Capitolul 3

Climatul investiional i strategiile de atragere a investiiilor

strine directe n Romnia
3.1. Ce face Romnia pentru a atrage ISD? Cadrul legal i instituional
al ISD n Romnia
Principala masur de facilitare a ptrunderii

ISD n economia

romneasca a constituit-o Legea nr.35 din 1991 privind regimul investiiilor

strinein Romania. Aceasta a fost precedat de un pachet de acte normative far de
care nu ar fi putut avea aplicabilitate.
Astfel, n anul 1990, prin Decretul-lege nr.96/1990, s-au nlaturat o serie de
disfunctionalitati ale legislatiei anterioare, iar prin Legea nr.15/1990 privind
transformarea unitatilor economice in societati comerciale si in regii autonome,
respectiv, prin Legea nr.26/1990 privind Registrul Comertului, alaturi de Legea
nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, s-a intregit cadrul juridic necesar oricaror
actiuni de cooperare externa si de atragere de investitii straine directe.
Aparitia Legii nr.58/1991 privind privatizarea s-a constituit intr-un nou impuls
al atragerii de ISD, existand, de acum, baza unor adevarale parteneriate
economico-industriale intre firmele romanesti si firmele din alte tari.
Cadrul legislativ, astfel constituit, asigura in principal accesul neingradit in
Romania al ISD- garanteaza integritatea capitalului strain, in sensul ca nu pot fi
nationalizate, expropriate, rechizitionate sau supuse altor masuri cu efecte
similare; se garanteaza investitorilor straini libera dispunere asupra profiturilor
anuale inregistrate etc.
Mai mult de atat, intr-o prima faza, investitorilor straini li s-au acordat chiar
anumite facilitati discriminatorii fatade investitorii autohtoni, facilitati ce nu s-au
regasit la alte state foste socialiste, sau nu s-au regasit la acel nivel.
In baza legislatiei existente in Romania, capitalul strain intr-o societate nu mai
este limitat, ca proportie, fiind permise chiar societati cu capital strain 100%, iar
societatile comerciale cu capital total sau partial strain au acelas regim juridic ca orice
alt agent economic autohton.

29

Principalele contributii ale Legii nr.35/1991 la reglementarea regimului

investitiilor straine directe se concretizeaza in urmatoarele aspecte:
defineste investitiile straine;
stabileste continutul aportului investitorilor straini;
ofera garantii impotriva nationalizarii, exproprierii investitiilor straine;
acorda facilitati fiscale consiand in scutiri de la plata impozitului pe
profit si a taxelor vamale si reduceri ale impozitului pe profit in
anumite conditii.
In acelasi timp, se remarca si cateva carente ale acestui act normativ, si anume:

este bazat pe discriminarea pozitiva (conditii diferite pentru

investitorii straini comparativ cu cei autohtoni);

nu impune criterii de performanta pentru investitiile straine in

vederea beneficierii de facilitati.

Spre deosebire de Legea nr.35/1991, Legea nr.57/1993 impune criterii de

nerformanta pentru a se beneficia de scutirea de la plata impozitului pe profit pe o
perioada de 5 ani, dar nu elimina celelalte deficiente ale actului normativ anterior.
In anul 1994 a fost adoptata Legea nr.71/1994 privind acordarea unor facilitati
suplimentare, pentru atragerea de investitori straini in industrie, lege care oferea
societatilor comerciale nou create, la care investitia straina era de minimum 50 milioane
dolari SUA, care realizau un grad valoric de integrare in Romania de minimum 60% sj un
export de minimum 50% din valoarea productiei anuale, urmatoarele stimulente:
scutirea de la plata taxelor vamale, pe o perioada de 7 ani, incepand cu data
inmatricularii

societatii

comerciale,

masinilor,

utilajelor,

instalatiilor,

echipamentelor din import necesare investitiei, subscrise ca aport in natura sau

platite din surse proprii, atrase sau imprumutate;
scutirea de la plata taxelor vamale, pe o perioada de 7 ani, de la data
inmatricularii societatii comerciale. a materiilor prime, materialelor consumabile,
pieselor de schimb si componentelor importate pentru productia proprie a
societatii, platite din surse proprii, atrase sau imprumutafe;
scutirea de la plata impozitului pe profit pentru o perioada de 5 ani de la data
obtinerii de profit, dar nu mai mult de 7 ani de la data inceperii activitafii productive.
30

Totodata, Legea nr.71/1994 prevedea si masuri de control a indeplinirii obligatiilor

investitorului strain.
Legea nr. 68/1997 da posibilitatea societatilor comerciale cu participare straina sa
dobandeasca dreptul de proprietate asupra terenurilor dar, similar actelor normative
anterioare, nu rezolva problema discriminarii pozitive, prin acordarea tratamentului
national.
In consecinta, contrar tendintelor inregistrate pe plan mondial, care urmareau
dinamizarea economiilor prin impulsionarea investitiilor straine si autohtone deopotriva in
Romania anilor 1991- 1997 atragerea fluxurilor de capital strain s-a bazat pe aplicarea
discriminarii pozitive. De asemenea, actele normative adoptate pun accentul pe latura
cantitativa (se doreste atragerea unor fluxuri sporite de investitii straine).
Perioada 1997-2000, spre deosebire de anii anteriori, este caracterizata de
modificari frecvente ale cadrului legislativ.
Astfel, in iunie 1997 este aprobata O.U.G. nr.31/1997 prin care se abroga L.35/1991,
creand un oarecare vid legislativ intrucat normele metodologice de aplicare a ordonantei
trebuiau sa apara in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare, au aparut la sfirsitul
anului.
Legea 241/1998 adauga citeva elemente de noutate privind ISD:
-

egalitatea de tratament just (pentru investitorii straini si autohtoni),

posibilitatea efectuarii de investitii in orice domeniu de activitate;

scutirea de plata impozitului pe profitul reinvestit;

scutirea de plata TVA pentru echipamentele achizitionate de pe piata interna etc.

Pentru atragerea investitorilor in zonele defavorizate, prin O.U.G.24/1998,

republicata si modificata prin Legea 24/1999 se acorda facilitati pentru investitii in aceste
zone.
In consecinta, prin instituirea zonelor defavorizate si stimularea investitiilor locale
straine in aceste zone s-a urmarit diminuarea efectelor negative generate de
restructurarea unor domenii de aclivitate si reducerea decalajelor de dezvoltare fata de
celelalte regiuni ale tarii.

31

In perioada 2001-2006 s-au adoptat o serie de acte normative care reglementeaza

direct sau indirect regimul investitiilor straine conferindu-i stabilitate si echilibru. Aici se
inscriu:
-Legea nr.332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in
economie;
-Legea nr.490/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.65/2001 privind
constituirea si functionarea parcurilor industriale;
-O.U.G. nr. 14/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si
tehnologice;
- Legea nr. 346/2004 privind infiintarea si dezvoltarea IMM-urilor.
Pentru stimularea investitiilor in Romania, la nivel interministerial a fost elaborat
proiectul de lege privind investitiile, care constituie o reglementare-cadru, prin care
sunt stabilite si definite principiile. conditiiie si modalitatile de stimulare a acestora,
indiferent de capitalul detinut de investitorii interesati (autohton sau strain).
De asemenea, sunt definite investitiile pentru care se acorda facilitati, pe diferite
categorii in functie de obiectul investitiei si de valoarea acesteia.
Procesul de stimulare a investitiilor in conformitate cu prevederile proiectului de
lege mentionat anterior are ca scop acordarea tratamentului nediscriminatoriu, astfel incat
orice investitor sa aiba sansa de a beneficia de facilitatile prevazute de prezenta lege, cu
respectarea urmatoarelor principii:
a)
desfasurare

accesul
a

nediscriminatoriu,

respectiv

asigurarea

conditiilor de

unei concurente reale, astfel incat orice investitor sa aiba acces la

facilitatile prevazute de lege cu indeplinirea condifiilor prezentei legi;

b)

recunoasterea mutuala, respectiv acceptarea produselor, serviciilor,

lucrarilor comercializate in mod licit in acele state care accepta produsele, serviciile si
lucrarile comercializate in Romania, cu conditia respectarii standardelor comunitare
precumsi recunoasterea diplomelor, certificatelor si a altor documente emise de
autoritatile competente din aceste state si a specificatiilor tehnice, echivalenle cu cele
solicitate la nivel national, cu exceptia acelor domenii reglementate prin legislate
speciala;

32

c)

transparenta si monitorizare- respectiv aducerea la cunostinta tuturor celor

interesati a informafiilor referitoare la procedura de acordare de facilitati pentru investitii;

d) tratamentul egal, respectiv stabilirea in mod nediscriminatoriu a criteriilor si
mijloacelor de acordare de facilitati pentru investitii, astfel incit orice investitor sa aiba
sansa de a beneficia, de facilitatile prevazute de lege;
e) confidentialitatea, respectiv garantarea protejarii secretului comercial, a
drepturilor de proprietate intelectuala apartinand investitorilor precum si a altor informatii
care ar putea prejudicia interesele legitime ale acestora.
Cele patru obiective pe care le urmareste proiectul sunt:
Protectia si reabilitarea mediului,
cercetarea-dezvoltarea si inovarea,
dezvoltarea resurselor umane,
cresterea eficientei energetice si/sau producerea si utilizarea energiei din surse
regenerabile.
Pe langa indeplinirea unuia dintre cele patru obiective, investitia trebuie sa se
incadreze si in schemele de ajutor de stat admise de legislatia europeana.
Proiectul imparte investitiile in trei categorii si in functie de acestea stabileste si
tipurile si durata de facilitati care pot fi acordate.
Astfel, in prima categorie sunt incluse: realizarea de centre de cercetaredezvoltare tehnologica pentru produse si servicii, activitati de cercetare-dezvoltare,
protectia

mediului,

valorificarea

unor

resurse

de

energie regenerabila,

modernizarea si dezvoltarea sistemului enegetic national, lucrari de infrastructura.

Facilitatile pentru aceasta categorie se acorda daca investitia este mentinuta cel
putin zece ani de la finalizare, iar durata ajutorului este de 60 de luni, de la data incheierii
contractuiui de investitie.
A doua categorie cuprinde investitii in cresterea eficientei energetice. realizarea
de produse agroalimentare de tip bio, fabricatia de mijloace si componente autoformarea
si perfectionarea profesionala.
Durata pentru pastrarea investitiei este de cel putin sapte ani de la finalizare, iar
cea a facilitatilor de cel mult 48 de luni.

33

Investitiile din

categoria

treia sunt cele din

industria

prelucratoare,

procesarea agroindustriala, centre de distributie si logistica.

Proiectul

stabileste

ca facilitate pentru aceste tipuri de investitii se acorda cel

mult 30 de luni, daca afacerea e mentinuta eel putin cinci ani de la finalizare.
Tipurile de facilitati sunt:
acordarea de bonificatii de dobanda la contractarea unor credite,
asigurarea infrastructurii, a utilitatilor, cai de acces si modificarea infrastructurii
acolo unde se cere,
acordarea de contributii de la bugetul de stat pentru locurile de munca nou create.
acordarea de credite cu dobanda subventionata cu 30% de stat (pentru toate
categoriile de investitii),
garantarea de stat a unor imprumuturi, in limita a 80% (doar pentru investitiile din
categoria 1),
racordarea gratuita la retelele de utilitati (doar pentru categoriile 1 s,i 2),
acordarea dreptului de folosinta asupra unor proprietati imobiliare (terenuri,
cladiri) din domeniul privat al statului (doar categoria 1),
acordarea de subventii (doar categoria 1),
exceptari, reduceri sau amanari de la plata taxelor locale (toate categoriile),
Statul va sustine financiar crearea de locuri de munca, diferentiat, in functie de
categoria din care face parte investitia si de zona in care aceasta a fost infiintata.
Proiectele care vor beneficia de facilitati trebuie sa aiba ca obiectiv fie dezvoltarea
regionala, fie activitatea de cercetare-dezvoltare, fie dezvoltarea resurselor umane.
Beneficiaza de facilitati investitorii care vor efectua, intr-un interval de cinci ani
consecutivi de la data notificarii de catre autoritatea responsabila a acordarii facilitatilor
reglementate prin prezenta lege una sau mai multe dintre urmatoarele categorii de
investitii:
a) Investitii de categoria 1, care reprezinta investijiile a caror valoare este mai
mare decat echivalentul in lei a 75 de milioane de Euro, calculate la cursul de schimb
valutar comunicat de Banca Nationals a Romaniei din ziua in care investitorul depune la
Autoritatea responsabila cererea de acordare de facilitati;

34

b) Investitii de categoria 2, care reprezinta investitiile a caror valoare este de la

echivalentul in lei a 25 de milioane de Euro, pana la echivalentul in lei a 75 de
milioane de Euro inclusiv, calculate la cursul de schimb valutar comunicat de Banca
Nafionala a Romaniei din ziua in care investitorul depune la Autoritatea responsabila
cererea de acordare de facilitati
c) Investii de categoria 3, care reprezinta investitiile a caror valoare este de
la echivalentul in lei a 1 milion de Euro inclusiv pana la echivalentul in lei a 25 de
milioane de Euro inclusiv, calculala la cursul de schimb valutar comunicat de Banca
Nationala a Romaniei din ziua in care investitorul depune la Autoritatea responsabila
cererea de acordare de facilitati.

3.2. Mediul de afaceri i climatul investiional n Romnia

n implementarea reformelor structurale, Romnia a beneficiat de sprijin si
consultan din partea Uniunii Europene i a instituiilor financiare internaionale- Banca
Mondiala (BM), Fondul Monetar International (FMI), Banca Europeana pentru
Reconstructie si Dezvoltare (BERD) etc.,- prin programe multianuale de reforma a
administratiei publice, a justiiei i a sistemului bugetar, de sprijinire a privatizrii i
restructurrii bancilor i a intreprinderilor de stat, de imbuntire a mediului de afaceri,
de asisten n pregtirea pentru integrarea n Uniunea European.
Studiul Bancii Mondiale, realizat pe criterii i indicatori comparabili, pentru un
numar de 175 de ari, consemneaz pentru Romnia urmatoarele performane ce
caracterizeaz mediul de afaceri i investitional:

35

Tabel 3.1.
Locul Romaniei n competiia internaional pentru asigurarea unui climat de
afaceri i investitional competitiv
Indicatori

Locul detinut in
2005

Locul detinut in
2006

Modificari
2006/2005

Realizarea afacerilor
Inceperea unei afaceri
noi
Obtinerea licentelor
Angajarea salariatilor
Inregistrarea proprietatii
Obtinerea creditelor
Protectia investitiilor
Plata taxelor si
impozitelor
Impunerea respectarii
contractelor
Inchiderea unei afaceri

71
6

49
7

+22
-1

98
134
115
41
43
142

116
101
114
48
33
131

-18
+33
+1
-7
+10
+11

44

45

-1

112

108

+4

Sursa: Raport B.M.- www.doingbusiness.org/explore

Strategia de atragere a investitiilor straine a fost aprobata de Parlamentul
Romaniei (Strategia de reforma economico-sociala, 1993) si cuprinde stabilirea
obiectivelor:
-

construirea

unei

imagini

corecte

si

credibile

Romniei

pe

piata internationala, ca piata potentiala pentru investitiile straine, si crearea unui

avantaj

comparativ pentru

Romania din

activitatea de promovare a Agentiei

Romne de Dezvoltare;
- definirea

tehnicilor

directionala, identificarea

de

promovare

sectoarelor,

regiunilor

cu

accent

intreprinderilor

pe
sau

promovarea
proiectelor

propuse investitorilor straini si selectarea pietelor externe si a investitorilor potentiali;

- strategia de promovare generala, cu activitatile suport pentru promovarea
directionala (marketing,

reclama)

si

care

pregateste terenul

pentru

lansarea

ulterioara a campaniei de promovare directionata; ea consta intr-un program de

constructie a imaginii Romaniei (prezentarea aspectelor pozitive, contracararea
celor negative, accentuarea avantajelor specifice etc.), campanie in mass-media si
cu formatori de opinie, si difuzarea de informatii economice specializate despre Romania
(tiparirea si promovarea de literatura promotionala, organizarea de seminarii si conferinte
de promovare, rapoarte economice etc.);
36

- strategia de promovare directionata, prin care sunt stabilite sectoarele prioritare

pentru atragerea investitiilor straine, care sa conduca la reducerea importurilor, cresterea
exporturilor si livrarea de produse intermediare vitale pentru celelalte sectoare ale
economiei nationale.
De fapt activitatea agentiei ar fi trebuit concentrata numai pe activitati de
promovare si atragere a investitiilor straine asa cum s-a cum a lost cazul agentiilor
omoloage din Ungaria, Polonia si Republica Ceha.
In absenta unui buget de reprezentare pe masura aspiratiilor, fara reprezentante in
strainatate, agentia s-a transformat intr-un organism birocratic ce a avizat in principal
investitiile efectuate preponderent de persoane fizice din tari din Asia si tarile arabe.
Activitatile de promovare s-au limitat la editarea de brosuri de tip "Doing business in
Romania" si la organizarea unei baze de date cu oportunitati de afaceri.
In iunie 1997, la presiunea UE dar si ca urmare a evolutiilor inregistrate pe plan
international in domeniul investitiilor straine, cadrul legal s-a modificat in sensul
eliminarii obligativitatii obtinerii aprobarii agentiei in scopul efectuarii unei investitii in
Romania. A fost mentinuta aceasta obligativitate numai pentru investiiile in care
contributia investitorului strain depasea 350.000 dolari americani .
Instabilitatea cadrului legal a afectat si existenta agentiei astfel incat pe parcursul
anului 1998 aceasta a functionat ca un departament n cadrui Ministerului Privatizarii.
In anul 1999, prin desfiinarea acestui minister, agentia a redevenit un organism
independent dar, in continuare, fara un buget adecvat, astfel incat activitatea acesteia in
materie de promovare investitii straine a ramas limitata la cateva publicatii si la editarea
de brosuri dedicate mediului de afaceri si statisticilor din domeniul investitiilor straine
directe. Atributiile agentiei au fost completate cu diverse responsabilitati in domeniul
dezvoltarii regionale, planurilor de restructurare a companiilor de stat practic fara
legatura cu investitiile straine.
Aceasta situatie ambigua a luat sfarsit in anul 2000, cand agentia a fost
desfiintata, creandu-se un departament pentru investitorii straini in cadrui Guvernului
Romaniei.
n condiiile in care toate tarile Europei Centrale si de Est dispuneau de o agentie
de dezvoltare independenta, i n Romnia s-a reinfiinat in anul 2003 o agentie

37

specializata -Agentia Romana pentru Investitii Straine ARIS- cu obiect de activitate

dedicat exclusiv promovarii si atragerii de investitii straine.
ARIS nu a adus insa mari noutati legate de activitatea de promovare a ISD in
Romania. Acelasi buget insuficient si lipsa de vizibilitate politica au plasat agentia intrun con de umbra transformand-o intr-un organism pasiv si birocratic ce elibereaza
certificate acelor investitori ce urmaresc obtinerea vizei de sedere de lunga durata in
Romania.
Crearea Agentiei Romane de Investitii Straine - ARIS constituie, de fapt, un prim
element a strategiei romanesti de a imbunatati imaginea tarii in ochii investitorilor straini
(dar si a investitorilor straini in ochii populatiei).Romnia, prin ARIS, trebuie sa
inventarieze oportunitatile de investitii straine cele mai tentante pentru tarile dezvoltate,
precum si climatul de investitii din fiecare judet si regiune de dezvoltare si sa le faca
cunoscute prin metode de comunicare penetrante (internet, pliante, organizarea de
simpozioane, targuri internationale, mese rotunde etc.). In vederea promovarii
investifiilor straine, un rol important il pot avea si cluburile de afaceri, unde datorita
prezentei unor personalitati din viata politica, diplomatica, de afaceri, stiintifica, se poate
imbunatatii climatul investitional si oportunitatile Romaniei.
Agentia Romana pentru Investitii Straine apreciaza ca Romnia dispune de
avantaje autentice pentru atragerea investitiilor straine, constand in:
Avantajele oferite de piata si de pozitia geografica
- Una dintre cele mai mari piete din Europa Centrala si de Est (peste 21 milioane
de locuitori)
- Locatie atractiva - permite un acces facil la tarile din fosta URSS, Balcani, din
Orientul Mijlociu, Africa de Nord; se afla la intersectia a 3 viitoare rute de transport
europene:coridoarele nr 4, 7 i 9
Avantajele resurselor
- Forta de munca calificata, cu solide cunostinte in tehnologie, IT si inginerie
- Resurse naturale bogate, incluzand terenuri agricole fertile, petrol si gaze nature;
- Potential turistic important
Avantajele politice
- Stabilitatea puterii executive

38

- Factor de stabiliate in zona- membru NATO

- Factor de stabiliate in sud- estul Europei
- Membru UE incepand cu Ianuarie 2007
Avantajele relatiilor internationale
- Acordurile bilaterale incheiate de Romania cu alte state privind promovarea si
protejarea reciproca a investitiilor
-Relatii diplomatice bilaterale cu 177 de state din cele 191 state membre ale ONU,
la care se adauga Sfantul Scaun. Ordinul Suveran Militar de Malta si Autoritatea
Nationala Palestiniana
-Membru al Natiunilor Unite si al altor organizajii Internationale: OSCE,
Consiliul Europei, Organizatia Internationale a Francofoniei
-Tratate de comert liber cu tarile UE, CEFTA etc.
Avantajele economice
-Crestere economica sustenabila
-Statutul de Economie de piata Functionala
-Asistenta financiara permanenta acordata in scopul dezvoltarii IMM-urilor
Avantajele imbunatatirii infrastructurii
-retea de telefonie mobila GSM bine dezvoltata
-Infrastructura industrials bine dezvoltata, incluzand infrastructura petroliera si a
produselor petrochimice
-Prezenta sucursalelor si a reprezenlantelor diferitelor banci internationale de
renume
-infrastructura bine dezvoltata a tansporturilor feroviare
-angajamentul de a dezvolta o retea de autostrazi la standarde europene
-facilitati de transport marilim si fluvial extinse
Avantajele sociale
-acorduri intre Guvem si Sindicatele reprezentative
-inexistenta unor miscari sindicale majore
-dialog permanent intre puterea executiva si asociatiile sindicale
-piata muncii si relatiile de munca legiferate printr-un Cod al muncii

39

 Avantajele legislative
-legislatie compatibila cu Acquis-ul comunitar
-prevederi legale similare cu cele din UE
-politica fiscala reglementata prin Codul Fiscal
- taxa unica de impozitare-16%.
Mediul economic romanesc, insuficient dezvoltat, nu ,,absoarbe" in mod natural
un proiect de investitie din strainatate. L-a nivel national, in vederea imbunatatirii
imaginii si cresterii atractivitatii investitionale s-a actionat in urmatoarele directii:
extinderea asistentei tehnice, in conformitate cu cele mai bune practici in domeniu, la
solicitarea investitorilor straini, atat in faza de intentie cat si in cea de implementare a
proiectului de investilii, prin colaborarea stransa cu autoritatile centrale si locale
direct implicate; astfel in anul 2005 au fost monitorizate si asistate un numar de 74 de
proiecte de investitii (fata de 52 in 2004) a caror valoare cumulata este de 2,9 mid.
euro (2,4 mid. euro in 2004), aflate in diferite sladii, de la faza de intentie la cea de
derulare efectiva. Din aceslea 26 proiecte in valoare de 1,4 mid. euro se afla in faza
de conslruire sau au inceput activitatea de productie in 2005; in anul 2006 au fost
monitorizate si asistate 60 proiecte de investitii in faza de intentie, cu o valoare de 2,2
mid.

euro, impactul social constand in crearea a 262 mii noi locuri de munca; la

finalul anului 2007 in portofoliul ARIS erau 99 de proiecte in valoare de peste 8

miliarde euro cu un impact social de aproximativ 48.000 locuri de munca.
O evolutie ascendenta a capitalului social subscris de societatile comerciale cu
participare straina la capital, respectiv 2,5 mid. euro in 2006 fata de 2005, in crestere
cu 6,2%.
Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini in
cursul perioadei ianuarie 2005 - iunie 2007 se evidentiaza: A&D Pharma Holdings SA
(industria farmaceutica) - 300 milioane euro, Cosmorom - 216 milioane euro, Kaufland
Romania SCS {comert cu amanuntul) -207,1 milioane euro, UPC Romania SA (servicii
televiziune prin cablu, access internet, telefonie prin cablu) - 80,4 milioane Euro, BCR
(servicii financiar-bancare) 115 milioane euro, EON Energie (distribute energie
electrica) - 104 milioane euro, Doosan IMGB (productie masini grele) - 63,5 milioane
euro, Distrigaz Nord (distribute gaze naturale) - 57,2 milioane euro: Alro Slatina SA

40

(industria aluminiului) - 40,5 milioane euro, ANB Amro Bank Romania SA

financiar-bancare) - 29,1

milioane euro,

(servicii

Ina Schaeffler (industria componentelor

auto) - 25,9 milioane Euro;

eliminarii restrictiei de cetatenie pentru cetafenii straini sau apatrizi care doresc
dobandirea dreptului de proprietate asupra terenului afferent investitiei, prin
modificarea art. 6 din legea privind stimularea investitiilor directe;
identificarea tarilor tinta pentru promovarea si atragerea capitalului strain
direct, realizat astfel un clasament;
realizarii unui inventar al obstacolelor in calea investitorilor straini, in colaborare cu
Consiliul Investitorilor Straini si transmiterea acestuia catre institutiile responsabile;
incheierea de protocoale de colaborare cu: Camera de Comert si Industrie BilateraleRomania-Cipru, Romania-Cehia,

Romania- Finlanda, Romania-Elvetia, Agentia

pentru Investitii si Dezvoltarea Regiunii Lazio, cu Agentia Chineza pentru

Promovarea Investitiilor, Camera de Comert Bulgaria - Romania, in vederea
gestionarii cat mai eficiente a resurselor financiare si umane disponibile si a
promovarii Romaniei ca destinatie atractiva pentru investitii;
organizarii de mese rolunde cu reprezentanti ai mediilor de afaceri straine si
participarii la numeroase actiuni de promovare, desfasurate atat in tara, cat si in
strainatate, ocazii cu care au fost prezentate companiilor si investitorilor straini
climatul investitional si oportunita|ile de investitii din tara noastra, consolidarea
stabilitatii macroeconomice, elemente ale cadrului fiscal, in special cota unica de
impozitare;
Imbunatatirea mediului de afaceri, efectele introducerii cotei unice de impozitare
si atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romania au condus la atragerea unui
volum de investitii straine directe in valoare de 5,2 miliarde euro in anul 2005 si 9,1 in
2006 conform Bancii Nationale a Romaniei. Astfel, anul 2006 reprezinta recordul absolut
in ceea ce priveste investitiile straine directe atrase de Romania. In semestrul I 2007,
conform Bancii Nationale a Romaniei investitiile straine directe au atins valoarea de 3
miliarde euro.
Alte solutii care se impun pentru imbunatatirea activitatii de promovare a
investitiilor straine in Romania, pot fi:
41

-necesitatea unui mandat clar acordat agentiei de promovare a investitiilor straine

de catre guvern - mandat din care sa rezulte detailat strategia, atributiile si functile
agentiei;
-rezolvarea problemei finantarii, inclusiv sub aspectul asigurarii personalului de
specialitate, prin combinarea participarii bugetului de stat cu implicarea sectorului privat
si a programelor de asistenta internalionala;
-organizarea agentiei de promovare a investitiilor straine intr-o forma mai
apropiata de lumea afacerilor catre care aceasta trebuie sa presteze servicii;
-necesitatea derularii unor programe de promovare interna prin care sa se explice
factorilor de decizie din tara despre importanta si specificul activitatii de atragere a
investitiilor straine;
-concentrarea pe abordari directe a investitiilor straine prin prezentarea de oferte
clare - activitatea promotionala poate fi concentrata pe proiecte la nivel de ramura
economica sau chiar de produs.
In politicile de atragere a investitiilor straine, Romania va acorda o atentie majora
atragerii ISD, acordand o atentie deosebita celor strategice, care vor asigura transferul de
tehnologii noi, know-how si management eficient, precum si accesul pe pietele de
desfacere externe.
In cadrul obiectivului strategic de promovare a avantajelor Romaniei ca loc mai
atractiv pentru intreprinderile multinationale decat alte tari pot fi cuprinse:

Tehnici de promovare activa, marketing total al posibilitatilor de investitii

in Romania. Aceste tehnici urmaresc sa atraga anumite intreprinderi multinationale (ca

obiective ,,tinta") catre anumite proiecte individuale identificate. Acestea ar presupune: o
identificarea si selectarea unor sectoare prioritare, In cadrul carora sa se pregateasca
proiecte individuale, la standarde Internationale, care urmeaza apoi sa fie promovate pe
pietele externe;

selectarea unor anumite piete (tari) potentiale furnizoare de investitii

straine, pe care sa se concentreze identificarea unor intreprinderi multinationale

compatibile sectoarelor prioritare din Romania; o lansarea unui program de promovare
pentru atragerea intreprinderi lor multinationale identificate spre proiectele selectate;

42

Strategia de promovare generala, care sa pregateasca terenul pentru

lansarea promovarii directionate prin:

- un program de imbunatatire a imaginii Romaniei in slrainatate, care sa
promoveze aspectele pozitive si sa contracarezc perceptiile negative despre Romania ca
loc atractiv pentru investtii, sa diferentieze Romania de alte tari din regiune. sa atraga
atentia investitorilor potential!, sa promoveze potentialul Romaniei si posibilitatile de a
investi aici;
- un program de slimularc a participarii formatorilor de opinie (mass-media,
reprezentanti ai marilor periodice internationale) ale caror comentarii si pareri au un
impact major si decisiv asupra imbunatatirii imaginii tarii;
- un program de difuzare a informatiilor economice specializate, care sa
suplineasca absenta datelor si informatiilor economice despre Romania pe piata
internationala a investitiilor si care sa preintampine eventualele atitudini ostile ce au
impact asupra investitorilor potentiali.
Principalele elemente ale programului pot fi: tiparirea si distributia de literatura
promotionala (brosuri, pliante, ghiduri); organizarea de seminarii de promovare, in
Romania si in strainatate; publicarea de reviste periodice; pregatirea si distribuirea de
analize si rapoarte economice.

Strategia de promovare directionata ar trebui sa cuprinda sectoarele sau

subsectoarele prioritare in care se urmareste atragerea de investitii straine. Selectia

acestor sectoare trebuie realizata in functie de potentialui lor de crestere pe pietele
externe, capacitatea de a genera locuri de munca, efectul multiplicator asupra altor
sectoare sau intreprinderi care au mare nevoie de investitii straine, capacitatea de
absorbtie a investitiilor straine directe sau posibilitatile limitate de acces la alte surse de
finantare (B.E.R.D., B.I.R.D., etc.).

43