UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE

FACULTATEA DE STIINTE UMANISTE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIE

S.U.A
MARINOIU MIHAELA
MANEA ADELINA
ANUL I, GRUPA I, SEMESTRUL AL II-LEA
GEOGRAFIE

HARTA S.U.A.

S.U.A
Statele Unite ale Americii este o ar din America de Nord,
situat ntre Canda, Mexic, Oceanul Atlantic i Oceanul
Pacific. Este o republica federala, cu capitala la Washington,
Teritoriul Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai
mare dect suprafaa Romaniei.
S.U.A. msoar peste 4.800 de kilometri de la Oceanul
Atlantic (la est) pn la Oceanul Pacific (la vest) i se ntinde
pe aproape 2.000 de kilometri de la grania canadian (la nord)
pn la cea mexican (la sud). Federaia este alctuit din 50
de state, dintre care 48 sunt state continentale (enclave), iar
dou state (Alaska i Hawaii) sunt exclave, fiind situate n
exteriorul teritoriului amintit. La aceste state se adaug
districtul federal Columbia, pamnt federal obinut prin
donaie, n proporii egale, de ctre statele Maryland i
Virginia. Diversitatea tarii provine din faptul ca este atat de
intinsa si are atat de multe tipuri de pamant,clima si oameni; se
intinde pe 2.575 km de la nord la sud, si 4.500 k la est la vest.

La aceste state se adaug districtul federal Columbia,

pamnt federal obinut prin donaie, n proporii egale, de ctre
statele Maryland i Virginia. Diversitatea tarii provine din
faptul ca este atat de intinsa si are atat de multe tipuri de
pamant,clima si oameni;se intinde pe 2.575 km de la nord la
sud, si 4.500 k la est la vest.
Statele Unite ale Americii are o economie foarte
dezvoltata. Ea trebuie privita prin prisma unor particularitati
care pot constitui, in aceasi masura, factori avantajosi din
punct de vedere istoric, social si demografic. Mai intai
subsolul tarii, care este foarte generos cu cerintele
statului.Exista o competitie continua, mai fatisa sau mai
subtila pe plan economic cu alte puternice tari cum sunt
Germania, Japonia, Canada, Franta, Italia, sau alte regiuni ale
lumii si, in care S.U.A. raman deocamdata, in frunte. Sa nu
uitam ca, economia Statelor Unite s-a conturat inca de la
inceput in spatiul eficientei, lasand libera initiativa si
inventivitatea.

In stransa corelatie cu structura geologica si evolutia paleogeografica se afla principalele forme de relief ale Statelor Unite
ale Americii; desi aceasta evolutie a fost diferita de la o zona
la alta se remarca totusi similitudini accentuate:prezenta
reliefului muntos ca element de baza al peisajului geografic
(altitudini ce ating 3.500 m), vulcanismul accentuat asimetria
generala determinata de inaltarea pronuntata a fatadei pacifice,
varietatea formelor de detalui ca o consecinta a diversitatii
litologice si varietatii factorilor modelatori, unitatile majore
ale reliefului au directia generala de desfasurare nord-sud,
contactul dintre regiunile muntoase si campii se realizeaza prin
treapta piemonturilor a caror altitudine depaseste 1000-1500
m.

O mare parte a coastei de nord a Atlanticului care apartine

Statelor Unite este stancoasa, dar partea de centrala si de sud
se ridica lin dinspre mare. La inceput ea se prezinta ca un teren
jos umed si nisipos devenind apoi o zona depresionara
deluroasa. Muntii Apalasi se intind paralel cu coasta de de est,
iar dincolo de acestia se afla Depresiunea Centrala cu zona
Marilor Lacuri pe o suprafata de apropae 1000 de km

Statele Unite ale Americii are o economie foarte

dezvoltata. Ea trebuie privita prin prisma unor particularitati
care pot constitui, in aceasi masura, factori avantajosi din
punct de vedere istoric, social si demografic. Mai intai
subsolul tarii, care este foarte generos cu cerintele
statului.Exista o competitie continua, mai fatisa sau mai
subtila pe plan economic cu alte puternice tari cum sunt
Germania, Japonia, Canada, Franta, Italia, sau alte regiuni ale
lumii si, in care S.U.A. raman deocamdata, in frunte. Sa nu
uitam ca, economia Statelor Unite s-a conturat inca de la
inceput in spatiul eficientei, lasand libera initiativa si
inventivitatea.

Resursele energetice
S.U.A., ocupa un loc foarte important in lume datorita
resurselor. Carbunele, petrolul, electricitatea, energia nucleara,
constituie resurse importante pentru industrie, asigurand
dezvoltarea tuturor ramurilor, implicit a economiei nationale.
In anul 1989, S.U.A. ocupa locul 2 in lume in producerea
energiei(18% din totalul mondial). CARBUNELE: Atat
exploatarea cat si valorificarea acestuia sunt diferite in functie
de regiunea de exploatoare si cerinte, de eficienta si conditiile
exploatarii, de echilibru balantei energetice la nivel statal si
regional. Carbunele este inca in concurenta cu hidrocarburile.
Peste 80 mil.tone de carbune sunt exportate anual prin
complexul portuar Hampton Roads ( Baltimore, Norfolk)
impreuna cu cereale, produse petroliere.

S.U.A. detine locul 2 pe glob si primul loc in productia de

huila. Principalele bazine carbonifere sunt: regiunea
appalachiana ( din Pennsylvania pana la Alabama); bazinul
central estic in statele Illnois, Indiana si Kentucky; bazinul
central vestic: statele lowa, Missouri, Nebraska, Kansas,
Arkansns, Texas iar alte bazine importante: regiunea muntilor
Stancosi( Wyoming, Colorado), regiunea Montana-Dakota;
regiunea Golfului Mexic. Lignitul se exploateaza in statele
Louisiana si Dakota de Nord care cunosc o revitalizare,
datorita consumului energetic. Mentionam faptul ca S.U.A.
detine rezerve sigure (paba la 300 m adancime) apreciabile,
poseda o inalta tehnologie, in exploatarea si chimizarea si

reprezinta o importanta exportatoare (spre Europa de

Vest, America Centrala si Japonia).

Canada ocupa locul secund in continentul nord-american cu

exploatari remarcabile in provinciile: Alberta, Noua Scotie,
Saakatchewan etc. Un alt combustibil important sisturile
bituminoase, sunt roci sedimentare care contin o substanta
organica numinta kerogen. Se gaseste in America de Nord 70%
din rezervele cunoscute (gratie si explorarilor geologice). Astfel in
S.U.A. mentionam Platoul Colorado (formatiunea Green River),
aici se afla zacamantul Pinceane Creek care se exploateaza inca din
perioada interbelica. In America de Sud care detine circa 25% din
rezerve, se remarca Brazilia (bazinul Irati) si Venezuela (bazinul
Orinoco). Nisipurile asfaltice se gasesc in cantitati mari in America
de Nord si Canada unde se apreciaza 160mild.t bitum asfaltic.
Aceste nisipuri se afla in provincia Alberta (Peace River, Colde
Lake), unele dintre aceste zacaminte se afla la zi. In America
Latina, Venezuela are rezerve mai mari in bazinul Orinoco iar in
S.U.A. cele mai importante rezerve se afla in statul Utah.

Aproape 60% din minele de carbune sunt la zi si 4 dintre

orizonturile productive sunt destul de groase. Exploatarile cele
mai vechi se gasesc in Appalachi, desi in declin, raman
predominante (peste 50%); apoi in sud, in statul Alabama; in
nord in Pennsilvanya (regiunea Pittsburgh), Virginia de Vest;
in Stancosi ( Colorado, Montana) unde se extrage peste 35% in
bazinul Illinois-Ohio care produce aproape 11%. Rezervele de
carbune (huila, carbune brun) se apreciaza la 240 mld.t.,
productia fiind de circa 934 mil.t.
Carbunele se transporta pe caile ferate si pe canale, catre
centrele siderurgice, termocentrale, centre ale industriei
carbochimice, dar si spre export. Un rol important in
transportul carbunelui il au marile lacuri. Astfel pe lacul Erie,
prin portul Cleveland, se transporta carbune catre Buffalo si
Detroit, iar pe Michigan catre Milwaukee.

Petrolul
Resursele de petrol sunt de 3.9mld.t., ceea ce situeaza tara
pe locul 10 mondial (circa 4% din totalul mondial), iar
productia de 384 mild. t. confera S.U.A. locul al II-lea in lume.
Fata de 460 mil. t. in 1989, productia anuala cunoaste un
oarecare declin. Regiunile de exploatare sunt destul de
dispersate in tara. Cele mai vechi se intalnesc in Appalachi
(Pennsylvania), Illinois, Ohio, Michigan.
A doua regiune de unde se exploateaza petrolul se
suprapune vestului american, statul Wyoming-Gasper, Salt
Creek, Lest Soldier, apoi statele New Mexico, Colorado,
Montana si California, intre statele San Francisco si Los
Angeles-bazinele San Joaquin si Salinas, care dau impreuna
20% din productia nationala.

A treia regiune Midcontinent include Kansas-OklahomaTexasul inferior si Texasul dinspre Golful Mexic, si Louisiana.
Ele dau impreuna peste 40% din productia de petrol a tarii,
urmandu-i Alaska cu exploatari in regiunile Cook Inlet si
Prudhoe Bay.
Asistam la o crestere a ponderii in productia de petrol a
statelor de la golful Mexic printre care: Texas (Ranger si
Snyder) in care o buna parte din zacamintele de titei se gasesc
in domeniul platformei continentale. Sun insa tari din care
S.U.A. importa cantitati semnificative de petrol astfel: Mexic
(23% din importuri), Canada (14%), Venezuela (10%),
Orientul Mijlociu (12%), Marea Nordului si Indonezia.

Productia nationala este regrupata in circa 30 de companii

dintre care 4 sunt cele mai importante din lume (Exxon, Socal,
Mobil, Texaco). Petrolul se prelucreaza fie in centrele prin
care se importa, fie in centre de unde se exploateaza.
Principala grupare de rafinarii se afla in regiunea Golfului
Mexic (regiunea litorala). Se prelucreaza petrol autohton si cel
adus din tari ale Americii Latine.
Cele mai importante capacitati de rafinare se gasesc in
centrele: Port Arthur, regiunea Houston, inclusiv centrele
Baytown, Texas City. In statul Louisiana, la Baton Rouge
exista una dintre cele mai mari rafinarii ale S.U.A.. Se mai
prelucreaza petrol in centrele: Lake Charles, Norco si
Chalmette.

Si in nordul-estul industrial se afla o serie de rafinarii, cele

mai mari aflandu-se in porturi: Philadelphia, New York,
Baltimore, Chiacgo, Toledo, Boston. Petrolul este adus aici in
tara dar mai ales din import.
Capacitatea celor mai mari rafinarii (Chicago,
Philadelphia) depaseste 55mil. t/an. In ceea ce priveste Mid
Continent, capacitati importante de rafinare se gasesc in
centrele:Tulsa, Kansas City, statul Oklahama sau in statele din
regiunea Stancosilor ca in Utah cu centrul Salt Lake City. In
vestul Pacificului, foarte active sunt Los Angeles si San
Francisco, Long Beach, Seatle.

Gazele naturale
Alaturi de carbuni si petrol, constituie o sursa energetica
importanta dar si de materie prima pentru industria chimica.
Productia de gaze naturale in 1995 a ajuns la 546, mld.mc.,
situand S.U.A. pe al doile loc in lume. In bilantul energetic,
impreuna cu cantitatea importanta, detin circa 24%.
Se exploateaza indeosebi in statele care au si zacaminte
de petrol adica: Texas, Kansas, New Mexico, California,
Virginia de Vest. Perimetre gazeifere se mai gasesc in
Appalachii de Nord, in statele Montana Utah, Alaska. Noile
surse de gaze naturale din S.U.A. s-au dovedit a fi peste
asteptari. Interesant este ca productia de gaze naturale in 1986
a crescut cu 18%, in timp ce productia de petrol a scazut cu
20%.

In anul 1959, S.U.A. construieste prima nava special

amenajata pentrul transportul gazelor naturale prin lichefiere
cu o capacitate de 5000mc.
In prezent flota de metaniere cuprinde peste 100 de nave.
Printre marile gazoducte, amintim gazoductul euro-siberian
care aprovizioneaza Germania.
Exista si gazoducte submarine care faciliteaza exportul de
gaze naturale din Algeria spre Europa de Sud.

Energia electrica
Ea este obtinuta pe seama combustibililor minerali, a unor
resurse hidroenergetice ca si a unor resurse neconventionale.
Din punct de vedere al structurii productiei de energiei
electrica, in 1995 S.U.a. folosea 64% combustibili fosili, 16%
hidroenergie, 18,5% energie nucleara si alte resurse.
Termocentralele dau astazi circa 70-80% din productia de
energie electrica.
Ele sunt amplasate fie in bazine cu carbune superior
( Pittsburgh si statele Virginia de Vest, Kentuchy, Tennessee),
fie in bazinele cu carbune brun si lignit cum sunt cele din
Midcontinent, in apropierea Golfului Mexic sau in acelasi
regiuni dar folosind petrolul si gazele naturale (TexasHouston, Dallas, Louisiana),Oklahoma, California, Wyoming.

In ceea ce priveste potentialul hidroenergetic, capacitatea

instalata in 1994 era de 77000 MW. Principalele sisteme
hidroenergetice in S.U.A se intalnesc pe fluviul Columbia cu
25 de amenajari, dintre care cea mai puternica este Grand
coulee, I, II, III, cu o putre de aproape 10.000MW; apoi
hidrocentrala de pe Colorado (Barrage Hoover Powell), de pe
Tennessee.
La Pacific exista amenajari hidroenergetice pe raurile
Sacramateo, la nord de orasul cu acelasi nume, pe San
Joaquin. Cel mai amenajat bazin hidrografic este Ohio, cu
sistemul vaii Tennessee. Cel mai amenajat bazin hidrografic
este Ohio, cu sistemul vaii Tennessee.Energia electrica
obtinuta la inceput pe seama potentialului hidroenergetic s-a
adaugat celei obtinute in centralele atomoelectrice, inseosebi
intre Knoxville-Chatanooga-Huntsville.

Cea mai puternica este centrala Wilson cu aproape 500MW

putere instalata, pe langa celelalte 30 de hidrocentrale. A doua
regiune energetica importanta se afla in Marile Lacuri. Este
vorba de hidrocentralele din regiunea Cascadei Niagara, in
apropierea orasului Alnany.
A treia regiune cuprinde bazinul Colorado. In lungul
fluviului se intalnesc cele doua mari baraje importante Hoover
(2000MW) si Parker. Ele alimenteaza cu energie electrica
cunurbatia Los Angeles- San Diego, precum si o serie de
unitati industriale aflate in statele din bazinul sau hidrografic
( Arizona, Colorado, Utah). Productia de electricitate nucleara
se bazeaza pe reactia de fisiune nucleara avand drept
combustibil uraniul. In S.U.A. , prima centrala nucleara a fost
construita in 1957 la Shippingfort.

Astazi S.U.A. se numara printre tarile cu cea mai mare

capacitate nucleara instalata (100579MW)in reactoare). In
ceea ce priveste rezervele si productia de uraniu, ea se afla pe
locul 4 in lume, rezervele de uraniu fiin estimate la 366000t,
iar productia in 1994 de 1400t. Centralele nucleare se gasesc
in numar destul de mare in orasele din statele atlantice,
incepand cu New London, Philadelphia apoi Portsmouth, in
statele Connecticut, New Jeresy, Virginia pana la Florida.
S.U.A. detine 60% din productia mondiala. Si din
capacitatea mondiala a centralelor eoliene ea detine cea mai
mare parte (California), unde este valorificata cu un real
succes energia mareica (Golful Californiei). In productia
mondiala de energie electrica ea detine 32%, fiind primul
producator mondial.

Productia de energie electrica in S.U.A.

Resursele industriei metalurgice

Ea are la baza prelucrearea zacamintelor de minereu de fier.
Principalele perimetre de exploatare se intalnesc in provincia
Marilor Lacuri (75% din productie si rezerve), sudul
platformei canadiene in sisturi cuartitice feruginoase,
conglomerate, grauwacke si roci marmoreene.
Dintre centrele de exploatare mai importante sunt: Mesabi
Rance din vestul lacului Superior, Marquette, Gogebic, Black
River Falls. Aici continutul de fier este de 50-58%. Se
estimesza ca in regiunea Mesabi Rance zacamintele se gasesc
pe o lungime de aproximativ 100km. Alte regiuni cu minereuri
sunt situate in: nord-estul S.U.A. (New York), in Monts
Adirondack si statul New Jeresy.

Apoi in sud, in statul Alabama, langa orasul Birmingham, cu

mineralizatii de hematit si limonit, in statul Kansas, in statul
Utah la Cedar City; in sudul Californiei. Rezervele
minereurilor de fier din S.U.A. sunt apreciate din punct de
vedere al calitatii, ca fiind minereuri sarace. In 1997 a produs
peste 60 mil.t. Este insa nevoita sa importe minereuri feroase
cu continut bogat din Canada, Brazilia si Africa. In buna
masura zacamintele se gasesc in apropierea celor de huila ceea
ce a influentat repartitia centrelor siderurgice. In acelasi timp
prezenta unor cai de transport facile cum este cazul Marilor
Lacuri, prin porturile Duluth, Two Harbours a atenuat mult
costul transporturilor. Se mai folosesc si transporturile pe apa
prin estuarul Cheesapeakm si aici s-au dezvoltat centre
siderurgice. Dintre metalele pentru aliaje S.U.A are: wolfram
78%, titan, vanadiu, molibden, si 50% apartine S.U.A.

Se remarca o puternica regiune siderurgica din nord-estul

industrial, care prelucreaza materia prima autohtona si cea
importata. Este vorba de statul Pennsylvania, cu marile centre:
Pittsburgh, Bethleem, Monessen, Midland si statul Ohio cu
centrele: Youngstown, Warren, Canton, si statul Virginia de
Vest. In sudul Marilor Lacuri, avand in vedere cerintele de
produse siderurgice ale regiunii, favorizata de prezenta
materiilor prime in apropiere, s-au dezvoltat marile otelarii ale
S.U.A.. Dintre centre Chicago este al doilea mare port
siderurgic al tarii, cu uzine si in orasele din apropierea East
Chicago si Gary. Cu aceiasi preocupare, siderurgia, se inscriu
si centrele Cleveland, Buffalo, Detroit si Lorain.

Metalurgia neferoasa
Varietatea materiei prime, ca si cantitatile sporite, cel putin
pentru o parte a acestuia, au determinat prezenta si
dezvoltatrea acestei ramuri industriale. Ca materie prima se
folosesc mai ales minereurile de cupru, zinc, plumb si bauxita.
Dintre acestea de o importanta deosebita este cuprul. America
de Nord detine 23% din rezervele mondiale, iar productia de
cupru rafinat se ridica la 2 mil.t.(1995).
Principalele state producatoare de minereuri cuprifere sunt:
Arizona (Cooper Cities), Montana (Butte), Utah (Bingham
Canyon), New Mexico (Marenci).

Centrele de rafinare si ontinerea lingourilor gasesc si in

nord-est la New York, Philadelphia, Baltimore, Buffalo,
Toledo dar si in statele Montana (Anaconda, Helena), in statul
Utah (Bingham Canyon0, in statul Washington (Tacoma), in
California (San Francisco) si in Colorado.
Industria zincului si plumbului, prelucreaza zacamintele care
se gasesc raspandite mai ales in statele din vest si anume:
Arizona aproape de Tucson, Utah la Bingham Canyon
impreuna cu cupru, in statul Colorado la vest de Denver, in
Montana langa orasul Butte. In lungul fluviului Mississippi,
zacamintele de zinc si plumb se gasesc in statul Missouri la
Boss. Centre de prelucrare in cea mai mare parte sunt foarte
aproape de regiunile de extractie. Altele se afla langa
importante artere hidrografice, folosind energia hidroelectrice
(Tacoma).

S.U.A. detine aproximativ 13% din rezervele mondiale de zinc

si 36% din rezervele de plumb. Productia de plumb a S.U.A.
se ridica la 373 000t. Dintre metalele usoare, bauxita ocupa un
loc important. S.U.A da mai mult de din productia mondiala
ceea ce inseamna peste 6 mil.t. Rezervele de bauxita se gasesc
in statele din Middcontinnet: Alabama, Kanssas, Ohio,
Tennessee. Se valorifica potentialul hidroenergetic al raurilor
Ohio si Tennessee, in centrele: Alcoa, Louisville, Evansville,
Clurington. Bauxita extrasa dar si cea mai importamnta
(America de Sud, Africa) se transforma in aluminiu. Cea
provenita din import se prelucreaza si se transforma in alumina
in regiunea Golfului Mexic, intr-o serie de centre, printre care:
Chalmette langa New Orleans, La Quinto langa Houston. O
parte din alumina se trimite spre a obtine aluminiul in nordvest(Washington si Oregon), in centre Seatle, langa Portland
folosind energia electrica furnizata de raurile Columbia si
Snake.

Dintre metalele pretioase din S.U.A. se gasesc zacamintele de

aur, argint si platina. Aurul constituit un mobil foarte important
in cucerirea vestului, dar si Alaskai, descoperirea lui
impulsionand procesul cunoasterii si valorificarii Vestului in
intregime. Productia de aur minier a S.U.A. a fost peste 320t si
se gaseste mai ales in statele din vest (Colorado, Nevada,
California). In aceleasi perimetre se gasesc si zacamintele de
sulfuri si cloruri sub care se3 afla argintul. Productia in 1995
afost de 1500t. Zacamintele de uraniu, ca si alte substante
radioactive, printr-un proces de concentrare si rafinare
folosesc la functionarea centralelor atomoelectrice, la
productia de armament. Se exploateaza in Cordilieri (Utah,
Arizona, New Mexico, Colorado).

Industria chimica
Ea reprezinta una din ramurile industriale cu rol deosebit
pentru viitor, care gaseste in S.U.A.materia prima necesara.
S.U.A prelucreaza petrol, carbune, saruri de potasiu, fosfati,
sulf,etc. autohtone dar si importate. Un rol deosebit il are
petrochimia, ale carei produse (cauciucul sintetic si
polietilena) au fost obtinute in 1930-1940. Exista o stransa
legatura intre regiunile producatoare de materii prime si cele
de prelucrare. Ele se gasesc in statele: Texas, California,
Oklahoma. O alta concentrare a industriei chimice, dar mai
ales a petrochimiei se afla in nord-est, cuprinzand New York,
Chicago, Tholedo, Trenton. In centrele chimice, dar mai ales
pertochimice de la Atlantic, se obtin: ingrasaminte, fire si fibre
sintetice, medicamente, vopsele si lacuri, produse cosmetice.

INDUSTRIA DE EXPLOATARE SI PRELUCRERE A

LEMNULUI
Are in vedere suprafata impadurita a tarii de 31% din totalul
suprafetei. Regiunile si statele cu un grad accentuat de
impadurire sunt: New England, regiunea Marilor Lacuri,
Regiunea Muntilor Appalachi si o parte din Cordilieri. Cele
mai intinse suprafete sunt acoperite cu paduri de foioase si
conifere. Ele ocupa jumatatea estica si regiunea pacifica. Este
vorba de padurea appalachiana, cu o mare bogatie floristica
(Quercus Alba), iar sud-estul catre Golful Mexic, padurea de
conifere, iar spre sud-est atlantice cu Pinus Taeda ca specie
dominanta. Mai mult de jumatate din productia de cherestea a
lumii este furnizata de S.U.A. Cu toate acestea se importa mari
cantitati de lemn. Printre centrele de prelucrare un loc de
seama il ocupa: Portland, Seatle, Charleston.

Este dezvoltata de asemenea industria de placaje, placi

aglomerate, furnir, produse fibrolemnoase, industria mobilei.
Dintre centrele si statele fatadei atlantice in industria lemnului
se remarca: New York, Boston, Washington, Marile Lacuri,
Cedar, St. Paul, Rapids Mobile. Pentru obtinerea celulozei si
hartiei un loc aparte il detin statele Minnesota, Washington,
Georgia si Wisconsin. De astfel S.U.A se afla pe locul al doilea
in lume la hartia de ziar.

Resursele Oceanului Planetar. Petrolul in

S.U.A.
In S.U.A., petrolul este sursa cheie pentru viata uniu
american bazata pe folosirea extensiva a automobilelor private
si a camioanelor pentru comert si afaceri. Din 1947 cand
America a devenit un importator net de petrol, productia
domesticaanuala nu a fost suficienta pentru a satisface cererile
societatii americane. In 1970, uleiul crud, domestic, a atins un
record de 3.5 bilioane de butoaie dar aceasta a trebuit sa fie
suplimentat cantitati importate la 12% din surplusul natiunii.
In 1973 natiunea a importat circa un sfert din cantitatea totala
de ulei. Aceste importuri au continuat sa creasca ajungand in
1977 la aproape jumatate din cantitatea intrgii tari.

Statul isi datoreaza dezvoltarea marelui "boom" petrolier

din perioada 1920-1940, devenind apoi cel mai important
centru de prelucrare a petrolului din S.U.A. Capacitatea
rafinariilor sale atinge 79,8 milioane tone, cele mai multe
dintre ele fiind amplasate in lungul canalului maritim sau in
portul Texas City, unde s-au dezvoltat si mari complexe
petrochimice. Prin folosirea unor resurse variate (petrol, gaze
naturale, sare etc.), industria chimica a devenit ramura
principala a industriei din acest mare oras. Bine reprezentate
sunt si industria constructiilor de masini, a aluminiului,
alimentara (zahar, ulei), textila, a materialelor de constructie.
Functia de transport este strans legata de cea industriala.
Portul, cu un trafic de aproape 77 milioane tone anual (fara
Texas City), este cel mai activ de pe litoralul american al
Golfului Mexic.

Bibliografie
Atlasul geografic al lumii, 2007 Budapesta,
Edit.Cartographia, Pag. 134
Marin I., Geografie fizica, umana si economica, 1999, Edit,
Universitatii din Bucuresti, Pag. 128-157
Gilpen R., Economie mondiala in secolul XXI, 2004, Edit.
Polirom, Pag. 64-65
Simion T., Geografie economica mondiala,2002, Edit. Intact
Pag.
Letea I., Geografia Americii de Nord si Centrale, anul 2000,
Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Pag. 105-106.