
Tabel.4.4.
Inmatriculari de societati comerciale cu participare straina in capitalul
social subscris, in perioada 1991 - decembrie 2006
Inmatriculari de
societati
comerciale
Numar structura
total

13193

100

Valoarea capitalului social total subscris exprimat in:

Moneda nationala

Valuta

mii lei
structura Mii dolari Structura Mii EURO Structura
(RON)
-(%)SUA
-%-%40654485.0 100.0 19858915.2 100.0
5303061.9
100,0

1991
5499
4.2
238165.5
0.6
1058260.8
5.3
813949.1
5.3
1992
11765
8.9
65153.0
0.2
573271.2
2.9
440925.0
2.9
1993
10583
8.0
92793.2
0.2
417844.8
2.1
321380.5
2.1
1994
11053
8.4
230535.9
0.6
881673.3
4.4
678128.9
4.4
1995
3400
2.6
67893.9
0.2
237717.0
1.2
182837.3
1.2
1996
3630
2.7
229256.3
0.6
573594.2
2.9
441173.4
2.9
1997
5251
4.0
232229.8
0.6
359912.8
1.8
276822.8
1,8
1998
8801
6,7
728612.4
1.8
755475,3
3,8
581065,2
3.8
1999
7383
5.6
1214843,7
3.0
944365.3
4.8
726347.7
4.8
2000
8567
6.5
1870247,9
4.6
839143.8
4.2
645417.8
4.2
2001
7175
5.4
4820820.8
11.9
1540810,8
7.8
1185096.9
7.8
2002
7518
5.7
3541822,9
8.7
1078746.2
5.4
829705,2
5,4
2003
6609
5.0
4441402.8
10.9
1288885.0
6.5
991331.1
6.5
2004
10167
7.7
9040577.5
22 2
3032218.4
15.3
2332195,9
15.2
2005
11719
8.9
7173157.1
17.6
3149681.6
15.9
2422541,4
15.8
2006
12823
9.7
6646972.3
16.3
3127314.7
15.7
2434143,7
15.9
Nota: Coloana 1 reprezinta numarul de inmatriculari din perioada respectiva. Datele privind
capitalul social subscris cuprind subscrierile de capital la nmatricularea de societati
comerciale din perioada de referinta la care s-a adaugat majoranle de capital i s-a scazut
capitalul social subscris de societatile comerciale radiate din Registrul Comerlului . In perioada de
referinta.
Sursa: Oficiul National al Registrului Comertului.

53

Tarile europene reprezinta principalii parteneri de afaceri ai Romaniei,

tinand cont ca 84% din valoarea capitalului social subscris din stocul acumulat in
perioada 1990-2006 provine din aceste tari, iar procentul capitalului provenit din
tarile Uniunii Europene este de 65%.
In clasamentul pe tari de provenienta a investitiilor straine, primele cinci sunt
tari ale Uniunii Europene, tari a caror prezenta in Romania reprezinta o traditie in
domeniul dezvoltarii afacerilor.
Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la
capital -indicator care exprima valoarea totala a aporturilor. in numerar si in natura,
subscrise de asociati la constituirea socieialii, precum si la majorarea capitalului
social in cursul existentei societatii comerciale - a inrcgistrat in anul 2006
valoarea de 2434 milioane Euro, in crestere cu 0,5% fata de anul 2005.
Ca pondere, anul 2006 reprezinta 15,7% din soldul valorii capitalului
social subscris, incepand cu anul 1991.
Printre cele mai imporuintc majorfiri de capital efectuate dc investitorii
straini in cursul anului 2006 se evidenliaza: Kaufland Romania SCS (comert cu
amanuntul) - 164,6 milioane euro Doosan IMGB(productie masini grele)-63,5
milioane euro, Astra Vagoane 37,4 milioane Euro, Alexandrion Group-Romania36,3 milioane Euro etc.
Datele referitoare la valoarea capitalului subscris si numarul companiilor cu
partricipare straina la capital pentru anii 2007 si 2008 se prezinta astfel:

54

Figura nr. 4.6

Evoluia IDS n Romnia

Tabel nr 4.5
Evoluia IDS n Romnia (milioane Euro)

2008
Stoc

Ian Feb Mar Apr Mai Iun

Iul

Aug Sep Oct

Nov

Dec

6436

7939

8431

9024

954

492

593

663

1138

1588

3058

3986

4758

5682

663

475

450

1470

928

772

924

Ian Feb Mar Apr Mai Iun

Iul

Aug Sep Oct

Nov

Dec

Stoc

517

1106

1890

2242

2826

3550

4411

4881

6687

7070

7250

Flux lunar

517

589

784

352

584

724

861

470

791

383

180

Flux lunar

2007

6985

754

549

5896
1015

Sursa: Banca Naional a Romniei, Balana de pli

55

Figura 4.7
Valoarea capitalului subscris (milioane EUR)

Sursa: Oficiul registrului comerului sinteza statistic, nr. 116, nr. 128

Tabel nr. 4.6

Valoarea capitalului subscris (milioane Euro)

2008
Stoc
Flux lunar

2007

Ian Feb Mar Apr Mai Iun

Iul

508

738

856

1287

1981

2213

1664

508

230

118

431

694

232

451

Ian Feb Mar Apr Mai Iun

187
Stoc
Flux lunar 187

Iul

Aug Sep Oct

2782
118

3065
283

Nov

Dec

3322

3652

3984

257

330

332

Aug Sep Oct

Nov

Dec

243

537

797

831

1074

1331

1466

1697

1857

2040

2389

56

294

260

34

243

257

135

231

160

183

349

Sursa: Oficiul registrului comerului sinteza statistic, nr. 116, nr. 128

56

Figura nr. 4.8

Numrul companiilor cu participare strin la capital

Sursa: Oficiul registrului comerului sinteza statistic, nr. 128

Tabel nr. 4.7

Numrul companiilor cu participare strin la capital

2008
2007

Ian

Feb Mar Apr Mai Iun

Iul

Aug Sep

Oct Nov Dec TOTAL

956

1280

1165

1106

1081

1085

1177

825

1047

977

817

748

12264

1111

1282

1555

1199

1454

1413

1368

1272

1205

1411

1357

1155

15782

Sursa: Oficiul registrului comerului sinteza statistic, nr. 128

57

4.3. Orientarea pe ramuri i activiti ale economiei a fluxului de

investiii strine directe
n ultimii ani, in Romnia, investiiile au inregistrat o dinamica diferit de
perioada anterioar i modificri semnificative n privinta destinaiilor pe ramuri si
subramuri ale economiei nationale, pe forme de proprietate, elemente de structura si in
profil teritorial. Datele furnizate de Institutul National de Statistica (INS) sunt
semnificative i sunt prezentate in continuare.
Treptat, in anii tranzitiei s-a facut o reorientare a fluxurilor investitionale
atat interne cat si externe, atat private cat i de stat, catre acele ramuri ale economiei
care s-au adaptat cel mai usor la cerintele economiei de piata. Directionarea investiiilor
catre acele ramuri profitabile si cu risc scazut s-a facut de la sine, ca raspuns la noile
conditii geo-politice i economice in care barierele ideologice nu mai sunt o problem.
Dac analizm ponderea investtiilor pe ramurile economiei naionale, n cei 20 de ani,
se remarca tendinta concentrarii investitiilor in special in industrie. In jur de 40% din
investitiile nationale au fost directionate spre industrie, in timp ce construciile i la
un moment dat comerul, au fost ramurile defavorizate, agricultura ramnand in
continuare o ramura cu ponderi foarte mici ale ISD.
Structura investiiilor straine directe in Romnia este rezultatul clar al politicii
duse de guvernani in acest domeniu. Se poate observa o mare disproportie intre
ramuri, ceea ce se poate traduce printr-o lipsa de interes pentru unele dintre ele. Acest
dezinteres se manifest, Cele mai atractive sectoare ale economiei au devenit industria
(mai mult de jumatate), comertul si serviciile.

58

Din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice,

investitiile straine directe s-au localizat in anul 2006, cu precadere in industria
prelucratoare (34,2% din total), in cadrul acesteia cele mai atractive pentru investitiile
straine directe fiind metalurgia (8,3%), industria alimentara, a bauturiior si tutunului
(5.5%), prelucrare titei, produse chimice, cauciuc si mase plastice (4,5%) si industria
mijloacelor de transport (4,1 %).

Figura nr. 4.9

Structura soldului ISD
la 31 decembrie 2007
Total economie
42770 mil. Euro

Industria prelucrtoare
Intermedieri financiare i asigurri
Comer cu amnuntul i cu ridicata
Construcii i tranzacii imobiliare
Pot i telecomunicaii
Industria extractiv
Servicii prestate ntreprinderilor *)
Energie electric, termic, gaze i ap

32,9 %
23,3 %
14,0 %
7,8 %
6,5 %
4,8 %
4,5 %
3,0 %

59

Alte activiti

3,2 %

*) nchirieri de maini i echipamente i alte activiti de servicii prestate n principal

ntreprinderilor

Sursa: Raport BNR 2007

Figura nr. 4.10

Investiii strine directe n ntreprinderi greenfield* (solduri)
structura la 31 decembrie 2007
Total economie
23667 mil. euro

Industria prelucrtoare
Comer cu amnuntul i cu ridicata
Intermedieri financiare i asigurri
Construcii i tranzacii imobiliare
Servicii prestate ntreprinderilor **
Pot i telecomunicaii

28,0 %
22,8 %
19,8 %
9,8 %
6,2 %
6,0 %

60

Energie electric, termic, gaze i ap

Industria extractiv
Alte activiti

2,3 %
0,6 %
4,4 %

* ntreprinderi greenfield - ntreprinderi nfiinate prin investiii greenfield

** nchirieri de maini i echipamente i alte activiti de servicii prestate n principal
ntreprinderilor

Sursa: Raport BNR 2007

In anul 2007 nu au fost modificari foarte importante in ceea ce priveste orientarea

pe ramuri a investitiilor straine directe comparativ cu anii precedenti.
Astfel:
Din punct de vedere al orientrii investitorilor strini spre ramuri
economice conform INS, ISD s-au localizat cu precdere n
industria prelucrtoare (32,9% din total), n cadrul acesteia cele
mai atractive pentru ISD fiind metalurgia (7,5%), industria
alimentar, abuturilor i tutunului (5,2%), prelucrare iei,
produse chimice, cauciuc i mase plastice (4,4%), industria
mijloacelor de transport (3,6%) i ciment, sticl, ceramice (3,5%).
Activiti care au atras de asemenea importante ISD sunt
intermedierile financiare i asigurrile, care cuprind activitatea
bancar i de asigurri i reprezint 23,3% din totalul ISD,
comerul cu amnuntul i cu ridicata (14%), construcii i
tranzacii imobiliare (7,8%), telecomunicaiile (6,5%) precum i
serviciile prestate ntreprinderilor (4,5%).
Se observ o pondere nc redus, fa de potenial, a unor
domenii cum ar fi industria textil, a confeciilor i pielriei
(1,7%), precum i hoteluri i restaurante (0,6% din total ISD).

61

 desi nu exista date referitoare la ISD din turism si alimentatie publica , din datele
tabelului se poate observa ca ISD in activitatile de hotel si restaurant au
urmatoarele ponderi:

in anul 2003 (desi tabelul nu cuprinde datele) ponderea ISD in

acest domeniu a fost de 1,1% (109 milioane Euro);

in 2007 a scazut drastic la 0,6%( 270 milioane Euro) ;

investitiile straine directe au oscilat in intregiul interval intre

0.2% si max. 1,1% din total ISD .

Tabel 4.8

ISD pe ramuri si activitati

Valoare

TOTAL, din care:

Industrie
Industrie extractiva
Industria
prelucratoare. din care
- metal urgie
- alimente. bauturi si
tulun
- mijloace de transport
- ciment, sticla ceramica
- masini si echipamente
- textile, confectiii si
pielarie
- prelucrare titei, produse
chimice. cauciuc si mase
piaslice
- fabricare produse din
lemn. inclusiv mobila
- tehnica de calcul,
aparate electrice. radioTV, comunicatii

% din Valoare c/c din Valoare

TOTAL
TOTAL
ISD
ISD

% din
TOTAL
ISD

Valoare

15040

100,0

21885

100,0

34512

100,0

42.770

% din
total
ISD
100,0

8101
1225
6876

53.9
8.1
45.7

10689
1602
8170

48.8
7,3
373

15155
2105
11782

44,0
6,1
34.2

17409
2046
14.071

40,7
4,8
32,9

1981
1109

13.2
7,4

1791
1427

8,2
6,5

2848
1908

8,3
5,5

3.219
2.207

7,5
5,2

860
603

5,7
4,0

1112
704

5,1
3,2

1406
1074

4,1
3.1

1546
1511

3,6
3,5

274
503

1.8
3,3

348
575

1,6
2,6

427
726

1,2
2,1

537
737

1,3
1,7

387

2,6

896

4.1

1541

4,5

1870

4,4

507

3,4

615

2,8

849

2,5

1023

2,4

434

2,9

404

1,8

624

1,8

818

1,9

62

-alte ramuri ale

industriei
prelucratoare
Energie electrica,
termica
pazesisilelecomunicatii
apa*)
Posta

218

1.4

298

1.4

379

1,1

603

1,4

917

4,2

1268

3,7

1292

3,0

1589

10.6

2396

10,9

1268

3,7

2784

6,5

Comert cu amanuntul si
cu ridicata

2185

14.5

3279

15.0

7678

22,2

5.970

14,0

Imermedieri financiare si
asigurari
Servicii prestate
intreprindcrilor
Constructii si tranzactii
imobiliare
Transporturi

1711

11,4

3176

14,5

4209

12,2

9961

23,3

848

5,6

1697

7,7

2831

8,2

1940

4,5

166

1,1

179

0.8

2200

6,4

3.329

7,8

160

1.1

289

1.3

1406

4.1

529

1,2

Hoteluri si restaurante

29

0.2

42

0.2

392

1,1

270

0,6

Alte activitati

251

1.7

156

0.8

283

0.8

578

1,4

*) Nu exista date **) Tranzactii imohiliare, inchirieri si activiiati de servicii prestate in principal
intreprinderilor
Sursa: ARIS. Invesiitiile straine directe in Romania 2007; Rapoarte BNR, Soldul investitiilor straine
directe in Romania la 31 decembrie 2006 si 2007

Daca ne referim la tipul investitiilor straine directe trebuie facute urmatoarele

precizari:
- Fluxul de participaii la capital n ntreprinderile ISD este difereniat n
greenfield, fuziuni i achiziii i dezvoltare de firme ;
- din totalul investitiilor straine directe ale anului 2006 16.725 milioane euro
au fost investitii greenfield (48,5%) din care 4.912 milioane euro in industrie, adica
14,2% din total urmate de comert (11,1%) si intermedieri financiare((8,5%);
- Se observa mentinerea in 2007 pe primul loc a ISD greenfield din industrie
din care cea prelucratoare detine 7,2%;
Distribuirea celor trei tipuri de investiii n anul 2007 pe
pricipalele activiti economice se prezint astfel:
Tabel 4.9
Tipuri de ISD- 2007
Greenfield
Fuziuni si achizitii

Total, din care:

Industrie
Intermedieri
financiare si de
asigurari

Mil Euro
385,05
166,83

%
17,3
7,5

Mil Euro
233,38
140,65

%
10,5
6,3

156,07

7,0

50,30

2,3

Dezvoltare de
firme
Mil Euro
%
1601,52
72,2
242,40
10,9
856,72

38,6

63

Comert
Constructii si
tranzactii imobiliare
Posta si
telecomunicatii
Alte activitati

7,91
14,92

0,4
0,7

0,98
32,84

0,00
1,5

180,79
160,24

8,1
7,2

0,00

0,0

0,00

0,0

7,89

0,4

39,32

1,7

8,61

0,4

153,48

7,0

Sursa-Raport BNR 2007

4.4. Repartizarca teritoriala a investitiilor straine directe in Romania

Pe termen lung, Romnia trebuie sa realizeze o crestere economica constant, in
contextul dezvoltarii echilibrate a teritoriului sau si. in special, a reducerii
diferentelor dintre mediul rural si eel urban.
Repartizarea teritoriala a ISD, pentru toate sectoarele de activitate ale
economiei, scoate in evidenta unele din tendintele manifestate de investitori in anii
'90. Prin urmare, apar centre de concentrare a investitorilor straini in acele zone
geografice si provincii istorice cu bogat potential economic si de infrastructura sau cu
tradilii istorice in anumite ramuri de activitate.
Din punct de vedere al repartizarii teritoriale se inregistreaza mari
discrepante intre cele 8 regiuni de dezvoltare ale tarii .
La nivelul anului 2006, peste 60% din stocul de investitii straine directe se
regaseste in zona Bucuresti-Ilfov. celelalte regiuni receptand fluxuri semnificativ mai
mici, situate intre 1,2% (Nord-Est) si 7,7% (Sud-Est).
Regiunea Sud-Est, care cuprinde judetele Vrancea, Galati, Braila, Tulcea, Buzau
si Constanta se afla pe pozitia imediat urmatoare celei a capitalei in clasamentul
investitiilor straine directe derulate la sfarsitul anului 2006, cu 2,653 miliarde euro,
respectiv 7,7% din totalul acestor investitii.
Alte regiuni de dezvoltare beneficiare de importante ISD sunt Regiunea Centru
(judetele Alba, Sibiu, Mures. Harghita, Covasna si Brasov), cu investitii de 2,559
miliarde; Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, cu judetele Bihor, Bistrita-Nasaud,
Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj a beneficiat pana la finalul lui 2006 de investitii
straine directe de 1,57 miliarde euro (4,6% din total ISD), iar Regiunea Sud Vest
Oltenia, cu judetele Mehedinti, Gorj, Valcea, Olt si Dolj r de 938 milioane euro (2,7%).

64

SUD

2228

TOTAL, din care:

BUCUREST1
SUD-EST
CENTRU

6.5

Total 2006
Valoare %din
total
34512
100,0
22205
64.3
2653
7.7
2559
7.4

870

2.5

Din care greenfield:

% din total ISD
Valoare
16725
11119
377
1601

48,5
32.3
11.0
4.6

Investitii straine directe in Romania la 31 decembrie 2006(milioane euro)

Repartizare pe regiuni de dezvoltare
Tabel 4.10
VEST
NORD-VEST
SUD-VEST
NORD-EST

1948
1570
238
411

5.6
4.6
2.7
1.2

1331
997
136
294

3.S
2.9
0.4
0.9

Sursa: BNR, Soldul investitiilor strSine directe in Romania la 31 decembrie 2006. www.bnr.ro

Pentru anul 2007 situatia ISD pe regiuni de dezvoltare se prezinta astfel:

ISD regiuni de dezvoltare-2007
Tabel 4.11
TOTAL
Din care:
Bucuresti
Centru
Sud
Sud-Est
Vest
Nord-Vest
Sud-Vest

Valoare
42.770
27.516
3.541
1942
2448
2365
1907
1379

Total
% in total ISD
100,0
64,3
8,3
6,9
5,7
5,5
4,5
3,2

65

Nord-Est
Sursa: Raport BNR 2007

672

1,6

Figura nr. 4.11

Investiii strine directe la 31 decembrie 2007
Repartizare pe regiuni de dezvoltare

Sursa: Raport BNR 2007

Se pot face urmatoarele observatii:

si in 2007 capitala a fost regiunea unde s-a inregistrat cea mai mare valoare a
ISD;
regiunea urmatoare a fost Centru(8,3) si Sud(6,9%) urmata de regiunile Sudest, Vest, Nord-Vest cu valori aproximativ egale (cca 5%);
pondera cea mai scazuta o detine regiunea Nord-est (1,6%);
Figura nr. 4.12
Investiii strine directe la 31 decembrie 2007
Repartizare pe regiuni de dezvoltare
ISD n ntreprinderi greenfield*
23667 mil. euro

66

BUCURETI
CENTRU
SUD
SUD-EST
VEST
NORD-VEST
SUD-VEST
NORD-EST

61,6 %
14,0 %
5,2 %
2,6 %
7,1 %
5,5 %
1,6 %
2,4 %

* ntreprinderi greenfield - ntreprinderi nfiinate prin investiii greenfield

4.5. Tendinte actuate si de perspectiva privind investitiile straine

directe

n vederea mentinerii trendului ascendent al investitiilor greenfield si in

urmatorii ani Agentia Romana pentru Investitii Straine a identificat pentru anul 20082010 urmatoarele prioritati:
1. Din

experienta

ARIS

privind

acordarea de asistenta

investitorilor

straini, conform solicitarilor acestora, s-a remarcat preferinta pentru identificarea de

locatii in parcurile industriale. Astfel, desi suprafetele de teren oferite spre inchiriere
67

sau vanzare in parcurile industriale sunt deseori mai scumpe decat cele situate
in afara acestora, investitorii straini le prefera datorita faptului ca au toate utilitatile
necesare la perimetru, implenientarea investitiei putand incepe mult mai rapid.
Luand in considerare faptul ca suprafata unora dinlre parcurile industriale existente
nu acopera solicitarile investitorilor, ARIS are in vedere un proiect de sensibilizare a
autoritatilor locale in vederea extinderii retelei de parcuri industriale si terenurilor ce
pot fi puse la dispozitia acestora.
2. ARIS are in vedere orientarea investitorilor catre acele zone care nu au
reusit atragerea unui volum semnificativ de capital strain, care ofera costuri
operafionale mai reduse s,i disponibililatea fortei de munca. Intalnirile cu
autoritatile locale la care vor participa reprezentanti ai ARIS vor avea ca scop
indrumarea acestora pentru a asigura conditiile necesare minime cerute de
orice investitor si a vedea beneficiile pe care comunitatile le pot avea in
momentul in care un astfel de proiect de investitii este implementat.
3. Intarirea relatiei dc colaborare cu consilierii economici si comerciali
ai ambasadelor Romaniei in strainatate in vederea promovarii pro-active, pe
plan international, a oportunitatilor de investitii existente si a mediului de afaceri.
ARIS nu are birouri in strainatate. in acest sens, ARIS intentionand sa propuna
Departamentului de Comert Exterior semnarea unui protocol de colaborare care sa
reglementeze inclusiv mecanismele de promovare pe plan international a
climatului investitional

atractiv

si

oportunitalilor de

investitii

oferite

de

Romania precum si modalitatile de diseminare a informatiitor privind noutatile in

domeniu.
3. Intocmirea si actualizarea periodica a unei baze de date privind oportunitatile
de afaceri si de locatii existente la nivelul fiecarui judet.
Comisia Nationala de Prognoza apreciaza ca pana in anul 2010 nu se vor
inregistra reduceri foarte mari ale fluxurilor investitiilor straine directe in
Romania.
Tabel 4.12
Evolutia investitiilor straine directe

68

lndicatori
Rata de investitie (% din P1B)

2009
29,1

2010
30,2

Investitii straine Mil.Euro -

6900

6700

Sursa: Institutul National de Statistica Comisia Nationala de Prognoza

In anii urmatori, pe langa cele mentionate anterior, ARIS are in vedere si

urmatoarele activitati:
- acordarea asistentei de specialitate pentru investitorii straini in conformitate cu
cele mai bune practici internafionale in domeniu;
- participarea in tara si in strainatate la seminarii, intalniri, misiuni
economice;
- realizarea

unei

reele

nationale

de

colaborare

cu

participarea

autoritatilor regionale si locale destinata promovarii investitiilor straine si rezolvarii

operative a problemelor cu care se pot confrunta investitorii straini pe plan local.

69