Sunteți pe pagina 1din 41

Comunicarea

Nimeni nu ar mai vorbi mult n societate, dac


ar ti ct de des
i-a neles greit pe alii.
alii.
Goethe

Comunicarea
Comunicarea este un ansamblu
de cuvinte i gesturi prin
intermediul crora se transmit
i se primesc mesaje.

Comunicarea
Arta sau stiinta?
ARTA comunicarea presupune
talent, maleabilitate, implicare
afectiva.
STIINTA comunicarea presupune
o foarte buna stapanire a teoriei
comunicarii,
dar
care
poate
fi
imbunatatita
doar
prin
practica,
exercitiu, observatie

Elementele comunicarii

Expeditor
Mesaj
Receptor
mpreun cu pacienii, suntem pe rnd
fie expeditori, fie receptori ai mesajului.

Adevrat nu este
ceea ce se spune,
ci ceea ce aude
celalalt.

Comunicarea = abilitate
clinica fundamentala
Doctorii si asistentele comunica cu
pacientii si familiile mult mai
frecvent decat fac orice alta
procedura medicala sau de nursing.
Fallowfield L. Jenkins V. Effective communication skills are the key to good cancer
care Eur. J. Cancer p.35

Tipuri de comunicare

Non-verbala
Verbala
cuvinte:

vorbite

scrise

folosind:
Contactul vizual
Atingerea
Poziia corpului
Gesturi
Ascultarea

Ascultarea activ:
Ascult cu urechile cuvintele care
sunt rostite i tonul cu care sunt spuse
acestea
Ascult cu mintea pentru a nelege
mesajele
Ascult cu ochii limbajul corpului, al
inutei, al comportamentului i al
gesturilor
Ascult-te i observ-i propriile reacii
la mesajele recepionate.

Crem mediul ambiant


Intimitate

Ne prezentm +/- strngem mna (nti pacientului apoi


aparintorului) pentru a sublinia prioritatea pacientului
Ne aezm la acelai nivel cu pacientul (sau eventual mai jos
dac pacientul e furios), atitudine relaxat, umerii cobori,
minile eventual pe genunchi (nu cu braele ncruciate), la
50-90 cm de pacient, +/- cuprindem mna pacientului, corpul
uor aplecat nainte

Oprim televizorul sau radioul (explicm de ce)


S nu existe o mas, birou ntre pacient i noi

Raspundem
empatic
Rspunsul empatic are trei componente:
1.

Identificarea emoiei, strii sufleteti, pe care pacientul


o triete;

2.

Identificarea originii i cauzei acestei emoii;

3.

Rspundem ntr-un mod care permite pacientului s


neleag c am fcut legtura ntre 1 i 2.

Ex.: Trebuie s fie foarte greu (suprtor) pentru dvs. s


aflai c tot tratamentul agresiv pe care l-ai fcut nu
aduce o remisie de lung durat?
Prei a fi furios c tratamentul cu raze nu a oprit evoluia
tumorii?

Ascultarea

Este cel mai important instrument prin


care
acordm sprijin i consiliere.

este activ i nu pasiv.


necesit atenie i angajament.

Comunicarea vestilor proaste

Comunicarea vestii proaste se aseamana


cu spargerea unui ou, necesita o oarecare
grija, practica si indemanare, altfel se
intampla un pocinog.... Iar ceea ce se
sparge este viziunea omului asupra
viitorului sau.
Avery Weissman

E important

Pentru a mentine o relatie de incredere


Pentru a reduce gradul de nesiguranta al pacientului
Pentru a evita aparitia falselor sperante
Pentru ca pacientul sa poata lua decizii privind viitorul lui

Este dreptul pacientului


de a fi informat asupra
starii sale de sanatate!!!

Vesti proaste pentru pacientul


cu cancer
Dg. de boala
Tratament agresiv
chirurgical-mutilant mastectomie, amputatie, gastrostome
CMT efecte secundare alopecie
Radioterapia efecte secundare fistule

Incertitudinea prognosticului
Intreruperea seviciului-incertitudini financiare

Impartasirea diagnosticului

Are 5 elemente
Cine spune?
Cui spune?
Cum spune?
Ce spune?
Cand spune?

Etape
1.Pregtirea
aflarea informaiilor
spaiu intim, privat

timp suficient
Determinati pe cine ar dori pacientul sa aiba alaturi
Daca este copil , parintii pacientului

2. Ce tie pacientul?
Relatarea de ctre pacient a felului n care s-au
ntmplat lucrurile ne permite s aflm noi informaii:
care sunt speranele lui pentru viitor, nivelul de
nelegere a situaiei, cuvintele folosite, ce l ngrijoreaz
cel mai tare pe pacient, convingerile acestuia.

3. Se dorete aflarea de mai multe informaii?


ncercai marea cu degetul.
Se ntmpl frecvent ca pacienilor s le fie team s afle mai
multe informaii.
Persoanele fac fata informatiei in moduri diferite in functie de:
rasa , etnie , cultura , religie , factori socio-economici , varsta si
nivel de dezvoltare

4. Oferii posibilitatea de negare


n acest mod pacientul are ansa de a controla volumul
de informaii. Negarea este o reacie de aprare, dar i o
modalitate prin care se poate face fa situaiei.

5. Aluzia de avertizare
Exemplu: M tem c lucrurile par s fie destul de
grave, dup care este recomandabil s facei o pauz
pentru a urmri reacia bolnavului

6. Impartasirea dg.
Comunicare urmata de pauza
Evitati monologul , promovati dialogul
Evitati jargonul medical,
Folositi pauzele frecvent
Verificati daca s-a inteles
Folositi limbajul non-verbal

7. ncercai s aflai ce l ngrijoreaz pe pacient


ntrebai: Ce v ngrijoreaz cel mai mult n momentul
de fa? este timpul clarificrilor i al organizrii.
Ascultai, dar nu ncercai s dai asigurri premature.

8. Permitei pacientului s-i exprime sentimentele


Aceasta este faza terapeutic a dialogului, deoarece
transmite empatie. Acordai-i pacientului timp pentru a
se gndi la propriile sentimente.
Raspunsuri afective: lacrimi, furie , tristete ,
dragoste , anxietate , usurare
Raspunsuri cognitive: negare , invinovatire ,
neincredere, frica
Raspuns psiho-fiziologic primar Atac-Eschiva

9.Rezumarea i planificarea
ncercai s rezumai care sunt motivele de ngrijorare,
planificai tratamentul i meninei sperana.
Planificati urmatorii pasi
Informatie aditionala , teste
Tratati simptomele , recomandari la nevoie
Discutati potentialele surse de sustinere

Oferiti informatii de contact , fixati o intalnire viitoare


Inainte de plecare evaluati siguranta pacientului , sustinerea
existenta la domiciliu
Repetati noutatile la o noua vizita

10. Oferii-v disponibilitatea


Pentru a oferi explicaii suplimentare n viitor, pentru a
facilita adaptarea emoional, pentru a discuta cu familia
pacientului.

Comunicarea cu pacientul
oncologic
De ce e greu?
Cauze sociale:
moartea subiect "tabu";
ateptri prea mari legate de scopurile
medicale;
societatea actual promoveaz valorile
materiale ca valori centrale n viaa
omului;
modificarea rolului religiei n viaa
oamenilor;

Cauze legate de pacient:


"Frica de moarte" include un complex de temeri:
a. teama de durere, imobilizare la pat, pierderea
controlului sfincterian;
b. schimbri ale imaginii corporale (colostomie,
masteotectomie;
c. temeri legate de tratament (opioide), addicie,
dependen;
d. angoase existeniale, teama de judecata de apoi;
e. pierderea statutului social;
f. nesigurana financiar;

Cauze legate de personalul medical:


1. teama de a fi nvinovit ca mesager al vetii proaste;
2. teama de reacia pacientului sau a noastr la atitudinea
neprevzut a pacientului n faa vetii proaste;
3. teama de a ne exterioriza emoiile n faa pacientului;
4. teama de propria noastr moarte;

CONSPIRATIA TACERII
(CT)

VA ROG NU-I SPUNETI CA


ARE CANCER!

DEFINITIE
Hocking
D.:conspiratia
tacerii
apare cand familia si personalul
medical evita comunicarea ca sa nu
supere bolnavul
Faulkner A. un act de iubire sau
nevoia de a-l proteja pe celalalt de
durere

Are ca scop protectia altei persoane


Il cunoastem mai bine decat dumneavoastra, stim ca nu
poate suporta vestea ca are cancer
Sa-i lasam speranta
Se pastreaza secretul asupra diagnosticului sau
prognosticului.

Comunicare doar cu rudele


Schema comunicrii 1:
Echipa

Aparintori

medical

mpovrai

#################
Pacientul ferit

V rog s nu i spunei...
Schema comunicrii 2:
Echpa medical
mpovrat

Aparintori
mpovrai

################
Pacientul suspicios

Comunicare doar cu pacientul


Schema comunicrii 3:

Echipa
Pacientul
medical
mpovrat
#################
Aparintor ferit

Dezavantejele participarii la CT
Pentru pacient si familie
Izolare
Distantare
Sentimentul de abandon
Devalorizare personala
Nu pot lua hotarari in ce
priveste tratamentul
control asupra
pacientului
Suferinta fizica si psihica
Frustrare
Creste anxietatea,
depresia

Pentru cadrele medicale


Frustrare
Instrainare
Izolare
Pierderea increderii in
relatia medic-pacient
datorita secretelor

Ceri permisiunea de a vorbi singur cu


pacientul
Asiguri familia ca nu oferi informatie
nedorita
Afirmi rolul lor in luarea deciziilor
Dvs il/o cunoasteti mai bine;
Explorezi nivelul de cunoastere al
pacientului si dorinta lui de a afla
informatii reale
Estimezi cat de amanuntita ar trebui
sa fie informatia oferita

Elementul cheie

Va rog sa nu ii spuneti!
este de fapt:

Va rog sa nu il faceti sa sufere!

Opinia voastr

Cine trebuie sa comunice dg?


Cui trebuie comunicat diagnosticul?
Ce asteptari au pacientii si familiile lor in ceea ce
priveste pe cel care comunica diagnosticul?
Cand spunem ?

S-ar putea să vă placă și