Sunteți pe pagina 1din 34
(COMPORTAMENTUL TERMIC AL CLADIRILOR Din punet de vedere al importanei lor cidiile se clastic in patra catego: CClasa I ~ clit de important vital penru socicate cae trebue si rimang functionale jn caz de calamity naturale (spit, sail de pompiere, muzee de importanf national), (Chasa TT clidiri de important deosebti pentru care tebui imitate avaril in caz de cutremur (sol, creje, grin, sli polivalente, sli de speciaco, biserici, ec.) (Casa IT clade important normal (lide din sectoral rezidental i teriar cu mai sult de dou nivelurig alte clair eare nu fac parte din casa Ig); (Casa TV ~ clit de importa redus (cdi rezidenae gi teriare cu mai putin de dou et. 2.1 Structura general a clementelor de constructic ‘Totalitatea supefetelor care delimiteaz4 volumul interior (nclzt, rit) al lid, dar medial exterior sau de spafi neinclzte, poarté mumele de anvelopa clad, Componentele anvelope supuse verificirlor termotchnice sunt: para opaci a perefilor exterior, suprafeele translucide sf transparente(timplirie exteroer, perei vit, Tuminatoare),plansesle de ulin nivel (sub terase st podur), plangeee dela parca inferioara (peste ganguri, bowindour, pest subsour i pivnite), plieie amplasate pe sot (partial sau total ingropate), 8) ~ pereti exterior’ sunt leit dint-o sructura de rezisten (sti, erinzi, ‘buiandrugi) so stractura deinchidere exeeutaté monosta (un singur material: clr, BCA, ete). Straturle pot fi omogene, avind o grosime constant i carateistil termotebnice uniforme sau ovasiomogene cu dou sau mai multe ster avnd ‘conductivitati difrt, dar care pot f considerate omogene pe ansamblo avnd un ‘coefiecent de conductivitateechivalent Datorita elementelor ahitectuale(baleoanestalp si grnziexterioae) si iia {in aletuirea perolor a matrialelor deconstructe cu conficieni de conductibilitate foarte diferi (ex: elemente din beton arma si ich), se inregistrezk zone eu perder sari de cilduri, numite punt termice. In zona punilor termice, izotermele mu mai sunt paralle eu suprafijaelementelor de construct, ele se modifi prin cesterea densitii fluxului temic si produc o modificare a temperaturi fn grosimea materiaulu, eu consecinjeasupra temperaturisuprficile pe faa interioar a anvelopei. Efectul punjilor termice trebuie corectat prin misuri de zolaretermicd suplimentari, pent a limita Pierdrile energetio dar si interoar a pereiloro temperaturkcorespunzitoare ‘onfortului temic si evr riseuui de condensare a vaporilor de ap. cap_2.doe 1 Pereti exterioriz 8 monostat al ~ rire de etm pina 22 - “ide de cmid eficienti GVP; «2 ~ “ide de blocur din beton exlurar BCA, ‘GBN2S sau GBNSO; ‘b—multsteat; ‘I~ strvctuai din beton beton arma, ‘ciptusit cu zidirie de blocuri BCA; b2 — ‘steuturafi in polistiren cela svat ‘mineral proteatécuzidie de craigs aficient; 3 —panouri mar din beton ‘mat tip sandwich, cu termoizolaie din politreneslular sau pci de vats ‘minerali G100, bi ~ streturai sna ‘estricurafi din zdre de clrsmid ficient cu termoizolatie din polstiren Figura 2.1 Aleituirea peretilorexteriori celular sau vati mineral proteatl cu zidlre de cirimid& eficent; b2 ~ cu strat de aer neventlat;b~ cu srt de aernevetiat; b—cu stat de aer vent; b—eu strat de ‘ermoizoae situa a interior. by ~elementele de construct vitrate realizesz4iluminatul natura, pert treceren ‘adit solare si contribue la ventlrea natural spfilor inlerioae. Ee sunt sleatuite in rama si geam. Rama se execull din: lemn, alumi sav material plastic eno structurs simp sau compusi din eamere i inser de material temoizolant, pentru ruperea ‘punfilr termine. Dup modul de deschiere,ramele sunt: simple, duble sau cuplate. Vitrajele se exeouti din un, doud sau mai multe foi de geam. Geamul poate fi: simplu sau termoizolant,inolor, absorbant, su rellectant, Pentru a Timita ifr serulut ‘exterior elemtele mobile ale timplarci se echipeszi cu garituri speciale de tase, pentru a imita infitrajife aertui exterior. O atengie special trebuie acordst incdperitor 1a care timpliria este foarte bine ctangati,deoareve normeleigienico-snitare impun ‘ntroducerea unui debit de ar proaspit in incapere, in scopul reduce poluantior si svaderea umiditatiinteroareLimitarea infltratillor de aer exterior trebuie compensate print sistem de ventlare nstural-organizat, care se realizeaza fie prin gui de ‘ventilare practicate pe ftadele lig circulatia natural a uerlu in locuint, fe prin fanteexecatate in timplarie care si permit intrareadebitulu de aerproaspat neces. In ‘az contr, e consaléo degradare clit aeruls interior, o eestere a umiditiii interiore, condensare vaporilor de api pe suprafefle rei si dezvolarea mucegaiulu si bacteilor in zonele umede, Aceste fenomene sunt cunoscule ea “sindromul eldditilor olnave”. eap_2doe 2 ©) —terasleexterioare necesito proietre, execu i ntretinere foarte stent denaece sunt elementcledefchideresopse une sini mai intense a fcorilor climate exterior, Terescle repent un procent important din anvelopa cai, ca foarte multe probleme sennalate in exploatre, care implied reducereapeeformanlor termice al cli onsen nedonteasopra confor cali medi inteir. Sirucureterseor exterior tebuie sl con obigtor, hidrizolaie sun stat de ‘rote acestela, un tat de beon de pan pena eliza inclinafile neceare -evacuarii apelor pluviale, bariera contra vaporilor impreuni cu un strat de difuzie a ‘apodilr de api un stat trmoizlan. Dao fpuli cl planes de sub pod au sunt, inogitra direst eu exterior, vor ave a stuctur,ebligaoru, doar un stat texmoizolny,amplasatdeasipa plangeal de reste Aletuiri de plangee spre pod ‘4~eu polistren sau vat mines, ‘boo zguré expandati 1 = plangeu din beton armat;2~tencuial, 3 —termoizoafie (polistie,vatt mineral); “4 termoizolatic (zgura expandats); '5~sape de mortar din ciment. Aledtuii de planyee spre tease: ~ tera circulant; b— terasfnecirculail ~ plangeu din Beton armat; 2—beton de pants 3 barieri contra vaporiloe 4 ~termoizolate (polistiren, vat mineral); 5 ~ strat de difuzie a vaprilos, 6 ~ gap de protetie; 1 hideoizolatie; 8 nisip: 9~ dale de mozaic 20 x 20x 2 em; 10 pets 11 ~ strat de protecie cu folie refletant 12 —tencuil Figura 2.2 Aledtuirea teraselor exterioare Figura 2.3 Aleituirea plangeelor sub od ‘)~ planseete peste pivnite sa spt neincalzite au un strat termoizolant (bea de capcitatc clove masictla presiun constant (kg) (P-denstteasparent a mateialelor de coatuctie (k/ Tn cazlemelenteor de construe nemogee, indie deinertie tenia se caculezza cao metie ponderet, ast ara 4 ex fncare: ~ Ay sunt ale zonelor dstnet de pe supafata element de construct; Da, sunt indi de iner ie temic corespunzitri zonelor cua by. ‘Tabel 2.9 Valori normate privind stabilitatea termied a clidirlor de locult ‘Stabilatea terme a lementlor ‘Valor minim de contrutic w é cy Oe > Zon apes person eion is 3 3 Planseil pete [sub erse 2 0 é tial nivel | ~sub pod 10 § 3 Stabilitaea termici a fnpeilor “Amplnnines de oslo lama ae ie ‘emperat interioae vans 30°e ‘In tabell 2.9 sunt prezentate valorile normate pentru aprosireastabiitatitermice a clementelonde consti sa incaperilor , pent cad de loouit {In urma calcuelor si vrificiilor ficute pentru structure feevent utlizate in constrvctia 4e locunte, a rezulat ci nu este necesariverficarea la stabilttetermicd a elementclor de constructicavind earaceristiole da tabelul 2,10. ‘Table 2.10 Valori minime D si R pentru care nu este necesari verificarea la stabilitate termick a lidirlor de loeuit ‘Blemental de Valor minim construc D R - wk “Zon Spec a perelor exieion 30 1875 Planseul peste ultimulnivel | -subterase 35 31125 sul pod 25 250 ‘cap 2doe 2 2.5 Indicatori termotehnici generali privind clidirea Verfiarea performantelor energeice ale clidirilor tn perioada reve are in vedere stablirea una indicator cares caracerizezegradul de ole termicd pe ansarbll lic tn conte asigurdit alti aera interior sa cerinteorigenico-sanitare ‘Acest indicator se aumestecoefcient global de izolaretermic& G sireprezinl canttaten ‘decildurpitduts m’ de volum inedlit ao diferent de IK. Caloulleoefiientului ‘lobal de iolae temic se efoctueazsdiferetit pent: iri de locuit, conform normativlui C107/1-97; factorul de corectie a temperaturi exterioare ‘n—numiral de schimburi de acrcorespunaitortpul de edie, [h") ‘Coefieientul de cuplaj terme L, reprezitd pierderea de cildurd a fiecirei componeat a anvelopei cdi, ftre aeralexttior sau ctr zone eu o temperatur frit cu cel putin '5°C fa de temperatura inteioari predominant Cupajul ermie pentru fiecare clement caracteristc se calculeaz4 cu relajia unmstoare leg (wn) (235) cap_2.doe 2s In owe: Ring ~rezistena temic spcificdcorctaté medi, pe ansamnblul eli, a unui element de contrustie(m'K/W]; Ay -avia elemental de contri), avind rezstena temic Ry ‘n—mumiral de schitnbusi doar poor hs entra calull coficienuli global de lar termicl este important de stailit coordonatele geometries alearilor vomit incl ut neal Ara anvelopel edit A se calculeazd ca suma uturor air elementelor do constrict perimetraleale li, prin care a loo pied de clu ATA fw’) 3 In care ‘A repreziatl aril elementelor de consirutie care sliuieseanvclopa une li. ‘Roca se calles ignorind existent lementelor de consi iteriar, at: 8) arte peretilor vertialt pe orizontala, pe baza dimensiunilorinterioare ale peetitor exterior sau ale celor ale rosturlor -pe vertical, considernd inakimeadintresuprafsa fini de la primal nivel inet pina Ja plafonul ultimulu nivel fll »)ariletampliriel exterioare se ius in calcul pe baza dimensunilor golurilor din ere ©) avilesuprafeelororizontae (tras, plansee sub pods, plansee deste subsolur, pli de sol, ga.) se catuculeaza pe bsza dimensunilorconturulu intro al pereilor care ledtuieseanvelops eligi, Volumul cliirié V reprints voluml delimitat pe contra inteior de suprafetele perimetrale cae aletuiese nvelopa cli, ‘Vohum V lua n caleul pentru stabilrea coefcientulu G, reprints volumulinealzit al clint, cuprinand ati incsperle incilite direct (ox elements de incite), ft st Ieper inedite indirect fir elemente de incre, dar la care clldura pitrunde prin peretiadiacent,lpsitde o termoizoletie semnificativa in ecest sens se consider ca ficdnd parte din voluml eliini: cima, debarale,vestiblur, holuri de intrare, casa sclri, pul liftul ti alte spi comune “Mansardele precum (i inperile de a subsol, incite la tempecsturi apropiate de temperatura predominant a clini, se includ in volumalcladii [Nuse includ in volumal inezit a clini urmatoarte spa ‘© Inciperile ca temperaturi mit mai mici decst temperatura predomnant a eligi, de exemplu camerelepubele- ‘+ Verandele, precum si baleounce fi logil,chiefnstuaia in care ele sunt Inchise cu témplivie exterioar. cap_2.d00 26 Recistentletermice corectate medit pe ansamblul clad, ale clementclor do construcie (R's) se determing eu relafia (233), lund in consierareinluenfatuturor puntilorternice asuprarezsteatclortermice unidirectional fn cmp curent (R). Principalele pun termice care trebuie sf fe avute fn vedere Ia determinarea valorlor R'= sunt urmsitoaree: ‘+ Le peref: stp, grin, ceatui, pli de balooane, logis bowindouri, buiandrug, stipisor, cour si conturultimplatei; + leplmgoe dea eee dea pod ane, omisestini com ventilais ‘+ Inplanseele de peste subsol, ermaizolant a parteasuperioara :perti structural s nestuctrali dela parte si ona de racordare cu soul; 1 laplangeele de peste subso, termoizolant la partea inferoaet: peretit siructural si nestructurali dela subsl,grinzle (dae nu sunt ptermoizolate) gi zona de racordare cu soclls ‘+ laplavite a contact cu soci: 2ona de racordarecu soul, precum fla toate zonele eu temmoizolai interupty ‘ laplanjece care delimiteazt volumul clin Ia partea infeioar, de ser exterior. grnzi (aed nu sunt trmoizoate), centr, precum si zona de racordare cu perefi aiacent Rezistenfeletermice corectate medi, ale suprafeeloropace ale clementlor de ensuite ete p bua cos cot oer ssi ina pac de ‘wansfor termi La fazele preliminare de proiestare,inluenja puntior termice se poate evalua pinto reducere global ezistentelor terme uniirectionale (in cp curent, asf 4 lapere exterior 20.45% + laterase gi plange sub poduti 15.25% ‘Ja plangoe peste subsolur si sub bowindousi 25.35% # arosturi 10..20% Factorul de corecfite a temperaturilorexteioare se caleueazi cu relatia: {e— temperturaexteioari conventional de clucl pentru perioada rece a anului cate se considera in conformitate cu zona climatic, pentru perioada de arn, ‘s~ temperatura intrioar conventional de calcu pe timpal ier, care pentru cladirile de louit se considect temperatura predominant. a Incipeior: wa s20°C ‘cap_2.doe n act mu exist otemperaturi predominant, temperatura intrioari conventional de «calcul se poate considera ca temperatura medio ponderats«tuturorincgperilor incazite care au temperatura intrioara tsi aria incapeit Ay {Ye— temperatura medial din exterior enveloped care pote temperatura exterioart onvenfonall de cll sa temperatura din spf mai pune sau nefeite ‘in exterior envelope determina pe baa unui alu al ilanuli termi. Tel +0) oy SL, HOM Sn Pentru spt dn veinitatesincdperilr inelztese pot utiliza valorletemperaturilor din tabeul 2.11, considerate in funfie de zona climatic, ‘Tabel2.11 Temperaturl convengionale ale zonelor neineizite din cliiri de locult f Zona climatiek ‘ Spatin de incitit ryan pmyw]e | _ Meadiul exterior =p | -s [-i8 | -21 [10 TRosturideschise poduri 9 | -12 | -18 | -18 | 09 “ TRostur iachise Subsolurineineibategiphaite | +8 | +3 | +1 | -1 | os Spafiiadiacente ‘Piimant la adincimea de peste to | Tm dela cota terenal an] +o] 49 [as |. Pentru calcul in faa peliminari de proiectare, valorilecosfcientuli tse pot considera ‘0,9 Ia rostrideschise sil pod ‘0,5 la rostri inchise, la subsolri neindzt il pivnie, la eamere de pubere, preeum sla alte spat adiacentenincizite sau avnd alte destin, 0,8 la verande ,balcoane si logit inchise eu tamplarie exteroara cap_2.doe 28 +=0,9 la tampllarvaexterioaraprevazuta cu obloane a fata exterioara La elementele de construct care separ medi interior (t) de mediul exterior, se considert ¢=1,0. Incaleululeoeficientlui de izoare temic G, perderile de clldur prin transfer termic cotespunzitorelementelor de construcie, se adaugi pierderle de clduri pent {nclzirea aeruluiexterorintrodus iamainineiperi fa scopul meninei alti seul interior, precum 5 pierdeile supimentare de cildurkaferente infiltrate in exces a aerului exerior cae poate pitrunde prin rosturiletimpliriei.Acest perder, raportte la volumul cid V gia ifeenta de emperaturdAt-teteau valores 0,34 n [Win?K], in ~estenumarul de schimburi de ar pe ora (01) + 0,34 rererin capacitatea temic a unum’ de ae: ‘Cyrex per 1000Ws! kk )x] 230kn?3600 s=Wh (x? K) [Numarul de schimburi de aer pe ord n,reprzint ata de ventilaie a incipeilor etorté permeabilitii acestora I infiltrate de aer exterior. abel 2.12 Numarul de schimburi de aer pe ord, pen Categoria eri CClasa de adipostire ‘Glidiniindividuale | Neadipostive + unifamiliare ~ cuplate ingiruite ‘Cladiricn | Dubl mai multe | expunere | Modert adipostite apartamente, ‘adipostite 7 ccimine, " [Simpii[ neadpostite Internate. | expunere | Modert adipostite adapt [Numarul de schimbari de aer depinde de casa de adipostire a cliiri ide elasa de permeabilitate aga cum se indi in tabelul 2,12, in punct de vedere al clase de adapostir , cladirle se casifien in = neadaportite clad foarte inalt, clair la peiferia oraelar sin pte: + moderat adipostte: clidin in interiorl orascior eu minim tei elif jury + _adipostte: clair in entrlorageor sau pidurilo. Din punct de vedere al infktrsfilor de er exterior, cliirileauo clasl de pemmesblitee: ridicaté: clidiricutimplrie exteioad fed masuri de eans, medic: Hidin cu tamplare exteroari eu gamituri de etangare, cap_2.doe 29 = sekzutl: clic eu ventilate controlat gi cu tim misuri speciale de etangare exterioaréprevizut eu ride locuit 225.3 Coeficlental global normat de izolaretermici GN, pentru \Valoarea calcula a coefcientulu de izolare tried G, a une cli exprimatiin mod real consumal de energie temic pent a ssigura conifile canvenfonalestabilite entra climatul interior int-o iam convenfionali:Pentru ase limita consururile energetice iana, sa introdus prin norme o valoare limita pentru G, mitt coefilentulu global normat de iznlsre temic GN (label 2.13). Claire nou proiectate vor avea un coefcient GzGN, in funetie de tipul elit. CCidirte supuse reabilitivi energeticetrebuie si indeplineascd accasicondite prin smisuri de imbundtitire a iolteiltermice. Coeficiontl global normat de iolae termick est stabil funeti de: -numiral de niveluri N, al clini, + report dite aria anvelopei si volumul lain (AV), La clidirileavind supraffee conduitediferite de Ia nivel la nivel (a lire cu retragei gabaritice), precum sla cele cu spas avnd alte destinai decdtlocunge la tneleniveluri sau poruni de nivelur, pentru numaral de niveluri Nse va calla o valoare conventional, cu reli ean ‘Acari consruta clan, masurata in plan pe conturul exterior al peretilor de fatada (xclusiv logit si baleoanee )lafcsare nivel al lair fm") ‘Acoa” cea mai mae valoare Aci lie [) cap_2.doe 30 ‘Tabel2,13 Coefcieaiploballnormatideizolare termi GN [Win], pentru click aelocait” (2) Nani aN cy Namar [AW GN riveturi | fm2im3]_|,wim3K]_| niveluri | fring] wim ‘080 O77 025 | 046 | Das ‘ost 030_| 030 090) 085 oa [Os T 095 088 z 0a | 058 7,00 o9T oas | OT 105 095; 050 | 064 rio] 095 B0s5 | 045 0s 037 020 | 08 050 oer 025] Oar 035 0.66 030 | Ost 2 0,60 3070 5 035__| 035 065 O72 0400.59 0,70 O74 045 | 06r sors | Ors 5050 | Oe 030 09 15 | Or 335 O35 920-045 z 0.40 O37 310 025-049, 05 061 030 [0,53 030 065 035 | 0.56 058 ‘087 40 058 2060 | 068 208 [059 2.2.6 Coeficientul de izolare termica la cladiri cu alta destinatie decat cele de locuit (Cidiste cu alt destinge det cele de focuit se clasiicd mn dows categori i anume: A) eliivi de categoria 1, cu "ocupare continua” sau cu "ocuparediscontinua!” avind elata de inerie mare; B) elidire de categoria 2, in car inti lide ca "ocupare discontinua!”, cx exceptiacelor din elas de inetie mare, ‘cap 2.doc Prin “ocupare continua se otlege functonaitates care inpune ea empertara interoara sn Sead in interval” ora 0 ora 7" ea mai mult eC sub valosres ‘normal de explotare Din scessth categorie fac parte-croyele, intemal, spitalel, et. Cliditite cu "ocupare disontinua” sant aco cli pentru cae se permite ca abateren temperaturiinteriare si fie mai mare de 7C pe o perioad de 10 ore pe 2, din care ce, putin Sore in interval "ora 0 ora 7.Din accasti categorie fic patesalile,silile de spectacol,clidiri administrative, restaurant, clade industale, ee, declasé deinerfic ‘mediesau mica. ‘Clase deinete este dat ntabeul 2.14 in funetic de masa sara flectrui element de ‘condtucfe si ria desfisurat acid, Aa 2.2.6.1 Caleull coefcientulul global de izolare termicd efetiv GI Caleull coeficientuli global de izlaretemicé efectiv GI, pentru o lire sau petra 0 parte a acesei, se calculeazi cu relat 4 a (wim Fae ‘Mavimile din ecuata 242 au semnifcaile deserise anterior. CCiteril de performanf termoenergti penta o cladrie cu dstinatc ata dectt cea de Touit se verified cu relaia urmtoae: GIGI ref Relatia goncrald de calcu pent GI ref este: aint H(A Adee) owt vi inca: At- aria elementelor opace vertical, considerind dimensiunile intera,[n*] ‘A2~ aria planseclor dela ulimal nivel aflate fn contact cu exteriorl suu cu spafile nefnetzite, caeulate intra, fm) ‘As - aria plangeclorinferioareaflate in contact cu exterionul sau cu un spe nent, und in consideare dimensiunile goluls, fr") —perimetul exterior l spatulu inczitaferent clin aflat in contact cu slul sau ingropat,[m] ‘4b.¢¢,¢~cocficient de control pentru elementele de consructc, le crorvalri sunt date in tabelul 2.15 in funeie de: + Tipul ets cap_2doe 32 ‘+ Zona climatic, defini conform STAS 64722. ‘Tabet 2.15 Clasa de ineriea ciirilor iy Inert Raport AL ar Fanaa 19 Wich 150356 Maile Pete 400 Mare Unde Aria elementului de conduiej m masa acest; At~ aia dessa = lin Tipu de Zana 2 [8 = = 7 clidre | limatos | mt Rw) | fmt KW] | mt RT | fm? KW) | fmt KW) Polini | 1 | 108} “as 330 | tao] 05 Dinpenare ee | | as Pars aa [Tad 1s | aps ag] 0 Giaiede | 1 [0 Pa 050] 00 Invite sipentu |W | 080] Ba5 [00 | Tad 0 rot 5 as 0] a0 Biroad | Toa 50 JTF as clad omariate | 1) 080 —[ “5.50 a0 F030 shots Tas] 2a] 850 ‘Aiea | 1 [035 av | oa] a0 os Gnstiate corcin | 1) 060 130050] tao) “0 sora de exploatare) -— 0,65, 7,60 095 140 025 3