Evident, n cuvntul Su despre griji, Mntuitorul nu spune s nu facem nimic: nu

spune s nu munceti, nu spune s nu mergi la coal, nu spune s nu ncerci s i faci

datoria acolo unde eti cine nu vrea s lucreze, acela nici s nu
mnnce (II Tesaloniceni 3, 10), ci spune s nu ne ngrijorm pentru asta, s nu
devin o obsesie asta, s nu devin grija noastr principal. S nu ne lsm mpovrai
de aceste preocupri, ci s le facem pe toate cu ndejde c Dumnezeu este Cel care ni le
d pe toate. Cel mai adesea, noi ne nchipuim c pe toate le obinem cu puterile noastre
omeneti, prin rvna noastr, prin munca noastr. Uitm c pe toate le-am primit i le
primim din mna lui Dumnezeu. Uitm c nsui trupul nostru, nsi viaa noastr sunt
primite de la Dumnezeu. i atunci Hristos ne spune: dac Eu i-am dat viaa, i-am dat
un trup, oare nu-i voi da i hran, i mbrcminte pentru acest trup? Ce-i mai de pre:
trupul sau mbrcmintea? Viaa sau hrana? Pentru orice om cu judecat sntoas e
limpede c cine are buntatea de a le drui pe cele mai de pre, le va oferi i pe cele
mrunte. Cine i face un dar de un miliard de lei, nu va ezita s-i dea o moned de 5
bani.
Am zis multor tineri care urmau s se cstoreasc i erau ngrijorai c n-au unde s
locuiasc, c nu ar avea cu ce s-i creasc copilul sau copiii ce ar urma s se nasc n
cadrul csniciei, sau altele de acest gen, s-L provoace pe Dumnezeu, spunndu-i:
Doamne, Tu ai promis s ne dai toate cele necesare, iar noi s cutm, n
primul rnd, a fi cu Tine, n mprie. Iat, facem acest pas, facem acest
legmnt, acest contract cu Tine; iar dac nu Te vei ine de cuvnt, vom
veni la biseric i-i vom cere socoteal, naintea printelui nostru
duhovnic. V spun c, de atia ani, nimeni n-a venit s-mi spun c Dumnezeu nu
i-a inut cuvntul. Dimpotriv, vin i-mi spun cum se ntmpl adevrate minuni n
viaa lor i c, dei uneori e greu, nu le lipsete nimic din cele necesare unei familii.