Tehnica abordarii si contentia animalelor

Abordarea constituie modalitatea corecta prin care oamenii se pot apropia de animal iar
contentia reprezinta tehnica prin care se poate realiza stapanirea animalelor utilizand diferite
mijloace pt imobilizarea totala sau partiala a miscarilor acestora.
Abordarea cat si contentia sunt actiuni care se desfasoara zilnic in cadrul fermelor de
crestere cu ocazia executarii diferitelor lucrari : determinarea varstei, individualizarea
animalelor ( insemnarea lor ), curatarea ongloanelor ( copitelor ), executarea unor activitati
sanitar-veterinare, masurarea anumitor regiuni corporale.
Avand in vedere diferentele existente intre specii modul de realizare al abordarii si
contentiei este diferit si difera de la o specie la alta in functie de sex si categoria fiziologica.
Abordarea si contentia la bovine
Abordarea la bovine in prima etapa se face prin culegerea unor informatii cat mai
detaliate despre animal
( anamneza ) privind numele animalului, caracterul lui, tipul de
sistem nervos, modul de comportament fata de ingrijitor sau de celelalte animale, prezenta
unor vicii de comportament, etc.
Apropierea de animal cu foarte mare atentie urmarind permanent comportamentul si
atitudinea acestuia dupa ce in prealabil a fost atentionat prin strigarea numelui, examinatorul
trebuie sa se plaseze in raza vizuala a animalului astfel incat acesta sa observe apropierea
omului. Contactul cu animalul se realizarea in dreptul regiunii spetei, examinatorul atingand
grebanul dupa care palpeaza spinarea, salele, pana cand ajungem la regiunea pe care trebuie
sa o examinam.
Contentia are ca scop limitarea partiala sau totala a miscarii animalelor in vederea
evitarii accidentelor.
Ca mijloace de contentie utilizate la bovine avem : inel nazal, baston de condus,
capastru, franghie, mucarnita ( sfoara ).
Abordarea si contentia la cabaline
La cabaline se folosesc aceleasi mijloace, iar ca mijloace de contentie: capastru,
harnasamente, botnita, piedica, gatar.
La celelalte specii suine, ovine, datorita taliei si greutatii mai mici atat abordarea
cat si contentia se realizeaza mai usor, nefiind necesare mijloacelor de contentie speciale
decat in anumite situatii ( interventii chirurgicale, pt individualizare, etc )
Regiuni corporale la taurine
Aprecierea regiunilor corporale se realizeaza in functie de rasa si tipul morfoproductiv.
Regiunea capului aceasta regiune adaposteste elementele esentiale ale sistemului
nervos si organele de simt. Un cap frumos din pct de vedere zootehnic trebuie sa aibe o
marime potrivita cu o dezvoltare de ansamblu destul de buna.
Defecte intalnite la cap: vaca cu cap de taur ( capul mai mare ), taur cu cap de vaca, aceste
defecte determina diminuarea aptitudinilor productive si reproductive ale animalelor.
Regiuni:
Regiunea fruntii
Regiunea urechii
Regiunea oglinzii ( botului )
Regiunea obrazului
Regiunea ochiului
Regiunea tamplei

Regiunea
Regiunea
Regiunea
Regiunea

coarnelor
cefei
parotidiana
fetei

Regiunea gatului aceasta regiune trebuie sa aibe forma unui trunchi de piramida, sa fie
usor concava la vaci si convexa la tauri, cu musculatura mai mult sau mai putin dezvoltata
in raport cu tipul morfoproductiv si sa aiba o prindere corecta de cap si de trunchi.
Defecte intalnite la gat : vaca cu gat de taur, taur cu gat de vaca, gat suprafin, toate
reprezinta defecte grave pentru toate rasele de taurine si se manifesta prin diminuarea
productiei, rezistenta la imbolnaviri.
Regiunea grebanului aceasta regiune trebuie sa fie lunga, larga, bine imbracata in
musculatura, sa fie situata la acelasi nivel cu spinarea si salele iar atasarea de catre aceste
regiuni sa se faca lin.
Defecte : greban ascutit caracterizat prin apovize spinoase inalte, acest defect
caracterizeaza o capacitate toracica stramta; greban despicat.
Regiunea spinarii si a salelor aceste regiuni trebuie sa fie lungi, largi, cu profil drept,
bine imbracate in musculatura si bine prinse de crupa.
Defecte: spinare si sale taioase, sunt considerate defecte atat pt rasele de carne deoarece
furnizeaza carne in cantitate mica cat si pt rasele de lapte pt ca formeaza un abdomen
slab dezvoltat; spinare si sale convexe atunci cand profilul liniei superioare este bombat,
acest defect indica o productivitate scazuta, o constitutie de bila; spinare si sale concave
este un defect grav pt toate rasele deoarece slabeste soliditatea liniei superioare a
trunchiului si reduce toate tipurile de productii.
Regiunea crupei - aceasta regiune are importanta atat pt activitatea de reproductie
deoarece adaposteste organele sexuale femele si faciliteaza nasterea cat si activitatea de
productie deoarece faciliteaza dezvoltarea ugerului.
Defecte: crupa unghiuloasa, taioasa, in acoperis, pierduta, toate aceste defecte
evidentiaza foarte mult soldurile si o dezvoltare redusa a musculaturii , defect pt toate
rasele de taurine.
Regiunea cozii - trebuie sa fie bine prinsa, lungime proportionala in functie de tipul
productiv pe care il are.
Regiunea abdominala aceasta regiune trebuie sa fie mare, spatioasa, in forma de
butoi la vaci, supta la vitei si sa aibe forma cilindrica la tineret si la tauri. Aceste cerinte
sunt indeplinite daca animalele beneficiaza de o hrana corespunzatoare si o intretinere la
fel.
Defecte: abdomen ogarasc ( supt ), este considerat defect atunci cand apare la animalele
adulte; abdomen de paie, acest defect apare in urma hranirii cu nutreturi de volum.
Regiunea flancului in aceasta regiune se realizeaza punctia in cazul unor meteorizatii
( umflarea cu lucerna, trifoi ).
Defecte: flanc prea scurt, scobit, cu miscari anormale.
Regiunea spetei aceasta regiune trebuie sa aibe o directie oblica, sa fie lunga, larga,
bine imbracata in musculatura fara tesut moale si bine prinsa de torace,
Defecte: spata scurta, spata ingusta, defecte care determina diminuarea productiei, si
defecte la mers.

Regiunea bratului aceasta regiune trebuie sa fie mobila, bine prinsa de spata, sa fie
musculoasa.
Defecte : brat scurt cu directie necorespunzatoare, slab imbracat in musculatura.
Regiunea antebratului trebuie sa fie bine dezvoltata in lungime si grosime.
Defecte: slab dezvoltata, defect de mers.
Regiunea genunchiului - trebuie sa fie groasa, sa nu prezinte lovituri, zgarieturi
Defecte: genunchi slab dezvoltati, deviati, defecte la mers, articulatie slaba
Regiunea fluierului aceasta directie trebuie sa aibe o directie buna, sa fie scurt si gros
la rasele de carne, sa fie lung si subtire la rasele de lapte,
Defecte: fluier cu directie necorespunzatoare, fluier prea lung, prea subtire
Regiunea gleznei aceasta regiune trebuie sa fie dezvoltata, regiuni osoase evidente
Defecte: glezna cu directie necorespunzatoare
Regiunea copitei trebuie sa aibe o marime proportionala, cele doua ongloane trebuie
sa fie apropiate iar cornul de pe unghii
Defecte: unghii scurte, departate, aceste defecte produc schiopaturi mai ales la taurii de
reproductie.
Regiunea chisitei
Regiunea coroanei
Regiunea coapsei si regiunea fesei aceasta regiune trebuie sa fie lunga, bine
imbracata in musculatura, fesa trebuie sa aibe un profil drept la rasele mixte, concav la
rasele de lapte, convex la rasele de carne.
Defecte: coapsa scurta, fesa scobita, defecte pt toate rasele de bovine deoarece
diminueaza productia.
Regiunea gambei aceasta regiune trebuie sa aibe o musculatura dezvoltata
Defecte: scurta, prea subtire
Regiunea jaretului - trebuie sa fie bine dezvoltata, curata, fara lovituri,
Defecte: jareti departati, jareti prea apropiati, toate acestea genereaza o articulatie slaba
si o rezistenta redusa la efort.
Regiunea iei
Regiunea ugerului
Regiuni corporale la pasari
Regiunea capului.
La gaini forma trebuie sa fie oval alungita, ca volum poate fi mai mare sau mai mica.
La curci forma capului este mai mare decat la gaini, prezinta o formatiune granulara, de
culoare rosie-albastruie, numita margele.
La rate forma capului este oval alungita, acoperit in intregime cu pene.
La gaste forma capului este usor turtita in lateral, acoperit in intregime cu pene.

Regiunea ciocului acoperit la exterior de un invelis cornos de consistenta tare avand

diferite forme in functie de rasa
La gaini ciocul este ascutit, putin incovoiat spre varf
La curci ciocul este mai puternic
La rate si gaste ciocul este mai larg la baza si ingust si rotung spre varf
Creasta formatiune puternic vascularizata, creasta reprezinta un caracter de rasa, este
mai dezvoltata la masculi, culoarea este rosie de diferite nuante, exceptie facand gainusa
de matase unde creasta este neagra-vanata. Forma difera in functie de specie.
Regiunea barbitelor ( la gaini ) - se afla la baza ciocului, are forma ovala, culoare rosie
Regiunea urechiuselor forma rotunda sau ovala, dispuse la marginea fetei
La gaste exista o formatiune carnoasa, numita caruncul.
Gatul - are diferite forme, este tronconic la majoritatea raselor de gaini, iar unele rase
prezinta gatul lipsit total sau partial de pene ( ex. gatul golas de Transilvania )
Curcile au gatul mai puternic, mai arcuit, pielea din aceasta zona este presarata cu
margele, formand salba, mai dezvoltata la masculi.
Gastele si ratele au gatul mai gros, acoperit cu pene.
Regiunea trunchiului are importanta pt pasari, deoarece prezinta segmentul cel mai
voluminos si furnizeaza o cantitate mare de carne.
La gaini intalnim mai multe tipuri de trunchiuri: forma patrata, trapezoidala,
dreptunghiulara, ovoidala.
La curci trunchiul este mai masiv, iar curcanii adulti prezinta pe piept un smoc de pene de
culoarea neagra.
La gaste trunchiul are forma trapezoidala, iar la rate forma paralelipipedica.
Regiunea cozii
Regiunea spinarii la rasele usoare este scurta, ingusta, la rasele grele este usor
concava.
Regiunea abdomenului trebuie sa fie voluminoasa, larga, sa nu prezinte depozite de
grasime; moale si elastica la palpare.
Membrele anterioare sunt reprezentate de aripi, aripile trebuie sa fie puternice, lipite
de trunchi.
Regiunea umarului
Regiunea bratului
Regiunea cotului
Regiunea antebratului
Regiunea varfului aripii
Curcile, gastele, ratele au aripile late si lungi bine atasate de trunchi.
Picioarele cuprind :
Regiunea gambei ( musculoasa )
Regiunea coapsei ( regiune importaanta pt productia de carne )
Regiunea fluierului ( acoperita de solzi, carnosi, in general au culoarea cu a ciocului si sunt
unele specii rare unde fluierul este acoperit cu pene. La gaini se intalneste o formatiune

numita pinten, iar fluierul se termina cu 4 degete si pinten. La curci este la fel ca la gaini, fara
pinten si incaltatura. Ratele si gastele nu au incaltatura si pinten iar cele 4 degete sunt legate
intre ele printr-o membrana interdigitala, care serveste pt inot )

Identificarea animalelor

Varsta indiferent de specie animalele parcurg 3 stadii: animal tanar, adult, batran.
Culoarea
culori simple:
o culoarea alba la bovine este intalnita la rasa Chianina; la cabaline culoare
alba este intalnita la rasa Araba, Lipitan; la suine culoarea alba este intalnita
la rasa Marele Alb, Landrace; la ovine culoarea alba este intalnita la rasa
Merinos, Tigaie, Turcana; la pasari culoarea alba este intalnita la rasa
Playmount, Orpington.
o culoarea neaga la bovine este rasa Abender Angus; la cabaline se intalneste
la Nonius, Hutul; la porci este rasa Mangalita; la oi Tigaie, Turcana, Karakul; la
gaini este rasa Cochinchina, Leghorn
o culoare rosie la bovine este rasa Rosie Dobrogeana; la suine este rasa
Duroc; la gaini rasa Leghorn, Combatanta Engleza
o culoarea roiba este caracteristica cabalinelor si se intalneste la rasa Gidran
o culoarea bruna caracterista taurinelor si se intalneste la rasa Schwitz
o culoarea galbena se intalneste la bovine la rasa Charolaise; la suine rasa
Duroc; la gaini rasa Cochinchina, Orpington

culori compuse ( din culori baltate / culori amestecate ) :

culori baltate:
murga parul de acoperire este brun roscat de diferite nuante
iar cel de protectie si extremitatile sunt de culoare neagra ( la
cabaline rasa Pur Sange Englez, Trapas )
sarga unde parul de acoperire este de culoare galben si cel de
protectie negru ( la cabaline Calul Romanes )
baltata alb cu negru la cabaline
baltata alb cu rosu la rasele americane de cabaline ( Mustang,
Pinto )
baltata alb cu negru la suine la rasele Hampshire

culori amestecate
culoarea vanata la cabaline, amestec de fire albe cu negre,
rasa Lipitan, Arab.
culoarea piersicie la cabaline, amestec alb cu rosu, la rasa de
cabaline Ardeneza
culoarea deresa amestec de fire albe, negre, rosii se intalneste
la cabaline la rasele grele
culoarea piersicie la bovine la rasa Schorton
culoarea vanata la bovine la rasa Sura de Stepa
culoarea brumarie la ovine, la rasa Karakul, rasa Turcana,
culoarea potarnichie la pasari la rasele Playmount Rock,
Cochinchina,
culoarea herminat deschis la pasari

culoarea herminat inchis la pasari

Fenotipul sangvin in functie de grupa de sange
Amprenta botului
Fotografierea

Mijloace de individualizare
De scurta durata:
1. Vopsirea folosita in mod special la ovine si bovine
2. Atasarea unor medalioane/placute la gatul animalelor
3. Tunderea parului se foloseste la bovine, cabaline, cu ocazia efectuarii unor
operatiuni sanitar-veterinare
De lunga durata:
1. Crestarea / Preducirea este o metoda de identificare utilizata in mod special la
suine, crestarea se face dupa o anumita cheie, este o metoda dureroasa si
imitabila.
2. Infierarea se foloseste la cabaline si taurine si consta in cauterizarea coarnelor,
copitelor, sau a diferitelor regiuni corporale, este un procedeu ieftin usor de citit
dar prezinta dezavantajul in cazul executarii pe corn deoarece prin cresterea
cornului se deformeaza semnul si devine greu de citit. Infierarea se face cu o
danga.
3. Criodangalizarea se executa la fel ca si infierarea cu o danga introdusa in azot
lichid la o temperatura de -196 grade C, este o metoda nedureroasa dar destul
de costisitoare.
4. Crotalierea consta in aplicarea pe urechea animalelor a unor lame
dreptunghiulare din metal sau metal plastic prinse intre ele cu ajutorul unui nit.
Se mai foloseste un cleste special care are rolul de a perfora urechea si de
nituirea crotaliei. Pe crotalie se gasesc 10 cifre care reprezinta codul de localitate,
nr de inregistrare ale animalului, data nasterii acestuia si 2 litere care reprezinta
codul tarii.
5. Tatuarea se utilizeaza la toate speciile; la cabaline se face la buza inferioara iar
la suine, ovine si taurine se face la ureche iar la pasari se face la picior, la
membrana brahiala. Este o metoda ieftina dar prezinta dezavantajul ca animalul
trebuie imobilizat pt a fi citit semnul.
6. Medalioane cu microcipuri se folosesc cu precadere la taurine, este usor de
aplicat, usor de citit, greu de imitat, dar este f scump.
7. Cu ajutorul laserului este o metoda moderna, nedureroasa, dar costisitoare.

Alimentatia animalelor
Prin nutret se intelege orice produs sau subprodus de origine vegetala, minerala sau
animala care contine substante nutritive necesare organismului animal.
Clasificarea nutreturilor:
- Vegetala
- Animala
- Minerala
Nutreturi de origine vegetala
Masa verde:

Leguminoasele au continut mare de vitaminte si se administreaza la toate speciile si

categoriile de animale
Cantitatea de masa verde este in jur de 8-10 kg /100 kg greutate vie.
- Nutreturile fibroase: fanul se caracterizizeaza printr-o umiditate scazuta, continut
relativ mare de proteine si o digestibilitate mai scazuta decat la masa verde, datorita
continutului de celuloza mare. Pt obtinerea unui fan de buna calitate este important ca
recoltarea sa se faca inainte de inspicare pt a se evita lignificarea
Se administreaza 1-2 kg / 100 kg greutate vie / zi
- Coceni, paie, vreji: au continut mare de celuloza ( 50% ), continut scazut de proteine,
iar in aprecierea valorii nutritive se urmareste culoarea, luciul, umiditatea. Ca hrana se
foloseste la ovine, in jur de 30 % din ponderea ratiei in perioada de iarna.
Nutreturi suculente de iarna:
o Furaje insilozate ( se toaca de verzi si se nsilozeaza ) se foloseste piatra de var
impotriva mucegaiurilor.
o Sfecla, mere, pere
o Cartofi, morcovi, dovleci, pepeni, 3-4 kg / 100 kg greutate vie
Reziduri industriale:
prelucrarea uleiului ( sroturi, turte )
industria moraritului ( tarate, prefuri de moara )
industria zaharului ( taitei de sfecla, melasa )
industria berii ( borhot de bere, drojdia de bere, colti de malt )
-

concentrare, seminte de cereale, oleaginoase

Nutreturi de origine animala:

Fainuri de carne, peste, sange, oase.
Laptele si subprodusele: zerul, zara.
Nutrturi de origine minerala:
- sarea de bucatarie ( bovinele folosesc 20-25 g sare/zi, ovinele 5-15 g / zi, cabalinele 30
g / zi )
- creta furajera ( carbonat de calciu )
- sulfat de fier, se foloseste la suine.

Ratii alimentare
Sa se calculeze ratia de iarna pt o vaca cu greutatea de 500 kg, si productia de lapte de 20 l.
5*1.46+20*0.47=16.7
5*1.1+20*0.50=15.5
5*70+20*60=1560
5*5+20*4=105
5*5+20*2=65
5*15+20*20=475
16.7
Nutreturi kg
su
Fan trifoi
10
8.3
Porumb murat 18 4.5
Concentrate 4
3.4
16.2

15.5
un
5
3.96
4.08
13.94

1560
pbd
920
198
515.2
1633

105
Ca
90
21.6
23.6
135.2

65
475
p
caroten
28
250
9
324
33.48
700.48
544