curs 2

06.03.2015
Saracie, deprivare si excludere sociala

Conceptul de saracie este considerat a fi unidimensional, fiind abordat in termeni de

venit sau consum.
Saracia exprima lipsa resurselor financiare necesare unui trai decent sau lipsa unui
necesar minim caloric zilnic.
Atunci cand este exprimata in termeni de venit, saracia poate fi relativa sau absoluta.
Saracia absoluta caracterizeaza acei indivizi/acele gospodarii, care au venituri sub un
prag absolut de saracie.
exemplu: 1$ sau 5$ pe zi
1$/zi = pragul Bancii Mondiale pentru saracia extrema
Saracia relativa defineste persoanele/gospodariile care traiesc sub pragul de saracie
relativa (care este exprimata ca un anumit procent 60% - 80% din media sau mediana
distributiei veniturilor 60% si mediana standard)

curs 3

13.03.2015
Deprivarea si excluderea sociala

Scopul final al politicilor sociale este de a asigura furnizarea unui trai decent tuturor
cetatenilor unei tari, fie prin programe de asistenta sociala, fie de protectie sociala.
Asistenta sociala are la baza realizarea de plati fara contraprestatii, in timp ce
protectia sociala se bazeaza pe transferul de contraprestatii.
Pentru a evalua corect nevoile sociale ale populatiei si in special pentru a delimita
categoria populatiei ce va fi beneficiara politicilor sociale, trebuie realizata o analiza
complexa a starii de privare si excludere a populatiei.
Daca saracia are caracter unidimensional, fiind exprimata in termeni de venit sau
consum, DEPRIVAREA are caracter multidimensional. Principalele sale dimensiuni se
gasesc in sfera:
-

venitului (in special a gospodariilor)

consumului
bunurilor durabile
conditiilor de locuit
evaluarii subiective a conditiilor de trai
posibilitatilor de petrecere a timpului liber (vacante in strainatate)

Desi deprivarea si indicatorii ei compoziti au un caracter relativ la nivelul UE, au fost

stabiliti o serie de indicatori care sa fie utilizati in toate tarile UE in scopul asigurarii
compatibilitatii datelor si rezultatelor.
In general, nivelul de deprivare este cel mai scazut in tarile nordice (Finlanda,
Norvegia) si cel mai ridicat in Europa de Est (Romania si Bulgaria).
EXCLUDEREA SOCIALA = acumulare in timp a unei sume de dezavantaje
economice si sociale.
In majoritatea cazurilor, partea de inceput a acestei spirale o reprezinta somajul.
Acesta nu este suficient insa, pentru ca individul sa intre in categoria excluderii sociale.
Factorii sociali (status marital) pot interveni.
Tema: Diferenta intre saraci, deprivati si exclusi in Romania

curs 4

27.03.2015

Economia fericirii bazata pe indicatori relativi.

Inegalitatea social
Politicile sociale trebuie directionate nu doar spre reducerea saraciei, ci si spre
reducerea inegalitatii sociale. Acestea se mosoara cu ajutorul indicelui Gini si a curbei
Lorenz. Reducerea inegalitatii sociale reprezinta in general un obiectiv greu de urmarit mai
ales in tarile dezvoltate datorita tendintelor de polarizare a veniturilor, pe de alta parte unele
masuri sociale anti-saracie pot contribui la cresterea inegalitatii sociale.
Relatia dintre crestere economica si inegalitate sociala a fost studiata initial de Ruznet
in 1965. Atat lucrarea sa originala, cat si cercetarile care au urmat, au aratat ca relatia dintre
crestere economica si inegalitate sociala are forma de U intors. Asta inseamna ca in primii ani
de crestere economica inegalitatea creste, dupa care cresterea sustenabila va avea ca efect o
scadere a inegalitatii.
Saracia si inegalitatea sociala nu sunt sinonime, ele putand afecta in mod diferit
diferite tari. Pentru a reduce inegalitatea sociala, guvernul ar trebui sa se angajeze pe una din
urmatoarele cai:

1. promovarea cresterii economice si directionarea ei in special spre patura saraca a societatii

sau spre limita inferioara a distributiei venitului.
2. realizarea unui proces de redistribuire a veniturilor dinspre patura superioara spre patura
inferioara a distributiei veniturilor, prin politici fiscale.
Un element esential ar trebui sa fie conservarea categoriei de contribuabili.
[Warren Buffet and Bill Gates youtube.com]
Tema:
-

date, cifre despre saracia si inegalitatea in Romania

inegalitate sociala comparativ cu alte tari
Saracia in Romania
Romania se afla pe primul loc in topul tarilor europene in ceea ce priveste riscul de

saracie in randul copiilor, alaturi de Bulgaria, potrivit unui raport realizat de organizatia
Salvati Copiii.
Romania imparte acest loc cu Bulgaria, in cele doua tari 52,2%, respectiv 52,3%
dintre copii prezentand risc de saracie sau excluziune sociala.
Raportul este rezultatul unei analize efectuate de catre organizatiile membre Salvati
Copiii din Danemarca, Elvetia, Finlanda, Germania, Islanda, Italia, Lituania, Regatul Tarilor
de Jos, Norvegia, Romania, Spania si Suedia.
Studiu alarmant UNICEF: 8% dintre minorii din Romania traiesc intr-o saracie lucie.
Studiul a fost realizat cu ajutorul unui indicator care are in vedere persoane care
traiesc in gospodarii cu venituri sub pragul saraciei, persoane care traiesc in gospodarii cu
intensitate a muncii foarte scazuta si persoane grav defavorizate in ceea ce priveste presiunea
economica si bunurile durabile.
Copiii din UE, victime ale saraciei provocate de criza economica.
La nivelul Uniunii Europene, proportia copiilor in risc de saracie a crescut de la 55,3
la suta la 61 la suta, in 2012, in cazul celor care au parinti cu un nivel de educatie mai redus,
in timp ce cresterea a fost de 0,5 la suta in cazul copiilor cu un nivel ridicat de educatie.
Datele pentru Romania arata ca 87,1 la suta dintre copiii ai caror parinti au un nivel
mai scazut de educatie sunt in risc de saracie, fata de 14,6 la suta dintre copiii cu parinti cu un
nivel mai ridicat de educatie.

curs 5

03.04.2015

Implicatiile inegalitatii asupra cresterii si dezvoltarii

economice
Un nivel ridicat de inegalitate sociala obstructioneaza cresterea si dezvoltarea
economica, deoarece implica mobilizarea unui volum mare de resurse financiare de la buget
pe destinatii sociale.
Un nivel redus de inegalitate sociala are efect de stimulare si antrenare asupra cresterii
economice.
Una dinte cele mai importante preocupari la nivel guvernamental este realizarea unui
echilibru intre salariile si veniturile cetatenilor pe baza avantajelor conferite de experiente,
aptitudini, educatie etc.
Aceasta reechilibrare continua se produce de catre stat prin doua tipuri de politici:
1. politici salariale
2. politici fiscale
1. Prin politicile salariale, statul poate sa elimine inegalitatile de salarii (ale angajatilor din
sectorul public) nejustificate de diferente in nivelul de educatie, de experienta profesionala si
aptitudini.
[asezarea salariilor pe 4 paliere: salariu minim si salariu maximal]
2. Politica fiscala are ca efecte asupra veniturilor nete ale tuturor angajatilor. Statul poate
reduce inegalitatile salariale printr-un impozit progresiv de exemplu, efectele acestuia insa
trebuie studiate foarte bine inainte.
Un instrument real, dar putin utilizat in practica internationala este cresterea
impozitarii averilor cu scopul redistribuirii unei parti din averile celor bogati spre cei mai
saraci. Aceasta masura fiscala intalneste insa o puternica opozitie pretutindeni in lume,
datorita lobby-ului si influentei paturii bogate in structurile guvernamentale.
Desi atat inegalitatea sociala, cat si saracia si excluderea sociala, sunt fenomene
contemporane cu impact puternic negativ asupra economiei si societatii, masurile de politica
sociale orientate spre reducerea acestora sunt diferite.
Masuri care duc la reducerea saraciei si amplificarea inegalitatii sociale.
exemplu: Daca statul ar ajuta copiii nefavorizati prin politici sociale care sa ofere
oportunitati de educatie, inegalitatea va deveni mai mare.
Tema:

Masuri care reduc saracia

Masuri

care

reduc Masuri

care

reduc

- masuri fiscale pentru

inegalitatea
inegalitatea si saracia
- implementarea impozitarii

integrarea tinerilor

progresive

- masuri pentru ocuparea

- cresterea salariului minim

fortei de munca

pe economie

- cresterea accesului la

- cresterea indemnizatiilor

educatie

- impozitarea averii

si

- acoperirea/subventionarea
cursurilor/caietelor scolare
(sa nu fie bani, ci materiale)
- reconstruirea programelor
scolare: abordare, manuale
- facilitati fiscale
valorificarea fortei de munca
Efectele negative ale impozitarii progresive:
-

inchiderea firmelor

distrugerea sectorului microintreprinderilor

evaziune fiscala

curs 6

24.04.2015

Masuri antisaracie si de reducere a inegalitatii

a) Masuri antisaracie
-

incurajarea accesului populatiei vulnerabile pe piata muncii

acordarea de masuri fiscale companiilor pentru angajarea tinerilor

cresterea accestului la educatie

subventionarea costurilor scolare pentru populatia vulnerabila si saraca

restructurarea programelor scolare si o mai mare orientare spre practica a acestora

acordarea de facilitati fiscale pentru companiile care isi deschid sediile in mediul rural

b) Masuri de scadere a inegalitatii sociale

-

trecerea la sistemul de impozitare progresiva

cresterea venitului minim garantar, a indemnizatiilor, a alocatiilor

impozitarea averii

intensificarea actiunilor anti-coruptie si anti-evaziune

curs 7

08.05.2015
Educatie

Educatia reprezinta principalul motor de crestere economica pe termen lung si

totodata principalul factor de reducere a saraciei, inegalitatii si excluderii sociale. Cele mai
eficace masuri sociale din aceasta sfera sunt cele de stimulare si sprijinire a accesului la
educatie, pentru doua categorii de tineri:
a) tinerii provenind din familii vulnerabile
b) tinerii cu potential mare sau cu rezultate foarte bune
Pentru a determina cresterea economica este deopotriva important ca statul sa sprijine
prin masuri sociale nu doar accesul la educatie, ci si formarea de specialisti in domenii de
varf ale unei economii, precum cele legate de inovatie si cercetare-dezvoltare (cu valoare
adaugata mare).
Printre masurile traditionale adoptate in U.E. in domeniul educatiei se numara:
-

acordarea de burse sociale

gratuitate pe mijloacele de transport in comun pentru a facilita accestul la scoala
gratuitatea manualelor scolare
bilete gratuite in tabere
sprijinirea dezvoltarii de relatii intre institutiile de invatamant si mediul business pentru
facilitatea accesului tinerilor pe piata muncii.
O importanta majora in dezvoltarea unui sistem educational modern si eficace este
acordarea unui buget semnificativ educatiei ca pondere in PIB. Daca in Romania, in
ultimii ani, ponderea cheltuielilor cu educatia a reprezentat real 2,5% - 3% din PIB, media
tarilor europene este de 5% 6% din PIB.
Subfinantarea educatiei determina in primul rand o calitate scazuta a acesteia.
Subiecte examen:

de ce politicile care tintesc saracia pot avea efecte adverse asupra altor politici

sociale?
sa stim diferentele dintre conceptele sociale