Jean Lorenzo Bernini

Santa Andrea Quilinale

- pentru a sugera contopirea dintre exteriorul public si interiorul privat s-a folosit de un elemt care
separa aceste doua parti (un gard de zidarie). Prin intermediul gardului realizeaza o concavitate in
spatiul public care permite spatiului public sa avanseze in cel privat. Simultan interiorul avanseaza
in inatampinarea exteriorului prin copertina si prin pachetul de trepte si prin existenta coloanelor.
Berlini realizeaza cele doua coloane pt ca in clipa in care ai urcat treptele coloanele te-au si
inconjurat si e si mai mare atractia catre interior.
Spatiul interior e un spatiu tensionat dramatic. Tensiunea vine din existenta spatiului longitudinal si al
celui transversal indus prin forma de elipsa care nu doar ca prin alungirea ei intra in contradictie cu axul
longitudinal ci si dramatizweaza acest contrast prin dinamica elipsei.Aceasta dinamica e redusa de
existenta cupolei care e construit apeste forma elipsei. E o cupola stabila prin nr si dimensiunile nervurilor
existente.

Pietro da Cordona Santa Maria della

Pace

- se inlocuieste biserica medievala cu una baroca. Si aici instrumentele prin care e obt contopirea dintre
int si ext st aceleasi(copertina, coloane,scari).
Cordona a dem prin aceasta manastire a dem ca barocul si-a insusit elementele manieriste.
Francesco Voromini Si Jean Lorenzo Berlini si Carlo Maderna
Palazzo Barberini

prima resedinta nobiliara a barocului. Exista un spatiu care precede edificiul in sine. Parterul aripii
principale e ocupar practic pe toata lungimea sa de un portic. Barocul e extrovertit complet, nu numai
ca se deschide prin portic; in timp ce manierismul e partial extrovertit si partial introvertir iar
renasterea este complet introvertita. Adancimea acestui portic este una destul de importanta , strabate
toata profunzimea elevatiei principale. Acest palat nu are curte interioara. Extrovertirea se manifesta si
prin absenta curtii interioare care prin definitie semnaleaza introvertirea.
Scara principala in renastere e ascunsa cu mare grija datorita dinamicii ei, e la fel de ascunsa in manierism
deoarece se teme de dinamica foarte puternica a scarii pentru ca nu se stie incotro se indreapta
"schimbarea". In acest palat scara are rol de capat de perspectiva, niste dimensiuni comarabile cu
dimensiunile unor saloane importante, se afla pe axul principal, e dinamica pt ca se dezv ca amprenta la
sol in forma unei elipse.

Palazzo Carignano (Torino)- Guarino

Guarini

Barocul s-a dezvoltat in mai multe centre , acestea erau ierarhizate, unul dintre aceste centre era mai
important dar nu superior celoralalte. Este prima cladire laica ce are elevatie ondulata.
Exista aceeasi contopire intre ext public si int privat(elevatia ondulata) exact ca la San Calo ale Quatro

Fontagne. Cand vreau sa contopesc ext cu int imi trebuie mai mult decat o usa si un vestibul pt a exprima
aceasta idee astfel apare un mecanism intreg al parcursului din exterior pana in inima interiorului
privat(aparat de acces). Si spatiul interior are niste grade de intimitate. In resedinta nobiliara urbana
inca din renastere inima spatiului privat e salonul privat care se afla la etajul 1 (mereu). Barocul are
necoie de un mecanism care sa iti dea imresia ca un moment esti afara si in urmatorul esti in inima
spatiului interior.
Prima formula a acestui aparat de intrare este la palazzo barberini obtinuta prin contraste de
iluminare si culare. Parcursul incepe in fata palatului unde e un mic scuar, spatiul perceput e practic
nelimitat, nivelul de iluminare in strada e maxim. Pornesc deci dintr-un spatiu practic nelimitat scaldat in
lumina. Dupa usa ajung intr-un spatiu foarte stramt (vestibul) si foarte intunecat. Exista astfel un prim
contrast, odata ajuns in acest vestibul omul se va autopropulsa in urmatorul spatiu mult mai luminat si
vizibil mai mare. Astfel se parcurge imediat aceasta prima distanta. Acest hol are in plan forma unei elipse
cu axa focarelor e dispusa transversal. La capetele seg definit de focare exista un pachet de trepte care
semnaleaza scara principala. Aceste doua rampe sunt in contrast de iluminare si te fac sa treci repede si te
arunca intr-un spatiu ingust care e anticamera salonului principal. In acest spatiu ingust e mult prea mic si
craustral si te vei autopropulsa in inima interiorului privat.

Biserica San Lorenzo (Torino)Guarino Guarini

Dpdv stilistic san Lorenzo e foarte evidenta in calitate de cladire baroca: Contur framantat format din

intersectii de forme precise, acest contur produce un vartej sustinut de proportiile care acuza clar verticala,
divinitatea controleaza dinamica planului terestru prin cupola care ca cea a lui Voromini de la san Carlo
ale Q fonagne e stabila prin dimensiunile si numarul nervurilor pe care le prezinta.
Singurul elemt nou este existenta arcelor care sustin tot ce insemna acoperirea acestui spatiu , nu
sunt are cobisnuite ci sunt arce tridimensionale. Aceste arce dau impresia de echilibru precar. Este un efect
extrem de dramatic si foarte important din acest punct de vedere.Guarini a reusit sa contopeasca intr-o
lucrare de arhitectura arta si stiinta(Arcele de calculeaza cu diferentiale).

Procesu de emergenta al urbanismului modern s-a produs din manierism si baroc. Tot procesul are
radacinile in sec 16.
Domenico Fontana alcatuieste Planul Marii Rome.
Biserica Catolica trebuie sa isi exprime puterea pentru a contracara reforma. In Roma inevitabil existau
cateva biserici de pelerinaj importante pt crestinatate. Papa Six al cincilea ii trensimte dub forma de
comanda lui domenico fontana ideea sa ca Roma sa nu reprezinte cinci Biserici de pelerinaj ci sa fie un loc
unic de pelerinaj, o entitate. Domenico propune existenta uei retele de circulatii rectilinii unele deja
existente altele propuse de Fontana care leaga aceste sapte biserici de pelerinaj. Fontana a stiut ca acest
proiect nu are nici o sansa de a fi pus in aplicare, dar era si constient de faptul ca orasul nu poate fi
schimbat peste noapte.
Fontana a studiat cu mare atentie tesutul urban in lungul acestor trasee si in locul in care a considerat ca
spatiile vor deveni cu caracter de reprezentare (a realizat fantani, a platat un obelisc etc.).Aceste elemente
sunt durabile, fara motiv de demolare. In jurul acestor elemente s-au nascut cele mai multe din pietele
celebre baroce ale orasului Roma. Aceste piete dau impresia ca orasul Roma este un oras baroc.Aceste
piete s-au relizat mai aproape sau mai departe de proiectul Marii Rome.
Prima piata care s-a realizat a foat piata catedralei Sfatul Petru. Piata e formata din doua componente
elipsa care ar euncentru ce impiedica pendularea, marcheaza focarele. Exista axa perfect rectilinie foarte
larga care duce de la fluviu la catedrala (Via della Conciliatone). Axa te face sa accelerezi pasul pentru a
ajunge la catedrala(capatul de perspectiva). Ajungand in partea elipsoidala a pietei are loc decelerarea
pasului prin existenta celor doua focare si a obeliscului in centru. Dupa ocolirea obeliscului o sa avem in
fata catedrala cu partea trapezoidala a pietei. Punand trapezul cu aza mare pe fatada Berlini reduce
profunzimea si in consecinta da impresia prin efectu de perspectiva inversa ca telul e foarte aproape si
astfel se grabeste pasul. Iluzia acestei apropieri e motivul pentru care se reia mersul.
Piazza del Popolo in nordul Romei unde se afla Porta del Popolo pe unde trece unul din acele "drumuri
care duc la Roma"(Via Flaminia). Carlo Rainaldi autorul bisericilor gemene (gestul definitoriu in aceasta
piata). Am in fata trei artere care se intersecteaza in locul in care se afla obeliscul si care au directii foarte
clare date de cele doua cladiri identice(daca erau diferite poate ca sugerau o evolutie spontana a spatiului
urban). Aceste trei directii st niste circulatii rectilinii care s eincheie pe linia orizontului(intre timp s-a
construit).Infinitul e cva incontrolabil de aceea renasterea sigur nu l-ar fi folost, manierismul nu ar fi
operat nici el cu ceva complet incontrolabil in schimb barocul poate. In acest caz exita originea
perspectivelor(obeloscul) dar nu exista capetele de perspectiva, privest perspectiva invers fata de renastere

(intai se pune capul de perspectiva apoi de marcheaza locul de privire, o perspectiva cu doua capete fixe).
Infinitul este unul cuprins in ceva finit(in zidurile de aparare ale orasului), e o singura entitate, orasul care
e simultan infinit si finit, o idee paradoxala aparuta gratie gandirii baroce. Piata devine modelul unui
motiv urbanistic:motivul tridentului.
Pe strada din stanga si se perge pana la fantana tatalui lui Berlini : la Barcaccia. In acel loc se regaseste
Piata Spaniei, o piata dinamica ce se desfasoara pe scara urbana. Scara e matrializata dintr-un contur
format din curbe si contracurbe. In continuarea drumului se regaseste un alt spatiu crucial Fontana di
Trevi conceputa de Nicolo Salvi la origine a fost o fantana utilitara foarte modesta ca aspect pana cand
acea fantana a putut fi inlocuita. E o piata in care suprafata de calcare a pietei este insasi oglinda de apa.
Salvi a unificat intr-o singura entitate care e fantana aproape toate lumile existente in zona naturalului si in
zona supra naturalului(lumea acvatica, lumea mineralului- stanci artificiale modelate ai sa de aimpresia ca
pe acel loc a existat un masiv din care s-a sculptat cladirea, supranaturalul - personaje care tin de acest
domeniu-caii cu aripi:) ). La baza conceptului sau se afla o gandire specific baroca datorita contopirii
acestor elemente.