In cadrul acestui studiu se are

in vedere perioada de la
nastere pana la la varsta de 2
ani. In aceasta perioada
copilul isi reprezinta lumea in
termeni de actiuni - supt,
apucat, privit, aruncat - cu
ajutorul carora manipuleaza
obiecte, nu reprezentari
interne. Se numeste stadiu
senzoriomotor pentru ca in
aceasta perioada copilul
invata sa isi coordoneze
simturile cu comportamentul
motor.

SUBSTADIUL 1 (0-1 LUNA)

-Reflexele au nevoie de exersare

pentru a se adapta
-apare reflexul suptului sau reflexul
palmar , care va fi integrat in
apucarea de mai tarziu
-nou-nascutul ajunge la cateva zile
sa suga cu mai multa siguranta si
sa regaseasca cu mai multa
usurinta sanul mamei atunci cand
acesta ii scapa
-are loc asimilarea reproductiva sau
functionala( suptul in gol intre doua
alimentari sau sugerea unor
obiecte.)
-are loc distingerea sanului de
celalalte obiecte
-are loc coordonarea miscarii mainii
, bratului si gurii

SUBSTADIUL 1 (1-4 LUNI)

- Caracteristica general a este repetarea comportamentelor

plcute la care copilul a ajuns ntmpltor; comportamente
autogenerative.
Specificul este dat de focalizarea activitii asupra propriului
corp (micri ale membrelor, capului, limbii etc.), n timp ce
efectele se rsfrng i n raporturile copilului cu mediul (mai
prompt n reacii, mai eficient n aciune).
- Acum copilul intalneste intamplator o experienta noua si din
acel moment incearca sa o reproduca, de exemplu isi atinge
gurita cu degetele. Inregistreaza experienta si incepe singur sa
isi ghideze degetele, pana cand reuseste sa le bage in gura.
Secretia lacrimala apare la 1 luna. Perceptia apare la 2 luni
escortata de atentia spontana.
La nivelul primelor deprinderi, nu putem vorbi nc de
inteligen.
Comparat cu reflexele, deprinderea prezint o aplicabilitate la
distane mai mari, n spaiu i n timp. Dar chiar lrgite, aceste
prime scheme snt nc nedifereniate, lipsite de o mobilitate
intern, sau de coordonare reciproc.
Reflexul auto-defensei survine la 6 saptamani. Dupa instalarea
satietatii copilul poate urmari un obiect prezentat Distanta de
18 pana la 38 de cm e cea la care pruncul observa initial
obiectele - in prealabil - cinetizate. La 4 luni pruncul vede
cromatic. Dupa 5 saptamani interesul vizual este ancorat ori se
polarizeaza catre ochi - gura.

-Activitile numite i asimilri funcionale,

exist n sine: "a privi pentru a privi", "a apuca
pentru a apuca", i nu pentru a obine un
rezultat ("a privi pentru a vedea", " a apuca
pentru a trage").
-Diferena scop-mijloc nu apare nc.
-Plcerea este de tip funcional, nu finalitatea
aciunii o "hrnete", ci chiar desfurarea
aciunii.
-Spre 3 luni copilul se gadila si acest fapt arata
ca el se declara socialmente constient de
propriul sine.La 2 luni (studiaza mainile ca pe
obiecte alogene)
- Limbajul - 1 luna - sunete guturale / 2 luni vocalize / 3 luni - gangurit universal (ecto-etnic) /
4 luni - raspunde interlocutorului prin vocalize si
rade in hohote .
- Atasamentul fata de tutorele afectiv se dezvolta
oricum - chiar si atunci cand mama isi
brutalizeaza odrasla. Atasamentul de
securitate / insecuritate.
- Reflexe inconditionate /conditionate. La 4 luni
pruncul doarme 18 ore pe zi
-1 - 4 luni (jucarii cromatizate / profone).
-La 4 luni apare curiozitatea.

SUBSTADIUL 3 (4-8 LUNI)

1. Copii devin contieni de lucrurile care nu in de propriul lor corp; ei interactioneaza cu
mediu extern
2. In aceasta perioada sugarul a invatat deja si anticipeaza forma obiectelor - atunci cand se
intinde sa ia un cub isi modeleaza mana intr-un fel, iar cand vrea sa puna mana pe o minge tine
degetele in alta pozitie.

3. In aceasta perioada are loc coordonarea ntre vedere i apucare

EXEMPLU copilul apuc i mnuiete tot ce vede n spaiul apropiat (o
jucarie)
4. au loc reactiile circulare secundare
Definitie o actiune motorie a copilului duce la un rezultat neasteptat, dar interesant perceptual,
acest lucru ii provoaca placere, si ca urmare copilul reia actiunea
EXEMPLU Copil apuca un nur care atrn de acopermntul leagnului sau, ceea ce are ca
urmare cltinarea jucriilor suspendate deasupra lui. Imediat copilul va repeta gestul care a avut
rezultate neateptate. Acest lucru descrie o deci o deprindere n stare incipient, fr un scop n
prealabil, difereniat de mijloacele folosite.

SUBSTADIUL 3 (4-8 LUNI)

5. Copilul nva s diferenieze ntre mijloc i scop.
Sugarul descoper c o anumit modalitate de aciune conduce n mod constant la acelai rezultat
(c este un mijloc pentru a obine ceva).
EXEMPLU Pentru exemplu precedent atrnm o nou jucrie de acoperamnt pentru ca micuul
s caute nurul, ceea ce constituie un nceput de difereniere ntre scop i mijloc.

SUBSTADIUL 4 (8-12 LUNI)

1. La varsta de 8 luni sugarul achizitioneaza notiunea de permanenta a obiectului - capacitatea
copilului de a intelege ca un obiect sau o persoana exista chiar daca sunt absente. Jocul "cucu-bau"
- ascunderea fetei sau a jucariilor, - este specific varstei la care sugarul descopera principiul
permanentei obiectului.

SUBSTADIUL 4 (8-12 LUNI)

2. presupune aplicarea unor scheme de aciune diferite asimilate de copil la acelai obiect
EXEMPLU: O jucrie de cauciuc va fi privit, scuturat, lovit de marginea patului, supt,
mucat etc. Copilul exploreaz obiectul prin toate mijloacele de care dispune,ceea ce
contribuie la diferenierea continu a schemelor de aciune (adaptate la obiect) i apariia primelor
combinaii coordonate: apuc i arunc, apuc i duce la gur, privete (analizeaz) i apuc etc.
3. scopul se aaz naintea mijloacelor, deoarece intenia subiectului de a apuca obiectul exist
nainte de a-i fi propus s dea la o parte obstacolul. In prezena unui obiect nou, copilul ncearc
succesiv ultimele scheme achiziionate anterior (apucare, lovire, zguduire,frecare etc), acestea din
urm fiind, deci, utilizate cu titlul de concepte senzorimotorii ca i cum subiectul ar cuta s
neleag obiectul nou .
4. n cursul lunilor 11-12 la conduitele precedente se adaug o reacie esenial: cutarea de noi
mijloace prin diferenierea schemelor cunoscute/ conduita suportului: dac aezm un obiect, la
o distan mai mare pe un covor, copilul, dup ce ncearc n zadar s ating direct obiectul poate
ajunge (din ntmplare sau prin exces de micare) s apuce un col de covor i atunci, obsevnd o
relaie ntre micarea covorului i micrile obiectului, reuete ncetul cu ncetul s trag la sine
covorul pentru a atinge obiectul.

Intre 9-12 luni, copilul:

-devine constient de spatiul
vertical si se teme de inaltimi
-se plictiseste cand aceeasi
stimuli se repeta
-descopera un lucru care la vazut
ca fiind ascuns de cineva
-arata, atinge, si impringe cu
degetul aratator intins
-experimenteaza diferite metode
pentru a atinge un obiectiv
-i se accentueaza tendinta de
imitare
-face legatura dintre lucruri sau
fiinte si insusirile lor (pisica
face miau)

SUBSTADIUL 5(12-18 LUNI)

Este primul stadiu n care

vechile scheme pot fi
mbuntite, pentru a putea
face fa situaiei, sau pentru
a experimenta (ex. degetele
i brbia).
Curiozitatea apare ca mobil al
aciunii i satisfacerea ei este
o surs de plcere.
Noutatea i explorarea ei prin
demers "experimental" activ
este nota de specificitate a
etapei

Principala form de rezolvare a

situaiilor noi este ncercarea i
eroarea. Rezultatul este: soluii
noi prin mbuntirea vechilor
coordonri
Perioad n care se
sistematizeaz o serie de
conduite speciale care au
debutat n substadiul anterior:
conduita suportului (8-9 luni);
conduita sforii (10-11 luni) i a
bului (dup 11 luni). Acestea
sunt expresii pure ale
descoperirii prin cutare activ,
ale inteligenei practice,
prediscursive.

Incepe sa constientizeze
conceptele deasupra si
dedesubt
Isi exprima multe emotii
Creste capacitatea de a spune
NU
Arata acea parte a corpului a carei
nume tocmai a fost rostit
Arunca obiecte atunci cand e
suparat
Se recunoaste in oglinda sau in
poze
Recunoaste unul sau mai multe
obiecte cunoscute
Surade tuturor persoanelor pe care
le intalneste

SUBSTADIUL 6 (18-24 LUNI)

-nceputurile reprezentrii ca proces psihic
faciliteaz deliberarea interioar asupra
soluiei, prefigurarea acesteia naintea
aciunii. Suportul combinrii mintale este
actul imitativ.
-marcheaz sfritul perioadei sensori-motorii
i totodat trecerea la perioada urmtoare:
copilul devine capabil s gseasc
mijloace noi nu
numai prin tatonri exterioare sau materiale,
ci prin combinri interiorizate, care duc la
o nelegere sau la insight. De pild, pus n
faa unei cutii de chibrituri abia
intredeschis, n care
s-a introdus un zar, copilul ncearc s-o
deschid, mai nti prin tatonri materiale
(reacie
caracteristic stadiului al V-lea), iar dup
eec, prezint reacia complet nou a
suspendrii unei
aciuni i a examinrii atente a situaiei n
timpul acesta, el deschide i nchide ncet
gura sau, n

3.CONCLUZII

Dac copilul l explic n parte pe adult, se

poate spune, de asemenea, c fiecare
perioad de
dezvoltare ne face s nelegem n parte
perioadele care urmeaz. Acest adevr
este cu deosebire
limpede pentru perioada anterioar
limbajului. O putem numi perioada
sensori-motorie, deoarece
fiind lipsit de funcia simbolic, sugarul nu
dispune nc nici de gndire, nici de
afectivitate
legat de reprezentri, care s-i permit s
evoce persoane sau obiecte n absena
lor.
Dar, n
pofida acestor lacune, dezvoltarea mintal n
cursul primelor optsprezece luni de
existen1 , este
deosebit de rapid i de important, deoarece
copilul elaboreaz la acest nivel att