n secolele XVI-XVIII (I) Calendarul zilei pr. Cezar BRN Miercuri, 4 iulie 2007
✉ email
Dup Conciliul de la Trident (1543-1563), Biserica Catolic,
influenat de spiritul dominator introdus de iezuii, nu s-a mulumit doar s ctige o parte din poziiile pierdute prin nfiinarea Bisericilor Luterane, Reformate i Anglicane, ci a cutat s atrag i credincioii Bisericilor Ortodoxe i eterodoxe, aflate n perioada aceasta n grele condiii politice i sociale. Dorina de dominare a papalitii se fcuse cunoscut att n timpul cruciadelor, ct i n ncercrile de unire din secolelor XI-XV. La Florena, n 1439, grecii bizantini nu au recunoscut nici una din cele patru inovaii ale Bisericii Catolice (Filioque, purgatoriul, azima i primatul papal), dar au admis un primat papal onorific potrivit sfintelor canoane. Mai mult dect att, la Florena s-a discutat ca de la egal la egal i nu s-a fcut caz nici de schisma din 1054, cum s-a ncercat la Lyon n 1274, i cu att mai puin de refuzul catolicilor de a considera valid botezul ortodox, cum a fost cazul la Conciliul de la Konstantz n 1414-1418. Inovaiile unilaterale latino-papale au devenit astfel motive care au
dus la o i mai mare distanare a celor dou Biserici surori,
pentru c Vaticanul ncerca s le introduc forat i n Biserica Ortodox. Dup ce s-au schimbat mprejurrile politice i sociale, au fost schimbate i metodele de prozelitism. Munca organizat i spiritul de adaptare la realitile politico-sociale pe care le-au dovedit iezuiii i prin care au exploatat la maximum slbiciunile locale, politice, sociale, culturale, financiare i bisericeti au dus ntr-un final la unele succese misionare n spaiul ortodox i eterodox. Iezuiii au folosit cel mai adesea arma cultural, ei fiind cei dinti dascli ai Europei Centrale i de Rsrit n epoca de dup Reforma protestant: Austria, Ungaria, Moravia, Polonia, Transilvania, Croaia i Slovenia. http://ziarullumina.ro/calendarul-zilei/istoria-crestinismului-dccv-actiunea-bisericiicatolice-rasarit-secolele-xvi-xviii