Istoria ceramicii

Arta olritului n sensul larg al cuvntului dateaz din preistorie, unii autori
plasndu-i originea n prima jumatate a mezoliticului, acum 8 10 milenii. Omul
preistoric a remarcat c argila din anumite zone reinea apa de ploaie, fiind i plastic.
Se poate ca urma unui picior imprimat n solul umed s-i fi sugerat idea de a
confeciona recipiente din argil ud. Acestea erau modelate grosolan, cu mna, i
uscate la soare.
Mai trziu a aprut ideea de a face din argil i crmizi. Spre deosebire de
piatr, acestea aveau avantajul unei forme regulate i al posibilitii fabricrii pe loc,
eliminnd astfel munca dur de extracie din carier. Argila prezenta i avantajul de a fi
modelat cu uurin pentru a se obine figurine de lut i podoabe.
Cele trei domenii ustensile, materiale de construcie i ceramica artistic
s-au manifestat pretutindeni, deci nu exist o istorie a ceramicii, ci tot attea istorii, cte
civilizaii. Totui, pe baza vestigiilor cunoscute, cel mai vechi centru al ceramicii poate fi
situat n Asia Occidental, n inuturile de coast unde se ntinde actuala Anatolie
turc, pna n Palestina, iar n interior pna n Irak. Aceast industrie s-a dezvoltat n
Egipt, de unde s-a rspndit i n Asia i Europa, ncepnd cu mileniul al VI-lea .Hr.
Primele obiecte din lut, uscate la soare, n-au rezistat scurgerii timpului.
Crmizile au rezistat mai bine din cauza aezrii n straturi. Primele crmizi turnate
au aprut n Mesopotamia la sfritul mileniului al V-lea .Hr. n Egipt, n acelai
mileniu, exista deja o industrie a olritului: lutul din valea Nilului permitea obinerea de
obiecte de culoare roie sau cafenie, n timp ce din marna argiloas se fceau
recipiente poroase de culoare gri. Amestecul de lut i ap era obinut prin clcare n
picioare, ntr-o groap spat n pmnt.

Mult vreme, obiectele de lut erau uscate la soare, timp de luni ntregi. Apoi s-a
vzut c focul scurta mult aceast operaie i mrea rezistena obiectelor. Totui,
oamenii erau departe de inventarea cuptorului. Arderea se fcea pe pmnt sau n
gropi spate special, materialele combustibile fiind aezate printre obiectele de lut i
sub ele. Arderea fcut astfel, la temperaturi joase ( 500-600 grade Celsius ) era mai
mult o uscare forat. Pentru c nu exista suficient aer n timpul combustiei, gazele
nnegreau lutul. Cuptoarele nchise, care asigurau n evul mediu o ardere la 800-900
grade Celsius au aprut prin anul 3000 .Hr. n Siria.

Cuptoarele dacice de la Mediesu Aurit

Utilizarea ceramicii in ziua de azi

Principalele tipuri de produse ceramice decorative si de menaj
Marfurile ceramice pentru articole de menaj si decorative pot fi obtinute din patru
tipuri de masa ceramica: portelan, semiportelan, faianta si ceramica
comuna.Portelanul este un produs ceramic fin cu structura vitrifiata de culoare albcenusiu sau alb- galbui si translucid. In functie de natura si proportiile materiilor
prime si dupa natura fondului principal, portelanul poate fi moale sau tare.

Principalele marfuri ceramice pentru constructii

Ceramica in constructii creste ca importanta in conditiile actuale fiind realizata din
toate tipurile de masa ceramica.

- marfurile ceramice pentru zidarie si invelitori: caramizi, tigle, olane;

- materiale de constructii de finisaj : placi ceramice din faianta, placi din gresie
semifina si fina pentru pardoseli glazurate si neglazurate;
- obiecte sanitare: lavoare, rezervoare de spalare, bideuri, accesorii de baie
(etajere , sapuniere, cuiere, port hartie), piedestale pentru lavoare etc.
- tuburi din gresie ceramica antiacida cu diferite dimensiuni pentru lucrari
industriale.
Ceramica in industria auto