CAPITOLUL 1.

MBINRI CU NITURI
1.1.

Generaliti

1.2.

Forme constmctive de nituri, materiale, clasificarea mbinrilor

co nituri
1.3.

Calculul imbinarilor cu nituri

1.3.1.

Principii generale de calcul

1.3.2.

Calculul nituirii de rezistenta

1.4. Verificarea mbinrilor cu nituri

1.4.1.

Solicitri statice

1.4.2.

Solicitri variabile

1.5 Particulariti privind nituirea pieselor din aluminiu

2.1.

Generaliti

2.2.

Simbolizarea, notarea si cotarea asamblrilor sudate

2.3.

Calculul imbinarilor sudate

3.1.

mbinri prin lipire

3.2.

mbinri prin incleiere

Etapa I - Alegerea materialului si a semifabricatului

Etapa II - Stabilirea procesului tehnologic Etapa III Calculul adaosului de prelucrare Etapa IV - Calculul
regimurilor de aschiere Etapa V - Norma tehnica de
timp Etapa VI - Calculul si analiza tehnicoeconomica

Nituirea este o operaie tehnologica de asamblare demontabiia a doua sau

mai multe piese cu ajutorul niturilor (fg. 1.1).

Capufhr ....
?**

Conh-QC;

Fig. LI

In constractia de maini imbinarile cu nituri au o utilizare tot mai restrns -

consum de metal majorat cu 10.. .20 % ;

- rezistenta mecanica inferioara cu 5... 10 % ;

- manopera de 25 ori mai mare ;
- etansare deficitara.
Domeniile principale de utilizare ale imbinarilor cu nituri sunt:
- asamblarea unor piese din materiale nesudabile sau la care nclzirea la
temperatura de sudare nu este permisa ;
- asamblarea unor piese nemetalice pe supori metalici (plcile de ferodou pe
discurile de frna si ambreiaj);
- asamblarea zalelor lanurilor de transmisie tip Gali;
- asamblarea unor componente din construcia aparatajului electronic si
industria bunurilor de larg consum ;
- asamblarea tablelor subiri pentru nveliuri exterioare sau interioare din
industria aeronautica si a mijloacelor de transport;

Formele constructive uzuale de nituri stmt prezentate ie fig. 1.2. Niturile se

executa din:
- oteluri: OL 34, OL 37 si, mai rar, oteluri slab aliate cu Cr, Ni, Mo;
- materiale si aliaje neferoase : aluminiu primar : Al 99, Al 99,5 (SR EN
AMgSi 1 ;AlCu2Mg 1,5 ; aliaje de cupru : Cu Zn37; CuZ39Fh2
-

materiale plastice (poliamide).

Exemple de notare:
1. Nit 16(d)x 80(I)STAS 797 - 80
2. Nit 4(d)x 10 I)STAS 9232 - 80 IAI

Mituirea se executa la rece,, pentru nituri din ote cu d < 10 mm sau in

de 900 .. 1000 C - pentru nituri din otel cu d > 10 mm. mbinrile cu nituri
tabulare si semitubuJare sunt prezentate in fig. 1.3, respectiv fig.L4, clasificarea
mbinrilor cu nituri fiind prezentata in fig. 1.5 .

lilA? 2l

STAS SOI-50

232-8E

hornio A
.^w^^U^^..^^

Nixzm<////
Y+MU-AJ~LJL*t^U*CA-~

'4

Fi%. 1.3

Fig. 1.4

In urmtoarea figura (1.5)este prezentata clasificarea niturilor:

- cu suprapunere i
- cu doua eclse.

- dup numrul seciunilor de forfecare;

- cu o seciune;
- cu doua sau mai multe seciuni.

- dup numrul rndurilor de nituri:

- cu un rnd;
- cu doua sau mai multe rnduri.

Fig. 15

In funcie de destinaie, mbinrile pot fi : de rezistenta si etansare 9

cu arie rezistenta.

1. Sarcina F este transmisa integral prin frecarea, fara alunecare, dintre

tablele forelor axiale Fa dezvoltate in procesul de nituire (cazul nituirii
de rezistenta si etansare)
-

2. Sarcina F este transmisa att prin frecarea dintre table, cat si prin
contactai dintre tijele niturilor si pereii gurilor din table.
3. Sarcina F este transmisa integral prin contactai dintre tijele
niturilor gurilor din table.
-

1*12,1.0

Sarcina exterioara este repartizata uniform pe niturile care

compun
-

taurilor din table

Corpul nitului umple complet gurile din table.
Efoturile unitare sunt repartizate uniform pe seciunile consideraye In
nit si table.
-

10

Solicitrile care apar la o mbinare cu nituri (fg. 1.6)si relaiile care

exprima condiiile de rezistenta sunt:
-

L Forfecarea corpului nitului:

-

F/(n -md' /'4)< %af;

-

F/[n'in(d*-d?)/4]<Taf:

T/=
(1.1)
Tf =
(1.2)

unde : T/, %af sunt tensiunile efective, respectiv admisibila, la forfecare

ale materialului nitului; n ~~ numrul de nituri; i- numrul seciunilor la
forfecare ; d,dj- diametrul exterior, respectiv interior (nituri tubulare)al
corpului nitului.
-

2 Traciunea corpului nitului;

-

^Fa/
(1.3)
0>=
(1.4)
a

(ai-^Fa/ M2/4)<(jat;
-

Pa /[ 7C((f- d?/4]< Om

unde : O" ?J aa? surit tensiunile efectiva, respectiv admisibila

la

3. Contactul dintre capul nitului si suprafaa de sprijin:

-

(jc =

Fa/[7i(D2-d2)/4]<aag .

(1.5)

unde : ac, &ag sunt tensiunile efectiva pe suprafaa de

sprijin,
respectiv admisibila, la contact pentru materialul tablei, D - diametrul
capului nitului.

G8

=Fi/(sd) <Gag.

(1.6)

unde : crg este tensiune efectiva la contact pe peretele gurii ;F,

sarcina preluata de un nit, s ~~ grosimea tablei (tablelor in cazul mai
multor seciuni de forfecare)mai subiri.
-

5.

Forfecarea capului nitului:

-

V"

F<*t'fdh0)< x aft

(1.7)

unde : h o este inaltimea seciunii de forfecare .

6.

Forfecarea tablelor la margini, respectiv intre rnduri:

T'f (1.8)
x'f
(1.9)

F(7 f 2(e-</;/ 2)s ]< x 'fl/;

-

= Fi/[2(e j-d)s]<x'af;
unde : TV, af Sll^ tensiunile efectiva, respectiv admisibila. Ia
forfecare ale materialului tablei (tablelor)mai subiri ;e, e j- distanta de ia
primul rnd de nituri ia marginea tablei, respectiv dintre rndurile de nituri.
-

7.

Traciunea tablelor :
-

Fi/f(t-d/2)s]<aratf

't =
(1.10)

unde : a\ a'at sunt tensiunile efectiva, respectiv admisibila, la

traciune ale materialului tablei mai subiri, /- distanta (pasul)dietre nituri.
-

1.
Stabilirea datelor iniiale ; sarcina (sarcinile) din mbinare, forma?
numrul, dimensiunile si materalul pieselor de asamblat; se stabilesc
astfel numrul seciunilor de forfecare (i% grosimea tablei
(tablelor)mai subiri (s), caracteristicile materialelor (T^ aa& (Jat}f

2. Adoptarea tipului de nit: forma, material. Pentru aceasta se iau in

consideraie aspecte ca : destinaia imbinarii.conditii de funcionare,,
forma tablelor, compatibilitatea materialelor mbinrii.
3. Dimensionarea mbinrii. Daca prin construcie s-a stabilit numrul
niturilor (n), se determina diametrul tijei (^adoptando - se valoarea
maxima rezultata din condiiile (1.1), (1.2),(1.3),(1.6).Uzual, se
determina numrul niturilor (w), adoptandu-se valoarea maxima
-

rezultata din aceleai condiii, pentru diametrul tijei (d)si

tensiunile admisibile utilizandu-se recomandariJe din tabelele 1.1 si 1.2 .
-

Tabelul LI Parametrii caracteristici pentru niuirea de rezistenta, in mm

N
i r. Rnduri
de nituri
-

- Otel

yj SOsAs
+(6 ..8)

2.?

2
3

ti

Materialul nitului
Nefero
- Otel
ase

-n.
&

ls5s+
(I ...2)

x|
5s-5$+(6

yj5Qs~ 6s(5...
l,5s 6)

Nef
ero
ase
(2,5
...6)
</

2,5d
2,6d+
(\0.A5)
3d+22
2,6^+10

3,5d+1
5
M

eferoa
s

2f
lT

r.
Rnduri
de nituri
-
2
3
- 1
2
3

1
-

- ei

e
O Nefer

tel
-u

2,

l,

Materialul nitului
ON eferoa se tel
Nefer
(0,5... \ 2
(
2,5...3 )d -$d
l d
,35d
(0,4...
l 2
,5d
d
i
,35d
_
Otel

20,7)/

-M

l,

0,5)f

5d

^a

0S6
7
0,7
5
0,8
3
0,7
1
0,8
3
0,8
7

Tabelul 1.2 Rezistente admisibile pentru niturile de uz general utilizate

in construcia de maini, in MPa
-

Mater

"m

OL 34
OL 37
OL 42

.410
-. 440

I7Cr
Ni
10
AlMe 3AIMg -

800..
.117
&ndd-'*J c n

* fiIn*' d

.157

Solicitri statice
G
Gur i poansonate uri
330..
- 100
1
20
360..
- 120
14
1
430..
- 140
-0
1
60
-

540

Si 1

- &2

5d

ial

137..

300
-

qf

s
G

Gur So
i poansonate uri
iicitan
alezate
variabile
35
240
2
...40
80
280
3
320
-20 4
00
-

13
420 63....72 ..110
49...45

90.

900
1100
- 157...179
- 100...112

37
-

39Pb2

CuZo .284
CuZs .400
-

206..
390..
350..

^7~^

- 100...112
- 98... 109

- 145. ,.200
- 240...268
- 135...260

.390

In cazul unor sarcini variabile (F maXr F min), numrul de nituri necesar

realizrii imbinarii va fi :
-

n^n

[-0J(Fmin/FmaJ
(1.11)
In final, se calculeaz parametrii caracteristici ai mbinrii
otilizand recomandrile din tabelul 13
-

Tabelul 1.3 Relaii intre rezistentele admisibile la solicitrile din

mbinrile cu nituri
-

Otel
Neferoase
Otel

Neferoase

x ar=0s8cui
x a f -(0 1 5...0,7)<j a t
< r a g = ( l , 4 . . . 2 ) T a f = ( J ... l,5)aat
T af = 0,5 a a8; G at = 0,65 & ag
0 ag (2 ... 2,5)l Rf

1.4.1 Solicitrile statice

Se verifica niturile si piesele asamblate cu. relaiile (1.1 ... 1.10), pentra

IA2 Solicitrile variabile

Pentra solicitri variabile, tensiunile admisibile se adopta tot din tabelele

1.2. si 1.3.Tensiunea admisibila la foefecare a tijei nitului se calcoleaza cu
relaia
-

14

%afv

~Kv-Taf
(1.12)

Nituirea pieselor din aluminiu se executa la rece, diametrului tijei

niturilor d< 13 mm . Piesele de mbinat si niturile sunt executate din aliaje
diferite .
-

Diametrul nitului se calculeaz cu relaia:

d=\95-s+2
(1.14)

r-(255 ^,.6)d

ei={2,5 ...
(L5)

3)d

Verificarea mbinrilor se face dup metodologia prezentata in figura 1.4

pentru tensiunile admisibile uilizandu-se relaiile :
-

V=(0s6L0,7)ofl,

La aceste tipuri de mbinri, datorita rezistentei sczute a pieselor, in

special
-

importanta dect alegerea aliajului. Este de preferat adoptarea unui

numr mai mare de nituri cu un diametru mai mic, pentru a micora tensiunile
de contact nit-gaura.
-

15

realizate prin nclzirea locala a pieselor pana la topire sau

plasticizare, cu
-

mbinrile sudate pot fi realizate prin diverse procedee: cel mai

rspndit maeuala5 semiautomata si automata.

La sudarea manuala cu arc electic (fig.2.1) se utilizeaz electrozi de

sudare. Uri electrod de sudare este format dintr-o sarma centrala din. material
identic sau compatibil cu materialul pieselor sudate si un nveli al
electrodului care,
-

16

sau compatibil cu materialul pieselor sudate si un ioveiis a electrodului

care, prin topire, genereaz zgura destinata proteciei arcului electric in timpul
sudrii. Prin acest procedeu poate fi realizata o gama larga de cordoane de
sudura situate ie poziii si locuri diverse. Calitatea sudurii este Influenat
considerabil de calificarea si contiinciozitatea sudorului, iar productivitatea
este sczuta,
-

Sudarea automata sub stai de flux se realizeaz cu sarma neanvelita,

Protecia arcului, electric este realizata prin intermediul stratului, de flux
-

tractor. Comparativ cu sudarea manuala, acest procedeu asiguta o calitate

superioara a mbinrii sudate, un consum de energie electrica redus si o
productivitate mare. Se utilizeaz in cazul cordoanelor de sudura cu circulare de
lungime mare, orizontale sau puin nclinate.
-

Sudarea n mediu de gaz protector poate fi semiautomata sau automata.

Gazul protector este de obicei dioxidul de carbon in cazul sudrii pieselor din
otel si argonul sau azotul in cazul sudrii cuprului. Spre deosebire de
-

supravegheat obtinandu-se o productivitate sporita la un cost mai mic. Se

utilizeaz cu succes la sudarea tablelor subiri din oteluri inoxidabile sau
termorezistente.
-

Sudarea in baie de zgura utilizeaz baia de zgura pentru protecia arcului

electric. Protecia permite sudarea pieselor cu grosimi mari si realizarea unor
-

de turnare ale pieselor din otel cu coninut redus de carbon se utilizeaz

Un alt procedeu de sudare cu o larga rspndire in construcia de maini

este sudarea cu gaz combustibil Acest procedeu se utilizeaz la sudarea
tablelor
-

Sudarea prin presare se realizeaz fara material, de adaos, la care piesele

de
o presiune stitica. Se utilizeaz curentul electric, flacra oxiaceti!enica5
energia ultrasonica. Sudarea cap la cap prin rezistenta electrica se utilizeaz Ia
sudarea pieselor sub forma de bare (evi, sine de cale ferata, armaturi
-

17

pentru beton armat). Sudarea prin puncte realizeaz imbinarea

discontinua (efectul Joule-Lenz) si se ulizeaza la asamblarea tablelor si a
profilelor din
otel. La sudarea in linie electrozii de contact sunt nlocuii prin role de
contact, realiznd in acest fel o sudare continua.
-

Sudarea prin presarea Ia rece necesita forte mari de presare. Acest

procedeu asigura o productivitate ridicata cu un consum energetic redus.
-

Sudarea maselor plastice se realizeaz, n majoritatea cazurilor, ca

ageni
Comparativ cu mbinrile nituite, mbinrile sudate prezint o serie de
avantaje:
rezistenta mare
utilizarea completa a seciunii de lucru
asigura etansietatea
se realizeaz economii de material si manopera
- piesele realizate prin sudare au proprieti mecanice superioare si forme
diverse
necesita utilaj ieftin
rezulta, cu un cost sczut si sunt necesare adaosuri pentru prelucrri
-

apariia tensiunilor care conduc Ia deformaii si posibilitatea

fisurrii ulterioare a pieselor
nu toate materialele sunt sucabile in mod obinuit
- tensiunile remanente dup sudare pot fi diminuate sau eliminate pe
cale tehnologica
- cantiti reduse de material de adaos, succesiune optima a
operaiilor de sudare

Principalele domenii de utilizare sunt: construcii navale, rezervoare,

cazane sub presiune, construcii metalice, poduri, macarale, sasiuri,
caroserii,
-

imbinari sudate, fara defecte, in condiiile unei tehnologii si exploatri

date, Sudabilitatea materialelor este influenat de: compoziia chimica,

structura

materialului de baza si de adaos; procedeul de sudare; modul de rcire

dup sudare; protecia arcului electric; tratamentul termic aplicat dup sudare;
condiiile de lucra din exploatare
-

Sudabilitatea otelurilor este estimata prin complexitatea precauiilor

(condiii de mediu, preinealzire) care sunt necesare la realizarea asamblrilor
sudate. Aprecierea sudabilitatii otelurilor se face conform STAS 7194/79 pe
baza mai multor factori.
-

Comportarea metalurgica la sudare ia in considerare compoziia chimica,

caracteristicile metalografice, caracteristicile mecanice si tendina de fisurare
-

zona de trecere si zona influenat termic.

In ceea ce privete compoziia chimica, sudabiitatea otelurilor nealiate si

slab aliate se apreciaz pe baza coninutului de carbon echivalent C e din otel
determinat cu relaia:
-

Ce= C+Mn + Cr + V + Mo + Cu + Ni

r%i

Valorile orientative pentru limitele coninutului de carbon echivalent pana

la care se pot realiza asamblri sudate fara precauii sunt prezentate in tabelul
-

Tabelul 2.1 Valori orientative pentru coninutul de carbon

echivalent pana Ia care se pot executa suduri fara precauii

Rezist Grosi
enta mea
- la
eleme
rupere ntelor
a
asamblrii
- RnjfN/
370..
- s<40
-500 500,, .
- s<25
70025<s<
40
-

Coninutul [%]

alent
M

n
0
5-22
0
,2
0
,2
-

echiv

-,5

1
15

- ,4

i?

5-

19

55
,55

u
0
0
0

-4

jTr

0
U

0,41

VyH I

U5*0

Valorile din tabelul 2.1 sunt valabile pentru cazul ie care coninutul
de niobiu nu depete 0,05%, iar cel de vanadiu 0,015%. In figura 2.2 este
prezentata o diagrama orientativa [1] privind variaia sudabilitatii fonctie de
coninutul de carbon echivalent din otel si de procedeul de sudare. Totodat
de pe aceasta diagrama rezulta si o posibila clasificare a otelurilor din
-

Caracteristicile metalografce, caracteristicile mecanice si

tendina de
-

documentaia tehnica a produsului sudat. Se poate meniona faptul

ca ncercarea de duritate Vickers se efectueaz cu sarcina maxima de
49N(5Kgf) in zona influenat termic conform STAS 55400-85, ncercarea
de fisurare la cald se executa conform STAS 10882-84
-

m
'c

in

Su

:iacetilenica

ura cu arc
electric

;'

Coninutei ele e , % Fig. 2,2

Comportarea tehnologica se coreleaz att cu pregtirea si

executarea sudurii, cat si. cu tratamente termice si mecanice aplicate dup
sudare. Pregtirea sudurii presutrane alegerea procedeului de sudare a
niaterialuiui
-

executarea sudurii are in vedere parametrii regimului de sudare,

succesiunea
-

Comportarea in construcia sudata se coreleaz cu configuraia

construciei sudate si regimul de solicitare al structurii sudate.Acestea se iau in
considerare la elaborarea proiectului produsului sudat.
-

se sudeaz numai fontele cenuii. Pentru reducerea vitezei de rcire a

fontelor dup sudare este necesara preiecalzirea pieselor. In cazul sudrii cu arc
electric, temperatura optima de preincalzire a pieselor din fonta este de 650 ...
700 C . Totodat preincalzirea pieselor determina si o diminuare a tensiunilor
remanente.
-

Cuprul se sudeaz in special cu flacra oxiacetilenica. Alama se sudeaz

mai greu dect cuprul datorita prezentei zincului care oxideaz uor. Bronzul se
sudeaz greu datorita segregaiei puternice. Sudarea bronzului se face cu gaz
combustibil sau cu arc electric. Temperatura de preincalzire a bronzului depinde
de compoziia chimica a acestuia.
-

Aluminiul este greu sudabi datorita conductivitii termice mari si a

oxidarii puternice. Se sudeaz manual cu electrozii fuzibili, precum si sub strat
de flux sau in mediu de gaz protector (argon). Nichelul poate fi sudat prin orice
procedeu numai daca coninutul de sulf este sub 0502 %.
-

Masele plastice se sudeaz numai daca sunt termoplaste, nclzirea locala

a pieselor si a materialului de adaos se realizeaz cu aer cald, prin frecare sau cu
ultrasunete.
-

Este preferabil ca materialul de adaos sa aib o compoziie chimica cat

mai apropiata de cea a materialului de baza., acest fapt costituind premisa
pentru
-

Materialul de adaos depus in timpul operaiei de sudare are o structura

metalografica de turnare^ care in majoritatea cazurilor este diferita de cea a
materialului de baza cu o structura de laminare sau forjare. Din aceasta cauza
mbinrile sudate supuse la solicitri importante vor fi realizate cu materiale de
adaos care sa asigure o structura cat mai omogena si cu granulatie
corespunztoare solicitrilor exterioare.
-

21

Trebuie avut in vedere daca sudarea se executa in poziie normala sau in

condiii atmosferice deosebite, cu sau fara preincalzirea materialului. Srmele
neinvelite se utilizeaz la sudarea oxiacetilenica, la care protecia arcului
electric este realizata in baie de zgura,
-

Principalele categorii de materiale de adaos utilizate pentru realizarea

imbinarJJor sudate sunt : sarma neiiivelita si electrozii de gaz protector. In
STAS 1126-87 sunt prezentate domenii de utilizare pentru sarma plina,
trefilat,de otel nealiat si aliat, utilizata ca material de adaos pentru sudare si
-

asemeni in STAS 1126-87 sunt indicate reguli si metode pentru

verificarea calitii si modalitile de ambalare, marcare, transport, depozitare,
si documente de certificare a calitii.
-

Simbolizarea mrcii, de sarma pentru sudare cuprinde in ordine : S

(prescurtare); un grup de cifre care indica coninutul maxim de carbon ;
-

astfel : denumirea produsului, marca srmei, diametrul (in cazul livrrii

in vergele se indica lungimea vergelei), STAS 1126-87 si modul de livrare (daca
este cazul). De exemplu: S 12 Mn 2 Si 0 1,6 STAS 1126-87 in bobine.
-

Electrozii inveliti sunt destinai sudrii manuale cu arc electric a

construciilor din oteluri carbon si slab aliate, uor sudabile. Acetia sunt
-

(nveliul), constituind pulberi de compoziie complexa, omogenizata si

aglomerata cu ajutorai unui liant, aplicat prin presare sau prin imersionare.
-

mai stabil, si un rol de iomzator, dezoxdant si e aliere determinnd o

calitate superioara a materialului depus.
-

I. electrozi inveliti pentru sudarea manuala a otelurilor nealiate (SR EN

II. electrozi inveliti pentru sudura otelurilor cu granulatie fina si a otelurilor
utilizate la temperatura sczuta (STAS 125/3-90)
III.
electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor tennorezistente (STAS
1125/4-80)
IV.
electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor inoxidabile (STAS
1125/5-

V . electrozi inveliti pentru ncrcare prin sudare (STAS 1125/6-90)

-

VI.
electrozi inveliti pentru sudarea fontei (STAS 7242-82)
VII.
electrozi inveliti pentru sudarea aluminiului (STAS 8524-70)
VIIL electrozi inveliti pentru sudarea cuprului si a aliajelor din cupru.
-

caracteristicile mecanice ale materialului depus prin sudare^ cooipoziia

chimica etc., In conformitate cu standardele grupelor de electrozi.
-

Simbolizarea electrozilor se face indicnd urmtoarele caracteristici

tehnice :
-

Tipul electrodului - simbolul oricrui tip de electrod ncepe cu litera E :

electrozi inveliti destinai sudrii manuale cu arc electric. Semnificaiile
-

Ia alta.

Avnd in vedere ca electrozii inveliti din grupa I destinai sudrii

otelurilor slab aliate au cea mai mare rspndire in realizarea construciilor
metalice sudate, in continuare vor fi prezentate semnificaiile elementelor care
intervin in simbolul tipului de electrd. Astfel, grupul de cifre care urmeaz
dup litera E semnifica rezistenta minima la rupere R m [N/mm ] a materialului
depus in procesul de sudare. Cifra care ncheie simbolul electrodului este
separata prin punct de grupul de cifre menionat ulterior, se refera la
temperatura (energia de rupere la ncovoiere prin soc KV = 28 j). Cifra 0
semnifica ca nu exista prevederi referitoare la aceasta temperatura ; Adic
20C si respectiv : 2-* 0C ; 3 -> -20C ; 4 -~ - 30C ; 5 ->-40C.
-

Un exemplu de notare a unui electrod din grupa este: E 51.3 care indica
o rezistenta la rupere \.m 31.0 JN/niro si temperatura ele -20 C- la care se
garanteaz o energie de rupere la ncovoiere prin soc KV^28J.
-

Tipul nveliului. Desprit prin punct de simbolul electrodului, tipul

nveliului electrodului se simbolizeaz cu una sau doua litere, astfel: A -

oxidant; R - rutiic (invelis cu grosime medie) ;S - pe baza de samri; V -

In tabelul 1 din STAS 1125/1-91 sunt indicate componentele principale si

este prezentata o caracterizare generala a fiecrui tip de invelis specificnd
caracterul zgurei care se fomieaza s comportarea la sudare si domeniile de
utilizare,
-

Randamentul efectiv. Funcie de randamentul efevtiv, electrozii

se
simbolizeaz printr-un numr de trei cifre care reprezint valoarea,
rotunjit
la multiplii de 10, a randamentului determinat. Randamentul efectiv sub
105% nu se simbolizeaz. Randamentul efectiv mai mare sau egal cu 105, dar
mai mic dect 115 se simbolizeaz cu cifra 110.
-

Poziiile de sudare. Dup poziiile de sudares electrozii se simbolizeaz

cu o cifra (conform tabelului 2 din STAS 1125/1-91). Astfel, cifra I semnifica
-

simbolizate printr-o cifra de la 1 la 9 (confom tabelului 3 din STAS

1125/1 91).
-

Coninutul de hidrogen difuzubil este simbolizat prin litera H, dar numai

in cazul caed acesta nu depete 15 cm 3 la 100 g de metal depus si constituie o
condiie necesara de utilizare (de exemplu la electrozii bazici). n caz de
necesitate litera H poate fi. urmata de o cifra ce indica coninutul de
-

Exemplul de notare a unei mrci de electrod destinat pentru sudarea

otelurilor carbon cu urmtoarele caracteristici:
- rezistenta la rupere : Rm - 430 510 N/mm ;
- limita de curgere : Rpoh2 ^ 3 1 0 ...410 N/mm ;
-

- tip de invelis : rutiiic, cu grosime medie ;

- randament efectiv : RE < 05% ;
- curent de sudare : continuu cu polaritate negativa sau alternativa cu
-

Reprezentarea in desenul tehnic a asamblrilor sudate se realizeaz

conform tabelului 2.2, Notarea convenionala a mbinrilor trebuie sa furnizeze
indicaiile necesare, fara sa se ncarce desenul prea mult.
-

24

Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea cu arc electric si cu gaze

sunt prezentate in STAS 9692/1994, iar pentru sudarea otelurilor sub strat de
flux in STAS 6726-85.
-

Simbolurile asambarilor sudate (fig. 1.3) se plaseaz pe desen prin

intermediul urmtoarelor elemente : o linie de indicaie (/), executata cu linie,
continua subire, care se sprijin printr-o sgeata pe cordonul de sudura (4); o
linie de referina, formata dintr-o linie continua (2a), si o linie ntrerupta (2b),
subiri si paralele. Linia de indicaie (i)poate avea o poziie oarecare fata de
asamblarea sudata. In cazul in care numai una dintre piese esta prelucrata, linia
de indicaie trebuie sa fie orientata obligatoriu spre aceasta. Linia de referina
(2)se traseaz, de preferina, paralel cu baza desenului sau cu axa irnbinarii
sudate,
-

Tabelul 1.2. Simbolurile, forma mbinrii si reprezentrile convenionale

ale principalelor tipuri de suduri manuale cu arc electric (extras din
SREN 22553:1995 ssi SREN 29692:1994)

fesiitj' iu
imn-ini

JL

Samfa, m V

V<

<

riSiV;-HK

li
-

L
3

Sudta-'i '.a V

25

Tabelul 1.2 (continuare)

-...........

oiidiwrUv

:/

'<

'Siiiiiii.-;'! i! i

iki&
l'S
i!

t;; ti . V

* : b.

Fiecare simbol esta insotit de cote care se dispun fata de acestea astfel :
ia stnga, adic in fata simbolului, se plaseaz cota referitoare la dimensiunea
sudurii in seciune transversala, iar la dreapta, adic dup simbol se plaseaz
cotele referitoare la dimensiunea longitudinala a sudurii (fg. 2.4, 2.5, si 2.6).
-

In cazul sudurilor de colt, se indica doua metode de cotare (fg. 2.5) din
aceasta cauza valorea numerica a cotei trebuie precedat, dup caz, de
simbolurile a (grosimea sudurii, care reprezint inaltimea celui mai mare
triunghi isoscel nscris in seciune)*
-

26

2a

3 '*

Fig, 23

. ^ /

a)

Fig.2.4

27

r<

a)
b)
c)

Fig.2.6

Sudura pe contur se simbolizeaz printrun cerc amplasat la intersecia liniei de indicaie

cu linia de referina (flg. 2.7, )9 iar sudura
executata la montaj se simbolizeaz printr-un
stegulet amplasat la intersecia liniei de indicaie
cu linia continua de referina (fig. 2.7, b).
-

Alte indicaii ce pot fi reprezentate pe

desen se refera la (fie. 2.8, a) : procedeul de
sudare (STAS 8325-77); abateri limita la
dimensiunile
-

materialul de adaos folosit.

O mbinare sudata ie Y5 realizata prin

sudare cu arc electric cu electrod
-

In afara simbolurilor de baza in SR EN

22553:1995
sunt
prezentate
simbolurile
suplimentare care indica forma suprafeei
exterioare a
-

utilizeaz in combinaie cu simbolurile de

baza. Absenta simbolului suplimentar din
reprezentarea unei imbinari semnifica faptul ca
ne esta necesara precizarea formei suprafeei
exterioare a mbinrii sudate, respectiv ca
suprafaa exterioara nu se prelucreaz.
-

!'J\,

a)

a)

Fig. 2,7

Fig. 2.8

b)

b)

Notarea procedeelor de verificare eedistractiva a mbinrilor sudate

(STAS 735/83) se face cu ajutorul urmtoarelor elemente (fig. 2.9, a). O
linie de indicaie (/)si o linie de referina, formata dintr-o linie cortinua(2a);
ie cazul imbinarilor simetrice linia dubla este Mocnita de o linie continua
de referina;
-

a)
b)

Fig, 2.9

29

Notarea procedeelor de verificare nedistructiva se face, de obicei,

mpreuna cu notarea mbinrilor sudate, prin prelungirea liniei de indicaie in
sens contrar sgeii si executarea a ioca unei linii duble de referina, pe care se
noteaz procedeele de verificare a mbinrii precizate de linia de indicaie (fig.
2.9, b). In cazul ia care sunt prevzute mai multe procedee de verificare n
aceeai oarte a mbinrii, simbolurile se indica in ordinea efecturii
verificrilor, prin semnul +.
-

Procedeele de verificare nedistructiva, utilizate uzual la

examinarea
-

Tabelul 23. Simbolizarea procedeelor de verificare a sudurilor

(STAS 735/2-87-extras)
-

Procedeu de verificare
Vizual
Cu lichide penetrante
Radio

grafie
Radioscopic
ionizateturbionari
- - Prin cureni
Cu
ultrasunete Cu
Cu pulberi
magnetice Cu traductor
feromagnetic
Magnetograflc
Hidrostatic

Simbolul
V
LP
RR

CT
U
S
- PM
- T
FM
- E

Calculul mbinrilor sudate se face considernd ca seciunea periculoasa

este
sudate (fig. 2.10)sr considera ca in cordoanele de sudura apar tensiuni
normale de traciune sau compresiune determinate cu relaia :
-

& $~~ iL

30

Unde As este suprafaa seciunii periculoase a cordonului de sudura5

dependenta de forma si tensiunile acestuia. Astfel, pentru exemplele prezentate
in fig. 2.10 aria As va fi :
-

Fig. 2.10, a+^s~a /

- Fig. 2.10, b ^As n (d a)a
Fig. 2.10, c As 2a (Ij + l2)
Fig 210, d~^As = 2a (d + a)

(
2
A
)

Sau in
general:

AsE
(cri)

a)

I f*
-

d)
Fig.2.10
-

b)

31

(
2
.
5
)

O alta situaie frecvent ntlnit in constricia de maini o reprezint

cazul a doua piese imbinate printr-o sudura de colt mbinare supusa la
solicitri axiale (fig. 20il)sau a unor elemente sudate care transmit
momente de torsiune (fg. 2.12).

a crei mrime se determina cu relaia :

T,=_

TS

; r,= F
As

1(1-a)

^F

Q(2I?/rl2)
-

2.7) 32

& r^

- ;F
-.....

Fig 2A1

Fig. 2A2

In cazul sudurii de colt dintre o roata si o buca intre care se

transmite un moment de torsiune (fig. 2.12), mbinarea sudata va fi.
solicitata, in seciunea
-

JUVJL /

14/

iar tensiunea de forfecare corespunztoare va fi

33

As

xf= T = 2M
M________
d'27i-(d+a)a 7c-(d+a)a

O alta situaie intalnita in construcia de maini este solicitarea de

ncovoiere a cordoanelor de sudura. Asfel in fig. 2.13, a,este reprezentata o
sudura cap la cap, iar in fig. 2.1.3, o sudura de colt supuse la incovoiere. In
afara tensiunilor de incovoiere, a carpr distribuie este reprezentata in fig.
2,14, a si b, mai apar si tensiuni de forfecare generate de reactiunile Fn ce se
exercita in cordoanele de sudura (fig 2,14, c si d).
-

A r

...L_

_._
-

Fig.2.13

In general, tensiunea de ncovoiere din cordoanele de sudura se poate

determina cu o relaie de forma:
-

iar pentru schema din figura 2.13, b:

1= 2 af + 2asJ4
eH.
4 2

12

Tensiunile de forfecare din cordoanele de sudura vor fi:

34

si

xs= F = F

vi

(fg.2.13,a)

=
- As=

(fig.2.13,2>)

2(H~s)a

S _

tangente determina o tensiune echivalenta [2].

-

TAJ

Fig.2.14

35

Fig.2.15
Fig.2.16

Un caz particular este cel al sudurii unei piese cu seciune inelara de o

tabla (fig.2.15), tensiunea de ncovoiere in acest caz se determina tot cu
relaia (2.9), in care:
-

s= n(d+2a)444/64

ed/l

Tensiunea de forfecare a sudurii se determina cu relaia (2.6), in care:

-

As~ 7t(d+a)a

si verticala. Componenta verticala Fy genereaz momentul

incovoietor
-

se sumeaz algebric genernd o tensiune rezultanta 0sr=cjs; erst.

In cazul in care fora F care solicita grinda n consola are o direcie

oarecare, dar nu este situata, pe axa neutra, atunci momentul incovoietor
care solicita
-

36

asamblarea sudata se obine ca o suma algebrica de momente

incovoietoare Mir=FJi+FyI2, notaiile avnd semnificaiile rezultate din
fig.2.17.

FgJJ7

solicitate si la forfecare de aciunile Fyr, mrimea tensiunilor de

In
afara tensiunilor normale, mbinrile sedate din fig.2.16 si 2=17
forfecare
mai sunt solicitate si la fiind x%=Fy/As.
-

O alta solicitare la care poate x supusa mbinarea sudata de colt a doua

piese (v.fig.2.11) este solicitarea de ncovoiere (fig.2.18). Fora F care
solicita mbinarea genereaz^ fata de centrul C de rsucire al mbinrii, un
moment incovoietor Mc=FL. Acest moment determina in seciunea
periculoasa a coordonatelor de sudura o tensiune de forfecare x^=Mt r/p, in
care Ip este
-

Fig.2.18

37

In afara tensiunilor tangeniale datorate momentului incovoietor, in

seciunile periculoase mbinarea sudata este solicitata la forfecare de reactiunea
verticala Fr determinnd tensiunile xs = Fr / As. Cele doua tensiuni x si si zSf pot
f. compuse geometric. Un calcul mai simplu si totodat acoperitor consta in
sumarea algebrica a celor dona tensiuni (fg. 2.18, b):
-

- Ip

As

In cazul in care imbinarea sudata este realizata printr-o sudura de colt

bilaterala (fg, 2.18? b), atunci momentul de inerie polar si aria seciunilor
periculoase ale cordoaneor de sudura se determina cu relaiile :
-

ip Qli Qh + /; ;

As -

2al],
-

(2.10)

Daca la sudarea de colt bilaterala se mai adaug si o sudura de colt

frontala (fg. 2.18, c), atunci :
-

iP - di (3// + ti + 4//> a (2h+l2) m2;

As= afth+h).

Calculul unor mbinri sudate cu o forma geometrica complexa solicitate

ia ncovoiere (fg, 2J 9)presupune determinarea prealabila a poziiei axei neutre
x - x fata de una dintre marginile piesei sudate. Conform schemei din
-

se detmiina cu relaia:

iz. iii

iar mrimea momentului de inerie axial Is se determina cu relaia :

-

Asxh

Is=E
(2.13)

In aceasta relaie x / este poziia centrului seciunii periculoase a sud.urii

*'" considerate fata de axa neutra.
-

Fig. 2J9

Momentul incovoietor care solicita mbinarea este M / F -L, iar

tensiunea

tensiimea de incovoiere in seciunea periculoasa a cordoanelor de

sudura apare si tensiunea de forfecare x sf Fr /EA h iar tensiunea
echivalenta va fi:
-

= W a J + x sf2.

Pe baza celor menionate anterior pot fi rezolvate majoritatea

problemelor de determinare a tensiunilor io cordoanele de sudura ntlnite in
construciile metalice de maini.
-

pieselor sudate.
io st sis.uiiixe cu suncienxa exactitate, vaioriie tensiunilor acu.iiisioi.ie

pentru exista standarde de evaluare a merimii tensiunilor exterioare si

prescripii

In cadrul principiilor de calcul si proiectare pentru construcia

metalica a instalaiilor de ridicat in STAS 8290-83 se clasifica aciunile ce
iecarca construcia metalica in cadrul funcionarii astfel:
- aciunile permanente (P), care includ : ncrcri datorate greutii
proprii si a eforturilor iniiale;
-

39

aciuni temporare (T), care se mpart in doua categorii :actiuni temporare

principale (Tp)in care intra incarcar nominale, forele de inerie, forele
centrifuge^ etc, si aciuni temporare secundare (Ts) generate de aciunea
vntului, variatiie de temperatura etc.;
aciuni excepionale (E), care se refera la forele de lovire din tampoane si
opritori; sunt generate de sarcinile de verificare cu ocazia recepiei sau a
autorizrii pentru darea in funciune a instalaiei; alte ncercri
-

Aciunile permanente, temporare si excepionale se combina funcie de

Acestea pot fi: grupri fundamentale ?Tp, care se obin prin suprapunerea
aciunilor permanente (principale si secundare)si grupri speciale (PTE).

Pentru construciile metalice ale instalaiilor de ridicat realizate prin

sudare in STAS 8290-83 se recomanda utilizarea laminatelor livrate sub
forma de produse deformate plastic la calds executate din ;
- oteluri de uz general pentru construcii: (OL 37 si OL 52 STAS 500/1-

alte oteluri de uz general, slab aliate sau speciale adoptate funcie de

importanta construciei (OL 50.1 si OL 60.1 STAS 500/2-80; OT 40 si

In cazul mbinrilor sudate, rezistentele admisibile pentru elemente

realizate din table laminate la cald se obin prin mprirea limitei de curgere a
materialului utilizat corespunztor gruprii de aciuni respective. Asfel
-

Comparnd tensiunile efective sau echivalente maxime cu cele admisibile

prezentate in tabele 24 si 2,5, pot fi dimensionate mbinrile sudate in
domeniul construciilor metalice* Totodat acest calcul poate fi utilizat si
-

maini, domeniu in care nu s-au intocmit pana in prezent tabele cu

diagrame de rezistente admisibile, dei exista preocupri in acest sens [ 1 1
-

40

Tabelul 2.4 Rezistente admisibile pentru profite si table laminate

la cald (STAS 8290-83)
-

imbol

-a
-a
ta

T
0

Co
- Tensiuni admisibile [MPa] pentru otelul laminat Ia
efic
cald
ient
- OL 37 si
- OLT 45
- OL 52
apli
OLT 35
- Grupri de aciuni
cat
- PTP
PT FIE PTp
PT
PTE
PTP
in
- PT
PTE
rap
i50 - - -1
- \
- -

-~

- -

900 110 1170

0

Prin forma lor complexa, organele de maini prezint dificulti att in

executarea si calculul cordoanelor de sudura, cat si in estimarea tensiunilor din
seciunile periculoase.
-

Avnd in vedere si faptul ca de multe ori incarcarile statice si dinamice

ale organelor de maini sunt complexe, putnd interveni aleator sarcini
-

coeficienii de sigurana recomandai in astfe de situaii vor avea valori

mai
-

valoarea de 4. Aceste aspecte impun si metode de calcul diferite.

Pentru a lua in considerare prezenta ocurilor, gradul de pericilozitate a

mainii, etc. in determinarea sarcinii care acioneaz asupra cordoanelor de
sudura se introduc diveri coeficieni.
-

Asfel : precizia cunoaterii solicitrilor exterioare este luata in calcul prin

introducerea unui coeficient de incertitudine a i= 1,1 ... 1,5; distragerea
-

astfel, se introduce un coeficient de pereclitare a 21,2 ... 1,5;

imbinarile sudate sunt supuse la ocuri, se introduce un factor dinamic
()dependeiit de felul mainii (tabelul 2.6).
-

41

MOMiaiM

/&

'.l/l

ta

^vi

/[(&jQ.v+Q.fOm)],

atura
efortului

Ef
ort unitar de
Ef
ort unitar de
intindere
transversal pe
- ax
a
- lo
ng
itu
-

Tipu alitatea
l
cus sudurii
turii

Toat
e
C
Cus usturi
tur controlate eu
a
- m
cap
i
ia
j
cap;
l
o
aC
usturi
controlate cu
mijloace
obinuite.
Clasa de
execuie
normala.
Cus
tur
a in
K
1/2
Ycu
resu
dar
ea
rd
cinii
(sau
-

Cus
tur
a in
Y
fara
resu
dare
a
rd
cinii. Custuri
in colt.

Simbol

C
oe
fic
ie
nt
in

- Grupa de incercari
PTP j PT [ PTE j PTp i PT jPTEJ PT,
Rezistente admisibile, in N/mm2,pentru
custuri la elemente din otel, marca:
OL37
OLT
OL
-

lillIV^i

0 asi

875

0,

0' asi

0,

O foit

1,

1,

--

140

6185

153

170

--

140

1 185

153

170

--

1 117

Ef
or
t
un
ita
r
de
co
m
pr
es

stura in
l/2Ycu
resudarea
rdcinii.

Cus
tur
a
cap
la
cap;
Cus
tur
aCuin

O asl

0,

--

1 210

Tabelul 2.6 Coeficienii dinamici in construcia de maini

Felul micrii
elementului de maina
Piese cu micri
uniforme de rotaie
-

Exemple de maini

Masini electrice, maini de

lefuit, compresoare rotative,
turbine cu abur si apa.
Maini cu abur, motoare cu
Piese cu oiiscari
ardere interna, pompe si
regulate de du-te- vino
compresoare cu piston, maini de
Piese cu micri de
Prese pentru materiale
rotaie sau du-te-vioo
plastice, prese de ambutisare,
maini de ndoit, maini de
ndreptat, angrenaje de laminoare,
piese de batoze.
Piese cu micri du- de forja, foarfece, mori cu
te-vino nsoite de lovituri
cioca.ee.
puternice
Piese cu solicitri prin Concasoare, ciocane,
soc
laminoare.
-

-43

Coefici
entul
- 1,0 ...1,1
-

1,2... 1,4

13

1,5 ...2

15

2,0 ...3,0

-n

relaiile (2.11) si (2.12) : o r

reprezint rezistenta la rupere a
materialului de baza, o max si o mirt se
refera la nivelul real de solicitare si
reprezint tensiunea maxima si minima
a ciclului de solicitare.
-

0m - \Q max^ &

miri/ -^ SI u v (u max = O m'm)<

^

prezentate m fig. 2.20, pentra otel OL 37 pentru alte mrci de oteluri,

coeficientul ka aferent otelului OL 37 trebuie nmulit cu un. coeficient si anume
:
-

KoL 42 ~ 11 Koi 37
KoL52 = 1,2 kaQL?,l
koOL&S 1,2 koOLW

y - coeficient dependent de calitatea execuiei cordonului de sudura

(pentru clasa I de execuie, se recomanda y ~ 1);
s - coeficient dimensional (in general, valoarea e = 1; valori subunitare
pentru s se ntlnesc numai Ia grosimi mari ale cordoanelor de sudura-iig. 2=21 )
-

j
-

ya~ (20.i + fjo/2 - factorul de forma al diagramei la oboseala;

Valori mai precise pentru elementele care intervin in calculul

coeficienilor de sigurana, in special pentru coeficientul efectiv de
concentrare al
-

forfecare. In cazul in care seciunile periculoase ale cordoanelor de

sudura periodic, se impune calculul coeficientului global de sigurana :

-

(Cff-CV -^j C/ + C

2
r

C(2.13)

44

|B;

FigJJO Fig.2.2-

organele de maini executate din otel sau din fonta (cifrele din
paranteze). Cu linie ntrerupta surit precizate valorile admisibile ale
coeficientului de

precizie [ 1 ].

datorai prezentei ocurilor, a incertitudinii cunoaterii forelor

exterioare)c tensiunea admisibila pentra cazul de mbinare si solicitare.
-

" max " aR

sau

" s max ~ ^ s aR

45

(2.14)

Deoarece, in general, nu se cunoate rezistenta admisibila, unii autori

recomanda calculul cu ajutorul diagramelor de rezistenta la oboseala si a
coeficienilor de concentrare, prin intermediul relaiei:
-

o ^E'f & Rf kQ
-

2.15)

- !

Fig. 222 Fig. 2.23

In figura 2.23 sunt prezentate diagramele de variaie ale rezistentelor

admisibile deduse prin intermediul relaiei (2.15)pentru diverse tipuri de
imbinari sudate executate din otel astfel : curbaa" reprezint rezistenta la
oboseala a materialului de baza, curbab"reprezinta rezistenta la oboseala a
materialului de baza influenat termic, curbare " se refera Ia sudura la cap cu
rdcina resudata, curbad" se refera la sudurile de colt iar curbare" se refera
la sudurile de colt frontale.
-

construcia instalaiilor sub presiune. In cazul elementelor cilindrice

simple supuse ia presiune sp, se calculeaz cu relaia [5]:
-

Sp = [ {pcD)l (l^aZ-pc)} + Ci + Crh

sp - este presiunea de calcul [ MPa ];

d - este diametrul interior al elementului [ mm ];
ua este tensiunea admisibila determinata pe baza
caracteristicilor
materialului si a coeficieni lor de sigurana;

46

z - este coeficientul de rezistenta al mbinrii sudate dependent de tipul

imbibarii si de volumul examinrii nedistructive, care pentru materialele
feroase are valorile indicate in tabelul 2.7;
Ci o grosime suplimentara care se adaug la peretele recipientului

cnd
acesta este susceptibil de a se subtia prin. eroziune, in scopul de a asigura

o
funcionare sigura a recipientului pe toata perioada de funcionare;
Cri rotunjirea eare se ia in calculul grosimii de proiectare si tine seama

de
valoarea grosimii imediat superioare standardizate a semifabricatului si

de
abaterea negativa la grosime.

Elementele suplimentare de calcul specific al mbinrilor sudate destinate

recipientelor si instalaiilor metalice sub presiune care se refera la sudarea
flanseor de conducte^ a conductelor de elemente recipientelor si instalaiilor,
modaliti de dispunere si de ntrire a gurilor practicate pe viroe sau pe
-

construciei utilajului chimic,

Tabelul 2.7 Valorile coeficientului de rezistenta al mbinrilor

sudate, z, pentru materiale feroase
-

Nr.
Cit.-

mbinri cap la cap executate automat

prin orice procedeu de sudare cu are electric
sau cu gaze, pe ambele fete sau pe o singura
fata cu completare ia rdcina.
- Idem nr. Cit. 1, insa executate manual.
mbinri cap la cap executate prin
orice procedeu de sudare cu arc electric
sau cu gaze, numai pe o fata, fara inel sau
placa suport Ia rdcina.
Idem nr. Crt. 3, cu inel sau paca
suport la rdcina.
mbinri in forma de T sau alte
mbinri m colt, cu ptrundere completa,
asigurata din ambele parii, prin orice
procedeu de sudare cu arc electric sau cu
gaze.
mbinri in forma de T sau alte
mbinri n colt, cu sudare numai pe o singura
parte, prin orice procedeu de sudare cu arc
electric.

- -

3
-

4
-

5
-

Tipul mbinrii

Volumul
examinrii
- nedistructive
T Par
0,9
-

0,

F
0
,
8

0,8

0
0
,
6

11 R

0
,
0
,
7

0,

9
-

0
,
6

4?

Lipirea este un procedeu de mbinare nedemontabila, eterogena, a unor

piese

de baza solid. Temperatura de topire a aliajului pentru lipire este cu cel

puin 50 C mai mica dect temperatura de topire a materialului pieselor

mbinate,

lipita si de difiizare in cazul nclzirii generale, sau format de custura

lipita si zonele influenate, in scopul nclzirii locale.
-

O seciune transversala printr-o mbinare lipita evideniaz existenta

mai multor zone (fig. 3,1): (i)este custura lipita care reprezint zona
mbinrii lipite, caracterizata printr=o structura de turnare a aliajului de
lipit; (2)este zona de aliere, determinata de suprafaa materialului de baza si
custura
-

Fig. 3.1

48

In funcie de temperatura de topire a materialului de adaos si de

rezistenta mecanica a mbinrii prin lipire exista :

temperatura de topire mai mica de 450 ;

- lipire tare, pentru care se folosete un aliaj de lipire cu temperatura, de
topire mai mare sau egela cu 450C.

Dup scopul urmrit, lipirile pot fi ;

de mbinare, cnd printr-o operaie de lipire se urmrete realizarea unei
imbinari;
de ncrcare, cnd se urmrete depunerea unui aliaj de lipit pe suprafaa
unei piese.

Iu funcie de procedeele de lipire utilizate, mbinrile prin lipire pot

fi clasificate dup mai multe criterii. Astfel:
-

- mediu

de gaz proiector red.uca.tor, in mediu de gaz inert sau vid; dup

modul de folosire a aliajului pentru lipire, distingem : lipire cu ala
ox)liccit 0e oiesa nclzita cu aliai aezat urip iwi^^s^e"
- dup modul de execuie, lipirea poate fi: manuala,semimecanizata,
- mecanizata si automata;
-

electrica sau cu energie termoelectrica.

Utilizarea imbinarilor prin lipire s-a impus datorita avantajelor pe care le

prezint, si lipsa concentratorilor de tensiuni si a tensiunilor remanente;
-

pieselor subiri (table, srme); obinerea unor imbinari estetice; nu sunt

necesare prelucrri mecanice ulterioare; pot fi executate de muncitori cu
calificare sczuta.
-

imbinari pot fi. menionate: rezistenta mecanica, inferioara imbinarilor

sudate;
-

Elementul esenial al oricrei imbinari prin lipire este materialul de

adaos. Acesta (cunoscut si sub numele de aliaj pentru lpire)este uri metal sau
aliaj metalic livrat sub forma de vergele^ foi, granule^ pasta, inele si preforme
etc,
care servete Ia realizarea imbinarilor prin lipire.
-

49

In cazul lipirii moi, sau a lipirii tari, se utilizeaz termenul de aliaj pentru
lipire moale si, respectiv, pentru lipire tare.
-

Codul pentru notarea metalelor de adaos este stabilit in SR ISO

3677:1994. Conform acestui stas, codul de notare este format din. doua parti
pentru aliajele pentru lipire moale si din. trei parti pentru, aliajele pentru lipire
tare si sudare prin lipire, partie firid separate prin cratime.
-

Prima parte a codului de simbilizare conine o litera care indica

domeniul de
-

pentru lipire moale, iar B - oiaterial de adaos pentru, lipire tare si sudura

prin
doua parte a codului de simbolizare pentru metalele de adaos se
compune dintr-un set de simboluri care indica diversele metale sau nemetale
care
-

simbol chimic trebuie sa fie urmat de masa nominala in procente. Daca

doua sau mai multe elemente au aceeai masa nominala, acestea vor fi plasate in
simbol in ordinea descresctoare a numrului ionic. Metalele sau nemetalele cu
un continui Inferior lui % nu trabuie indicate in simbolizarea aliajului de lipit.
Excepie fac doar elementele funcionale ale aliajului, care trebuie indicate doar
simbolul chimic in cazul aliajelor pentru lipire moale, sau cu simbolul chimic
intre paranteze. n SR ISO 3677:1994 se menioneaz faptul ca
trebuie
menionate doar simbolurile chimice ale primilor sase
-

temperatura iquidus,

Aliaje pentru lipitura moale:

- aliaj de staniu 63%, plumb 37% de inalta puritate, utilizabil pentru

aplicaii speciale (de exemplu in electronica), cu o temperatura de topire

50

Aliaje pentru lipitura tare:

aliaj eutectic binar format din 72% Ag si 28% Cu, cu o temperatura de topire
de 780C se simbolizeaz: B - g72i780 iar daca acelai utilaj mai conine
si litiu sub 1% ca element funcional, simbolul este: B-

- aiiaj pe baza de nichel (63%), wolfram (16%), crom (10%),

-

(Gs6%), mangan (0,1%), cobalt (0,2%), cu temperatura solidus/liquidus S

Aliaje pentru sudare prin lipire:

aliaj de cupru (59%), zinc (40%), staniu (0,5%), siliciu (0,2%), mangan.
(0,2%) si nichel (0,1%) cu o temperatura solidus/liquidus S H50C -

- Aliaj de alumimiu (88%) si siliciu (12%) cu o temperatura

Realizarea unei mbinri prin lipire fara defecte presupune pregtirea

prealabila a suprafeelor pe care urmeaz sa fie depus materialul de adaos, care
consta in indepartarea impuritilor (oxizi, grsimi etc). ndeprtarea grosiera a
oxizilor si a altor impuriti dure se realizeaz cu peria de sarma, hrtie abraziva,
prin polarizare, piliere etc. Fluxurile pentru lipire sunt utilizate att pentru
ndeprtarea oxizilor, cat si pentru prevenirea oxidarii
-

-___L

Fig. 33

51

In STAS 11586-83 este prezentata clasificarea fluxurilor pentru lipire.

Astfel, funcie de condiiile de lucru referitoare la temperatura sau presiune,
fluxurile pentru lipire se impart in fluxuri pentru lipire mole avnd
temperatura de topire t < 450C si fluxuri pentru lipire tare avnd
temperatura de topire t > 450C.
-

In general, fluxurile pentru lipire moale sunt pe baza de rasini

naturale (colofoniu),
acizi, halogenuri, fluoroborati, compus! ai
borului,
-

Pentru, protejarea suprafeelor de mbinat si a aliajului pentru lipire in

timpul protector inert, sau lipirea in vid, iar pentru reducerea oxizilor de pe

Suprafeele pieselor ce urmeaz sa fie lipite trebuie sa fie netede, fara

defecte sau. impuriti, rugozitatea optima fiind Ra = 0.8 ... 1,6 \mu In cazul
unei producii individuale, lipirile moi se executa in mod obinuit cu flux
pentru lipire moale unde, nclzirea se realizeaz prin intermediul unui
ciocan de lipit. Ca. material de adaos se utilizeaz aliajele staniu-plumb cu
decapant (STAS 11159-78). Acest tip de mbinare este utilizat in
electrotehnica, electronica si radiotehnica. Compoziia chimica si formele
aliajelor pentru lipirea moale sunt indicate in SR EN 29453:1995),
-

Fig. 3.4

52

Principalul mod de realizare a lipirilor tari este acela la care nclzirea

pieselor se face cu flacra oxigaz. Se disting urmtoarele cazuri: lipire in
fanta cu sau fara flux (fig. 23); la lipirea manuala se deplaseaz arztorul,
iar la lipiri mecanizate sau automatizate se deplaseaz ciocanul de lipit;
lipire in rost cu flux (3.4); acoperiri executate cu arztoare speciale de
ncrcare. Acest procedeu de realizare a lipiturilor tari este acela la care
incazirea pieselor de mbinat si a aliajelor de lipit se realizeaz cu arc
electric (fig. 3.5). Amorsarea arcului electric se realizeaz intre un electrod
nefuzibi! si piesa de lipit, lipirea efectuandu-se la o distanta adecvata in
spatele arcului.
-

Fig. SJ

Majoritatea aliajelor pentru lipire tare sunt standardizate. Asfel, STAS

204 77 indica caracteristicile aliajelor cupru-zinc pentru lipire. STAS 29571
-

vergele si benzi din aliaje de aluminiu; STAS 12620-88 prezint aliaje

de lipire tare cu coninut de cupru-plumb, cupru-plurnb-argint iar in STAS
-

Principalele forme de mbinri lipite sunt prezentatein fig. 3.6 (STAS

11212/1-84)unde, mbinarea lipita cap la cap este formata intre suprafeele
frontale ale pieselor de mbinat lipite (fig. 369 a). mbinarea lipita
cap la cap, oblic are suprafee frontale ale pieselor tiate ob!ic3 paralele intre
ele
-

53

(fig. 3.6, b). mbinarea cap la cap cu platbanda (mbinare lipita cu

eclipse), este o imbinare cap la cap consolidata cu una sau doua platforme (fig.
3.6, c). Una dintre cele mai utilizate forme de imbinari prin lipire este
mbinarea lipire prin suprapunere, realizata prin suprapunerea pariala a
suprafeelor laterale ale pieselor de mbinat (fig. 3.6, d). mbinarea lipita in T
este formata prin suprapunerea sub unghi drept a suprafeei de lipire a uneia
din piese pe suprafaa laterala a celeilalte piese (fig. 3.6, e\ iar mbinarea Iri
trepte este o imbinare lipita cap la cap si prin suprapunere a pieselor de mbinat
(fig. 3,6,/).
-

In majoritatea cazurilor se considera ca mbinrile prin lipire sunt fara

defecte, dar in practica se constata frecvent apariia defectelor. Prin defect al
mbinrii defecte (STAS 12077=82)se intelege orice abatere de la continuitate,
forma, dimensiune, aspect, structura prescrise pentru mbinarea
-

Principalele categorii de defecte simt:

fisurile, care reprezint discontinuiti bidimensionale ce se situeaz in
custura lipita, zona de difuzie sau metal de baza. si apar, in general, in
cadrul nclzirii sau rcirii rapide a pieselor mbinate;
- golurile, care reprezint discontinuiti neumplute cu material solid;
-

lipsa de legtura, reprezint absenta totala sau pariala a mbinrii

aliajelor de baza cu aliajul pentru lipire, cauzat de neumectarea
Principalele categorii de defecte sunt:

- fisurile? care reprezint discontinuiti bidimensionale ce se situeaz in

-

cadrai nclzirii sau rcirii rapide a pieselor mbinate;

- incluziunile solide^carc sunt corpuri solide, incorporate in custura lipita;

- lipsa de legtura, reprezint absenta totala sau pariala a mbinrii
-

defectele deforma, care reprezint abaterea formei mbinrii lipite de forma

specificata

54

Printre alte defecte mai pot fi menionate: suprafaa oxidata, suprafaa

arsa sau corodata, rest de flux, stropi etc. pentru obinerea unei imbinari de
lipire fara defecte tehnice trebuie avute In vedere trei factori si anume:
- alegerea materialului: capacitate de lipire a materialului de baza,
proprietile de curgere in rost si de umectare a materialului de baza;
temperatura de funcionare; sa nu apar reacii chimice Intre aliajul
pentru lipit si materialul de lipit;influenta compoziiei si rezistentei
aliajului de lipit asupra calitii mbinrii; costul aliajului si al execuiei
-

- metode de execuie: este determinata de calitatea materialelor, forma si

dimensiunile pieselor de mbinat; fluxul sau gaze! protector utilizat;
- tipul de mbinare: este evideniat de criteriile de funcionare, natura
solicitrilor mecanice.
-

Se recomanda ca soluiile constructive de lipituri sa evite solicitrile

de
-

de forfecare ale acestuia.

periculoasa este in zona aliajului de lipit. Formele uzuale de imbinari

prin lipire se dimensioneaz conform urmtoarelor recomandri:
- - lipire prin suprapuneresupma la traciune (fig. 3=7), In aliajul
de lipit va aprea o tensiune efectiva de forfecare
-

V=
(3.1)

il_<Ta
-

bl

Fig, 3J

56

Fig, 3.8

lipire prin suprapunere a doua evi solicitata la forele axiale

(fig. 3.8)= Materialul de adaos este solicitat la forfecare.
-

%d b

lipire abatere-butuc care transmite un moment de torsiune (fig, 3.9).

Si in acest caz aliajul de lipit este solicitat la forfecare
-

T/=2M <%
Tiab
-

In general, acest calcul este de verificare. In cazul in care inegalitatea (33)

nu este ndeplinita, se recomanda alegerea unui material de adaos cu caracteristici
mecanice superiare.
-

Fig. 3.9

Fig. 3.10

lipire cap ia cap supusa la traciune (fig. 3.10). Acest tip de

asamblare se utilizeaz mai rar si numai atunci cnd nu poate fi utilizat
alt tip de mbinare. In aliajul, de lipit apare o tensiune de
-

57

traciune.
-

0 t = F < G
si
-

(3.4)

- lipire in Tsupusa Ia ncovoiere (fig. 3.11). In zona materialului de

adaos va aprea tensiune de ncovoiere
-...........................<y*

6-FOT

< ci a

Ca si io cazul precedent, calculul servete la verificarea mbinrii.

Daca relaia (3.5) este indeplinita, se alege un material de adaos cu
caracteristici mecanice superioare sau se modifica dimensiunile mbinrii.
-

de adaos si sunt determinate de relaiile:

- ^a

' S[iim

-^a

Hjir,
-

(3.6)

Pg, 3.11

Daca tensiunile limita tsUm si % um sunt tensiunile, de curgere ale aliajului

de lipit, atunci coeficientul de sigurana recomandat este c = 2, iar in cazul
in
-

/" Ci

care tensiunile limita sunt tensiunile de rupere ale materialului de adaos,

o r sau T Ti atunci valoarea coeficientului de sigurana se va lua c = 3.
-

Orice alt tip de mbinare lipita cu o forma complexa (de exemplu lipirea
in trepte, fg. 3.6, / sau lipirea cu eclipse ~~ fig. 3.6, c)poate fi tratata ca o
combinaie de mbinri.
-

realizate prin intermediul unui adeziv plasat intre suprafeele pieselor

asamblate. Lipirea cu adeziv se bazeaz pe adeziunea dintre un lichid si un corp
solid si poate fi explicata prin apariia fenomenului de absorbie, care se
-

constituie adezivul care, in marea majoritate a cazurilor, este de natura

total diferita de cea a materialului pieselor asamblate.
-

In componenta adezivilor intra : materialul de baza, solveni si materiale

de umplutura cu catalizatori. Materialul de baza asigura rezistenta adezivului si
poate fi o rasina tennorigida sau un elastomer. Solvenii micoreaz
vascozitatea adezivului, avnd uri rol determinant in aplicarea lui. Trecerea io
stare solida a adezivului are loc, in general, prin evaporarea solventului
-

ctre adeziv. Totodat ndeprtarea solventului mai are Ioc si prin difuzia
acestuia in materialul de baza. Materialele de umplutura (pulberi minerale,
-

adezivilor, conferindu-le acestora nsuiri specifice destinaiei.

Materialele de umplutura pot fi active sau reactive, dup cum interactioneaza
sau nu cu componentele adezivilor. Catalizatorii au rolul de accelerare a
procentului de solidificare a adezivului
-

Adezivul in stare lichida umecteaza suprafeele pieselor ce urmeaz a fi

mbinate, stabillndu-se un contact intre zonele de frontiera comuna. La.
suprafaa corpurilor solide exista un corp de forte care intra in aciune cu. cel al
mediilor gazoase, lichide sau solide^ cu care acesta se afla in contact. Acest
proces poate fi nsoit si de chemisorbtie, care consta in legaturi ale atomilor de
suprafaa dintr-o legtura chimica a moleculelor.
-

59

In cazul adezivilor sintetici, poriuni ale lanurilor de polimeri sunt

legate de suprafaa corpului solid, restul intrnd in zona de adeziv, care
devine astfel capabila sa transmit solicitri exterioare prin legaturi de
valena dintre molecule.
-

In timpul realizrii mbinrii, adezivul umple golurile celor doua

suprafee ce urmeaz sa fie lipite, le acoper uniform, tinznd sa indeparteze
impuritile. Se creeaz astfel un contact continuu intre doua suprafee solide
si adezive,
-

O imbinare prin. eceiere este formata din (fig. 3.12):

- piesele I si 5 care urmeaz sa fie mbinate si care detrmiia materialul de
baza (suportul);
- pelicula de adeziv 3;
- zonele de contact intre materialul de baza si adeziv 2 si 4.
-

Adeziunea dintre adeziv si suprafaa pieselor se datoreaz forelor de

starea suprafeei piesei.

Fig. 3.12

Pentru a exista un contact intim intre adeziv si suprafaa piesei este

necesar
-

deziderat este ndeplinit atunci cnd adezivul este un lichid care uda

adezivului este definita cu ajutorai unghiului de contact a (fig. 3.13)

intre planul tangent la suprafaa picturii adezivului si planul tangent la.
suprafaa solicitrii intr-un punct limita lichid-lichid.
-

care acioneaz sarcina exterioara, fapt ce conduce la creterea efectului

de desprindere. Tensiunile interne provocate de variaiile dimensionale ale
suportului sunt direct proporionale cu grosimea filmului si cu cat mai mare
este cantitatea, de adeziv, cu cat cantitatea bule de aer si impuriti este mai
-

rezultatelor experimentale recomandate pentru determinarea grosimii

optime de adeziv. Dar, indiferent de natura adezivilor si materialul pieselor
asamblate, majoritatea autorilor considera ca o grosime de 0,02 ... 0S5 mm
-

proprietilor fizico-mecanice o data cu creterea acesteia. Pe de alta

parte, funcionale terminale care intra in contact cu suprafaa suportului.

00C conduce Ia scderea rezistentei majoritii adezivilor
termoreactivi (la.
-

iar funcionarea timp ndelungat la temperatura ridicata conduce a

mbtrnirea adezivului
-

determina mrirea suprafeelor de contact dintre adeziv si suport,

conducnd prin aceasta la creterea rezistentei mbinrii.
-

rezistentei mbinrilor cu adezivi. O stabilitate ridicata fata de agenii

mediului nconjurtor o au adezivii pe baza de fenoicauciuc ? a cror rezistenta
scade dup zece ani de exploatare cu numai 10 - 15%= Adezivii
-

solvenilor organici, pe cnd adezivii termoplastici sunt instabili fata de

Utilizarea pe scara cat mai mare a imbinarilor cu adezivi s-a impus

datorita avantajelor pe care acestea le prezint comparativ cu alte mbinri
nedemontabile si anume: rezistenta si rigiditate superioare; distribuia
-

aproape uniforma a tensiunilor in

masa adezivului; lipsa tensiunilor
remanente; se pot efectua la temperatura
mediului ambiant sau temperaturi relativ
sczute (< 200C), materialele de baza
fiind afectate termic intr-o msura foarte
mica; se pot mbina materiale diverse;
nu sunt necesare
-

etansietatea; pot fi asamblate piese subiri; in general: sunt izolatoare

termice si electrice; sunt neutre din punct de vedere magnetic; sunt rezistente la
coroziune; sunt estetice; pentru realizare sunt necesare instalaii ieftine si
muncitori cu calificare sczuta,,
-

Dintre dezavantajele imbinarilor cu. adezivi mentionam:temperatura de

utilizare este dependenta de natura adezivului si limitata, (in. general,

au fost obinui adezivi speciali din materiale anorganice care extind

limitele temperaturii de regim Ia 250 .. 450C); rezistenta mecanica a adezivului
este dependenta GS teniperui3 imp reiaxiv mare pentru realizarea imoinarn;
pentru adezivii care realizeaz mbinarea h cald sunt necesare dispozitive
speciale de fixare si surse de cldura care diminueaz productivitatea si mresc
costul; calitatea mbinrii depinde de respectarea tehnologiei prescrise de
productorul adezivului; controlul calitii mbinrii este dificil; sunt necesare
masuri speciale de protecie a muncii, inrucat majoritatea adezivilor sunt
inflamabili sau toxici; diminuarea rezistentei mecanice a
-

imbinarilor filetate; la asamblarea tablelor subiri in construcia de

autovehicule; in construcii aerospatiale si navale; in construcia de material
rulant; la realizarea izoiatiilor termice, acustice sau electrice; la realizarea
materialelor sportive si a instrumentelor muzicale; in inrustri .maselor
-

nclmintei; la asamblarea conductelor si captusirea rezervoarelor

pentru diverse materiale total dife^^ intre ele cu coeficieni de dilatare diferii
sau

dup natura adezivului:

-

'.

organici - naturali (de proveniena animala sau vegetala)si

sintetici
anorganici;
dup consistenta adezivului:

- lichizi;
- pasta;
dup mecanismul de ntrire :
- prin rcire;
- prin ndeprtarea dizolvantului;

j Cei mai rspndii, adezivi se intaresc prin pierderea dizolvantului La acetia

- faza de ntrire se confunda cu timpul de evaporare a dizolvantului. Adezivii

metacrilici), poliaditle (rasini epoxidice) sau policondensare (rasini fenol

- formaldehidice).
-

Pentru alegerea corecta a unui adeziv destinat unei anumite asambari este
-

tjroprietatile fizico- mecanice si mecanice ale materialelor de baza;

condiiile de mediu si limitele temperaturii de funcionare;
! - mrimea si forma suprafeelor imbinate, estetica, locul de mbinare

- caJcuieJe

oe rezistenta, proprietarii materialelor si comportarea lor in

suprafeele poroase dect la suprafeele lucioase, netede si

adezivul sa fie aplicat in direcia solicitrii maxime si sa acopere

cat mai bine suprafaa de contact;
- pentru, evitarea efectului de cojire generat de aciunea excentrica
a.
sarcinii intre grosimea i a elementelor asamblate si lungimea de
suprapunere ls se recomanda:
- / s< 12,5 t- pentru solicitrile statice; /
s = 25 t- pentru solicitrile variabile.
-

64

Rezistenta Ia forfecare
a adezivului se stabilete
experimental
pentru
fiecare
adeziv
este
precizata de productorul
adezivului.
Pentru
asamblarea pieslor din
materiale
sunt
recomandate urmtoarele
tensiuni admisibile : x a =
9 MPa - pentru asamblri
solicitate static; x a = 6
MPa pentra asamblri
solicitate
-

Pentru realizarea unei imbinari adezive de calitate este necesara

curirea
-

impiedica existenta unui loc intim intre adeziv si suport.

Pregtirea
-

metode chimice (atacul cu reactivi organici si anorganici)si fizice

(expunerea in cmp electrostatic sau radiaii cu ultraviolete).
-

La noi in tara? fabricarea urmtorilor adezivi este reglementata prin

standarda:ciei de oase; clei de piele (STAS 89-86); rasini
-

nclmintei (STAS 3726-76 ; STAS 9351-87); adezivi pentra

industria
-

66

S se proiecteze procesul teiiiiologic de prelucrere mecanic a

reperului arbore, numrul pieselor din lot fiind de 100 bucL
-

Etapele proiectrii:

Stabilirea semifabricatului
1. Alegerea materialului si a semifabricatului
2. Stabilirea traseului tehnologic
-

4. Calculul regimurilor de achiere

5. Normarea tehnic
6. Calculu i analiza economic

67

Conform desenului de execuie materialul din care este executat piesa

este OLC 45 STAS 880~805 cu urmtoarele caracteristici:

Compoziie chimic:

M
Calit
Compoziia chimic
arca
atea
- C
- Mn
- S
otelului
_
OLC
0S42... 0,50...
- max.
- s
- 0,020..
45
.0,50
.0,80
- X
- max.
- NS
- 0,020..

arca
oelului

P
m

ax.
0,040
m
ax.
0,035

Caracteristici mecanice:
Mtament
termic

Tra

eniul

nsiune

LC 45

Dom L
imita
de
d
dime e curgere
Rp0,2
mm "
< 36
5
00

>16
<40

>40
<100

30

70

istena

rupere

Rez mgirea
la
rupere
Rm N/
%
700,
-

.. 850

4 ..00

650.

3 ..750

630.

68

G
Alu tuirea la
rupere
la
Z
A5 %
m
in. H
3
03
3
16
3
- f
4
17
4
4
4

E
n
e
r
g
i
a3
3
3
3
,
3
3

- Alegerea semifabricatului se face avndu-se n vedere urmtoarele:

materialul piesei
forma i dimensiunile piesei
numrul pieselor din lot.

Semifabricatele pot fi: laminate, forjate liber, forjate n marti,

sinterizate, sudate etc.
-

Piesa din em este executat din OL 45, deci pot adopta semifabricat
laminat sau forjat.
-

Forma i dimensiunile semifabricatului trebuie s fie ct mai aproape de

forma i dimensiunile piesie finite. Piesa din tem are form de arbore i deci
adopt semifabricat laminat, forjat liber sau matri.
-

Numrul de piese din lot fiind mic adopt semifabricat laminat seciune
rotund STAS 333.
-

69

Stabilirea traseului tehnologie

Se stabilete ordinea de executare a operaiilor i a fazelor n cadrul operaiilor

Den
umi
rea
ope
raiei,
faze
I 3
i
-

Nr
.
op.
sau
-

Sc

hia
operaiei

M
.
U
.

.
Z
3
,

Debitare

1.1.
-

De
bit
at
din
bar

de
oe
la
mi
nat
eu
D75
m
m
i
L=
33
2
m
m

Pnz de
ferstru
tip II,
- 300x1.2
F
5x25x25
A
STAS
3
1066-86
0
- Mecanis
m cu
0
- prisme
autocentrante
-

i
-

2.1.

2.2.

Strunjire
frontal 1

P
r

ins n
univers

al,
cen
trat
,
stru
njit
-

front
al de
degr
oare
supra
faa

unji
t
fro
ntal
de
fini
sare

^-

"~m

S
N
3
2
0

dia
met
ru
de

?5ffliii

Str

Cuit
frontal
16x16
STAS
358-67
Rp3
Burghi
u de
- centrai
re
STAS
111482 Rp5
- Univer
sal cu
strnge
re
simuia
na
STAS
1655/2-

- 70
-

.2.
-

supraf 2
Exec
gaur
de centrare
STAS 136182 TIP A
- pe
supra
faa
-- Despr
piesa.

Str
3uryire
frontal 2
3
- Prins
- unive
rsal,
- centra
t,
- strunj
it
- - Sj4
fronta
sCU
D=75
mm.3Strunj
ire
fronta

- -.............................................
-

r~i-

M
-

Cuit
frontal 16x6
-

N320
-

STAS 35867 Rp3

|
- Burghiu
de
- centruire
STAS
- Universal
-

re

finisa

Exec
utat gaur de
centrare
STAS 136182 TIP A pe
suprafaa S34.
Despr
ins piesa.
-

71

strngere
simultan
STAS
655/2-87
-

- !>
- 11
-

TL c^

M R Ifl

^ ^ ^t f^

a. *

f*^H

>

'Eh

"t"1'"

--

- --

---

p(

/)

-- -

4:

rd

- - - -

"

_J

Q
-

- - 0 1
- -

'T3 4*

O &0

"

bf> :=

/i 'a,

K
d

^--l

00
T5

- 5oE
-

^ ^ fi <*> -"

r~ r", VD

VH ';

T3

i3

CI

1
3

--

-4
-

r
-

tn

CU
i~

"ch
'li

<D

::J

:
("3 >.T]

j_3
j-H

? ff

- - -

- -

- -

-- --

- -

- -

pj

~<r

E>

--"
-

xecu

D
--

--

- -

pa ?

i,
-

CJ
tl
t-;i
sni
w

V
i

C
e
m
e
n
t
a
r
e

Ui

,2. i
Rectifi
cat
supraf
aa
-

icat
supr
aiata
Si!

io
titi
m

Adaosurile de prelucrare i dimensiunile intermediare se determin

succesiv n ordine invers executrii operaiilor (fazelor) pentru fiecare
suprai.
-

^Acmjn z(RZp~r Sp) + ly pp 2dc [mmj

2AC min - adaosul de prelucrare minim, considerat pe o parte (pe

raz sau pe o singur fa plan);

precedent; Sp
- adncimea stratului superficial defect
(ecruisat), format la faza
pr e c edenta ; pp
- abaterile spaiale ae suprafeei de
prelucrat rmase dup.
efectuarea fazei precedente; Xc
- eroarea de
aezare la faza. de prelucrare considerata.
-

Pp

Pctt

^L\clc

Ac- curbura specific n pm/mm;

]c distana de la seciunea de prelucrat pn la captul cel mai
apropiat sau pn la locul fixrii n universal, n mm ;

?A

= 2A l-T

72

2AC nom - adaosul de prelucrare nominal, pe o parte la faza

considerat ;
Tp - tolerana la faza de prelucrat precedent.
-

3.1.1. Strunjire de finisare (operaia precedent strunjire de degroare)

Die tabeu! 1.1., pag. 31 rezult relaia de caicul a adaosului de

prelucrare pentru strunjirea suprafeelor cilindrice exterioare cu prinderea
semifabricatului ntre vrfuri:
-

2Acmin= 2(RzP + Sp + pp) um

Din tabelul 2.4., pag. 56 Strunjire de degroare:

-

Rzp = 50 [im
-Clasa

de precizie STAS 7 Sp

= 50 uni
Conform indicaiilor de la pagina 14 abaterea spaial dup diferitele
prelucrri se determin cu relaia :
pp = Kpsf
K - coeficient de micorare a abaterilor ;
psf- abaterea spaial a senii fabricatului
brut Dup strunjirea de degroare K = 0,06. Din tabelul
1.3. pag. 33 - poziia 9 avem.:
-

9sr=iPc +Peerar.

pc - curbarea; pcentr_ - eroarea de

centrare. Conform tabelului 1.4. pag. 35, Ac~ 0,1
(im/mm
-

Conform tabelului 1.4. pag. 35s Ac= 04 um/mm

-

73

lc = 22,75 mm

pc = 2 - 0,1 um/mm 22,75 mm

pc = 4,55 um
pcentr= 0,25 mm din tabelul 1.3. pag. 34 poziia 10.
psf =250 um

pp = 0,06 250 15 um

2Acmill=2(50 + 50 +15) -230 um Din tabelul 1.17 pag. 48

obinem relaia de calcul a adaosului nominal:

-

-^^-c nora

*-r%*c mm l * p

Valoarea lui Tp se obine din tabelul 4.18 pag. 90.

2Acom = 230 + 400 - 630 fim
2Acnom 0,7 mm
Conform ISO 2768
dmEiX = 68,5 mm
di max = dmax + 2AC nom= 68,5 + 0,7= 69,2 mm
-

"1 max *~ 0!7)Z 11111

4 nom - 69,20 mm
di mi)= dj mm - Tp = 69,2 - 0,4 = 68,8 mm Deci strunjirea de
degroare a suprafeei S12 se va executa ia & 69,2 _o.4
-

3.1.2. Strunjire de degroare (operaia precedent laminarea)

Din tabelul 1.1. pag. 31 se alege relaia de calcul a adaosului de

prelucrare pentru strunjirea suprafeelor cilindrice exterioare cu prinderea
semifabricatului ntre vrfuri:
2Acmin= 2(Rzp + Sp + pp) um
Din tabelul 2 4 nas 56
Rzp= 150 {jm
Sp = 250 um
PP " Psf calculat anterior la 3.1.1.
pSf - 250 um
2Acmin= 2(150 +250 + 250) - 1300 fim Adaosul de prelucrare
nominal se calculeaz cu relaiile de la pagina 49 :
-

^r\c nom ~" -*-"-c mie ' "M

Ai - abaterea inferioar a semifabricatului brut (tabelul 2.1., pag. 54)

2AC510n - 1300 + 1100 - 2400 um

74

Diametral semifabricatului brut se determin cu relaiile de la pag. 49

nora semif. ~"~ C*i nom ' ^"e nom

Dnom semif. = 69,2 + 2,4 = 71,6 rnm Din tabelul 2.1.

pag. 54 se adopt valoarea imediat superioar;
-

+0,8

DSf=<& 75_n mm
Se recalculeaz adaosul pentm strunjirea de degroare :
-

^"c nom

*-^sf *-*-! nom

2Acnom = 75 ~ 69,2 = 5,8 mm

-

2Acnom=5,8mm

3.2.1. Recific^e_(operaia precedent strunjirea de finisarea)

Din tabelul 1.1., pag. 31 rezult relaia de calcul a adaosului de prelucrare

pentru strunjirea suprafeelor cilindrice exterioare cu prinderea semifabricatului
ntre vrfuri:
2Acmin=2(Rzp + pp)|im Din tabelul
2.4., pag. 56 Strunjire de finisare:
Rzp ~ 25 fini
Clasa de precizie STAS 6... 5
-

Conform indicaiilor de la pagina 14 abaterea spaial dup diferitele

prelucrri se determin cu relaia :
Pp= Pctt~ 2 Ac!c Conform tabelului 1.4. pag, 35^ Ac=
0,4 jxm/nun; lc= 10,5mm
pp-2*0,4 nm/mm -10,5 = 8,4 um
-

2Acmill" 2 (25+8,4) = 66,80 fim Din tabelul 1.17 pag. 48

obinem relaia de calcul a adaosului nominal:
-

^"c nom ~~~ ^-"c min ' * p

Valoarea lui Tp se obine din tabelul 4.18 pag. 90.

2ACiiom = 66,80 + 100 = 166,80 uin dj max = draax +
2Acnom= 40.018 + 0,2 - 40,218mra

75

di m8X = 40,218
mm d i nom ~ 40,20
mm
di milr di nom - Tp= 40,30 - 0,1 =40,40mm Deci strunjirea de
finisare a suprafeei Sf2 se va executa la O 40,20 0J mm.
-

3.2.2. Strunjirea de finisare(operaia precedent strunjirea de degroare)

Din tabelul 1.1., pag. 31 rezult relaia de calcul a adaosului de

prelucrare pentru strunjirea suprafeelor cilindrice exterioare cu prinderea
semifabricatului ntre vrfuri:
2Acmill= 2(Rzp + Sp + pp) pm Din
tabelul 2.4., pag. 56 Strunjire de degroare:
R.zp= 50 um
Clasa de precizie STAS 7
Sp = 50 um Conform indicaiilor de la pagina 14 abaterea
spaial dup diferitele prelucrri se determin cu relaia :
-

Fp ^ Psf

Dup strunjirea de degroare K = 0,06,

Din tabelul 1.3. pag. 33 - poziia 9 avem :

Psf *~ V Pc "*" Pcentr.

pc = 2 Ac-lc
Conform tabelului 1.4. pag. 35, Ac= 0,12
um/mm lc = 10,5 mm
-

pc 2 - 0,12um/mm 10,5 mm

Pcentr" 0.25 mm din tabelul 1.3. pag. 34 poziia

10. pSf =250 um
pp - 0,06 -250 = 15 um
2Acmj11;=2(50 + 50 +15) =230 pm
Din tabelul 1.17 pag* 48 obinem relaia de caleu a
adaosului
-

1A

9 A

4- T

"Valoarea lui Tp se obine din tabelul 4.18 pag. 90=

2Acnoffl - 230 + 340 - 570 um

76

2AC nom 0,6 mm

d2max = diMX + 2Acnom= 40,218 + 0,6 --= 40,818 mm
d2max = 40,80 mm
d2nom * 40,80 mm

"2 min = 2 nom - Tp = 40,8 0,34

Deci strunjirea de degroare a suprafeei SB se va executa ia # 40,8 0,34.

3.2.3.Stmnjirea de degroare( operaia precedent laminarea)

Se determin prin diferen:

2AC nom = Dsf - d2 nom = '75 - 40,8 = 34,2 mm

^^c nom

,?*f,Z- IU

3.3.1. Stmnjirea.de_fniare(operaia precedent strunjirea de degroare)

Din tabelul 1.1., pag. 31 rezult relaia de caicul a adaosului de prelucrare

pentru strunjirea suprafeelor cilindrice exterioare cu prinderea semifabricatului
ntre vrfuri:
-

ZJ\C mjn - J*{i\.Zp ' o p t pp j ||.Ffl

Din tabelul 2.4., pag. 56 Strunjire de degroare:

Clasa de precizie STAS 7

Sp = 50 fim Conform indicaiilor de la pagina 14 abaterea spaial
dup diferitele prelucrri se determin cu relaia :
pp = K'pgf Dup strunjirea de
degroare K 0,06. Din tabelul 1.3. pag. 33
- poziia 9 avem :
-

Psf^iPc +

Pcentr. Pc ~ -> ^c^c

Conform tabelului 1.4. pag. 35, Ac- 0,12

um/mm lc - 5,5 mm
-

77

pc = 2- 0J2fi.ni/mm 5,5 mm

pc 1,32 um
Pcentr= 0,25 mm din tabelul 1.3. pag. 34
poziia 10. psf =250 iim
pp = 0,06 -250 = 15 fim
2Acmin=2(50 + 50 +15) -230 um
-

2
ADin tabelul 1.17 pag 48 obinem relaia de calcul a
adaosului nominal: - ?A - + T
Valoarea lui TP se obine din tabelul 4,! 8 pag, 90.
2Acnom = 230 + 340 - 570 um
2Acnom 0,6 mm
Conform ISO 2768
dmax = 35.5mm
d2max = ^imax + 2Acnom= 35.5 + 0,6 = 361 mm
d2max = 36.1 mm
d2oom=36. mm
&2 min ~ ^2 n0m " Tp
=36.1 - 034 ^2 min """33. /0 IliB.
Deci strunjirea de degroare a suprafeei S3 se va executa la # 36.1
034.
-

3.3.2.Strunjirea de degroare(operaia precedent laminarea)

Se determin prin diferen:

2Acn0m=DSf- d2nom - 75-36.1 = 38,90 mm

-............................ !.........""
! ^Acnom JO,JU mm

"

3.4.1. Rectificare_(operaia precedent finisarea)

Din tabelul 1.1., pag. 31 rezult relaia de calcul a adaosului de

prelucrare pentru strunjirea suprafeelor cilindrice exterioare cu
prinderea semifabricatului ntre vrfuri: 2Ac min - 2(.Rzp + pp) um Din
tabelul 2.4., pag 56 Strarijire de finisare:
-

RZp 25 UII

- Clasa

de precizie STAS 6. ,,5

Sp = 25 fim Conform indicaiilor de la pagina 14 abaterea
spaial dup diferitele prelucrri se determin cu relaia :
PP Pcit= 2 Ac*lc Conform tabelului 1.4. pag. 35,
Ac= 0,4 pm/mm; ic^ 104.5mm
2Acmill= 2 (25+83.6) = 217.2 uni Din tabelul 1.17 pag. 48
obinem relaia de calcul a adaosului nominal:
-

Valoarea Iui Tp se obine din tabelul 4.18 pag.

90, 2Acnom -217.2 + 100 = 217.2 \an 2ACDOm *
0,2 mm
di max = dmax + 2Acnom^ 40.018 + 0.2 = 40.218 mm
dimax 40.218 mm
-

dl.
U

~, 40 ^tiitn

I nom w "TW.^iiJiii

dimin = dinon] - Tp- 40.2 -0,1 =40.10 mm Deci strunjirea de

finisare a suprafeei S5 se va executa la <& 40,20 _o>
-

3.4.2. Strunjirea de fnisare(operaia precedent strunjirea de degroare)

Din tabeiul l.L, pag. 31 rezult relaia de calcul a adaosului de prelucrare

pentru strunjirea suprafeelor cilindrice exterioare cu prinderea semifabricatului
ntre vrfuri:
2Acmin = 2(Rzp + Sp + pp) [im Din
tabelul 2.4., pag. 56 Strunjire de degroare:
Rzp~ 50 [ini
Clasa de precizie STAS 7
-

Conform indicaiilor de la pagina 14 abaterea spaial dup diferitele

prelucrri se determin cu relaia : pp = K-pSf
-

Dup strunjirea de degroare K = 0,06,

Din tabelul 1.3. pag. 33 - poziia 9 avem : Fi
~z
psf= \\pc +Pcentr_
-

pc = 2 Ac-lc
-

Conform tabelului 1.4. pag. 35, Ac= 0S12

fim/mm lc = 104.5 mm

pe= 2 - 0,12um/mm - 104.5mm

^ =25.08 \im
pcentr 0,25 mm din tabelul 1.3. pag. 34 poziia 10. pSf =250 |i.m pp
= 0,06-250 = 15 im 2Acmin=2(50 + 50 +15) -230 pm Din tabelul 1.17 pag.
48 obinem relaia de calcul a adaosului nominal:
-

9A
= 9 A - 4- T
^-"x nom
*r^c mm' -1 p

Valoarea lui Tp se obine din tabelul 4.18 pag.

90. 2Acnom = 230 + 340 = 570 um 2Acno01
0,6 mm
d2max = dimax + 2Acnom= 40.218 + 0,6 = 40.818
mm d2nrax = 40.81 mm d2nom= 40.80 mm
d2mi =d2-Tp =40.90-0,34
^2 min =40.56

Deci stmnjirea de degroare a suprafeei S5 se va executa la <D 40.80

034
-

3.4.3.Strunjirea de degroare(operaia precedent laminarea)

Se determin prin diferen:

2Acnom= Dsf - d2nom = 75 - 40.80 = 34.20 mm

2Acnom =34,20 mm

3.5.1. Rectificare/operaia precedent strunjirea de finisarea)

Din tabelul 1.1., pag, 31 rezult relaia de calcul a adaosului de prelucrare

pentru strunjirea suprafeelor cilindrice exterioare cu prinderea
semifabricatului ntre vrfuri: 2Acmjn=2(R2p + pp)Mm
-

80

Din tabelul 2.4., pag. 56 Strunjire de finisare:

- Clasa

de precizie STAS 6.. .5

Conform indicaiilor de la pagina 14 abaterea spaial dup diferitele

prelucrri se determin ce relaia :
Pp~ Pctt~ 2 ACIC Conform tabelului 1 .4. pag, 35,
Ac^ 035 um/mm; lc=87 mm
pp= 2-0.35 |ira/mm -87 mm 60.90 fini
2Acrain = 2 (25+60.90) =171.80 xm Din tabelul 1.17 pag. 48
obinem relaia de calcul a adaosului nominal:
-

?A
^r*-c nom

?A -+T
^jr~^c mm i JL p

Valoarea lui Tp se obine din tabelul 4.18 pag. 90.

2Acnoffl = 171.80 + 120 = 291.80 um
2Acnorn 093mm
di max - dmax + 2Acnom= 55.03 + 0.3 = 55.33mm
dimax ~ 55.33 mm
dlnom= 55.30 mm
dimin~dinom - Tp^ 5530-0,12 =55.18 mm Deci strunjirea de
finisare a suprafeei Sg se va executa la $ 55.30 _o(1.
-

3.5.2. Strunjirea de finisare(operaia precedent strunjirea de

degroare)
-

Din tabeiu! 1.1., pag. 31 rezult relaia de calcul a adaosului de

prelucrare pentru strunjirea suprafeelor cilindrice exterioare cu prinderea
semifabricatului ntre vrfuri:
-

^-"cmin"~~ ^i-K-zp * Op ^~ ppj |XB1

Din tabelul 2.4., pag. 56 Strunjire de degroare:

R,p^50 fim
Clasa de precizie STAS 7
Sp 50 um Conform indicaiilor de la pagina 14 abaterea
spaial dup diferitele prelucrri se determin cu relaia :
PP = K'pSf Dup strunjirea de degroare
K = 0,06, Din tabelul 1.3. pag. 33 - poziia 9
avem : ! 2 2

psf= 4PC pcenir,

pc = 2 Ac-lc
-

Conform tabelului 1.4. pag. 359 Ac= 0.1

urn/mm lc = 87 mmpc = 2 0.1 fim/mm 87

mm
-

Z^17.40 [im

Pcentr~ 052S mm din tabelul 1.3. pag. 34 poziia 10.

psf -250 um
pp = 0,06 -250= 15 uni

Din tabeiu! 1.17 pag. 48 obinem relaia de calcul a adaosului

2
A

nominal:

- nom

Ari

ciii]ii ' * p

Valoarea lui Tp se obine din tabelul 4.18 pag. 90

2Acnom - 230 + 400 - 630 pm

d2m&x = dlraax + 2Acnom= 5532 + 0.6 = 55.92mm

d2max = 55,92 mm
d2nom~ 55,90 mm.
-

dlmin dnom " Tp=55,90 0-4 55s50

Deci stmnjirea de degroare a suprafeei Sg se va executa la <f> 55,90

0,34.
3.5.3.Struniirea de degroare(operaia precedent laminarea)

Se determin prin diferen: 2Acnom==:Dsfd2nom =75-55,90= 19,10 mm

-

2Acnom=:19,10 mm

3.6.1 .Stnmjirea de degroare(operaia precedent laminarea)

2AC nom - DSf - d.2 nom = 75 - 62 = 13 mm

2Acnom^13 mm.
-

3.7.1. Strtmjire frontal de finisare (operaia precedent strunjirea de

o e gr o are j
-

Din tabelul 1.1. pag. 31 rezult relaia de calcul a adaosului de preiucrare

minim pentru strunjirea suprafeelor frontale prelucrate
succesiv:
A

= f?

4-C 4 - A -iv

v - eroare de
verificare Din tabelul 2.7. pag. 58
Rzp = 50 uni
Sp 50 urn Conform, indicaiilor de la pagina 59 . Abaterea
spaial la prelucrarea suprafeelor frontale - neperpendicularitatea suprafeei
fa de axa piesei are valori neglijabile dup stmiijire frontal de degroare a
pieselor de tip arbore.
-

Conform indicaiilor de ia pagina 46 eroarea de verificare Sv = 0,1 mm.

Relaia de calcul a adaosului nominal

este: A
A .+T
-

c nora

c mm '

Voloarea lui Tp se obine din tabelul 2.8. pag, 59,

Acnom - 200 + 600- 800 uni Dimensiunile intermediare se
calculeaz cu relaiile din tabelul 1.17. pag.48.
-

*-' i max -LjmEix "" -"-c nom

Conform STAS 2300, Lmax= 327,6

mm.; Li niax 327,6 + 0,8 = 328,4
mm
-

*-Ji min ~ -'1 nom" * p ~~ 3ZO,T- ~~ U,0 ~~ 3Z /,olini

Dec strunjirea de degroare a suprafeei S] 4 se va executa la cota L] =

3284.o,6mm-

37B2-0 Strunure frontala de desroare ^o'neratia precedent debitarea^

Din tabelul LL pag. 31 rezult relaia de calcul a adaosului de prelucrare

minim pentru strunjirea suprafeelor frontale prelucrate succesiv:
Ac min = K-zp + Op + pp + Z.v
Din tabelul 2.6. pag* 58
-

83

Rzp + Sp = 0,3 mm
pp= 0,010 D - 0,01 15 - 0,75 mm
Ev = 0,1 mm.
Acmin = 0,3 + 0,75 + 0,1 = 1,15 mm

=A

4- AY9

jn&

c mm ' f*i/ -"'

-^c nom

Aj - abaterea inferioara a semifabricatului rezultat la debitare, tabelul

2.6.
pag. 58.
JL,

2 oiax

cnom

Jl iJ

-"^ 1 max '

U UJ

'

rt

I,OU UIMI

c noni

L2max^ 328,4+ 1,80 = 330,2 mm

L2 mon= 330,2 mm Deci strunjirea de finisare pentru suprafaa
Si, se va executa la cota L2 = 330,2 mm.
-

3.8.1.ntruct condiiile sunt aceleai adopt aceleai adaosuri cala

suprafaa
-

Sj4

r&

*-J3 max -*-J2 mon * -^-c nom

cnooirmis

o-wj ^,n

^3max 330,2+ 0,8 =

331 mm L3nom=331 mm
L3 min = L3 oom - Tp = 331 - 0,6 = 330,4mm Deci strunjirea de
degroare a suprafeei Si se va face la L 3= 33h0.6mrrL
-

3.8.2.Intruct condiiile sunt aceleai adopt aceleai adaosuri cala

suprafaa
-

Ac nom deg. = 1.80 I1B1

T
=T
4- A
^4 max -^3 mon ' -^cnom

L4m8X~331 + 1,8 = 332,8 mm.

t-^4 nom- -^3Z,o

Adopt lungimea de debitare a semifabricatului Lf = 333i^l,3 mm.

Recalculez adaosul pentru strunjirea de degroare a suprafeei
Si : Ac nom = Lsf - L3 mon = 333-331=2 rom Acnom=2mm

84

Etapele care trebuie parcurse n calculu unui regim de achiere sunt:

1. Principalele caracteristici ale mainii unelte;

2. Alegerea sculei;
- 3 Determinarea adncimii de achiere t
= 2AC nom/2 [mm] 4. Alegerea avansului
Se adopt din tabele i din gama de avans a mainii unelte i se
verific:

3.33 -h-b

h
s^ yj[ [mm/roti

h x b reprezint seciunea cuitului;

- h/b raportul dintre nlimea cuitului i distana cu care iese n afar
cuitul;
- C4, n i, xi, yi5coeficieni care obine din tabele;
- HB duritatea materialului.
-

Sa < Sc

sa avansul adoptat
sc avansul calculat
-

5. Calculu vitezei de achiere

Se calculeaz cu relaia:

85

vD =

-................................T

ki k2 k3 k^ k5 k6 k7 k8 k9 [m/min]

-t -s

- -

V200J

in - exponentul durabilitii

CVJ xv>Yv n - coeficieni ce

depind de caracteristicile materialului

scuiei
T - durabilitatea scuiei.
1 urai a se caiCUieaza cu raiatia:

1000-v .
n = _ [rot/miBj
- n -d
Recalculez viteza cu relaia:
- 7t d Bn _

. _

. = ^_^L [tn/nunj

V[

d diametrul, piesei;

na - turaia adoptat din. gama de turaii a mainii unelte.

achietoare;

7. Calculul puterii

Se calculeaz cu relaia:
F-v
Nn - -**- [kw]
6120
Verificarea puterii se face cu relaia:
Nn < Nm 77
Nm - puterea motorului electric
77 - randamentul mainii unelte (0,8.. ,059).

Debitat din bar de oel laminat cu D = 75 mm i L - 333 mm 4.1.1.

Alegerea, mainii, unelte i prezentarea caracterijciloracegeia

86

Debitarea se execut pe ferstru alternativ FA 300.

Caracteristici dimensionale:
diametrul maxim al materialului de prelucrat # 300 mm;
cursa ramei 200 mm.
Caracteristici funcionale:
numrul trepte de viteze 3;
numrul curselor duble pe minut 63/80/100;
avans de tiare - coninu;
- ~ motor electric - putere 1 s5 [kw];
- turaie 1500
[rot/min] Caracteristici de gabarit;
lungime 1576 mm;
limea 611 mm;
nlimea 1080 mm;
greutatea 860 kg.
-

4.1.2. Alegerea sculei achietoare

Prelucrarea se execut cu pnz ferstru tip II STAS 1066/86 cu

urmtoarele caracteristici;
- lungime 600 mm;
- lime 2,5 mm ;
- pasul 4oim;
- greutarea 0,6 kg;
- duritatea dup tratament termic: - partea tietoare 60 - 64 HRC
- - partea netietoare 45 HRC.
-

Stranjit frontal de degroare suprafaa SI, cu diametral de 75mm.

4.2.1. Alegerea mainii unelte si prezentarea caracteristicilor

i uraia axuiii pn ncip&i
-

Nr.de
trepte
18

For

Turaiile rot/min

Ra mula
-

1,26

3 ix2o

34X

31,5
40
50
63
K0
100
125
160
315 400 500 630 800 1000 1200 1600
-

Avansurile mra/rot

-Longitudinal Pas normal

Pas mrit
- 0,03
0,24
0,06 0,12
0,48 0,96
- 0,04
- 0,32
0,08 0,16
0,64
0,05
- 0,40
0,10 0,20
0,80 1,60
0,07
- 0,56
0,14 0,28
1,12 2,24
0,09
0,72
0,18 0,36
1,44
0,11
0,88
0,22 0,44
1,76 3,52

normal
0,01
0,02 0,04
- 0,013
0,027
0,017
0,033 0,067
0,023
0,047 0,093
0,03
0,06 0,12
0,037
0,073 0,147

Transversal Pas
Pas mrit
0,08
0,46
0,32
0,107 0,213
0,427
1,133 0,267
0,533
0,187 0,373
0,747
0,24
0,48
0,96
0,293 0,586
1,17

Caracteristici tehnice

Distana ntre vrfuri, n mm ....................................

-

3
2

nlimea vrfurilor, n mm,.....................................

Diametral maxim, de strunjire, deasupra ghidajelor, n
mm Diametrul maxim de strunjire, deasupra sniei, n mm
Puterea, n kw......................................................
Turaia n rot/min.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4.2.2.Alegerea sculei achietoare i caracteristicile acesteia

Pentru suprafeele frontale prelucrarea se execut cu cuit frontal 16 x 16

STAS 538-67 Rp3, cu urmtoarele caracteristici:
- unghiul a = 10
- unghiul ^ - 4
-

unghiul y = 12"
unghiul Xs = 20

lungimea L- 140
raza Ia vrfr = 0,5
material OL Rp3, STAS 7382-80
h x b ~ 16 x 16

4.23 .Determinarea adncimii de achiere

t = 2 mm
i = 1 trecere

4.2.4. Alegerea avansului i verificarea lui

Avansul se determin din tabele i din gama de turaii a mainii unelte i

apoi se verific.
La strung avansul se adopt din tabelul 6.1. pagina 98 i din. gama de
avans a M.U., aleg s = 0,7 - 1,1 [mm/rot], adopt din gama de avans s a^ 0,96
mm/rot.
- Din tabelul 6.12. pagina 104 obin formula pentru calcului de verificare a
avansului, pentru, cuite cu corp de seciune dreptunghiular i at 20
dN/mm2.
-

333-h-b-- h

[mm/rot]

\C4-t -HB

Din tabel 6.13. pagina 106 avem valorile coeficientului C4 i a

exponenilor n i , x i , yi .

C4 = 3,57; ni - 0575;xs = 1; yi = 0,75;

Pentru raportul h/b, se recomand valori ntre 1.. .0,5

HB - 200
-

3 33-16-16-1
sc - 0.75 j
- 3.57-2 -200
-

0 75

= 3,37 mm/rot

4^^.XM,^yL^ileMmd^^cjiiej^

Din tabel 6.1.5. pag,107avem relaia de calcul pentru vitez:

-

vp
=

y\,

xv

T
-t
-

200

i k2 k3 k4

k5

k6 k7 k8 k9 [m/min]

n tabel 619. pag. 111 avem valoarea exponentului durabilitii 111 -

- Coeficientul i exponenii ce depind de caracteristicile materialului sculei

achietoare se gsesc n tabelul 6.20, pag. 112:
-

f~! ca 0^- n oc. ,, A ce

Din tabelul 6.11 pag. 103 rezult durabilitatea sculei achietoare:

T = 60 min
Coeficienii ki,...,k9 se calculeaz cu relaiile din tabelul 6A6 pag. 108.
Iq - coeficient ce ine seama de influiena seciunii transversale a

U0x30j

- exponent n funcie de materialul de prelucrat cu urmtoarea valoare;

\ - 0508
q - suprafaa seciunii, transversale a. cuitului, n eimz.
-

V20

x0.08

x30; kj=0,93
- k2 - coeficient ce ine seama de influiena unghiului de atac principal %
- '45^
- X
- p exponent n funcie de natura materialului de prelucrat i a
materialului sculei.
-

(ASt6
\JQj

k2 - 0,76
IC3 - coeficient ce ine seama de influiena unghiului de atac secundar
%s
-

\Xsj
-

90

a = O pentru scule din oel rapid

k, =

"

= 0,93

{20J

k4 - coficient ce ine seama de influiena razei de racordare a vrfului

cuitului.
-

k4 =

fr'Y
\LJ

u, - exponent funcie de tipul prelucrrii i de materialul de prelucrat cu

valoarea 0,1 pentru prelucrarea de degroare.
-

k4= -"-
-0,87 V 1 )
- L? = 0,87
- k5 - coeficient ce ine seama de influiena materialului din care este
- confecionat partea achietoare a sculei.
- Din tabel 6.17. pag. 110 rezult k5 - 1
- kg - coeficient ce ine seama de influiena materialului de prelucrat
- Din tabel 6.18. pag, 110 rezult kg = 1
- k7 - coeficient ce ine seama de modul de obinere al semifabricatului
- k.7 = 1
- k8 - coeficient ce ine seama de starea stratului superficial al
- semifabricarului.
- k8= I
- k9 - coeficient ce ine seama de forma suprafeei de degroare.
- k9= 1
- Din tabel 6.25. pag. 114 rezult k = 1,43
-..........60.8
vn = ........-----............-........-. .-- 0 93 0 76 0 93 0 87 1 1 43 = 26 78
60
-2 -036
-l vp = 26,78 [m/miri]
-

4.2.6. Calculul turaiei

Turaia se calculeaz cu realaia:

1000-v,, 1000-26 78
-.......................n= - --...- ~-......- 7t-d 3.14-75

= 113,71

91

n =113,71 [rot/min]

Din gama de turaii a mainii unelte adoptm na = 100

[rot/min] Recalculez viteza cu. formula:
-

-..............n*d-na

3.14-75 400 -- -. r , . ,
=..................... = 23,55 m/minl
1000 1000

vr= ...........
-

vr = 23,55 [m/min]

4.2.7. Calcuiu puterii

Se calculeaz cu relaia:
F -v
r
-.....................Nn - ----[kw]
6120

Fz = C4.f -,? ^i?_e

Valorile coeficientului C4 i a exponenilor nj, xJs yi, se gsesc n

tabelul C4= 3,57; xi = 1; yi ~ 0,75; ni - 0,75

-

Fz = 3,57-2 -0.96

-368 3123 55
=
-..................Nn . .".. .'
- 6120

0.75

0.75

-200 = 368,3 daN

=1,41 [kw]

Nn < Nm 77
1,41 < 2,4

Stmnjire frontal de finisare suprafaa SI.

4.3.1.Alegerea mainii unelte i prezentarea c^a^erisicilor

Alegem acelai strung STM 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul

4.2.1.

92

43.2. Alegerea sculei achietoare

Se adopt acelai cuit ca la punctul

4.2.2. Cuit frontal 16 x 16 STAS 358-67
-

433.Determinarea adncimii de achiere

C ~~ r\c nom

t - 03S mm

43.4. Alegerea avansului i verificarea lui

Din tabel 6.14. pag. 106 i din garna de avans a mainii unelte obinem:

s 0,13 [mm/rot]

4.2.5. Calculul vitezei de achiere

Din tabel 6.15. pag.l07avern relaia de calcul pentru vitez:

-------------C
vp = -^-----------. ki k2 k3 k4 k5 k6 k7 k8 k9 [m/min]
-

- m xv
yv f IID \"
---------------------------T i s
v.200y

In tabel 6.19= pag. 111 avem valoarea exponentului durabilitii m =

0,125.
Coeficientul i exponenii ce depind de caracteristicile materialului
sculei achietoare se gsesc n tabelul 6.20. pag. 112:
Cv = 96.2; xv = 0.25; yv= 033; n ~ 1,75,
Din tabelul 6.11 pag. 103 rezult durabilitatea sculei achietoare:
-

Coeficieni! kh.. .,k$, se calculeaz cu relaiile din tabelul 6.16 pag. 108.

k2= 0,76 k3 =
0,93 k4-0,7S k-s,
-

k6,k7,k85k9 = 1
-

Din tabel 6.25. pag. 114 rezult k = 1,43

93

-...............96 ?
vn = -----...--...-.........--...... O 93 O 76 O 93 O 75 1 1 43 = 85 84
- 60
-0.8 -0.13 -l
-

Vp = 85,84 [m/min]

42.6 Calculul turaiei

Turaia se calculeaz cu realaia:

n-d
n = 400 [rot/min]

314-75

Din gama de turaii a mainii unelte adoptm na = 100 [rot/min]

Recalculez viteza cu formula:
-.............7t-d-na
314-75-400 ., _. r . . ,
vr=.............. =
.............. =23,55 m/min
1000 1.000
Vr^ 23,55 [m/min]
-

Se calculeaz cu relaia:
-........F

Nn= '..........r [kw]

y-,

Valorile coeficientului C4 i a exponenilor ri, xi5 y, se gsesc n

tabelul
-

C4 = 3,57; xi = 1; yi = 0,75; nx = 0,75

-

0.75

0.75

-............................368 31 -23 55
Nn^ .......................=1,41 [kw]
-

Nn < Nm 7]
1,41 < 254

94

Executat gaur de centrare STAS 1361/82 Tip A4 pe suprafaa SI

4 A 1. Alegerea mainii umeite

Alegem aceiai strung SN 320 cu aceleai caracteristici ca Ia piuictu

4.4.2. Alegerea sculei acfaietoare

Gaura de centrare se execut cu burghiu de centruire Tip A4 STAS

1114/2-82 Rp55 cu caracteristicile:
diametral vrfului d - 4 mm;
diametrul burghiului D - 8,5 ;
lungimea burghiului L = 47mm;
lungimea vrfului: max. 4,1; nin 39lmm.
-

t = 2,5 mm

4.4.4. Calculul avansului

Din tabel 7.56. pag. 150 avem: s = 0,02 - 0505 [mm/rot]

Din gama de turaii alegem, s - 0,1 [mm/rot]
-

4.4.5, Calculul vitezei de achiere

Din tabel 7,55. pag. 50 adoptm v = 8 - 15

[m/min] v = 8 fm/min]
-

4A62_Ca!culuJJuraj^
8000
n^ .........--=....-.-. . ^509,5 [rot/min]

-..1000-v

n - 509,5 [rot/min]

Din gama de turaii a mainii unelte adoptm na = 500 [rot/min]

-

Recalculez viteza cu formula:

n-d-n
3.14-5-500 n oc t .
1000
1000
vr = 7,85 [m/min]

Srunjlt frontal de degroare suprafaa SI45 cu diametru! de 75mm.

Adoptm aceiai regim de achiere ca la punctul 4.2.
t - 1,8 mm; s - 0596 fmm/rot]; v 23.55 [m/min]; n = lO0[rot/min].

Strunjit frontal de finisare suprafaa SI4, cu diametrul de 75mm.

Adoptm acelai regim, de achiere ca la punctul 43.
t = 0,8 mm; s = 0,13 [mm/rot]; v = 94.2 [m/min]; n 400[rot/min]n

Executat gaur de centrare STAS 136/82 Tip A4 pe suprafaa S14.

Adoptm acelai regim de achiere ca la punctul 4.4.
t = 295 mm; s - 0,1 [mm/rot]; v = 8 [m/min]; n = 500[rot/min].

Struejit longitudinal de degioare suprafaa SI2, pe lungimea L = 21 mm.

4.8.1. Alegerea mainii unelte si prezentarea caracteristicilor

Alegem acelai strung SN 320 cu aceleai caracteristici ca ia punctul

4.2.1.
Pelucrarea de strunjire longitudinal se execut cu cuit lateral 20 x 12
STAS 539-67 Rp3, cu urmtoarele caracteristici; - forma h x. b = 20 x 12
-

96

unghiul % = 90
unghiul Xs = 10
lungimea L^ 140
raza a vrf r = 0,5
material OL Rp3, STAS 7382-80
bi = 16; li ~ 25; 12 - 35; c = 5
4.8.3.Determinarea adncimii de achiere
?A

i~

cmon

t = 17,lmm
ti = t2 = t3 = t4 = t5 16 = 2,85 mm
i = 6 treceri

4.8-4. Alegerea avansului i verificarea lui

Avansul se determin din tabele i din gama de turaii a mainii unelte i

apoi se verific
La strung avansul se adopt din tabelul 6.1. pagina 98 i din gama de
avans a M.U. pentru # = 75 mm, aleg s = 0 7 -1,1 [mm/rot], adopt din gama de
avans sa= 0596 mm/rot.
Din tabelul 6,12. pagina 104 obin formula pentru calculul de verificare a
avansului, pentru cuite cu corp de seciune dreptunghiular i o> - 20
daN/mre2.
-

s=*

- h 3.33- h-b-
-_-__. [mm/rot]

Din tabel 6.13. pagina 106 avem valorile coeficientului C4 i a

exponenilor
nu xi, yt.
C4 3,57; ni = 0,75;xs = 1; y\ = 0,75;
Pentru raportul h/b, se recomand valori ntre 1.. .0,5. h/b = 1
-

I
n_u

mm/rot

333.20l2T" ,
, +
sc = 0.75
0,96 < 1,67

1 075

4.8.5. Calculul vitezei de achiere

Din tabel 6.15. pag.l07avem relaia de calcul pentru vitez:

-

97

1,67

vp-

c.

k i k2 k3 k4 k5 k6 k7 kg k9 [m/min]

T -t -s

n tabel 6,19. pag, l l avem valoarea exponentului durabilitii m =

200

Coeficientul i exponenii ce depind de caracteristicile materialului

sculei achietoare se gsesc n tabelul 6.20. pag. 112:
-

\-s-y

1/JZJ J ,

Vy

UjOQj

li

i j / J,

Din tabelul 6.11 pag. 103 rezult durabilitatea sculei achietoare:

T = 60 min
Coeficienii kis...,k9, se calculeaz cu. relaiile din tabelul 6.16 pag. 108,
-

OUOj Ay

\ 0'0S

A f\

'

1A

ki =.

.20x30,

ki = 0,92

ky ~

'45^*

90y

k4~-

ks kg K7 kg K9 1

U,o /

0.125
1.75

xO.1

0.25

0.66

vp = 15527 [m/min]

4.8.6. Calculul turaiei

P .._

;r J
3.14-75
n =64,84 [rot/min]

- 64,84

Din gama de turaii a mainii unelte adoptm na = 63 [rot/min]

Recalculez viteza cu formula:
-

-..............TF-d-n
3.14-75-63 . A n~ r , - ,
vr= ...............- =..............-.......- = 14,83 m/mm

1000

1000

Vr 14,83

[ni/miri] 4.8.7.
Calculu puterii
Se calculeaz cu relaia:
F v Nn -
z r
- [kw]
-

Fz = C4-f $ -HB
Valorile coeficientului C4 i a exponenilor ni, x5 yu se gsesc n tabelul
6.13, pag. 106:
-

-....................................... Nn=

0.75

0.75

=1,27 [kwj

Nn < N m n

1,27 < 2S4

Deci faza 4.1. se va executa cu urmtorul regim de achiere:

t = 2,85 mm s
= 0,96 mm/rot v =
14,83 m/rnie n = 63
rot/min
-

Strunjit longitudinal de degroaxe suprafaa Sil, pe lungimea L = 3,5

mm.

99

4.9.1.

Alegerea mainii unelte si prezentarea caracteristicilor

Alegem acelai strung SN 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul

4.2.1.
-

4.9.2.

Alegerea sculei achietoare

Alegem acelai cuit lateral 20 x 12 STAS 359-67 Rp3, ca Ia punctul

4.8.2.
-

4.93.Determinarea adncimii de achiere

-.....2A
58
i ........-.. .- ....... z,yu Mim

t = 2,90 mm
i = 1 trecere
-

4.9.4. Alegerea avansului i verificarea lui

Avansul se determin din tabele i din gama de turaii a mainii unelte i

apoi se verific.
- La strung avansul se adopt din tabelul 6.1. pagina 98 i din gama de
avans a M.U. pentru <D - 75 mm, aleg s = 0,7 - 1 , 1 [mm/rot], adopt din gama
de avans sa= 0596 mm/rot.
- Din tabelul 6.12. pagina 104 obin formula pentru calculul de verificare a
avansului, pentru cuite cu corp de seciune dreptunghiular i c r - 20
daN/rnm .
-

s-#

h 3.33-h'b- ~
-

r.

fi.

[mm/roti

C4-i -HB
Din tabel 6.13. pagina 106 avem valoriie coeficientului C4 i a
exponenilor nbxbyi.
-

Pentru raportul h/b, se recomand valori ntre 1.. .0,5. h/b = 1; HB = 200
- IU" ?0 17 1
sc = 0.751-----:- '" 0 75 = 1,64 mm/rot
0,96 < 1,64

100

4.9.5,

Calculul vitezei de achiere

Din tabel 6.15. pag.!07avem relaia de calcul pentru vitez:

- C
v
vp =
ki k2 k3 Iu k5 k6 k7 k8 k9 [m/min]
-

xv

yv ( ljf>\"

rin
-..................................1 -t S
\200y

In tabel 6.19. pag. 111 avem valoarea exponentului durabilitii ei =

0,125.
Coeficientul i exponenii ce depind de caracteristicile materialului
scule achietoare se gsesc n tabelul 6.20. pag. 112:
- Cv = 60,8; xv = 0,25; yv= 0,66; n = 1,75.
- Din tabelul 6.11 pag. 103 rezult durabilitatea sculei achietoare:
- T = 60 niin
- Coeficienii ki,...,k9, se calculeaz cu relaiile din tabelul 6.16 pag. 108.
- ki 0,92; k2 = 0,65; k4 = 0,87;
- k3 = k5 = k6 = k7 = kg = kg = 1
-

vp

025

066

}?5

v.yi. u.^j i u.o/ i

u,^

vp 15,23 [m/min]
4.9.6,

012s

Calculul turaiei

Turaia se calculeaz cu realaia:

- = 1000-v^^lOOQ.15.23
n-d 3,14-75
- n -64,25 [rot/min]
- Din gama de turaii a mainii unelte adoptm na = 63 [rot/min]
Recalculez viteza cu formula: __ it -d na _ 3.14- 75-63
1000 1000
- vr = 14383 [m/min]

Se caiculeaz cu relaia:
-

10

F -v
-..............Nn =
6120

-r- rkwi

Fz-C4.? .s .HB
Valorile coeficientului C4 i a exponenilor ri]s Xj, yi, se gsesc n tabelul
6,13. pag. 106:
- C4 = 3,57; x.i 1; yi 0575; ni = 0,75
-

Fz = 3,57-2.90 0*96

- ..
534.06-14.83
-.......................Nn= .....;

0.75

-200
t on n

0.75

- 534,06 daN

= 1,29 [kw]

Nn < Nm t]

fi. a*l Jr

__i

i&"f r$'i

Dec faza 4.1. se va executa cu urmtorul regim de achiere:

s = 0,96 mm/rot v
- 14,83 m/min n -- 63
rot/min
-

i = 1 treceri

Strunjire longitudinal de finisare suprafaa SI2=

4.10.1.Alegerea mainii unelte i prezentarea caracteristicilor

Alegem acelai strung SN 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul

4.21.
-

4.10.2. Alegerea sculei achietoare

Se adopt acelai cuit ca ia penetul 4.8.2.

Cuit frontal 20 x 12 STAS 358-67 Rp3
-

4.10.3.Determinarea adncimii de achiere

102

t = 053 mm
i = 1 trecere
-

4.10.4,

Alegerea avansului i verificarea lui

Din tabel 6.14. pag. 106 i din gama de avans a mainii unelte obinem: s

= 0,13 [mm/rot]
4.10.5,

Calculul vitezei de achiere

Din tabel 6.15. pag.l07avem relaia de calcul pentru vitez:

C
v
. }C| |^2 k3 ]^ k5y^ k7 kg k9 [m/min]
v - __
m
*" y( HBX

Uooj

In tabel 6.19. pag. l l avem valoarea exponentului durabilitii m -

Coeficientul i exponenii ce depiod de caracteristicile materialului

sculei achietoare se gsesc n tabelul 6.20. pag. 112: Cv = 96.2; xv =
0,25; yv^ 033; n^ 1,75.
- Din tabelul 6.11 pag. 103 rezult durabilitatea sculei achietoare: T 60 rain; HB - 200
- Coeficienii k|,...,k9, se calculeaz cu relaiile din tabelul 6.16 pag. 108.

k-t = 0 9?

K3 ~ K5 ~ &6 ~ &7 ~ Kg ~ K9 i

vp o, 125

0.25 -^j3-^~ uyz u.o J 1 u. /o * i

oy5z Vp = 69582 [m/min]

Turaia se calculeaz cu realaia:

n-d 3.14-75
- 11 = 545 [rot/min]
- Din gama de turaii a mainii unelte adoptm na = 500 [rot/min]
Recalculez viteza cu formula;
-

103

x-d-na 3.14-40.8-500
-.....................vr^.............-- = .......
1000
1000
vr = 64,05 [iri/min]

^Aner , .,
^64,05 i/un

4.10.7. Cafeniu puterii

Se calculeaz cu. relaia:
F -v
?
r
-..............Nn=
[kw]
-

Fz = C4.r -s HB
Valorile coeficientului C4 i a exponenilor ni, xi, yh se gsesc n.
tabelul
-

C4 = 3557; xi = 1; yi 0575;
rii ~ 0,75

0.75

0.75

-........................11 96 64 05
N = .................... =0,12 kw
- 6120
N n < Nm n
0,12 < 2,4
Deci faza 43, se va executa cu urmtorul regim, de achiere:
-

0,3
= 0,13
= 64,05
= 500
=1
treceri

Strarijire longitudinal de finisare suprafaa SI L

4.11.1.

Alegerea mainii unelte i prezentarea caracteristicilor

Alegem acelai strune SN 320 cu aceleai caracteristici ca la Diinctul

4.11.2.

Alegerea sculei aefaietoare

Se adopt acelai cuit ca la punctul 4X2,

Cuit frontal 20 x 12 STAS 358-67 Rp3
-

104

4.11.3.Determinarea adncimii de achiere

S.JLl.

I ~~
ii^^Vl^

4.11.4.

Alegerea avansului l verificarea lui

Din tabel 6.14. pag. 106 i din gama de avans a mainii unelte obinem: s
= 0,13 [mm/rot]
-

4.11.5.

Calculul vitezei de achiere

Din tabel 6.15. pag.l07avem relaia de calcul pentru vitez:

xv
4-

= ___ v . kj k2 3 ^ k5 j6 lc? J^g |j9 [m/min]

yv(ffB\"
.-.

UooJ

n tabel 6.19. pag. 111 avem valoarea exponentului durabilitii m

-0,125.
Coeficientul i exponenii ce depind de caracteristicile materialului
scuiei achietoare se gsesc n tabelul 6.20. pag. 112:
Cv = 96.2; xv - 0.25; yv= 033; n - 1,75.
Din tabelul 6.11 pag. 03 rezult durabilitatea scuiei achietoare:
T = 60 min; HB = 200
Coeficienii k|,.. ,,k9, se calculeaz cu relaiile din tabelul 6.16 pag, 108.
kj 092
-

k4=0,76
k3 = k.5 = k$ = k7 = kg - k9 1

------------------------------------------Vp

= ______

_r-__ . o=92 - 0.65 1.0.76 -1 =

6764
-

vp = 67.64 [m/min]
4.11.6. Calculul turaiei

Turaia se calculeaz cu. realaia:

105

1000-vp 1000-67.64 ... ..

n-d
3.14-69.2
n^ 33L30 [rot/min]
Din gama de turaii a mainii unelte adoptm na = 3 5
[rot/min] Recalculez viteza cu formula:
Tt-d-n
3.14-69.2-315 rei .. r , . .,
-...................vr= .......................- - =
= 68.44 m/rnm]
1000 1000
vr= 68.44 [m/min]
-

4.11.7. Calculu puterii

Se calculeaz cu relaia:
F -v
z
Nn = r [kw]

Fz C4. -s HB
Valorile coeficientului C4 i a exponenilor nh xi5 yi, se gsesc n tabelul
6.13. pag. 106:
4 = 3,57; xi = 1; yj = 0,75; ni = 0,75

F2= 3,57-0.35 -0.13

-............................Nn- -*

0.75

-200

0.75

- 13.95 daN

*- =0,15 [kw]

- 6120
-

N < Nm 7
0,15 < 2,4
Deci faza 43. se va executa cu urmtorul regim de achere:

s = 0,13 mm/rot
v = 68.44 m/min n
= 315 rot/min i = 1
treceri
-

Strunjire longitudinal de finisare suprafaa, S13.

106

4.12.1 .Alegerea mainii unelte i prezentarea caracteristicilor

Alegem acelai strung SN 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul

4.12.2. Alegerea sculei..achietoare

Se adopt aceiai cuit ca ia punctul 4.8.2.

\.ULin iliJiliai ,\J A. JLZ, LJlno jJo-O/ .Kpj

4.12.3.Determinarea adncimii de achiere

t = Imm

rs^ti- fTn,^frt} IA v 1 7 CA c, ico (in p2

4.12.4. Pentru prelucrarea suprafeelor conice scurte se folosete fie

avansul transversal, fie avansul longitudinal.
Adopt regimul de achiere de la stranjirea longitudinal de finisare a
suprafeei SI2.
-

-s
- V
l
-

= 0,35
mm
= 0,13
mm/rot
= 68.44
= 315
rot/min
=
1
treceri

Strunjit longitudinal de degroare suprafaa S3, pe lungimea L = 14

mm.
-

4.13.1. Alegerea mainii unelte si prezentarea caracteristicilor

Alegem acelai strung SN" 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul

4.2.1.

Alegem acelai cuit lateral 20 x 12 STAS 359=67 Rp35 ca la punctul

107

4.13.3.Determinarea adncimii de aschiere

2A 38 90
-crnon- -

-...........t=

= 19,45 mm

t 19,45 mm
t] = 2 1-$ 4 ts = %{, 2,85 mm

i = 1 treceri

4,13,4. Alegerea avansului i verificarea lui

Avansul se determin din. tabele i din gama de turaii a mainii unelte i
apoi se verific.
La strung avansul se adopt din tabelul 6.1. pagina 98 i
din
gama
de
avans a M.U. pentru O = 75 mrri, aleg s = 0,7 - 1,1 [mm/rot], adopt din
gama de avans
s^ 0,96 mm/rot.
- Din tabelul 6.12. pagina 104 obin formula pentm calcului de verificare a
avansului, pentm cuite cu corp de seciune dreptunghiular i ar = 20 daN/mm2.
-

3.33-h-b*-

h
[mm/rot]

\C4-t -HB
Din tabel 6.13. pagina 106 avem valorile coeficientului C4 i a
exponenilor
ni,xi,yi.
C4 = 3,57; ni - 0,75;xj = 1; yi = 0,75;
Pentru raportul h/b, se recomand valori ntre 1.. .0,5. h/b = 1; HB = 200;

t=
2,35

sc~

Q.75
-

3 33-20-12~T~~
-2,1 /mm/rot

Y~^tpj

0,96 < 2,17

V 3.57-2.35 20 0'

mm/rot
-

4.13..5,..Calculul vitezei de aschiere

Din tabel 6.15. pag107avem relaia de calcul pentru vitez:

-------------C
vp = ~^~----------
ki k2 k3 IC4 k5 kg k7 k8 k9 fm/min]
m
' ,.r ** y( HB)
T -t -s
-

n tabel 619. pag. 111 avem

valoarea exponentului durabilitii ni =
0,125.
- Coeficientul i exponenii ce depind de caracteristicile materialului
sculei achietoare se gsesc n tabelul 6.20= pag. 112:
- Cv = 60,8; xv = 0,25; yv = 0,66; n = 1,75.
- Din tabelul 6.11 pag. 103 rezult durabilitatea sculei achietoare:
- T - 60 min
- t = 2,35 mm
- Coeficienii k.b,. .fa, se calculeaz cu relaiile din. tabelul 6.16 pag 108.
-

_ \r

_*

_ !,

P................0.25............0.25......0'66

\r

-i

1.75 * "-"-^ ' U'&J ' 1 ' O.O / - 1. ~ 1.3,55

60 -235 -0.96 !
Vp - 15,88 [m/min]
- Pentru ti.. .t$ = 2,85 mm adopt vp calculat Ia punctul 4.8.5.
vp = 15,27 [m/min]

4.13.6. Calculul turaiei

Turaia se calculeaz cu realaia:

1000 -v 1000 45 88
--------------n^.......................-=- ^67,43 [rot/minl
n-d 314-75
- n =67543 [rot/min]
- Din gama de turaii a mainii unelte adoptm na = 63 [rot/min]
- ril = 5484 [rot/min]; na] = 63 [rot/min] adoptat de la punctul 4.8.6.
- Recalculez viteza cu formula:
-----7t'd*na
314-75-63 . . .. r . . _
vr -----.....- - ...................... =14,83 i/ii
1000
1000
- vr= 14,83 [m/min] vri~ 14,83 [m/min] adoptat de
la punctul 4.8.6.
-

Se calculeaz cu relaia:

-.....................Nn== *- 6120

[kw]

109

Valorile coeficientului C4 i a exponenilor n^ xu yh se gsesc n tabeM

6.13. pag. 106:
- C4 = 3,57; xj = 1; yi = 0,75; ni = 0,75
-

- Fz

= 3,57-2.35 0.96 -200

437.76-14.83 , Ar n _
6120

0.75

0.75

- 437,76 daN ^

N < Nm n

1 06 < 2 4
Ni=l,27[kw]
-

1,27< 2,4

Deci faza 5.1. se va executa cu urmtorul regim de achiere:

-t

-s
-v
n
-i
-t
-s

V
-

Strunjire longitudinal de degroare suprafaa SS, cu lungimea L = 195

mm.
Se adopt acelai regim de achiere ca la punctul 4.8.

-s
V
-

0
-

= 2,
35mm
=
0596
mm/rot
== 14,83
m/min
=
63
rot/min
=1
treceri
=
2,
85mm
=
0,96
mm/rot
=
14,83
m/min
=
63
=6
treceri

= 2,
85mm
=
0,96
mm/rot
= 14,83
m/min
= 63
=6
treceri

Stranjit longitudinal de degroare suprafaa S8, pe lungimea L = 65 mm.

- 110

4.15.1. Alegerea mainii unelte si prezentarea caracteristicilor

Alegem acelai strung SN 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul

4.15,2, Alegerea sculei achietoare

Alegem acelai cuit lateral 20 x 12 STAS 359-67 Rp3, ca la punctul

4.15.3.Determinarea adncimii de
achiere
2A
19 1

eman

i7,J

A CC

22
t = 9,55 mm

ti = %2 ~ t3 = 2,35 mm

i = 4 treceri

4.15.4. Alegerea avansului i verificarea lui

Avansul se determin din tabele i din gama de turaii a mainii unelte i

apoi se verific.
La strung avansul se adopt din tabelul 6.1. pagina 98 i
din
gama
de
avans a M.U. pentru > = 75 mm, aleg s = 0,7 - 1,1 [mm/rot], adopt din
gama de avans
sa= 0,96 mm/rot.
Din tabelul 6.12. pagina 104 obin formula pentru calculul de verificare a
avansului, pentru cuite cu corp de seciune dreptunghiular i o r 20 dN/mm
.
-

3.33 - h- o-

- y\ o_ rmm/rot]
C4-r -BB
Dn tabel 6.13. pagina 106 avem valorile coeficientului C4 i a
exponenilor ni, xhyi.
- C4 = 3S57; Ei = 0/75;xj = 1; yi == 0,75;
- Pentru raportul h/b3 se recomand valori ntre 1.. .0,5. h/b = 1
-

iAi

333-2042-1

ft1

nn

,
sc= 0.75
]
075 ^2,01
mm/rot
0,96<2,01
V 3=57-2.50 -200 Pentru ti...tt = 2,35 mm adopt avansul calculat
la punctul 4.13.4, sc = 2,17 ram/rot
-

4.15.5.

Calculul vitezei de acfaiere

Din tabel 6.15. pag.l07avem relaia de calcul pentru vitez;

vp =

T -t -s

ki k2 k3 k4 k5 k6 k7 k8 k9 [m/min]

\200y
In tabel 6.19. pag. 111 avem valoarea exponentului durabilitii m -

Coeficientul i exponenii ce depind de caracteristicile materialului scuei

achietoare se gsesc n tabelul 6.20. pag. 112: Cv - 60,8; xv - 0,25; yv= 0,66; n =
1,75.
- Din tabelul 6.11 pag. 103 rezult durabilitatea scuei
achietoare: T - 60 min = 2,50 mm
- Coeficienii ki,...,k9j se calculeaz cu relaiile din tabelul 6.16 pag. 108. ki
= 0,92;'k2 = 0,65; k4 - 0,87;
- IC3 = ks ~ kg k? = kg = kg = 1
-

P ~~

0.125

0.25 66~~T7T ' "^

' ^*"^ ' * ' "'' 4=1 5,72

60 -2.50 -0=96 -l vp = 15,72 [m/min] Pentru ti..

.U ~ 2,35 mm adopt vp calculat la punctul 4.13.5. vp= 15,88
[m/min]
-

4.15.6. Calculul turaiei

Turaia se calculeaz cu realaia:
-

45 72
n - _^__L.=

1000 v 1000
= 66.75 Irot/mml
3.14-75 '

L
n>d
- n ^66,75 [rot/min]
- Din gama de turaii a mainii unelte adoptm na = 63 [rot/min] iii =
67,43 [rot/min]; n^ = 63 [rot/min] adoptat de la punctul 4.13.6.
Recalculez viteza cu formula:

1i1

-............K-d-n
3.14-75-63 , , ,, r , .
,
vr= ........-- = --...--. -----......^14,83 m/min
1000
1000
vr = 14,83 [m/min]
vri= 14,83 [m/mia] adoptat de a punctul 4.13.6.
4.15.7. Calculu puterii Se calculeaz cu relaia:
- F -v
z r
-..............Nn=
- [kw!
- 6120

Valorile coeficientului C4 i a exponenilor nj, Xi, yi, se gsesc n tabelul

6.13. pag. 106:
- C4 = 3557; xi = l;yi = 0,75; m = 0,75
-

i 0.75

Fz = 3,57- 2.50 -0.96

0.75

-200 - 432,76 daN

-

432.76-14.83

- 1,04
[kw]

6120
Nn < Nm 7]
- I 04 < 2 4

Deci faza 5.3. se va executa cu urmtorul regim de achiere:

t = 2, 3 5mm s = 0,96
mm/rot v = 14,83 m/min n - 63
rot/min
i = 3 treceri
-

s = 0,96 mm/rot v =
14,83 m/min
i = 1 trecere

Strimjit longitudinal de degroare suprafaa S10, pe lungimea L = 28,5

mm.
-

4.16.1. Alegerea mainii unelte si prezentarea caracteristicilor

Alegem acelai strung SN 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul

4.2.1.

J13

4.16.2. Alegerea sculei achietoare

Alegem acelai cuit lateral 20 x 12 STAS 359-67 Rp3, ca la punctul

4.8.2.
-

4.16.3.Determinarea adncimii de agchiere

2A 13

-.................l

' D.JO Ol Ol

t = 6,50 mm

t3 = 1,8 ram
i = 3 treceri

4.16.4. Alegerea avansului i verificarea lui

La strung avansul se adopt din tabelul 6.1. pagina 98 i

din
gama
de
avans a M.U. pentru <D = 75 mm, aleg s = 057 - 1 , 1 [mm/rot], adopt din
gama de avans
sa^ 0,96 mm/rot.
Din tabelul 6.12. pagina 104 obin formula pentru calculul de verificare
a avansului, pentru cuite cu corp de seciune dreptunghiular i 0 r = 20
daN/mm2
- 3.33 -h-b--

s
- [mm/rotj
=
\CA-i -HB
Din tabel 6.13. pagina 106 avem valorile coeficientului C4 i a
exponenilor

n^X!, yi.

C4 = 3,57; nj = 0,75;xi 1; yi 0,75;

Pentru raportul h/b, se recomand valori ntre 1.. .0,5. h/b - 1; HB = 200;

t-__________________________________1,8
1J

0.75i ]-^ ~ 5,38 mm/rot

sc=
0,96<5,38

Pentru h t2 = 2,35 mm adopt avansul calculat la punctul 4.13.4., sc = 2517

mm/rot
-

4.15*5 Calculul vitezei d ascliiere

Din tabel 6.15. pag.l07avem relaia de calcul pentru vitez:

-

- ___;*:----------iC| ^ ^3 j^ ^5 j^ y^ kg ^9 [ni/min]
-t ' S -

\-

.200;
In tabel 6.19. pag. 111 avem valoarea exponentului durabilitii m =
-

0,125.
Coeficientul i exponenii ce depind de caracteristicile materialului
sculei achletoare se gsesc n tabelul 6.20. pag. 112:
-

Din tabelul 6.11 pag. 103 rezult durabilitatea sculei achietoare:

- T = 60 min
- t = 2,50 mm
- Coeficienii ki,...,k9S se calculeaz cu relaiile din tabelul 6.16 pag. 108*
- k] = 0,92; k.2 0,65; k4
0,87; ^ = k5 = ^6 = |c? = }Cg = j9
1
8
-------------------------vp=^^ o.^
,,75 -0.92-0.65-l-0.87-l =17,09
0,66
-

vp 17,09 [m/min]
Pentru th t2 2,35 mm adopt vp calculat la punctul 413.5,
vp = 15,88 [m/min]

4.16.6. Calculul turaiei

Turaia se calculeaz cu realaia:

- = 72,56 rot/min
3.14-75

n-d
i -72,56 [rot/min]
Din gama de turaii a mainii unelte adoptm na = 63 [rot/min]
m ~ 67,43 [rot/min]; naS = 63 [rot/min] adoptat de la punctul 4.1.3.6.
Recalculez viteza cu formula:

Yr

a _

_. 14^3 [m/min]

vr = 14,83 [m/min]
vri~ 14,83 [m/min] adoptat de la punctul 4.13.6.

Se calculeaz cu relaia:

- 115
r

- [kw]
6120

F
N. =

Valorile coeficientului C4 i a exponenilor rij, Xi5 yj, se gsesc n tabelul

6.13. pag, 106:

- C4 = 3,57; Xf = 1; yi = 0,75; ns = 0575
-

0.75

0.7S

Fz = 3,57-1.8 "0.% '200 - 331,48 daN

331 4*8 14 83
:
-............................Nn= -"-'""-:
= 0,79[kwl
6120
- Nn < Nm rj
- 0,79 < 2,4
- Nnl=l,27[kw]
-

Deci faza 53. se va executa cu urmtorul regini de acliiere:

t = 2, 35mm s = 0,96
mm/rot v = 14,83 rn/min n = 63
rot/min
= 3 treceri
-

s = 0;96 mm/rot v - 14,83

m/min n = 63 rot/min i =
1 trecere

Struiijire longitudinal de finisare suprafaa S3

Alegem acelai strung SN 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul.

4.17.2, Alegerea sculei acfaietoare

Se adopt acelai cuit ca la punctul 48*2

4.17.3.Determinarea adncimii de achiere

-

116

t = 2-4 - -6. = 03

t = 0,3mm
i = 1 trecere
Adopt regimul de acbiere de la punctul 4.10
Deci faza 5.5. se va executa cu urmtorul regim de achiere:

-t

-s
-

-n

= 0,3
mm
=
0,13
mm/rot
=
64 05
= 500
rot/min
-1
treceri

Stranjire longitudinal de finisare suprafaa S5.

4,18.1.Alegerea mainii unelte i prezentarea caracteristicilor Alegem

acelai strung SN 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul 4.2.1.
4.18.2. Alegerea scufei achietoare

Se adopt acelai cuit ca ia punctul 4.8.2.Cuit frontal 20 x 12 STAS

4.18.3.Determinarea adncimii de achiere

t=

t = 0,3 mm
i 1 trecere
Adopt regimul de achiere de la punctul 4,10
Deci faza 5 A se va executa cu urmtorul regim de achiere:

?4=0:6=0>3

-.......
-

........................................................................................................................................................" 1

t = 0,3 mm
- s^0 5 13 mm/rot
v = 64,05 m/min
n = 500 rot/min j i
1 treceri
-

117

Strunjire longitudinal de finisare suprafaa S8.

4.19.1.Alegerea mainii unelte i prezentarea caracteristicilor

Alegem acelai strung SN 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul

4.19.2.Aiegerea seinei aenietoare

Se adopt acelai cuit ca la punctul 4.8.2Cuit frontal 20 x 12 STAS

358-67 Rp3
-

-...............................t==
-

____jmm_

jLt

__.

=0 3

Ani

t= 0,J mm

i = 1 trecere
Adopt regimul de achiere de ia punctul 4.10
Deci faza 5.7. se va executa cu urmtorul regim de achiere:

-t
-s

= 0,3
mm
^0,13
mm/rot

64,03
m/rnin
=
500
rot/min
=1
treceri

Executat teitur suprafaa S7.

4.20,1.Alegerea mainii unelte i prezentarea caracteristicilor

Alegem acelai strung SM 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul

4.2.1.
-

4.20.2.Alegerea scuiei achietoare

Se adopt acelai cuit ca la punctul

4.8.2. Cuit frontal 20 x 12 STAS 358-67
Rp3
-

-s

4.20.3.Determinarea adncimii de achiere

Adopt regimul de achiere de Ia punctul 4,19
Deci faza 5.8. se va executa cu urmtorul regim de achiere:
-

- 03

= 0,13
mm/rot
=
64,05
= 500
:
1
treceri

Executat degajare suprafaa S4.

4.21.1.Alegerea mainii unelte i prezentarea caracteristicilor

Alegem acelai strung SN" 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul

4.2.1.

Degajarea se execut cu cuit pentru retezat 12 x 12 STAS 353-86

Rp3 cu urmtoarele caracteristici:
- forma 12 x 12
-

- unghiul de atac secundar y^ = 1

4.213 Determinarea, adncimii de achiere

119

t = 1 mm
Adopt regimul de achiere de la punctul 4.20
Deci faza 5.9. se va executa cu urmtorul regim de achiere:

s z-

0,3 mm
= 0,13
nim/rot
= 64,05
= 500
rot/min
=
1
treceri

n
i=

Executat degajare suprafaa S4

4.22.1 .Alegerea mainii unelte i prezentarea caracteristicilor

Alegem aceiai strung SN 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul

4.21.2. Alegerea sculei achietoare

Se adopt aceiai cuit ca la punctul 4.21.2. Cuit pentru retezat 12 x

12
4.213 Determinarea adncimii de achiere

-t
V
-

Deci faza 5.10. se va executa cu urmtorul regim de achiere:

- = 0,3
mm
- =
0,13
mm/rot
- =
64,05
m/min
- =
500
rot/min
- =
I
treceri

Executat degajare suprafaa S4.

4.23.l.Alegereamainii unelte i prezentarea caracteristicilor

Alegem aceiai stnmg SN 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul

4.2.1.
4,23.2, Alegerea sculei achietoare

Se adopt acelai cuit ca la punctul 4.21.2.Cuit pentru retezat 12 x

12
STAS 353-86 Rp3
4.233 Determinarea adncimii de achiere

t- 1 mm
Adopt regimul de achiere de la punctul 4.21
Deci faza 5.11. se va executa cu urmtorul regim de achiere:

-t
-s
v-

0,3 mm
= 0,13
mm/rot
=
64,05
m/min
=
500
=
treceri

Executat filet pe suprafaa S3S M 35 x 1,5.

4.24.l.Alegerea mainii unelte i prezentarea caracteristicilor

Alegem, acelai strung SN 320 cu aceleai caracteristici ca la punctul

4.24.2.

Alegerea scufei achietoare

Filetul se execut cu un. cuit pentru filetat 12 x 12 STAS 6312-80

Rp3
4.24.3.
Numrul de treceri se adopt din tabel 9.4. pag 183
- pentru, degroare patru treceri;
- pentru finisare dou treceri.
-

Avansul este egal cu pasul fletului: s 1,5 mm

-

121

4.24.5, Determinarea vitezei de achiere

Din tabel 9.7. pag. 185 => relaia de caicul:
- 14.8

-....................... " oii

T
-p
-

T = 20 min

t = 0,93

-........................v H

4.24.6.

-..................11= ----109.9
Din gama de

oj 6.7

-t

= 8,26 [m/min]

Calculul tureiei
=75,15 rot/mm
turaii adopt na = 63 [rot/min]

- Struiijire suprafa conic S10. Se nclin sania port cuit cu un unghi a

12, unde a= 14 Deci sania port cuit se nclin cu T.
-

4.25.1.

Alegerea mainii unelte si prezentarea caracteristicilor

Alegem, acelai strung S'N 320 cu aceleai caracteristici ca Ia punctul

4.2.1.
-

4.25.2.

Alegerea sculei achietoare

Alegem acelai cuit lateral 20 x 12 STAS 359-67 RpS^ ca la punctul

4.25.3.Determinarea adncimii de acfaiere t

= 2 mm
- i = 1 trecere
-

4i25J41_Alegej0>^^

122

Avansul se determin din tabele i din gama de turaii a mainii unelte i

apoi se verific.
La strung avansul se adopt din tabelul 6.1. pagina 98 i din gama de
avans a M.U. pentru D = 75 mm, aieg s = 0,7 - 1,1 [mm/rot], adopt din gama
de avans sa= 0,96 mm/rot.
- Din. tabelul 6.12. pagina 104 obin formula pentru calculul de verificare
a avansului, pentru cuite cu corp de seciune dreptunghiular l Gr ~ 20
daN/mm .
-

s- *

h
333- h-b
__^_^_i!_ [mm/rot]
-

^4 * *-

* -"*

Din tabel 6.13. pagina 106 avera valorile coeficientului C4 i a

exponenilor
nbxbyi
C4 = 3,57; ni = 0,75;xi = ; yi = 0,75;
Pentru raportul h/b, se recomand valori ntre 1.. .0,5. h/b 1 ;HB = 200
- (333- 20. 12. 1
^
se = 0.75
^j~ = 2,69 mm/rot
x
-

4,25.5, Calculul vitezei de achiere

Din. tabel 6.15. pag.l07aveei relaia de calcul pentru vitez:

- C v = ______L__^_ . jCj k2 ^ \i4 j^ j^ ic? |Cg ]_C9 [m/min]
- *, y*(HB\"
-.............................T -t -s
V.200/
In tabel 6.19. pag. 111 avem valoarea exponentului durabilitii m = 0

125
Coeficientul i exponenii ce depind de caracteristicile materialului sculei
achietoare se gsesc n tabelul 6.20. pag 112:
-

v^-y c>y,6^ Xy VJ^DJ yv UO05 n ~~ 19 /D

Din tabelul 6.11 pag, 103 rezult durabilitatea sculei achietoare:

T ~ 60 rnii.
Coeficienii ki,...,!^, se calculeaz cu. relaiile din tabelul 6A6 pag, 108,

123

-..........P
- 60

".......~<U25............0.25........0.66

-2
16,64 [m/min]

0,96

]~7$

4.25,6. Calculul turaiei

-l Vp =

Turaia se calculeaz cu realaia:

1000-v., 1000-1664
-.......................n- ...................-- == 85,47
n ' d 3.14 62
i ^85,47 [rot/min]
Din gama de turaii a mainii unelte adoptm na = 63 [rot/min]
Recalculez viteza cu formula:
n-d-na 3.14-62-63
-..................................................vr^
=
- 12,26 m/min
1000
1000
vr- 12,26 [m/min]
-

4.25.7. Calculu puterii

Se calculeaz cu relaia:
F -v
s
Nn= '"- [kw]

Valorile coeficientului C4 i a exponenilor n^ xb yl5 se gsesc n tabelul

6.13. pag. 106: C4 - 3,57; Xj ~ 1; yi = 0,75; ii = 0,75
-

-..................Nn=

...*..."

0.75 0.75

= 0,73 [kw]

Nn <Nm?/0,73 <2,4 Deci faza 4.1. se va executa cu

urmtorul regim de achiere:
-

* 9 mm

-t
-s

= 0,96
mm/rot
=
2,26
m/min
=
63
~
treceri

Executat canal pan pe suprafaa S8

4.26.1. Alegerea mainii unelte

Frezarea canalului de pan se execut pe o main de frezat FUI

1250x320, cu urmtoarele caracteristicii
- suprafaa de lucru a mesei 1250x320 mm
or, U.S- canale i J
- cursa longitudinal a mesei 70 mm
- puterea motorului de acionare 755 kw
- distana dintre axui principal i bra 155 mm
-

Gama de avansuri longitudinal i transversal

, 3 ^ .J
19
- 30
37,5
75
- 95
- 118
- 150

i
~
300
- 475
- 600
J

47,5
160
750

60
235
950

Gama rotaiilor
30
- 37,5
150
- 190
950
1.180

princi
~6F~
~"1
- 235
1.500
-

75
475

95
]
600

118
750

4.26.2. Alegerea sculie achietoare

Frezarea se execut cu frez pentru canelat cu coad cilindric, frez 8

STAS 1680-85 Rp3, cu urmtoarele caracteristici:
-

-0.025

-0.047

L ~ 63

125

4.26.3,

t 5 mm
4.26.4,

Determinarea adncimii de achiere

Alegerea avansului

Din tabel 8.13 pag161 se alege valoarea avansului pe

dinte D = 8 mm
-

Sd - 0,02 mm/dinte

4.26.5,

Alegerea vitezei de

achiere
Se calculeaz cu relaia;
-

0.45

46. / JJ

\i ^^
0.33

tl

sd -t

* ir
0.50

,
0.5" O.i"

0.1

vp

T - 60 mn
-

KVp Kmv Ksi KS2 l^op %

kmv - coeficient de erecie n funcie de matrialul prelucrat; kgi coeficient de erecie n funcie de starea suprafeei semifabricatului; kS2
coeficient de coractie care se aplic numai Ia semifabricatele
iarninate i trase, n funcie de tratamentul termic;
kop - coeficient de corecie n funcie de felul operaiei = 0,8 la finisare.

Ir

f75\>

Din tabelul 8.20 pag .167 avem Cm

1 Din tabelul 8.22 pag .168 avem av= 0,9
-

Din tabelul 8.21 pag 167 avem ksi= 1; ks2 = 1; kvp = 0,8

0.45
-......................................46.7-8

v = ...............-............................ -0 8 45.78 [m/minl

-

0.33

0.50

0.5

0.1

126

vp =45,78 [m/min]

O.i

'

"

"J

4.26.6. Determinarea turaiei i verificarea vitezei

1000-v 1000-45.78
=-.......... =-.......------ = 1823590 [rot/min]
n-D 3.14-8
n = 1823,90 [rot/min]
Din gama de turaii a mainii de frezat se adopt n = 1500 [rot/min]

-..............n
-

-..................................vr ~ *

37,68 [m/min]

Avansul pe minut se calculeaz cu

relaia: sm = sd z n [mm/dinte] sm = 150
[mm/dinte]
-

4^26^J)eJermrjareAMtoii

Se calculeaz cu
F v Ne=L zJ---r[kwl 6000
XF
-

relaia:
yF

uy

-q,,

Valorole coeficienilor se gsesc n tabelul. 8.17 pag. 164

-

0.86

0.02

0.74

Fz -68-8

Ne<Nm 0.50<6

Rectificat suprafaa S5

-0.86

5*5*8

- 81,13 daN

Prelucrarea se execut pe o main de rectificat WMW 250 x 500, cu

urmtoarele caracteristici:
- distana ntre vrfuri 500 mm;
- nlime vrfuri 1.25 mm;
- diametru piesei exterior 300;
-

127

iimea pietrei 50 mm;

- puterea motorului/.pies 0,5 kw, pies exterior 2 kw, pies interior 058

kw
numr turaii pe minut: pies 62,5...125/250...500, pies exterior
1900 rot/min, pies interior 11 000
4.27.2.Alegerea scuiei achietoare

Prelucrarea se execut cu piatr pentra rectificat exterior. Piatr cilindric

plan250 x 50 x 35 STAS 601/1 84 cu urmtoarele caracteristici: D = 250
mm B = 50 mm
- Material abraziv 50-40
Ourutate l,k
-

4.273 Determinarea avansului

Din tabel 123. pagina 241 =^> va = 20 m/min

Din tabel 12.2. pagina 241 Avansul de ptrundere s = 0,011 mm/curs

Si = 40 mm/rot

4.27.4. Determinarea vitezei de achiere

Din tabel 12.6 pag. 243 ^>v = 30 m/sec viteze discului de rectificat
Din tabel 12=9 pag. 247 =>yp= 16 m/min viteza periferic a piesei
-

4.27.5,Determinarea turaiei

1000-v
3000
-------------n..................
n-D
3.14*250
-.................................... n^
-

nB

1000

^.^

^38,^/ rot/min

1600

^126,76 [rot/min]

3.14-40.2

4,27,6. Determinarea puterii

Puterea efectiv pentru acionarea discului abraziv:

-

.07

0.7

0.7

Ni = 0,208 vp sl -t -d

Nj = 0,208-16 -40 -0,011 - 40

N = 4,8 kw

0.7

-B

0.7

0.25

0.25

*k, -k2
0.7

0.25

-50

0.25

-1.16-1.1 =4,8 kw

Puterea efectiv, pentru acionarea piesei

F .v z
-...................Ne= ~ - '-?- [kw]
olzU
-

.07

0.7

0.6

F2 = 2,2 CF v sl -t daN
Fz - 2,2- 6,96 - 13,22 * 0,06 - 1.2,1.4 daN

.
i/..J.<'IU
-..............Ne =....-=
6120

AAOI

0,03 kw

Rectificat suprafaa S8

4.28.1.Alegerea mainii unelte

Prelucrarea se execut pe o main de rectificat WMW 250 x 500

4.28.2.Alegerea sculei achietoare

Prelucrarea se execut cu piatr pentru rectificat exterior. Piatr

cilindric plao250 x 50 x. 35 STAS 601/1 - 84
-

412813JDeJe^mn^e^_a^aniUui

Din tabel 123. pagina 241 ^> va - 20 m/min

- Din tabel 12.2. pagina 241 Avansul de ptrundere s 0,012 mm/curs
Avansul de trecere sf = p B = 0,8 50 S| = 40 iiini/rot

4.28.4. Determinarea vitezei de achiere

Din tabel 12.6 pag. 243 =>v = 30 m/sec viteze discului de rectificat

129

Din tabel 12.9 pag. 247 =^> vp = 16 m/miri viteza periferic a piesei

4.28.5.Determinarea turaiei

1000-v
3000
-.......................n= ............=
n-D
3.14-250
-

= 38,27 [rot/min]
1

000-v
ilp

n-D

16000
3.14 = 40,2

'

4.28.6. Determinarea puterii

Puterea efectiv pentru acionarea discului abraziv:

N| = 0,208 vp s, -t -d

N!-0,208"16 -40 -0.012 =62 -50

Nj = 6,95 kw
Puterea efectiv pentru acionarea piesei

.07

0.7

-B

0.7

0.7

0.7

0.25

0.25

-k^-k2
0.7

0.25

0.25

4.16-1.1 = 6,95 kw

Nc= --?- rkw]

"*

- 6120

.07

0.7

0.6

Fz = 2,2 CF-vp -s, -t daN

Fz = 2,2- 6,96 13,22 - 0,07 - 14,16 daN
14 16 6
Ne^ ; ; -o,03 kw
6120

.Rectificat suprafaa S12

4.29.1.Alegerea mainii unelte

Prelucrarea se execut pe o main de rectificat WMW 250 x 500

4.29.2.Alegerea sculei achietoare

Prelucrarea se execut cu piatr pentru rectificat exterior. Piatr
cilindric plan250 x 50 x 35 STAS 601/1. - 84
-

130

4.293 Determinarea avansului

Din tabel 123. pagina 241 => va =20m/min

Din indicaiile de la pagina 234 avansul de ptrundere se alege s =
0,05
4.29.4. Determinarea vitezei de achiere

Din tabel 12.6 pag. 243 => v = 30 tn/sec viteze discului de

rectificat Din tabel 12.9 pae 247 =>vn = 15 m/rnin viteza periferic a
piesei
-

4.29.5.Determinarea turaiei

- 1000-v
-.......................n=
- ;r-Z>

3000
..............= = 38,27 rot/mm
3.14-250
1000-v 15000
-.......................nD= ............- =
= 118.84rrot/minl
P

n-D

3.14-40.2

4,29.6. Determinarea puterii

Puterea efectiv pentru acionarea discului abraziv:

-

.07

0.7

0.25

Ni-0,132* vp -t -d

N = 0,132- 15 "0.05 -40 -21-1.16-1.1 =7,41 kw

N, = 7,41 kw
Puterea efectiv pentru acionarea
piesei F-v0
L
J
- 6120

0.7

.07

~ L p - k x -k2
0.7

0.25

0.6

Fz = 2,2- 6,96 *056-2,42daN

2.42 45

-.........................i^e =

~ 0,t/0j- KW
-

Norma tehnic de timp se calculeaz relaia:

NT = ZfNjj; NTj - norma de timp pe operaia

T. ^ M. =

...?'_ + YTIT.. unde-

Tpi timpul de pregtire ncheiere;

n - numrul pieselor din lot;
Tuy - timpul unitar de baz;
Tuij = ta + tb + tdt + tdo + ^ unde:
tb - timp de baz;
ta-timp auxiliar;
t^ timpul de deservire tehnic;
do - timpul de deservire organizatoric;
ton - timpul de odihn i necesiti fireti.

5.1.

Calculu normei de timp pentru operaia 1

5.2.

Calculu normei de timp pentru operaia 2

NT2 =
TU23 n

P1

+ T\j2 + TU22 +

Tp - 15 4- 3 -f 0,5 + 1 + 3 - 22,5 min (din tabel 13.1. pag.

264) 5.2.1. Calculul timpului unitar pentru faza 2.1.

TlJ2i = ta + tb + tdt + tdo Jr toe

-

132

n -s
.

37.5 + 2 + 2

= ^^^^ . \ = Q 43 min

0.96-100
ta^i+t^+t^+t^
ta! - timpul ajuttor pentru prinderea i desprinderea piesei la
prelucrare ntre vrfuri;
- tg2 timpul ajuttor pentru comanda mainii unelte; montarea i
demontarea sculelor;
- tg3 - timpul ajuttor pentru, mnuiri complete de fat;
- ta4 - timpul ajuttor pentru msurtori de control.
-

tai = 1,5 min (din tabel 13.2 pag. 265)

Greutatea semifabricatului m = 10,9
- ta2 = 0,1+04+04 +0,1+0,05+0,05+0,05+0,05 - 0,6 min (din tabel 13.5
pag. 268)
- ta3 = 0,5 min (din tabel 13.7 pag. 270)
-

1*4 = 0

ta = 1,5 + 0,6 + 0,5 - 2,6 min

tdt ~ 2,5%* tb = 0,01 min (din tabel 13.9 pag. 273)
tdo ~ 1%' tb - 0,004 min (din tabel 13.9 pag, 273)
ton 5,5% * top = 046min
top = ta+ tb = 3,03 min
TU2I - 0,43 + 2,6 + 0,01 + 0,004 + 0,16 = 3,20 min

TU2i -3,20 min

5.2.2. Calculul timpului unitar pentru faza 2.2.

Tu22 = ta + tb + tdt + tdo + t0n

d
-.
4- / 4. /

- lh _ _^. i
- n- s
4_
^^_^^_. 1 37
= o5 79
-

9 4-2 l 043-400
ta =tai+ta2+ta3+ta4
tai = 0 min
mm

- 133

ta2 = 0,1+0,1 + 0,2 + 0,05+ 0,05 + 0,05 = 0,55 mm (die tabel 1.3.5

pag. ta3 = 0,5 min

-

(die tabel 13.7 pag. 270)

tg.4 = 0

^ == 0,55 + 0,5 = 1,05 min

tdl = 2,5%- tb - 0,02 min (din tabel 13.9 pag.
273) tdo - !% tb - 0,01 min (din tabel 13.9 pag. 273) ^
=
5,5% top = 0,09 min

Tu22 = 0,79 + 1,05 + 0,02 + 0,01 + 0,09 - 1,96 min

Tu22 =1,96 min

= t 4- t, = n 70 4- 1 0 5 = 1 8 mm

5.23. Calculul timpului unitar pentru faza 23.

TtJ23 - ta + tb + tdt + tdp + to

-/+

/.+/, .

- 54-24-5
-.............th - ....- 500-0.1

ta " tai+ ta2+ ^3+ ta4

tai ~ 0 min

ta2 ~ 0,1+0,1 + 0,1 = 0,3 min (din tabel 13.5 pag. 268)
ta3 = 0,5 min (din tabel 13.7 pag. 270)
ta4 - 0.26 (din tabel 13.8 pag. 271)
ta = 0.24 + 0,3 + 0,26 - 1,06 min
U = 2,5%- tb - 0,006 min (din tabel 13.9 pag. 273)
tdo = !% tb - 0,002 min (din tabel 13.9 pag. 273)
to = 5,5%o - top = 0,07 min
top ^ ta+ tb = 0,79 + 1,05 = 1,30 mie
lira = 0524 + 1,06 + 0,006 + 0,002 + 0,07 - 1,37 min

Tu23 =1,37 min

NT2
=

-l = 0,24 mm

10
0

+ 3,20 + 1,96 + 1,37 6,75 min

NT
2

^6,
75

53. Calculu normei de timp pentru operaia 3

Adopt timpii unitari de ia punctul 5.2,

-

134

Tp = 0
NTO - 3,20 + 1,96 + 1,37 6,53 min

N 2
-6,53
mie

5.4. Calculu normei de timp pentru operaia 4

T,. NT4 = p' + TU4| + TU42 + TlJ43+ Tu44 +
TU45
- n

Tp 0,5+1 1,5 mia (din tabel 13.1. pag. 264)

5.4.1. Calculul timpului unitar pentru faza 4.1.

T\j4f = ta + tb + tdi + tdo + W

- _ / + lx +12 .
-.........................tb
- n s
-.............2i + 2

" '

tb = ............. 6 2,28 min

ta = tai+ t32+ ta3+ ta4
tai = 2 min (din tabel 13.2 pag. 265)
ta2 - 0,1+0,1 + 0,1+0,2+0,05+0,05+0,05+0,05 - 0,7 miri. (din tabel
13.5 pag, 268)
ta3 = 0,55 min (din tabel 13.7 pag. 270)
- ta4 = 0.22 (din tabel 13.8 pag. 271)
- ta = 2 + 0,7 + 0,55 + 0,22 = 3,47 min
tdt = 2,5%= tb = 0,05 min (din tabel 13,9 pag. 273)
=
- t^ 1%* tb - 0,02 min (din tabel 13.9 pag. 273)
- ton ~ 5,5% top = 0,34 min
- top ~ ta+ tb 3,47 + 2,28 = 6,27 min
-

- I U4
-

Z,Zo i Jj'Hr / ^ U,UJ T^ U,l/Z r U^jty O, IO llin

Tu42 - ta + tb + tdt + tdo +

^t=
b

'

n- s
-

3
5
+
2
t
u

:
:

1
=
0
,
0
9
m
i
n

63*0.96
ta - tal+ t*2+ ta3+ 1*4

ta| ~~ 0
ta2 ^ 0,1+0,05+0,05 - 0,2 min (die tabel 13.5 pag. 268)
tg3 = 0,55 min (din tabel 13.7 pag. 270)
ta4 = 0.22 (din tabel 13.S pag, 271)
t = 0,2 + 0,55 + 0,22 - 0,97 min
ta - 295%- tb = 0,002 min (din tabe 13.9 pag. 273)
%h - 1% ^ - 0,001 min (din tabel 13*9 pag. 273)
to ~ 5,5% top = 0,05 min
t0p = ta+ tb = 3,47 + 2,28 = 1,06 min

Tu42 -1,11 min

5.43, Calculul timpului unitar pentru faza 43.
1

lJ4i

-...../

-a ' H)~ l ldo

on

+ /, +

tb= ...........J........2 '

21 + 2
-..................k .
- 0.13-500

1 035 min

ta = tai+ ta2^ ta3+ ta4

t^ = 0,05+0,05+0,2+0,05+0,05+0,05 - 0,45 min (din tabel 13.5

pag,

tas = 0,55 min (din tabel 13.7 pag. 270)

tg4 = 0.22 (din tabel 13.8 pag. 271)
ta - 0,45 + 0,55 + 0,22 - 1,22 min
tdt - 2,5%* tb = 0,009 min (din tabel 13.9 pag. 273)
U = 1%- tb - 0,004 min (din tabel 13.9 pag. 273)
ton = 5,5% * top = 0,08 min
top - ta+ tb - 0,35 + 1,22 - 1,57 min
Tu43 = 0,35 + ls22 + 0,009 + 0,004 + 0,08 - 1,66 min

I TU43 =1,66 min |

136

5.4.4. Calculul timpului unitar pentru faza 4.4.

Tu 44 = ta + t0 + tdt + t^ + t0n

0.13-500*

n-s
*

mm

ta ~ tal^ ta2+ ta3+ ta4

ta2 - 0,2+0,05+0,05 = 0,3 min (din tabel 13.5 pag.

268)
ta3 = 0,55 min (din tabel 13.7 pag. 270)
ta4 = 0.22 (din tabel 13.8 pag. 271)
ta = 0,3 + 0,55 + 0,22 - 1,07 min
td = 2,5%- tb = 0,002 min (din tabel 13.9 pag.

273)
tdo = 1%' tb - 0,001 min (din tabel 13.9 pag. 273)
to = 5,5% top = 0,06 min
top = ta+ tb = 0,08 + 1,07 = 1,15 min
Tu44 = 0,08 + 1,07 + 0,002 + 0,001 + 0,06 - 1,21

min
-

TU44=1,21 min

5,4.5. Calculul timpului unitar pentru faza 4.5.

Tu45 = ta + tb + tdt + tdo + ton

-...........n-s

tb-

...........-l = 0.04 min

ta = tai+ ta2+ ta3+ ta4

tai - 2 (din tabel 13.2 pag. 265)

ta3 = 0,55 min

tdo ~ 1%* tb - 0,001 min (din tabel 133 pag. 273)

t0a 5,5% top - 0,17 min
t0p = ta+ ^ = 0,04 + 3,12 = 3,16 miri

(din tabel 13.7 pag. 270)

137

TU45= 0,04 + 3,12 + 0,001 + 0,001 + 0,17 - 3,33 mie

T\j45 =3,33 mie

NT4= L5 +6,61+1,11 + 1,66 + 1,21+333-13,93 100
min

5,5, Calcula normei de timp pentru operaia 5

7\ NT5 - - -' + Tu5i + TU52 + TU53+ TU54 + TU55+ TU56 + TU57 + TU5g+ TU59 n

11K10+ +1 TTSU + IlKI? + I

- U513

Tp = 1 min (din tabel 13.1. pag. 264)

5.5.1. Calculul timpului unitar peritra faza 5.1.

TU51 - U. + tb + tdt + tdo +

ton / + /.+/,

14 + 2 tb~
-7 = 1,85 min

tg = taI+ ta2+ ta3+ ta4

tai = 2 min (din tabel 13.2 pag. 265)
ta2 0,1+0,1 + 0,1+0,2+0,05+0,05+0,05 = 0,65 min (din tabel 13.5 pag.

ta3== 0,55 min (din tabel 13.7 pag. 270)

ta4 = 0,22 (din tabel 13.8 pag. 271)
ta = 2 + 0,65 + 0,55 + 0,22 - 3,42 min
tdt" 2,5%- tb = 0,05 min (din tabel 13.9 pag. 273)
tdo - 1%* tb = 0,02 min (din tabel 13.9 pag. 273)
ton = 5,5% top = 0,17 min.
top == ta+ ^ = 1,85 + 3,42 = 4,27 min
Tlj5i - 1,85 + 3,42 + 0,05 + 0,02 + 0,17 = 5,51 min

Tui ^5,51 min

-

138

5.5.2. Calcului timpului unitar pentru faza 5.2.

Yim _ is + b + d^ + df + on _ /

+ lx + /? .
195 + 2
tu = - 63-0,96
ta ~ tai+ ta2+
t&+ ta4 tal ~ 0
-

* 6 = 19,56 min

t^ - 0,2+0,05+0,05+0,05 - 0,35 min (din tabel 13.5 pag.

268)
ta3 = 0,55 min (din tabel 13.7 pag. 270)
ta4 = 0=22 (din tabel 13.8 pag. 271)
ta = 0,35 + 0,55 + 0,22 = 1,12 min
tdt = 2,5%- tb ~ 0,48 min (din tabel 13,9 pag. 273)
tdo = l% tb - 0,16 mie (din tabel 13.9 pag. 273)
t^ = 5,5%> t^ = 1,13 min
top = ta+ tb = 1,12 + 19,56 - 20,68 min
TU52 = 19,56 + 1,12 + 0,48 + 0,16 + 1,13 = 22,56 min

ius2 ^^P^ ixim

Tu53 - ta + tb + tdt + tdo + toj,

-....../ + /,+/-,

tb=

...............!

n -s
65 + 2 Aer .
-............tb~..- --- -4 -4,56 mm
-

ta ~ tal+ ta2+ ta3+

ta4 tai = 0
-

ta3 = 0,55 min.

ta - 0,3 + 0,55 + 0,22 - 1,07 min

tdt 2,5%o" tb ~ 0,11 min (din tabel 13.9 pag. 273)
tdo = 1%C tb - 0,04 min (din tabel 13.9 pag. 273)

(din tabel 13.7 pag. 270)

139

ton = 5,5% - top = 0,30 min

top ~ ta+ tb - 4,56 + ,07 = 5,63 min
TU53 = 4,56 + 1,07 + 0,11 + 0,04+ 0,30 = 6,08 min

Tl]53 ^6,08 min

5.5.4. Calculul, timpului unitar pentru faza 5.4.

T :=- * 4- f 4- t 4- t 4~ t
:i
- U54 " Hi ' Lb r Hlt r Hto

-i

I + l.+L t

km

-. . .28.5 + 2
tb= -....:--.....-3 = 1,46 min
- i&l A Q^

ta~tai+ta2+ta3+ta4

tai 0

ta2 - 0,2+0,05+0,05 0,3 min (din tabel 1.3.5 pag. 268)

ta3 = 0,55 min (din tabel 13.7 pag. 270)
ta4 = 0,22 (din tabel 13=8 pag. 271)
ta - 0,3 + 0,55 + 0,22 - 1,07 min
tdt = 2,5%- tb = 0,03 min (din tabel 13.9 pag. 273)
tdo = 1%- tb = 0,01 min (din tabel 13.9 pag. 273)
ton ~ 5,5% top = 0,13 min

TlJ54 -1,46 + 1,07 + 0,03 + 0,01+ 0,13 - 2,81 min

T1J542,81 min

5.5.5. Calculul timpului unitar pentru faza 5.5.

I\j55

ta + tb + tdt + tdo "+- ^

l + L+L
-...........tb ----l
n-s
14 + 2
-...........LK .......------i u,z4 mm.
- 500-0.13
td = taj+ ta2+ ta3+ ta4

ta2 -0,1+0,1+ 0,2+0,05+0,05+0,05 - 0,45 min (din tabel 13.5 pag,.

268) ta3 = 0,55 min (din tabel 13.7 pag. 270)
-

140

ta4 = 0.22 (din tabel 13.8 pag. 271)

^ - 0,45+ 0,55 + 0,22 - 1,22 min
d = 2,5%- tb = 0,006 min (din tabel 13.9 pag.
273)
tdo = 1%* tb = 0,002 min (din tabel 13=9 pag.
273)
ton - 5,5% top = 0,09 min
t0p = t8+ tb - 1,22 + 0,24 - 1,46 min
TU55 =0,24+ 1,22 + 0,006 + 0,002+ 0,09 - 1,55

min
luss^l.SS min

J.J.O v^aiuului iiillpuiui ulinai ptlltiLl IdZa J.O.

'ftJ56 ~ tg + tb + tdt + tdo + ton

- / + /, + /,

4. 1
2

-............%~ "...."
"
n-s
195
+2 =
=
-...........................tb
-l
- 500-0.13

'I

3,03 mm

ta = tai+ ta2+
ta3+ ta4 tai = 0
ta2 =0,1+0,05+0,05 = 0,2 min (din. tabel 13.5 pag.
268)
ta3 - 0,55 min (din tabel 13.7 pag. 270)
ta4 = 0.22 (din tabel 13.8 pag. 271)
ta = 0,2+ 0,55 + 0,22 - 0,95 min
tdt ~ 2,5%- tb = 0,07 min (din tabel 13.9 pag. 273)
td0 = 1%* tb = 0,03 min (din tabel 13.9 pag. 273)
k>n ~ -^w / " ^op ~ v,zi mm
-

H>p V"^* H> ~~ ^^^ ~*~ $fj ~~ J,7O mm

TU56 -3,03+ 0,95 + 0,07 + 0,03+ 0,21 - 4,49 min

-

JS-U56 4,4y min

5.5,7. Calculul timpului unitar pentru faza 5.7*

Tu56 ~ ta + tb + tdt + tdo + ton

-/ 4" /, + in
-

~b

'"

n $
-...........65 +

2
tb~ .............. -I l,03min
-

ta ~ tai+ ta2+ ta3+ ta4

tEi = 0

141

ta2 -0,1+0,05+0,05 - 0,2 min (din tabel 13.5 pag. 268)

ta3 = 0,55 min (din tabel 13.7 pag. 270)
ta4 = 0.22 (din tabel 13.8 pag. 271)
ta = 0,2+ 0,55 + 0,22 = 0,95 min
tdt = 2,5%- tb = 0,02 min (din tabel 13.9 pag. 273)
tdo ~ 1%' tb - 0,01 min (din tabel 13.9 pag. 273)

<k>ii

top " ta+ tb - 1,03 + 0,95 = 1,98 min

XT1 =i 03+ 0 95 + 0 02 + n 01 + 0 1 n - 2 11 njin

-N*-' /O I0p

li, IU TH1

TU57-24 1 min

5.5.8. Caicului timpului unitar pentru faza 5.8.

T{J58

4.

ta + % + tdt + ^do + t0n

n-s
1
4- ?
1 __ A AJ

ta!=0

ta ~ tal+ ta2+ ta3+ ta4

ta2-0,l+04+0,05+0,05+0,05-0,35 min (din tabel 13.5 pag. 268)

ta3 = 0,55 min (din tabel 13.7 pag. 270)
ta4 = 0.22 (din tabel 13,8 pag 271)
ta= 0,35+ 0,55 + 0,22 = 1,12 min
tdt 2,5% tb = 0,001 min (din tabel 13.9 pag. 273)
t^ = 1%' tb = 0,0004 min (din tabel 13.9 pag. 273)
U - 5,5% top - 0,06 min
toP = ta+ tb= 1,12 + 0,04 - 1,16 min
TU58 =0,04+ 1,12 + 0,001 + 0,0004+ 0,06 - 1,3 min

TU58 =4,30 min

5.5,9. Calculul timpului unitar pentru faza 5,9.

Tj59 = ta + tb + tdt + tdo + ton

-/

+ /, + L

tb -

1-1-2
tb - -1 = 0,04min
60.48
ta = tal+ta2+ta3+ta4

tal = 0
ta2 =0,1+0,05+0,05+0,05 = 0,25 min (din abe! 13.5 pag.
268) ta3 = 0,55 min (din tabel 13,7 pag. 270)
ta4 = 0
ta= 0,25+0,55 - 0,8 mie
tat = 2,5%- tt, - 0,001 min (din tabel 13,9 pag. 273)
tdo = 1%* tb== 0,0004 min (din tabel 13.9 pag. 273)
te ~ 5,5% -1^ = 0,04 min
V ta+ tb = 0,8 + 0,04 = 0,84 min
TU59 -0,04+ 0,80 + 0,001 + 0,0004+ 0,04 - 0,88 min

=0,88 min

5.5.10. Calculul timpului unitar pentru faza 5.10.

Tu5IG = ta + tb + tdl + tdo + ton

-.........................tb=
n-s

-*

- 1 + 2 i = o 04 '
- 60.48
-

ta - tai+ W+ ta3+ ta4

ta3 = 0,55 min

ta4 = 0

(din tabel 13.7 pag. 270)

tdi = 2,5%- tb = 0,001 min (din tabel 13.9 pag.

273) tdo = 1%- fe = 0,0004 min (din tabel 13.9 pag,
273) ^ = 5,5% * top = 0,04 min top ~ ta+ tb = 0,8 + 0,04
= 0,74 min
-

Tusio =0,88 min.

143

5.5.11. Calculul timpului unitar pentru faza 5.11.

Tu511 = ta + tb + tdt + tdo + ^

-...............tb=...'2-'l
n-s
- 1+2
-

60.48

l - tai+ tg2+ ta3+ ta4

ta| ~ 0
t^-0,05+0,05+0,05 = 0,15 min (din tabel 13.5 pag.
268) ta3 upj min (am taoei ii./ pag. 2/Uj

ta = 0,15+ 0,55 = 0,7 min

tdt = 2,5%- tb = 0,001 min (din tabel 13.9 pag. 273)
tdo = 1%- tb = 0,0004 min (din tabel 13.9 pag.

273)
^ = 5,5% top = 0,04 min
top = ta+ tb = 0,8 + 0,04 = 0,74 min
Tuii ^0,04+ 0,80 + 0,001. + 0,0004+ 0,04 = 0,88

min
-

TU5ii =0,88 min

5.5.12. Calcului timpului unitar pentru faza 5.12.

Tu512 - ta + tb + tdt + tdo + ^

-

/ + (2...3)77
-

n- p

1 - lungimea filetulei; p - pasul filetului

11 + 2-1.5

-..............th=
-

---" = 0,14mm

1.5-63

ta = tal+ ta2+ 1*3+ ta4

ir trr A A S, min

tai ~ 0,22 min (din tabe! 163 pag. 315)

^ = 2,5%* tb = 0,003 min (din tabel 16.5 pag.

316) tdo = 3%* tb = 0,01 min (din tabel 13,5 pag.
316) ton 0,01 min top = ta+ tb = 0,14 + 0,45 = 0,59
min
-

144

tb ~~ ...' l

- sr z -n

28
" 0=02-5 4500 ~ '
-

ta = ta!+ %&+ 1^3+ ta4+ %$

tai - 0,65 min (din. tabel 1.5.13 pag. 300)

ta2 =0,22 min (din tabel 15.19 pag. 304)
ta3 = 0,15 min (din tabei 15.22 pag. 306)
ta4 ~ 0,13 min (din tabel 15.23 pag. 307)
tas - 0,09 min (din tabel 15.24 pag. 308)
^ = 0,65 + 0,22 + 0,15 + 0S09 + 0,13 = 1,24 min

tef=0,18 + 1,24- 1,42

tdi = 4,9%- tb = 0,008 min (din tabel 1.5.26 pag 309)

^ = 3,2%- tb = 0,03 min (din tabel 15.26pag 309)
ton = 4,5% tef = 0,06 min

TU7.i -0,18+ 1,24 + 0,03 + 0,008 + 0,06 - 1,5 min

T\j7i =1,5 min

Nxe^ + 1,5 -2,04 min

-

100

NT5 = 2,04
min

5-7. Calculu normei de timp pentru

operaia 9 T i

-...................^T7 =

Tu91 + Tu92 + Tu93

Tp = 7 min (din tabel 19.1. pag, 350)

5,7.1 Calculul timpului unitar pentru faza 9.1.

Din tabelul 19.2. pag, 350 avem relaia de calcul pentru timpul de

baz:
L*Ac*k
170-0.24.2
-................................tb-............................... =0,81 min
-

L= 195-0,5-50 =170

ta^+taa+trf

nat

146

tai = 0,59 min (din tabel 193 pag. 351)

ta2 =0,04 + 0,03 + 0,03 + 0,07 + 0,08 + 0,04 - 0,29 min (din tabel 19.4
pag. 351)
t&3 = 0,37 min (din tabel 19.5 pag. 351)
-

-..............................................tu* = -"-- "'

-th~ "

-0.81 = 0,02 min

T
60
ti :=> dintatelul 19,6 pag. 353
tdo - 1,5 min (din tatelnl 19.7 pag. 354)
HHI ~~ J /o z.,uo u,uo
TTHY i = 0 81 4-1 /5 4- 0 0? + 1 5 + 0 06 ^ 3 64 min
-

Tj9.i 3,64 min

5.7,2 Calculul timpului unitar pentru faza 9.2.

Din tabelul 19.2. pag. 350 avem relaia de calcul pentru timpul de baz:

-...................................tk=
p-B-np>st
-

...................... =

-0,22 min

0.8-50-125-0.012

L = 62 -0,5 -50 -35

tai = 0,59 min (din tabel 193 pag. 351)

- ta2 =0,04 + 0,04 + 0,07 - 0,15 min (din tabel 19.4 pag. 351)
- tg3 = 0,33 min (din tabel 19.5 pag. 351)
- ^ - 0,59 + 0,15 4- 0,33 = 1,07 min
-........11-/
11*2
tdt= ". . .- -tb= -.......- 0.22 - 0,008 min
-

tj => dintatelul 19.6 pag. 353

tdo - 1,5 min (dintatelul 19.7 pag. 354)

Tu9.2 ~ 0,22 + 1,07 + 0,008 + 1,5 + 0,03 = 2,8 min

- 1-U9.2 ~~2,o0 min

-

5.73. Calculul timpului unitar pentru, faza 93,

Din tabelul 19.2. pag. 350 avem relaia de calcul pentru timpul de baz:

- 147

- A-k
0.2-1.25 A A ,
-.....tD- . -..................=
=
- np-st
0.5-1.25

.
0,04 mm

ta = tai+ ta2+ ta3

tai ~ 0,59 min (din tabel 193 pag. 351)

tai =0,04 +0,03+0,03+0,08+0,04 - 0,22 min (din tabel 19.4 pag.

351)
ta3 = 0,29 min (din tabel 19.5 pag. 351)
ta = 0,0,59 + 0,22 + 0,29 - 1,1 min
td, = 1A 'tj U = l'1'2 - OM = 0,001 min
r 60
tj => din tatelul 19.6 pag, 353
tdo - 3,5 min (din tatelul 19.7 pag. 354)
ton - 4% -1,14 = 0,04 min
Tu9.3 = 0,04 + 1,1 +0,001 + 1,5 + 0,04 = 2,68 min

l\j9.3 =2,68 min

-

p*y

NT7 = --- +3,64

| N? = 9,19 min

+ 2,80 + 2,68 = 9,19 miri

NT = 1,60+6,75+6,53+13,93+54,16+2,04+9,19-94,20 min

:48

6.1.Coeficientul timpului.de baz

6.1.1.Coeficientul timpului de baz pe

_ -bi

operaii U
-

K^j -

Tu,
Kbi - coeficientul timpului de baz pe operaie
tbj - timpul de baz pe operaie
Tui - timpul unitar pe operai.e

0 4?

Mbl - " _"

i-

~ W<,I

_ 0.43 + 0.79 + 0.24 _

4.64 + 2.27 + 137
0 43 0 79 + 0 24

: ;

'

+ 2.27
+ 137 = 2.28 + 0.09 + 0.35 + 0.08 +
0.04
lb4
6.16+ 1.11 +1.66+ .21 +13.93
Ktb5
- 1.85 + 19.56 + 4.56 +1.46 + 0.24 + 3.03 + 1.03 + 0.04 + 0.04 + 0.04
5 51 + 22 56 + 6 08 + 2 81 + 3 02 + 4 49 + 2 11 + 1 3 + 0 8 + 0 88 +
0 88 + 0.14 + 1.07
+ 0.60 + 4.5

-*Mb6 ~ , ' _"

=0 17 4.64

0,12

1.5
_ 0.81 + 0.22 + 0.04
-

149

6.2, coeficientul de utilizare al materialului

-s

Km = -- unde: g - masa piesei fmite,n kg; G - masa

semifafricatului
- G Pentru
suprafaa S3 G= 11 mm
R = 17,5 mm
2
3
- V = TI R G = 3,14 - 0,17* 0,11 - 0,009 dm
-

Pentru suprafaa
S5 G^ 195 mm R = 20
mm
3
- V - 0,24 dm
-

Pentru suprafaa
S8 G = 62 mm R ==
27,5 mm
3
- V - 0,24 dm
-

Pentru suprafaa
SI 1 G= 195 mm R =
20 mm
V=0,24dni3
-

Pentru suprafaa
S10 r = 27,5 mm
-

R = 32 mm
2
- TT-hfJ

-v

Pentru suprafaa
S12
G = 21 mm
R = 20 mm
V - 0,02 dm3
g = p V = 0,20

3.14-0.28 3
+
0.08)
v - 0,07 dm
3
j

150

(0.10 + 0.07
/

0.07 + 1.91 + l.10 + 0.08 + 0.20 + 0.54

63. Productivitatea muncii

Nsc=-
ore:
-

sc

[buci , unde:

Nsc - norma de timp pe bucat

6.4.

Tec durata unui schimb n

= 94.20 ^
Costul de producie

Pc - M + R + C
M costul materialului R - retribuia
muncitorilor productivi C - cheltuieli de regie pe
secie, ce revin piesei M = pG - p i k(G - g) [lei]
M = 50000 10,9 ~~ 5000 0,8(10,9 - 3,90) =
517.000 NT; r.
h 60

ntreprinderea
XNXREP.
METALURG. BC.
-

cia-

Se

151
PLAN DE
A te -OPERAII
Pentru
prelucrri

Denumire
o
- Nr
peraii
ei
-

Si

Maina

Firma
operaiei

Nr. bucilor
mbolul
prelucrate simultan
produsuli
- Pies brut buc.
Grupa i cate. lucrtor
Tp
Dispozitive
-

Mode!

-___

-.

~a

'"....

-J

Denumirea fazei

Scule

Debitat din bar de oel laminat L = 327; D^75

erific
-

N -

Instruciuni
suplimentare

Ap

Contr.

... i

Nr.
fazei
LE -

ificat
-

L :'"

nt
De
Ver

-ocmit
-

... ................ j^

...............................

-aS
Pnz
ferstru
ub Ier
STAS
1066-86
-

a-

R
EGIV
s - V
-

ponderea

:, buci

ita opcrauci

Struniit
frontal

3
.
3
7

1
0
0

Mrunm frontal de
tims

ntreprinderea
-

! Mod*

semntur

:canic<
-

lucrate simui

Denumirea fazei

miit frontal de den

Strunit frontal de degrosare

suprefeta SH
Executat gaur ce centrai

0
.
1
3

23.5

00

5
0
0

nrcpnndere

i^LV IsA

lusul

iaz
ei

- a&
lo
ng
suprafaa Sn Stnmjirc longitudinal de
itu
finisare suprafaa 12
diitrunjire longitudinal de finisare pe
nasuprafaa Sn
sec-utat teitur suprafaa
S13
-

l de degroare suprafaa
Strunjire longitudinal de degroare

0,96

a^o
_A

0,96

64,0
5

0.13

500

315

315

ntreprinderea
UNIVERSITA
TEA BACU
Maina
-

cia -

A
te

Firma
Schia operaiei

Se

Modei

- Denumire piesei
PLAN DE
OPERAII
o
- Nr.op erai
Si Pentru prelucrri mbolul
peraii
ei
mecanice
(corp)
Nr. bucilor
produsul!
prelucrate simultan
- Pies brut buc.
T
- Te
Grupa Tp
b
i cate. lucrtor
Dispozitive
-

^,
-

-JZ

- N u ura
-D
nt
- A
ocmit
- De
- N
A
sen
- N
- Ver
ific
Contr.
- Ap
rob
- Instruciuni
suplimentare

-. .-----................---. -------.....

Semnt

Denumirea fazei

Scule

Nr,
-fazei
7.1 -

Executat cana! pan ne suprafaa S8

ntreprinderea
UNIVERSIT
ATEA BACU
-

Frez
cilindrofr
ontal cu coad
conic STAS
1638-80
-

erific
atoare
-

S
c

A PLAN DE
te OPERAII Pentru
prelucrri mecanice

a - s - -

REGIM
V
45.78
-

11
1500
-

Denumire piesei
o
- Nr.
peraii
operaiei

Si

Maina

Firma
Schia operaiei

M
o

Nr. bucilor
prelucrate simultan
- Pies brut buc.
-

0...

mb
olu
l
pr
Grupa i cate. lucrtor Tp
- Dispozitive
-

-. . .

--------C--,^i

-............. -...............
-..........
....
-

21

...
-...

to
-cmit de
r
senat
eri

- ficat

-...............................-_._..1f.

Semnt

N u ura A
N
A
N
-

'ontr.

............ ... ;

-D
-

Te

Ap
instruciuni suplimentare

Denumirea fazei

Scule

Nr.
--9.2

93 -

Rectificat suprafaa S5
Rectificat suprafaa SR
Rectificat suprafaa S j 2

Piatr
Cilindric
Plan
250x50x3
5
STAS601
/-84

V
REGIM
e V
r a -- s
-l
- -o.on
- 0.012
- 0.05 -

30
30
30

-3
-3
-3
-

1. Buzdugan, Gh. s.a. - Calculul de rezistenta al pieselor de maini,

Bucureti, Ed. Tehnica, 1979.
2. Comea, T., Mateescu, M. - Adezivi sintetici moderni, Ed. Tehnica,
Bucureti, 1987.
3. Decker, K. H. -Maschinelemente, Mimeticii, C. Hauser Verlag, 1985.
exploatarea, repararea si verificarea recipientelor metalice sub
4. Gaitau, M. s.a. - Organe de maini, voi. I. Iai Litografia Univ. Tehnice
Gh. Asachi".
5. Kar-Heinz Decker - Maschinenelemenie Gestaltung und
6. Manea, Gh. Organe de maini voi. I. Bucureti, Ed. Tehnica, 1970.
7. Mateescu, D., Caraba, I. - Construcii metalice. Calculul si proiectarea din
otel, Ed. Tehnica, Bucureti, 1980.
8. Nieraan, G. - Maschinelemente, voi.. 1, Berlin, Springer Verlag, 1981.
9. Orov, P.L - Osnovii costructirovania, voi. 2. Moscova, Masinostroenie,
lO.Petrescu, L, lonescu, S., Ghiorghiu, H. - Adezivi, proprieti,
utilizri,
- Ed. Tehnica, Bucureti, 1994.
- presiune, C4-90, Ed. Tehnica, Bucureti, 1992. 1 l.Rothbart, H. Mechanical design andsysiems handbook, New York,
- Mc. Graw Hill Book Co., 1964. 12.Schipke, P.s Horn, s.a Praktisez Handbuch der Schweisstechnick,
- Tehnica, Bucureti. 13.Teodorescu, C. C, Mocanu, D. R., Buga,
M. - mbinri sudate, Ed.
- voi. III, Berechen undEntwerfen der Schweisskenstructionen, Berlin,
-

14.*** - Manualul inginerului mecanic. Materiale, Rezistenta

materialelor, Stabilitate elastica. Vibraii, Ed. Tehnica, Bucaresti, 1980.
15^*** _ Prescripii tehnice pentru proiectarea, execuia, instalarea,
Berechnng, Hanser-Carl, HanserVerlag, Munchen-Vien, 1985.

i: t

re n
r

(.Ui!