AGENTIA DE TURISM

5.1. MARKETINGUL TURISTIC - EXPRESIA UNIVERSALITATII SI

SPECIALIZARII MARKETINGULUI
In evolutia sa exploziva, cu deosebi 929c29j re in perioada care a urmat celui de al doilea razboi mondial,
expansiunea si fascinatia marketingului au fost depline. El a gasit teren prielnic de aplicare in cele mai variate
domenii de activitate si spatii economico-geografice. Totodata, marketingul se aplica produselor si serviciilor
diverselor tipuri de piete, organizatiilor lucrative sau nelucrative, firmelor autohtone si celor straine, mari sau
mici, producatorilor si intermediarilor etc. Marketingul a dobandit consacrarea in spatiul teoriei economice,
constituindu-se ca o disciplina stiintifica de sine statatoare. Dar, prin aceasta consacrare, procesul dezvoltarii sale
nu este incheiat; prin largirea continua si aprofundarea aplicatiilor practice, marketingul urmeaza un proces de
diferentiere si specializare, al carui rezultat este si marketingul turistic.
Comparativ cu alte domenii de activitate, turismul a reactionat cu o anumita intarziere la aplicarea
metodelor si tehnicilor de marketing. in prezent insa, turismul este interesat tot mai mult de extinderea
si aprofundarea acestor tehnici in scopul valorificarii resurselor si eficientizarii intregii sale activitati.

5.1.1. Elemente definitorii ale marketingului si directii de dezvoltare

In literatura de specialitate, ca si in practica economica, termenului de marketing ii sunt atasate multe
acceptiuni. Deosebirile dintre acestea vizeaza atat continutul concret al termenului cat si unghiul de abordare
a acestuia; astfel, prin termenul "marketing' sunt desemnate, deopotriva, un domeniu al stiintei economice, o
activitate practica, o functie a intreprinderii, o filozofie de afaceri etc.
In ultima vreme, tot mai multi autori delimiteaza definitiile atribuite marketingului in perioada postbelica
in doua mari categorii: definitii "clasice' sau "inguste' si definitii "moderne' sau "largi'.
Pana in preajma perioadei postbelice, marketingul era considerat a avea o natura comerciala, distributiva,
continutul lui fiind constituit din procesul de vanzare, iar produsul era vazut ca ceva care trebuie vandut
unui cumparator. Firmele erau dominate de optica productiei, iar principalele preocupari ale managementului
constau in rezolvarea problemelor legate de fabricarea produselor.
Ca urmare a aplicarii stiintei in tehnologie, problemele productiei, s-au micsorat considerabil, in schimb
au aparut numeroase probleme legate de desfacerea produselor realizate. Drept urmare, activitatile de
marketing nu mai constau din eforturile de vanzare ale unui produs fabricat, ci, ele* urmaresc ca inaintea
fabricatiei sa fie determinate cat mai exact diferitele nevoi si dorinte ale cumparatorilor existenti sau potentiali
si, pe aceasta baza, isi fixeaza ca obiectiv, crearea produselor si serviciilor corespunza toare pietei,asa cum
rezulta din figura 5.1.
a.

Directia in trecut a eforturilor de marketing

Produse pe baza
Efortul de vanzare si
capacitatilor de
promovare a
fabricatie
produselor
Nevoile si dorintele
Integrarea capacitatilor
cumparatorilor
de fabricatie in

Profiturile ca rezultat al
efotrturilor de vanzare
a produselor
Profiturile ca rezultat al
satisfacerii

AGENTIA DE TURISM
programul de
marketing pentru
adaptarea produsului si
eforturile de vanzare

cumparatorului prin
produsele vandute

Figura 5.1. Evolutia sensului efortului de marketing

Daca intr-o societate comerciala orientata catre vanzari, produsele sunt mai mult vandute decat cumparate,
intr-o societate orientata catre marketing, produsele sunt mai mult cumparate decat vandute.
In prezent, forma sub care marketingul isi capata adevaratul inteles este marketingul total. in aceasta viziune,
marketingul este, in primul rand, o conceptie si, in al doilea rand, un domeniu functional de activitati
ale intreprinderii.
Privit ca o conceptie, marketingul devine o caracteristica globala a unitatii, intersectand toate functiile acesteia, el
reprezentand fundamentarea pe baza cerintelor pietei a strategiei si programelor tuturor actiunilor firmei legate de
realizarea produselor si serviciilor ei. Ori, managementul marketingului presupune tocmai un complex de
functiuni decizionale si de rezolvare a problemelor de organizare, coordonare, planificare si control a activitatilor
de marketing. Aceasta functie manageriala a marketingului revine directorului general al unitatii care, insa, poate
delega unor directori sau membri ai comitetului de conducere responsabilitatea pentru principa lele activitati
specializate de marketing cum sunt: cercetarile de marketing, dezvoltarea si planificarea produselor, promovarea
vanzarilor etc. Sub aceste aspecte, marketingul necesita activitati separate si un grup distinct de competente si de
actiuni.
Se poate desprinde concluzia ca marketingul prin elementele sale definitorii implica o atitudine, un
ansamblu de activitati practice, un instrumentar stiintific de lucru, iar orientarea de marketing a activitatii economice
pune in evidenta cateva trasaturi caracteristice:
. receptivitate fata de cerintele societatii, ale pietei;
. cunoasterea riguroasa a acestor cerinte, urmarirea sistematica si chiar anticiparea lor;
. o inalta capacitate de adaptare a activitatii la evolutia cerintelor de consum, la dinamica pietei,
flexibilitate in mecanismul de functionare a unitatilor economice;
. inventivitate, spirit creator, preocupari de innoire si modernizare in toate componentele activitatii
economice;
. viziune unitara asupra sirului de activitati care alcatuiesc circuitul complet al bunurilor, din momentul
conceperii pana in momentul intrarii lor efective in consum;
. eficienta maxima, obtinuta ca rezultat al orientarii efective catre nevoile reale de consum, catre cerintele
pietei.
Marketingul reprezinta, deci, tot ceea ce trebuie facut pentru a promova afacerea, din momentul conceperii si
pana in momentul in care clientii cumpara produsul sau serviciul. Altfel spus, activitatea de marketing incepe cu
ideea de a genera un profit si se incheie atunci cand produsul rezultat este cautat si cumparat in mod
consecvent. Marketingul este un proces al devenirii, niciodata incheiat, adica parcurgerea unui
drum, nicidecum ajungerea intr-un punct de destinatie finala.
In imagini foarte sugestive conceptul de marketing este prezentat in literatura de specialitate, astfel:

AGENTIA DE TURISM
. Marketingul este procesul prin care o organizatie se racordeaza la piata intr-un mod creativ, productiv,
profitabil;
.

Marketingul este arta de a crea si satisface cererea intr-un mod profitabil;

Satisfacerea nevoilor in conditii de rentabilitate;

.
.
.
.

Identificarea dorintelor consumatorilor si indeplinirea lor;

Indragirea clientului, nu a produsului;
A face ceea ce se crede ca este mai bine;
Cuprinderea tuturor activitatilor prin care o firma se adapteaza intr-un mod creativ si profitabil la mediul in
care opereaza;
. A transforma nevoile societatii in posibilitati de afaceri profitabile[1].
Pentru E.F. Mc. Carthy in al sau "Basic Marketing', marketingul este rezultatul activitatii comerciale care
dirijeaza fluxul de bunuri si servicii de la producator la consumator in scopul satisfacerii optime a nevoilor sale si
de a atinge obiectivele propuse de intreprindere.
Di Meo opteaza pentru urmatoarea definitie: "marketingul reprezinta tehnicile intreprinderii care, in functie
de posibilitatile intreprinderii si exigentele pietei, ii aduc firmei profituri insotite de satisfacerea
consumatorilor.'[2]
Asadar, marketingul constituie o modalitate de "apropiere' de nevoile exprimate de client, o stare de spirit care
consta in a armoniza interesele intreprinderii cu cele ale pietei, ale ofertei cu cererea. El consta in ansamblul
actiunilor care permit intreprinderii sa prevada evolutia mediului ambiant, sa se adapteze la acesta si sa obtina profit
de pe urma satisfacerii solicitarilor clientilor.
Demararea si derularea oricarei afaceri sunt de neconceput fara o asemenea stare de spirit de marketing.
Fiecare afacere rezulta, finalmente, din intalnirea unei nevoi de utilizare cu stiinta de a satisface
doleantele clientelei, adica din confruntarea dintre cerere si oferta.
Prin implicatiile si fascinatia sa, marketingul s-a extins repede in cele mai diverse domenii ale activitatii
umane. Din domeniul productiei si circulatiei bunurilor de consum, unde a gasit de la inceput cele mai
multe aplicatii, marketingul a trecut treptat si in alte domenii cum ar fi cei al furniturilor industriale, al serviciilor
etc, acoperind in ultima instanta toate compartimentele activitatii economice, depasind chiar sfera
economicului. Daca marketingul isi poate oferi serviciile pentru maximizarea rezultatelor ori minimizarea
eforturilor, utilizarea lui nu are restrictii decat cele de adaptare la specificul domeniului.
Promovarea marketingului a avut loc, mai intai, prin extensie: s-a largit treptat aria de penetratie, a crescut
numarul unitatilor receptive la optica si instrumentarul sau de lucru, au fost initiate primele aplicatii practice. A
avut loc ceea ce s-ar putea numi dezvoltarea extensiva a marke tingului. Patrunderea in largime este urmata de o
dezvoltare intensiva, respectiv, de consolidarea marketingului in ramurile si firmele care l-au incorporat,
perfectionarea si maturizarea lui. Directiile principale ale unei asemenea evolutii intensive se refera la trecerea de la
o viziune limitata de marketing, la o viziune integratoare, de la metode si tehnici simple la altele mai complexe, cu
un suport stiintific mai solid, de la actiuni de marketing izolate, sporadice, la ansambluri de actiuni coordonate in
cadrul unor programe complexe, subordonate unor obiective cuprinzatoare si de durata ale firmei. Toate acestea
demonstreaza nu numai forta de atractie a marketingului, virtutile sale, precum si capacitatea lui de adaptare la
conditii dintre cele mai diferite, ci si relativa lui universalitate. [3] Un argument in acest sens este si patrunderea

AGENTIA DE TURISM
marketingului in economii aflate pe diferite trepte sau stadii de dezvoltare economico-sociale. Practic, in toate tarile
si in toate domeniile de activitate se manifesta, in prezent, un interes sporit fata de marketing.
In evolutia sa, marketingul si-a extins campul de actiune, insa ritmurile si proportiile asimilarii sunt foarte
diferite de la un domeniu la altul. Cauzele diferentierii tin de specificul fiecarui domeniu, de experienta acumulata,
de obiectivul marketingului in domeniul respectiv.
Cautarile in directia adaptarii opticii si metodelor marketingului la specificul diverselor sectoare au generat,
in cadrul lui, un proces de specializare. Specializarea apare, deci, ca o trasatura caracteristica evolutiei
marketingului, mai ales in perioada postbelica, specializate in plina desfasurare si in prezent. Ca atare, astazi
distingem nu "un marketing', ci "marketinguri'.
La baza specializarii marketingului se afla diverse criterii: profilul activitatii, aria teritoriala, nivelul de
organizare economica.
Profilul activitatii economice reprezinta criteriul principal care a provocat diferentieri in modalitatile de
aplicare practica a conceptiei marketingului.
Dupa acest criteriu se delimiteaza urmatoarele ramuri ale marketingului:
. Marketingul bunurilor de consum;
. Marketingul mijloacelor de productie (denumit si marketing industrial);
. Marketingul serviciilor.
Prin natura si particularitatile circulatiei acestor bunuri se justifica pe deplin constituirea in ramuri distincte
ale marketingului.
Specializarea in functie de profil nu se opreste insa la aceste trei mari sectoare, ci continua atat in largime, cat
si in adancime. Astfel, problematica productiei si circulatiei bunurilor agricole a dus la conturarea unei
ramuri specializate, numita marketing agricol sau agromarketing. O tendinta asemanatoare are loc in sectorul
serviciilor, structura extrem de eterogena: se delimiteaza astfel marketingul turistic, marketingul transporturilor (cu
particularitati in functie de obiectul acestei activitati - transport de marfuri sau de persoane), marketingul bancar etc.
Procesul de specializare al marketingului depaseste sfera economicului, extinzandu-se si in domeniul socialului,
sub forma marketingului educational, sanitar, politic, ecologic etc.[4]
Criteriul teritorial a determinat delimitarea problematicii marketingului in marketing intern si marketing
international, fiecare avand modalitati proprii de abordare a pietei, instrumente si tehnici diferite de analiza si
prognoza. Legat de aceste forme, in literatura de specialitate, se profileaza doua opinii: unii sustin ca intre sistemele
de marketing existente in diferite economii nationale exista deosebiri profunde, preconizandu-se constituirea
marketingului comparat, alti specialisti sustin ca marketingul international nu este altceva decat un fel de

AGENTIA DE TURISM
marketing intern aplicat in alte tari, considerand ca piata internationala ar fi o simpla suma a pietelor interne,
punct de vedere pe care il consideram discutabil.
Din punct de vedere al nivelului de organizare a activitatii economice se delimiteaza micro-marketingul
care priveste activitatea fiecarei intreprinderi in parte si macro-marketingul utilizat la nivelul economiei nationale,
cu particularitati de la o tara la alta.
Desi marketingul isi demonstreaza intreaga valoare la nivelul firmei, in prezent se extinde si abordarea
macroeconomica a marketingului. La acest nivel marketingul poate fi definit drept totalitatea activitatilor
din economie care sunt cuprinse in procesele de transformare si vehiculare a bunurilor pornind de la activitatile
primare si pana la cele de vanzare, inclusiv serviciile conexe dupa vanzare. Grabind procesul de realizare a vanzarii
marfurilor pe piata, marketingul accelereaza reluarea procesului de productie la un nivel mai ridicat. Fara un
marketing adecvat, nu poate fi dezvoltata piata interna si nu poate fi desfasurat un comert exterior de tip
modern. Dezvoltarea marketingului face posibila integrarea si utilizarea economica completa a investitiilor
productive de care dispune economia, mobilizand energiile si posibilitatile latente ale unei tari si stimuleaza
aspiratiile populatiei pentru un nivel de viata ridicat. Cu ajutorul marketingului se poate infaptui orientarea catre
nevoile cumparatorilor prin adaptarea la cerintele lor a produselor si calitatii acestora. in final, intreaga economie
nationala beneficiaza de rezultatele utilizarii marketingului, care leaga cererea cu oferta si permite echilibrarea
productiei cu consumul ca urmare a cunoasterii pietei.
In unele lucrari, se abordeaza si alte criterii de specializare a marketingului, cum ar fi criteriul sarcinilor,
conform caruia se delimiteaza:
. marketing stimulativ - pentru o cerere inexistenta, ce tre buie creata;
. marketing de conversiune - pentru o cerere care trebuie modificata;
. marketingul dezvoltarii - pentru o cerere latenta, ce se impune a fi dezvoltata;
. demarketing - pentru o cerere excesiva care se impune redusa;
. marketing de innoire - pentru revitalizarea cererii.
Este de presupus ca practica economica va genera, in continuare, impulsuri pentru adancirea specializarii
marketingului, pentru gasirea de noi modalitati de interventie a acestuia in societate.
Specializarea marketingului in directiile mentionate nu afecteaza unitatea lui. Marketingul ramane un
sistem unitar de principii si de tehnici de studiere si luare in considerare a pietei in toate componentele ei, dar in
conformitate cu particularitatile fiecareia, imbraca forme adecvate (fig.5.2.)

AGENTIA DE TURISM

Marketing international

Marketing intern

Macromarketing

Micr
omarketing

Fig. 5.2. Directiile specializarii marketingului

Interesul pentru marketing este in crestere, pe masura ce tot mai multe organizatii din sfera activitatilor
lucrative, nelucrative si din domeniul relatiilor internationale inteleg modul in care el contribuie la
imbunatatirea performantelor lor.

AGENTIA DE TURISM

5.1.2. Noul marketing

Explicand acest concept, J.C. Dragan si M.C. Demetrescu [5] arata ca, privit in evolutia sa, marketingul ca
principii, viziune si filosofie, tehnici de cercetare, ramane neschimbat, ceea ce se schimba, insa, sunt imprejurarile,
realitatile la care se aplica marketingul, atat prin aparitia unui nou cadru de viata sociala, cat si prin noile
infrastructuri create de progresele tehnologice. Ca urmare, noul sau neo-marketingul este expresia profundelor
schimbari din ambianta economica, tehnologica si sociala.
Se apreciaza ca principiile axiale ale noului marketing se aplica in conditiile sociale si economice create de
revolutia care se desfasoara in microprocesare, in telecomunicatii, in biotehnologie, in crearea unor materiale noi, in
deplasarea in spatiul cosmic, in inteligenta artificiala etc. Calculatorul permite cunoasterea riscurilor si probabilitatii
sanselor de succes sau de insucces ale deciziilor agentilor economici, intrucat el a devenit un puternic instrument
de exploatare a combinatiilor diferitelor alegeri si de calculare a consecintelor acestora. Informatia devine un bun
colectiv, intrucat de indata ce a fost creata se afla la dispozitia tuturor prin insasi natura sa publica.
Practicarea noilor tehnologii in toate sectoarele economiei are efecte importante pentru marketing: ciclurile
de viata ale produsului devin tot mai scurte; natura inovatiilor difera fata de trecut, in sensul ca are loc o
inovatie prin invazie; pentru a-si putea mentine avantajul competitiv, firmele trebuie sa reinvesteasca profiturile in
programe continue de cercetare-dezvoltare; creste timpul necesar elaborarii strategiei de marketing comparativ cu
timpul necesar celorlalte activitati manageriale etc.
Firma, in noul marketing, trebuie sa stapaneasca tehnologiile in care activeaza atat ea, cat si clientii ei,
precum si concurenta, inclusiv noile surse de tehnologii care pot modifica ambianta. Legaturile firmei cu clientul
merg pana la integrarea acestuia in procesul de proiectare, astfel incat produsul sa fie pe masura nevoilor si
dorintelor cumparatorilor. in ultima instanta, toti agentii implicati - furnizorii, vanzatorii, utilizatorii - ajuta si sustin
firma. Rezulta ca noul marketing deschide si valorifica relatiile oricarei firme cu consumatorii si cu entitati de
interes major, concentrand eforturile pentru adaptare la cerintele utilizatorilor.
Marketingul nou determina flexibilitatea si elasticitatea structurilor organizatorice si stilului de operare al
firmei. El este sinonim cu o mutatie de optica manageriala, cautand sa realizeze apropierea individualizata
de consumator si satisfacerea pe cat posibil la comanda a dorintelor acestuia.
Comportamentul individual nu mai este analizat izolat, ci in legatura cu cel al celorlalti consumatori,
distingandu-se grupele specifice de consumatori. Baza noului marketing este o sinteza intre stiinta si cunoastere pe
de o parte si feed-back-ul experientei, pe de alta parte.
In esenta, dupa J.C. Dragan si M.C. Demetrescu, noul marketing poate fi sintetizat prin patru teme
fundamentale: clientul, relatiile cu el, tehnologia informatiei si aplicatiile acestor idei.

AGENTIA DE TURISM
Concentrarea asupra clientului este prioritara, deoarece vocea acestuia si valorile consumatorului constituie
principala forta care catalizeaza piata. Noul marketing initiaza, negociaza si dirijeaza relatii avantajoase de
schimb cu grupele cheie de interes, in scopul valorificarii potentialului acestor relatii, si de creare a fidelitatii fata de
marca produselor, omul modern cautand produse si servicii nu numai pentru valoarea lor de intrebuintare, ci si
pentru valoarea lor de legatura sociala. Tehnologia informationala are o importanta esentiala deoarece in definirea
marketingului, focalizarea centrala apartine datelor care caracterizeaza piata si viteza de valorificare a acestora. Se
apreciaza ca intr-un viitor apropiat, ideile cuprinse in noul marketing vor fi traduse in actiuni practice.

5.1.3. Specificitatea si trasaturile marketingului turistic

In concordanta cu sfera si particularitatile activitatii turistice, marketingul turistic reprezinta, intr-o prima
apreciere, ansamblul de operatiuni care asigura prospectarea stiintifica a pietei in scopul modelarii
ofertei turistice potrivit cu necesitatile si motivatiile turistilor. A intelege insa prin marketing turistic doar studiul
actelor de schimb ar fi o ingustare a continutului acestui concept.
O definitie ceva mai cuprinzatoare apartine lui Jost Krippendorf, care considera ca marketingul turistic
"este o adaptare sistematica si coordonata a politicii intreprinderilor turistice, private sau de stat, pe plan local,
regional, national si international, in vederea satisfacerii optime a nevoilor anumitor grupuri determinate de
consumatori, in scopul obtinerii unui profit'[6].
Cei mai multi specialisti considera ca marketingul turistic ar cuprinde totalitatea masurilor cu
ajutorul carora conducerea unei societati turistice poate cerceta relatiile produs-piata, organizand
si dirijand pe baza lor toate activitatile economice care se apreciaza ca fiind necesare pentru evaluarea
clientelei potentiale si transformarii acesteia intr-o cerere efectiva pentru un anumit produs turistic, precum si
furnizarea acestuia solicitantului in scopul realizarii profitului preconizat cat si a altor obiective stabilite in
programele de dezvoltare ale unitatilor turistice.
Incercand delimitarea elementelor principale ale conceptului de marketing turistic, se constata urmatoarele
etape distincte:
.

Cunoasterea cerintelor pietei turistice ca punct de plecare a activitatii de marketing, care permite
cunoasterea mediului extern al unitatilor turistice, privit in dinamica sa;

Previziunea de marketing care permite cunoasterea cerintelor pietei in perspectiva. Ea reprezinta

mijlocul de a detecta conditiile in care urmeaza sa actioneze unitatea turistica;

AGENTIA DE TURISM
.

Actiunea asupra mediului intern al unitatii turistice. Aceasta etapa stabileste deciziile pe care
unitatea turistica urmeaza a le lua pentru a putea oferi ceea ce piata turistica asteapta sa primeasca din
partea ei.

In felul acesta, conceptul de marketing turistic se defineste prin:

AGENTIA DE TURISM

acestora, in mod identic, de la o prestatie la alta, deoarece ele depind de

persoana care le realizeaza, de locul si momentul in care sunt prestate, de
comportamentul consumatorului. Serviciile sunt eterogene, in vreme ce bunurile
sunt de regula uniforme. Tinand seama de aceasta caracteristica, solicitantii de
servicii incearca sa obtina cat mai multe informatii, inainte de a alege un
prestator sau altul, iar firmele prestatoare de servicii concentreaza efortul pe
calitatea prestatiilor prin selectarea si pregatirea corespunzatoare a personalului.
Totodata, se procedeaza la standardizarea procesului de servire si la masurarea
gradului de satisfacere a nevoilor consumatorilor prin intermediul condicilor de
propuneri si reclamatii si efectuarea de sondaje in randul consumatorilor.
Perisabilitatea serviciilor reprezinta imposibilitatea acestora de a
fi stocate si folosite in alte perioade (de varf). De exemplu, cand un
hotel ramane cu camere neutilizate, acestea nu pot fi stocate in vederea vanzarii
in alta perioada. Perisabilitatea serviciilor nu reprezinta insa o problema daca
cererea este sincronizata cu oferta. in consecinta, un obiectiv esential al
marketingului serviciilor, il reprezinta sincronizarea ofertei cu cererea de servicii.
Valabila si pentru alte domenii - transport, servicii culturale etc. -aceasta
problema se pune in mod deosebit in domeniul turismului.
Caracteristicile prezentate sunt elemente determinante in diferentierea
marketingului serviciilor, fiecare caracteristica influentand elementele mixului:
intangibilitatea si inseparabilitatea au insa o influenta mai mare decat
variabilitatea si perisabilitatea.
Avand in vedere aceste caracteristici si altele, in literatura de specialitate
se exprima parerea ca optica de marketing in domeniul prestarilor de servicii
consta nu numai dintr-o abordare exterioara, ci si dintr-una interioara, intre ele
existand o relatie de interactiune (fig. 5.4): marketingul exterior are in vedere
activitatea obisnuita a firmei, de pregatire, fixare a tarifelor, distribuire si
promovare a serviciului catre consumatori, in timp ce marketingul intern se
refera la activitatea firmei de pregatire si motivare a propriilor angajati, cu
scopul de a presta consumatorilor servicii de calitate.
Marketingul interactiv are in vedere capacitatea personalului de a presta
servicii pentru cumparatori. in acest caz, consumatorul apreciaza calitatea
serviciului nu numai in functie de calitatile sale tehnice, ci si in functie de
calitatile functionale ale acestuia.

AGENTIA DE TURISM

Figura 5.4. Marketingul in sectorul prestarilor de servicii.

5.1.3.2. Marketing integrat

Dupa cum s-a vazut, complexitatea motivatiilor turistice determina o mare
diversitate a activitatii destinate satisfacerii acestora. Practic, turismul este format
dintr-un set ordonat de componente, fiecare avand un rol bine determinat.
Sistemul insusi este o parte a mediului pentru alte sisteme.
Prezenta turistilor intr-o zona sau statiune inseamna, in fond, consum de
bunuri si servicii, furnizate de o diversitate de agenti dintre care se detaseaza
cei care presteaza serviciile turistice. S-ar putea crede ca marketingul turistic se
localizeaza la nivelul activitatilor din sistem cu caracter exclusiv turistic,
celelalte activitati (transportatori, prestatori de servicii culturale, de sanatate)
regasindu-se in sfera altor domenii ale marketingului, in aceasta ipoteza
problematica marketingului in turism ar fi destul de simpla.
In realitate, complexitatea actului turistic plaseaza prestatorul de servicii
turistice intr-o pozitie centrala, obligat sa se implice, intr-un fel sau altul, in
toate celelalte activitati care au atingere cu turismul.
Agentul prestator direct de servicii turistice nu poate face abstractie de
faptul ca orice nemultumire a turistului, provocata de sectoarele adiacente, se
rasfrange negativ asupra activitatii sale. in aceste conditii, sporeste rolul
agentului turistic de baza in coordonarea si corelarea propriilor actiuni cu
cele ale celorlalti coparticipanti prin actiuni de influentare, cooperare sau
conjugare a eforturilor. Separarea activitatilor turistice si rezolvarea lor in
mod izolat, de pe pozitia fiecarui agent ar conduce la "ruperea' consumului
turistic cu consecinte practice nefavorabile asupra dezvoltarii de ansamblu a
activitatii turistice.