Sunteți pe pagina 1din 10

Eficiena economic a pensiunilor agroturistice din Romnia, prin prisma

sezonalitii i a gradului de concentrare a sosirilor de turi ti n perioada 20072012

Abstract
ntreprinderea turistica isi desfasoara activitatea in anumite conditii care alcatuiesc, in
ansamblu, mediul sau economico-social. In formularea unei strategii realiste de evoluie i
dezvoltare durabil, ntreprinderea turistic, trebuie sa tina cont att de caracteristicile mediului
n care i desfoar activitatea, dar i de tendintele si modul in care evolueaza componentele
sale.
Caracterul aparte al activitii turistice, desfurata, n cea mai mare parte, n condiiile
unei cereri turistice ce evolueaz discontinuu, a impus necesitatea evidenierii fenomenului de
sezonalitate turistic i a influenei sale n procesul prestaiei turistice. Un aspect important n
analiza sosirilor turistice l reprezint studierea acestei sezonaliti a activitii turistice.
Sezonalitatea reprezint acea stare de evoluie temporal caracterizat printr-o perioad de vrf a
activitii ntr-un anumit domeniu al activitii economice.
Determinarea sezonalitii cererii turistice permite identificarea modelului de evoluie a
fenomenului analizat, obinndu-se informaii cu privire la evoluia previzibil a activitii
turistice, n perioada urmtoare. n plus, rezultatele obinute n urma determinrii sezonalitii
stau la baza efecturii prognozelor pe termen scurt. Pentru eliminarea mcar parial a factorilor
cu aciune aleatoare se recomand ca analiza s fie fcut pe pe o perioad de minim trei ani
consecutivi.
Cuvinte cheie: sezonalitate turistic, prestaie turistic, indici de sezonalitate
1. Introducere
Principiul de baz al conceptului de eficien economic a unei ntreprinderi turistice
vizeaz nu doar maximizarea rezultatelor pe baza utilizrii unui volum dat de resurse ci i
compatibilitatea mecanismelor pieei turistice concureniale, generatoare de profit i rentabilitate,
cu cerina de maximizare a bunstrii individului(turistului) i de asigurare a echitii sociale.
(Gh. Zaman, Marinela Geamnu, Eficiena Economic, Editura Fundaiei Romnia de mine,
Bucureti, 2006, p. 9).
n Romania turismul este unul din sectoarele economice cu posibiliti reale de dezvoltare
pe termen lung; este un mijloc de creare si imbunatatire a imaginii rii noastre in strainatate; este
o sursa de sporire a incasarilor valutare ale statului; este o piata sigura a fortei de munca si de
redistribuire a celei disponibilizate din sectoarele puternic restructurate; este un mijloc de
asigurare temporara a locurilor de munca si a veniturilor populatiei; este un mijloc de dezvoltare
economica si sociala atat prin veniturile create, cat si prin schimburile interumane, culturale, pe
care acesta le realizeaza; este o modalitate unica de valorificare a potentialului natural bogat si

variat al tarii, care nu poate fi exportat in stare bruta, dar poate constitui o sursa importanta de
export prin valorificarea sa la fata locului; este un sector economic pluridisciplinar care
antreneaza in sistemul de intrari - iesiri un evantai larg de alte activitati economice, culturale,
sociale si sportive.
Sezonalitatea reprezinta trasatura dominanta a activitatii turistice si trebuie luata in
considerare in formularea politicii de marketing respectiv in procesul de creeare a produsului
turistic si de concretizare a lui, prin prestarea serviciilor propriu zise. Sezonalitatea cererii
turistice este o realitate obiectiva care marcheaza profund intreaga activitate a agentilor implicati
in turism. Ea se regaseste practic la toate nivelurile decizionale si intereseaza toti prestatoriii de
servicii turistice. Masurile adaptate pentru ameliorarea sezonalitatii poarta amprenta modului de
actiune traditional, caracterizate in special prin eforturi publicitare facute in directia vanzarii unui
produs turistic insuficient adaptat cererii din extrasezon.
In functie de poziia geografic a zonei turistice receptoare fata de circuitele turistice
interne si internationale, de conditiile naturale, dar mai ales n funcie de gradul de atractivitate si
diversitatea ofertei de servicii etc., cercettorii n domeniul turismului identific trei accepiuni
definitorii cu privire la forma pe care o poate mbrca curba de sezonalitate n cadrul activitatii
turistice.
n prima variant, atractivitatea turistica se concentreaza in cadrul unui singur sezon,
important ca dimensiune a fenomenului turistic, sezon ce este limitat ca durata (de ex. zona
litoralului Marii Negre).
n cea de-a doua variant, activitatea turistic se concentreaza in doua perioade de sezon
diferite ca durata. n cadrul acestor perioade la care facem referire, se manifest solicitri
difereniate a cererii turistice(statiunile de munte).
n cea de-a treia variant, activitatea turistica nu prezinta concentrari sezoniere
pronuntate, frecventa sosirilor de turisti prezentndu-se linear de-a lungul intregului an
calendaristic (statiuni balneare, centre urbane).
2. Analiza dinamicii numrului de sosiri n pensiunile agroturistice din Romnia
Fenomenul de concentrare a activitii turistice i necesitatea atenurii curbei sezonalitii
n turism nu s-au manifestat ns niciodat att de acut ca n zilele noastre. Acest fapt se
datoreaz unei creteri considerabile a numrului de turiti care cltoresc n perioadele
sezonului plin, iar pe de alt parte eforturile prestatorilor, care sunt menite s duc la prelungirea
sezonului de activitate turistic.
Din punct de vedere metodologic analiza economic se desfoar ca i pentru celelalte
activiti economice, ns n turism, pentru c produsul turistic este rezultatul unui ansamblu de
activiti specifice, sistemul de indicatori i metodologia de calcul i analiz a eficienei
economice se difereniaz n funcie de genul de servicii. (Mihaela Brsan, tefni uu,
Analiza economico-financiar n comer i turism, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
2013, p.145)
Pentru a intelege mai bine implicatiile sezonalitatii in industria turistica, este necesara
cunoasterea frecventei solicitarilor de servicii in decursul unui an calendaristic, respectiv a
oscilatiilor in timp a volumului si intensitatii fluxurilor de vizitatori in diferite zone si statiuni de
inters turistic.

n vederea caracterizrii sezonalitii sosirilor de turiti n pesiunile agroturistice din


Romnia, am luat n considerare numrul de sosiri de turiti, pe luni ale unui an, n perioada
2007 2012.
Figure no.11 Evoluia numrului de turiti sosii, n pensiunile agroturistice din Romnia,
pe luni, n perioada 2007-2012

Sursa: prelucrare proprie a autorilor


Din analiza graficului anterior, se constat o diminuare a numrului de turiti n perioada
ce a urmat declanrii crizei economice din 2008 i o revenire a cererii turistice abia n 2012,
cnd se atinge i maximul pentru perioada analizat. bservm c, numrul de turiti nregistrai
n pensiunile agroturistice din Romnia, n luna august 2012 a fost de 4,5 ori mai mare dect
numrul de turiti sosii din luna februarie a aceluiai an.
Figure 2 Concentrarea pe luni a numrului de turiti sosii n pensiunile agroturistice,
n Romnia n perioada 2007-2012

Sursa: prelucrare proprie a autorilor


Diagrama polar din figura prezentat anterior, evideniaz variaia numrului de turiti
sosii n pensiunile agroturistice din Romnia, n perioada 2007-2012. Fenomenul analizat
prezint o evoluie sezonier, avnd un punct de maxim n luna august i un punct de minim n
luna februarie.
Deoarece durata sezonului turistic intr-o zona (sau staiune) este determinata, in primul
rnd, de condiiile climaterice si meteorologice, instrumentele de politica comerciala utilizate n
industria turistic, au menirea sa compenseze diminuarea atractivitii factorilor naturali cu un
set de elemente suplimetare de cointeresare a turistului potenial, in vederea valorificrii mai
depline a patrimoniului turistic, prin meninerea cererii de servicii turistice la un volum si nivel
rezonabile pentru prestatori, pe o perioada de timp cat mai lunga, pe parcursul unui an
calendaristic.
Metoda statistic
Analiza statistic a sezonalitii are ca obiectiv msurarea variaiei sezoniere,
identificarea cauzelor sezonalitii i stabilirea consecinelor economice i sociale. n acest sens, se
calculeaz indicii de sezonalitate lunari care vor indica punctul de maxim i de minim al
intensitii sosirilor de turiti, precum i perioadele de cretere i de scdere ale acesteia.
(Secreanu, C., Firoiu D, 2011)
Metodele folosite pentru calculul coeficienilor de sezonalitate sunt diverse dar mai
frecvent se recurge la metoda mediei aritmetice. Conform acestei metode, indicii de sezonalitate
se calculeaz folosind relaia: (Neacu, N., Bltreu, A., p.152)
n care:
- reprezint media lunar
-medie lunar general
Cu ct valoarea acestor coeficieni se apropie de 100, cu att sezonalitatea se atenueaz i
invers, cu ct se ndeprteaz de 100, cu att caracterul sezonier al natalitii este mai pronunat.
Ca modalitate de verificare a exactitii calculelor, suma indicilor de sezonalitate trebuie
s fie egal cu produsul dintre numrul de subperioade (12) i 100. (Voineagu V., Colibaba D.,
Grdinaru G., 2002).
n vederea aprecierii concentrrii sezonalitii se folosesc o serie de indicatori cum ar fi:
raportul de concentrare, diferena Hirschman, energia informaional Onicescu, coeficientul de
concentrare Corado Gini, coeficientul de concentrare Struck
Pentru caracterizarea intensitii i tendinei sezonalitii, s-a aplicat coeficientul de
concentrare Struck (Cs). Acesta este de fapt o form corectat a coeficientului Gini i se
calculeaz folosind relaia (Minciu, R. 2004, p.43):

n care,
n - este numrul categoriilor
gi ponderea fiecrei categorie n total
Acest coeficient de concentrare poate lua valori n intervalul

. Valoarea minim

posibil (
, este independent de numrul categoriilor considerate, ceea ce i d
coeficientului avantajul unei interpretri facile i comparabile. Valoarea 1 este atins atunci cnd
concentrarea este maxim iar valoarea 0 atunci cnd exist o distribuie uniform (Jaba E. , 2002,
p. 198).
Indicii de sezonalitate
Indicii de sezonalitate au fost calculai prin aplicarea direct a metodei mediilor
aritmetice. S-a calculat mai nti, cte o medie aritmetic pentru fiecare lun ( , acoperind
perioada celor 6 ani consecutivi, apoi o medie lunar general ( ).
Media lunar general s-a obinut ca o medie a mediilor lunare sau prin nsumarea tuturor
termenilor seriei de timp i mprirea la numrul de termeni ai seriei (72 de termeni). Se observ
c n perioada 2007-2012, n medie s-au nregistrat 42915 de turiti sosii n pensiunile
agroturistice din Romnia.
n tabelul 1 au fost centralizate rezultatele obinute pentru mediile lunare i indicii de
sezonalitate calculai.
Tabel nr.1 Evoluia numrului de turiti sosii n pensiunile agroturistice din Romnia, pe
luni, n perioada 2007-2012
Luna

Anii
Medie lunar

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembri
e
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Total

2007

2008

2009

2010

2011

2012

15776
16142
17550
20374
23051
26588
32174
36368

42037
42561
42525
52922
56841
62655
84882
107119

38378
34095
32053
44576
46706
55826
75435
84919

15399
13339
15428
18814
23411
24187
31020
40115

16675
16238
17501
21134
25798
32628
44003
55147

45620
30608
40152
55277
71980
78607
121914
140566

27633
23253
22487
26970
288366

63987
61302
56158
70455
743444

51494
41638
35063
46509
586692

24103
34186
85097
19732
26052
59808
17279
22229
54144
22318
32595
78244
265145 344186 862017
Media lunar general ( )

Indice de sezonalitate
( %)

28980,83
25497,17
27534,83
35516,17
41297,83
46748,50
64904,67
77372,33
47750,00

67,53
59,41
64,16
82,76
96,23
108,93
151,24
180,29
111,27

38630,83
34560,00
46181,83

90,02
80,53
107,61

42914,58

1200

Sursa: calcule proprii ale autorilor pe baza datelor din Buletinele Statistice lunare, INS, 20082013

Prin raportarea mediei specifice fiecrei luni la media lunar general au rezultat indicii
de sezonalitate ce caracterizeaz gradul mediu de abatere a fiecrei luni fa de media lunar
definitorie pentru ntreaga perioad de 6 ani. Astfel, dac, n luna ianuarie, numrul de turiti
sosii n pensiunile agroturistice din Romnia reprezint n medie 67,53% fa de media lunar
general, n luna decembrie numrul mediu de turiti sosii a fost cu 7,61% fa de media lunar
general. n luna august s-a nregistrat punctul maxim, numrul de turiti sosii, fiind n medie cu
80,29% peste media lunar general.
n urma calculrii indicilor de sezonalitate se poate spune c sosirile de turiti n pensiunile
agroturistice din Romnia nregistreaz o evoluie sezonier. Dac n primele cinci luni ale
anului, numrul de turiti sosii se afl sub media lunar general, ncepnd cu luna iunie,
urmeaz o perioad de 4 luni n care numrul de turiti se afl peste media lunar general.
Pentru msurarea gradului de concentrare sezonier s-a calculat coeficientul de
concentrare Struck. Calculele necesare n vederea determinrii coeficientului de concentrare
pentru perioada 2007 - 2012 au fost centralizate n tabelul de mai jos.
Tabel nr.2 Calcule necesare determinrii coeficientului de concentrare 2007 - 2012

Luna
Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

2007

2008

0,054
71
0,002
99
0,055
98
0,003
13
0,060
86
0,003
70
0,070
65
0,004
99
0,079
94
0,006
39
0,092
20
0,008
50
0,111
57

0,056
54
0,003
20
0,057
25
0,003
28
0,057
20
0,003
27
0,071
18
0,005
07
0,076
46
0,005
85
0,084
28
0,007
10
0,114
17

Anii
2009

0,065
41
0,004
28
0,058
11
0,003
38
0,054
63
0,002
98
0,075
98
0,005
77
0,079
61
0,006
34
0,095
15
0,009
05
0,128
58

2010

2011

2012

0,058
08
0,003
37
0,050
31
0,002
53
0,058
19
0,003
39
0,070
96
0,005
03
0,088
30
0,007
80
0,091
22
0,008
32
0,116
99

0,048
45
0,002
35
0,047
18
0,002
23
0,050
85
0,002
59
0,061
40
0,003
77
0,074
95
0,005
62
0,094
80
0,008
99
0,127
85

0,052
92
0,002
80
0,035
51
0,001
26
0,046
58
0,002
17
0,064
13
0,004
11
0,083
50
0,006
97
0,091
19
0,008
32
0,141
43

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

0,012
45
0,126
12
0,015
91
0,095
83
0,009
18
0,080
64
0,006
50
0,077
98
0,006
08
0,093
53
0,008
75
0,088
58

0,013
04
0,144
08
0,020
76
0,086
07
0,007
41
0,082
46
0,006
80
0,075
54
0,005
71
0,094
77
0,008
98
0,090
45

0,016
53
0,144
74
0,020
95
0,087
77
0,007
70
0,070
97
0,005
04
0,059
76
0,003
57
0,079
27
0,006
28
0,091
88

0,013
69
0,151
29
0,022
89
0,090
90
0,008
26
0,074
42
0,005
54
0,065
17
0,004
25
0,084
17
0,007
09
0,092
15

0,016
34
0,160
22
0,025
67
0,099
32
0,009
87
0,075
69
0,005
73
0,064
58
0,004
17
0,094
70
0,008
97
0,096
28

0,020
00
0,163
07
0,026
59
0,098
72
0,009
75
0,069
38
0,004
81
0,062
81
0,003
95
0,090
77
0,008
24
0,098
97

Coeficienii de concentrare pentru fiecare an, din perioada 2007-2012 sunt calculai dup
cum urmeaz mai jos:

Valorile obinute pentru coeficienii de concentrare calculai evideniaz o distribuie


lunar, relativ uniform, a numrului de turiti sosii n pensiunile agroturistice din Romnia, n
timpul fiecrui an. Ca tendin, se nregistreaz o cretere a sezonalitii, vizibil prin creterea
coeficientului de concentrare de la 7,56% n anul 2007, la 13,05% n anul 2012.
3. Efectele sezonalitii turistice si principalele modaliti de diminuare a efectelor
economice asupra industriei turistice
Receptiv la prefacerile civilizatiei contemporane, turismul evolueaza sub impactul
acestora, dinamica sa integrandu-se procesului general de dezvoltare. La randul sau, prin vastul
potential uman ;i material pe care il antreneza in desfasurarea sa, ca si prin efectele benefice
asupra domeniilor de interferenta, turismul actioneaza ca factor stimulator al progresului si
dezvoltarii.
Variatiile sezoniere ale cererii turistice se inregistreaza in toate tarile destinaii turistice,
iar aceste oscilatii manifesta o tendinta de cretere att n volum ct i n intensitate.
Concentrarea sezoniera in turism constituie un fenomen constant al miscarii turistice, generat de
caracterul si natura fluxurilor discontinue ale cererii turistice. n timp, aceasta intensificare
crescanda a concentrarii turistice a provocat o serie de fenomene turistice, printre care putem
meniona:
- invazia vacanelor, mai mult sau mai putin intensa, att in vechile si noile regiuni ct si
zone turistice consacrate;
- suprasolicitarea retelelor feroviare, rutiere, maritime si aeriene, uneori exagerat, in
perioadele de maxima concentrare sezoniera a circulatiei turistice;
- insuficienta numarului locurilor de cazare, cateodata alarmanta, in unitatile hoteliere si
necesitatea de a se crea, ntr-un interval de timp extrem de scurt, a unor noi posibilitati de cazare.
- tensiunea crescanda in relatiile dintre solicitantii de servicii si unitatile prestatoare de
servicii turistice;
- insuficienta crescanda a serviciilor publice, care nu sunt suficient dimensionate
pentru nivelul si intensitatea solicitarilor ce se manifest in perioadele de varf.
n perioada de fa asistm la o tendin de cretere a variaiilor cererii turistice iar
aceasta situatie are tendinta sa se agraveze intr-un ritm accelerat si in viitor. De aici decurge
necesitatea analizei inconvenientelor ce deriva din concentrarea sezoniera tot mai accentuata,
consecin natural si inevitabil a circulatiei turistice contemporane.
In literatura turistica s-a acordat multa atentie aspectelor economice ale distributiei inegale
i sezoniere a frecventei cererii de servicii turistice, si, n momentul de fa se cauta solutii pentru
diminuarea pe cat posibil a influentei negative a fenomenului sezonalitii. Inainte de a incerca sa
se dea solitii pentru atenuarea fluctuatiilor sezoniere in domeniul turismului, este necesar sa se
examineze cauzele care le genereaza, ceea ce va permite sa se recunoasca mai bine caracterul
specific al acestor variatii.

Analizele variatiilor sezoniere ce au loc in miscarea turistica permite evidenierea unei


multitudini de factori care influenteaza n primul rnd gradul de atractivitate al unor statiuni
turistice ct si sezonalitatea activitatii in zonele supuse studiului. Astfel, putem afirma faptul c,
aceti factori extrem de importani, pot provoca majore schimbari sezoniere in activitatea
turistic. Printre aceti factori putem considera:
- nevoia tot mai acut a indivizilor de a se recrea,
- existena i bogia resursele si valorile naturale;
- nivelul i structura veniturilor populatiei;
- durata si structura timpului liber pentru recreere
- oferta turistica secundara;
- factorii subiectivi cu implicaii asupra comportamentului turistic.
Analiza factorilor menionai ne permite s apreciem faptul c cererea turistica este elastica,
n timp ce oferta turistica trebuie sa tina pas cu cerinele, n continu schimbare i evoluie, ale
clientelei potentiale.
Trebuie s suliniem faptul c, atta timp ct oferta primara este in mare masura o
rezultanta a conditiilor climaterice si deci se manifesta cu o intensitate diferita in functie de
sezonalitate, oferta turistica secundara exista i se manifest, practic, pe perioada intregului an
calendaristic, avnd totui un caracter mai pronuntat in cursul unui sezon determinat.
Preocuparile orientate spre gasirea unor solutii eficiente de prelungire a sezonului turistic
fac posibila o delimitare a dou categorii de factori care provoaca concentrari sezoniere in turism
i anume:
- factorii endogeni sunt cei asupra carora organizatorii de turism pot sa actioneze prin
masuri economico-organizatorice si prin politica lor comerciala.
- factorii exogeni sunt cei asupra carora actiunile organizatiilor si intreprinderilor turistice
nu au o influenta directa, deoarece acesti factori sunt rezultatul dezvoltarii sociale si economice
in care turismul nu-si asuma o pozitie dominanta.
Modul de desfasurare a activitatii turistice este conditionat atat de aceste variabile
endogene, pe care firma le poate manipula si controla, cat si de variabilele exogene, a caror
actiune nu poate fi controlabila, dar care au un impact puternic asupra strategiei firmei, vizanduse atenuarea si fructificarea sezonalitatii cererii turistice.
Aceasta ierarhizare a factorilor ce determin concentrarea sezonier ne permite si
identificarea posibilitatilor de actionare in favoarea unei prelungiri a sezonului turistic. Economia
turismului nu poate sa actioneze decat asupra factorilor endogeni, pe cand economia nationala si
societatea actioneaza asupra factorilor exogeni. Trebuie subliniat insa ca importanta factorilor
exogeni este mai mare si influenta acestora este mai durabila decat cea a factorilor endogeni.
Rolul turismului in economia nationala a diverselor tari este deosebit de important,
datorita complexitatii acestui fenomen, a anvergurii activitatilor necesitate de aparitia,
mentinerea si dezvoltarea lui.
Concluzii
Rezultate obinute pe baza studiului realizat, arat c variatiile sezoniere ale cererii
turistice manifestate n pensiunile agroturistice din Romnia se datoreaz n primul rnd
factorilor economici i organizatorici. Acestea se refer la mecanismul concediilor pltite, sau
facilitile acordate in perioada vacanelor.
n ceea ce priveste sezonalitatea turistic, constituind trstura dominant a activitii
turistice, ea trebuie luat n considerare n formularea politicii de marketing a ntreprinderii

turistice i necesit eforturi ample i susinute de adaptare a ofertei turistice la nevoile specifice,
exprimate n cadrul pieei prin cererea turistic.
Fenomenul sezonalitii trebuie luat n considerare nu numai n procesul concretizrii
produsului turistic (prin intermediul prestaiei propriu-zise), ci i n faza de concepere a acestuia,
prin amenajarea turistic a viitoarei zone receptoare.
n cadrul studiilor de amenajare turistic, este necesar ca elementele de funcionalitate s
fie proiectate n strans legatur cu cerinele determinate de eliminarea sau micorarea efectelor
generate de concentrarea sezonier a cererii.

Bibliografie:
1. Brsan, M., uu, , Analiza economico-financiar n comer i turism , Editura Didactic
i Pedagogic, Bucureti, 2013
2. Cosmescu, I., Economia turismului, vol.I, , Editura Alma Mater, Sibiu, 2004
3. Cosmescu, I., Turismul:fenomen complex contemporan, Editura Economic, Bucuresti,
1998
4. Dugulean L., Bazele statisticii economice, Editura C. H. Beck, Bucureti, 2012
5. Jaba E., Statistic, Ediia a II-a, Editura Economic, Bucureti, 2002
6. Minciu R., Economia turismului, Ediia a II-a, Editura Uranus, Bucureti, 2004
7. Minciu R., coordonator, Economia turismului. Aplicaii, Editura Uranus, Bucureti, 2007
8. Neacu N., Bltreu A., Economia turismului Lucrri practice. Statistici.
Reglementri, Editura Uranus, Bucureti, 2005
9. Olteanu, V., Cetin,I., Marketingul serviciilor, Bucureti: Editura Expert, 1994
10. Secreanu, C., Firoiu D., Statistical methods used in the analysis and forecast of the
tourism activity affected by seasonality, Romanian Economic and Business Review, 2011,
Vol. 6, No. 4
11. Voineagu V., Colibaba D., Grdinaru G., Statistic. Noiuni fundamentale i aplicaii,
Editura ASE, Bucureti, 2002
12. Zaman, Gh., Geamnu, M., Eficiena economic, Editura Fundaiei Romnia de mine,
Bucureti, 2006

10