Moldovan, Pr. prof. dr.

Ilie
Mitropolitul Andrei Șaguna în apărarea și efirmarea etnicului și a etnicității românești din Transilvania
Revista Teologică, Serie nouă, an III (75), nr. 2, aprilie-iunie, 1993, Sibiu, pp. 53-66

POMENIREA MITROPOLITULUi ANDREI SAGUNA 53

tipdrite in strdin5tate, care lasd de dorit in redarea sensului autentic

aI textului Scripturistic.
Pr. prot. dr. Dumitru Abrudan

t\irlTfaopol,IT{tn, "&NDRE{ $AGUNA trW apAnAtsEA

9I AFIBMAREA ETNICL}LUI $I A ETNICITATII
ROMaNESTI DnN TRANSTLVANIA
Desp're Andrei $aguna, mai al'es dupb moartea lrui d n 1873, s-au s,trlus
cele mai ale'se ,gi rnari ,cuvinte ,ce ,s-au puh.rt adresa unui ierarh. Predesti-
nat prin multe aptitudini a fi o pe,rrs,onalitate istor'ic5 de prim rang, innra-
gile donrinatoare pr"oiectatd ,cu strHrlq.r,cire pe f,und,altd unui imp,eriu, cum
a forst ,ce[ habsbu,rgic, Andrei $,agru'na a ramas ,,ultimul mare prelat con-
du,cltor de pop'o,a,re". Afirmandu-se ca atare intr-o perioadd istoric5 de
rdscruoe, rcllffl se pare rci au fost puline in curgerea vremii, triind cu ma-
xirni intensitate d,es'tintrl tr,agic al near-nu'iui sdu, rna,r.e,le rrritrorpoildt arl Ro-
mAnirlor o,rtc,docsi di'n Tnansilvania 'nu a ,slujit rmumai irnperativelor timpu-
lui in rcare s-a aflat, ci in prirnul rand irde,alurilor veqnice a,le 'neamu,lui
sdu. In se'nsuil acesta s,e cuvi,ne sd fie cons,iderat drept ,,,rnarele pr.elat con-
dncitor'cle popoare".r
1'ntr-,adevdr, ,rea,lizdril,e ace'stui bdrbat al credinlei qi a]' neamului sunt
de p;:,opor!ii neobiqnu,ite, iar inrstituliile ,ctitolite de ei qi-rau dovedit
valabi'litatea. Fi'e 'c5 se i,dentificd in desfS,gurarea activit[fii 'sal,e pastorale
cu i'uptbto,rii angaja{i in apdrrare'a tregi;i str5,moEegti, fie c6 ipi vede rnisiu-
nea arhie'reascd izvo,rAnd direct di:ntr-o inte,rvenlie a providen{ei divine,
Mitrop-olitul Andrei $agun:a igi giseqte in ae'e'a ce faee perntru poporu,l ro-
rnan din cetatea de mun{i ai carpa{i:Ior, serlsul suprem aI existenfei sale.2
In urrna adormirii lui Ia 25 iunie a rantllui amirntit. adic5. acum 120 de ani
incheriafi, gi-a l5sat carja gi scaunul ?nicircate de un prestigiu gi o strilu-
cire ff,rd asemin:are.3
Ar fi vorba despre fa,pte qi intirrnpl5ri, realititi Ei date ce al,c5tuieec
biografia Mitropolitului Andr.e,i, evidc,nfe obi,ectir,.e pentru c,rice cercetd-
tor snest, toate avind o valioare in'trinsercS. $i cu toate ,aoerste,a, cel despre
care biografii lui au scri,s 'c5 numel,e sdu ar putea fi aminti'i alitur-i de Ba-
sar,abi qi Mugatini, ,,des,cilecdtori de {ard, dititori de ,legi gi dabini" a cu-
noscut rin'e[e din ,ce1e naai amare zirle spre sfargitul vie{ii sa,tre.a }du m.ai pu-
!rn, c,erasurl morlii insugi i-a fo,st mancat de o profumdi trlstefe. Sunt in
cau.zi fr[rndntirile lSuntri,ce qi dr:,rerile sufl,etegti ale u,nui autentic ierarh !l
orto'dox confmntat cu spiritul vrernii. Suntem irr'clinati si cre'dem c5 rrrai i

1 Uitima molggrafic .ccnsacratd vieiii ti activitEtii Mitropdlitului Andrei ga-

grttia aparfine iui I{. Hitchins, cra're pleaci de la cea dintAi biogiafie: Nicolau Popea,
t\rhiepiscapu/ ,5i Milropolitul And.reiu boron (te $aguno, Sibiu; 187?.
2lri. Iorga, Oameni care au Jost, Vdlenii de Munie, 19i1, p. 37 .
3 f)r. Ioan Lupag, Milropolitul Andiei gaguna, Sibiu, i921, p. 1'.
,X Ioan Lupaq, Srj/elul /ut
,Scgu11s, Bucuregti, 1g24, p. 275.
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Mitropolitul Andrei Șaguna în apărarea și efirmarea etnicului și a etnicității românești din Transilvania
Revista Teologică, Serie nouă, an III (75), nr. 2, aprilie-iunie, 1993, Sibiu, pp. 53-66

54 REVISTA TEOLOGICA

ales acerste ,,am5rdciuni personale" ne des,ooperi, mai mult d,ecdt ori,ce,

semnele profetice ale_mogtenirii paguni,ene. ^Berbatul trirmis Bisericii
natiunii romane din Transilvania de cdtre Dumnezeu suferea profund ei
ca orice p,rofet adev5rat de faptul ci es'te at6t de pulin inleles de unii-
-
din cona{ionalii lui contempora,r-ri, in realitate de cei .,e erijau in con-
du'citori a,i neamului. Am putea socoti cd qi ast5zi"'nre $,aguna a rirna,s tot
atAt de pulin infeles.
Viala gi opera lui $aguna nu se .constituie intr-un simplu fragmnet de
isto,r'i'e circumscris i.n sine, ci mai d,egrabi eI ne apare ca un puternic cen-
tru {9. gdndire si vibra{ie ortodoxd gi romaneascd, pregitit de cateva ge-
neralii anteri'oare venirii arhiereului in Transilvania, ieinnoit ca fapt"de
tradilie de ^momentul de $aguna gi transmis urmagi.lo,r o" o ,tar,te
mogte'ni,re. ln studiul d.e -creat
fald tru ne puteim ocupa decat cu prirnul aspe,ct
'al acestEi reali't5{i istorice, punAnd irr l,urnini adevirui ci nurneroase ,afir-
mgri^.al-e. congtiin{ei na{ionale se indrea,pti spre acest punct centrarl, ci-
ruia ii dE o noud expresie- i\{itropolitul $iguni. considerim, de Ia inceput,
cd ea este o s,ar.cin5 grea, in sensul cd ea c6nsti de fapt in a sond,a addncu-
riie realit5lii la care ne referim, pentru a veclea ce limini gi catd lumini,
cum ar spune Ni:co,lae Iorga, se afli intr-o lume care iace ca traditia si-si
spuni cuvantul. intr-o manierd nou6, in dir,ecfia unuia qi aceluiagi destin
al n'eamulu,i. Nurnai din perspectiva continubrii unei tradilii, iuo" pnr-
te di,n zestre,a sufletu,luilui $aguna, dar,carne a cagtigat iimpezimi
"op*"u
""." rroi i1
_Tnansilvaniei, poate fi infeleasd
zbuciu,m,ata istorie a Mitropolitutui
pe $ sibiu qi poate fi m5suna'ti contribulia sa ra mogtbnirrea pe care el o
rasa.-

. . Premise pentru in{elegerea conceptiei gaguniene despre ehtic Ei et-

nicitate.
ln a dor::_a jumitate
a secolului al XIX-lea, Andrei $a,gu,na a fost unul
9F.*i mai devotaliindrumitori ai poporului r"omin spre-infiptuirea uni-
tdlii nafionale, numitd de el metaforirc ,,l,irrran al mantuirii".? sufi,ciente
initiative qi fapte, acliuni gi rearliziri ne dovedesc cu prirsosinli acest lueru.
Bogata sa activitate literar-didacti,c5, ca gi cea publici,stic-biseri'ceascd, i-a
asigtrrat un lc'c de cinste printre marii cugetitori ai vremii, car€ au re-
fl'e'ctat asupra destinului neamu'iui 1or. Se cuvine sd facem insr o remarcd.
Deqi era, dgpd o expresie scri,pturisti,c6, ,,puternic in faptb gi in cuvAnt,,,
in tot cur"su,l binecuvdnt'atei sale activitifi, s-a descop,erit pe sine mai mult
ga.9n erou al faptei na{ionale, decat ca un gdnditof specu,lativ gi neanga-
J'ar.'
cuvanfu,l gi ideea aveau l'a $aguna valoarea unui fl,ux sp,iriti;,a1, ce in-
tervine gu putere, gi irrd'reapt6 voinla spre sdvargir.ea de fapte conrcr€te,
diinoolo de zona ideal5 a posibilirti{ilor. Personrai'itatea mareftii ierarh de la
sibiql a ficrlt ca id,ee,a gi acliunea l,a el si fie ca fooul gi iuimila lui. $aguna

5 Dr. Ioan Lupag, Viafo qi taptele mitropolr.tului Andtei Sdguno, in ,,Mitropo-

litul Andrei baron de $aguna", scriere ccmemorativd, Sibiu, 1909, p. i-400. 1
6 Jgan Lupaq, Sulletul lui goguno, p. 285.
7 lbidem.
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Mitropolitul Andrei Șaguna în apărarea și efirmarea etnicului și a etnicității românești din Transilvania
Revista Teologică, Serie nouă, an III (75), nr. 2, aprilie-iunie, 1993, Sibiu, pp. 53-66

POMENIREA MITROPOLITULUI ANDREi SAGUNA 55

nu e'ra lipsit de aptitudinea d,e a trii efe'ctiv pe tdrdmu,l r,ea,Iitdfii faptice 9i

de a intrupa, in d,ate evidente, rezultate,le ideilor prop,oviduite de el. In
sensul aaesta tr,ebuie vizuti qi apdrare'a, resqrectiv afirmarea, etn^iciti{ii ro-
mAnegti ca pregltir.e in ved,erea infiptuirii unitS{ii nafionai,e. Ar fi destul
si ne refe'rim, in aceasti privinfA, Ia cAteva'date semnifi'cative: re'la{iile lui
cu ierarhii romAni de pretutrin'deni, co'respondenfele lui asi'due cu aproape
toli fruntaqii culturii romAne din epo,ca sa, striduinlele lui nepregetate
pentru rispAndirea cdrlii romdnegti d,e a'mAndoud iaturile Carpafilor, ini-
{iativele, incepAnd din 1849, privind uni,rea tuturor romAnilor din i,mpe-
riul ha,bsburgi'c intr-o singuri nafiu,ne politi,cS, precum gi in'cercbrile de a
incorpora Bis,eri'ca romAneas,cd din Bucovi'na in Mitropo,lia Ardealul.r-ri.
ln Biserici qi pri,n Bi,serirci vede $,aguna afirmarea neamu,lui 'sdr.r, impo-
triva tutur.or granifelor politi'ce, ln drum spre infS'pfuire,a unitdtii statale.
A vorbi d'espre felul in care a inleles An'drei $aguna etnicul qi etni-
citate,a ins,eamnS a n,e referi la marile lui intuilii din perioada de r5,s-
cruce di'n a dsua jumitate a secolului a] XIX-lea, din Transilvania, cu
mari consecinle in raporturile dintre popoare. Formdrii unei ,,congtiinfe
nationa,le", pe,care o analizeazd in genere cercetitorii in aceastS. epoci is-
toricd, ii premerge o,,congtiin{i de neam", o,,conqtiinli etnic5", cu ridS-
cini profunde i'n etnogenezi. Oricdt de mult vom incer"ca si expli,c5m fo,r-
marea unui popor, ea \ra rdmAne, intr-un anumit fe'I, o taind de necuprins.
Putem spune, totuqi, cd nagte,rea unui neam, pe lAngd aceea ci e,ste un mi-
racoi al providen{ei divine, este indeosebi un fapt de co'laborare te,an-
dricd.8 Ne referim, in spe,cia,l, la un ne'am creqtin. De la Pogo,rAre,a SfAntu-
Iui Duh in lurne, ne,amul ,care ia naqter.e prin harisrne,le Duhului, dobAn-
degte o nou6 putere dumrnezeiascd, deverni,nd o reali,tate p,lini de Hristos,
care corespu,nde pref,acerii spiri,tuale a fdp,turii zidite gi a ir.rbririi frdfeqti.
Odati cu primirea acestei puteri qi cu punerea ei in mi'gcane s'e afirmi Fi
eonEtiinla ,d,e sine a nea,r-nului, constituind fenomerlu,l d,e etnogenez5. La
drept vorbind, cornEtiin{a de,sin'e a unui ne,am nu este altoeva, dnrpd apari-
tia ei, decdt actu,alizarea per.petuS'a etnogenezei satre. ln sensul acesta, Di-
mitrie Cantemir vo,rbeqte despre o ,,nedezrupti continuafi,e". Din punctul
de vedere al lui Andrei $aguna, c,ane este in primul rind teologic,,existe,nt:a
unui popor atdrnd de rel,afia ,sa cu SfAntul Duh, intrucAt el insuEi este ,,un
trup duhovni'cesc, al ciru,i cap este Hristos qi se insufl,e{eqte de Duhul lui
Dumnez'eu".e ln ved'erea pune'rii in lumind a acestui adevir, c,a qi a trez'irii
unei congtii,nfe ,care-i oorerspunde, Mitropolitul $aguna se folo'se'gte decu-
vintele Sfdntu'lir.ri Ap. Pavel de L,a Efe,seni 4, 3: ,,Si pizi{i unirrne,a drutr:ului
intru l,egdtura pbcii". Intre Bise'ric6 gi neam nu poate exista nici un in-
terval. Dacd ar trebui, totugi, si facem deosebire intre Birseric5 qi neam,
se cuvine sd spunem c5 $aguna nu inlelege niciodatd sE pun6 Bise'rica in
slujba ne,amului, ci totdeauna n€r&mul in slujba Bisericii. Pe de alti
parte, 'credinfa ortodox5, aga cufir o consideri $aguna, nu imbr5liqeazd

B Nichifor Crainic, Transligurarea romdnismu/ui, in ,Ortodoxia" II (CreEti-

nism Ei romAnism), Bucuregti, 1943, p. 181-193.
9 Gh. Tulbure, Mitropolitu,l $oguna, Sibiu, 1938, Anexe: Scrisori pastorale
( 1B4B-1865), XVIII, p. 195-196.
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Mitropolitul Andrei Șaguna în apărarea și efirmarea etnicului și a etnicității românești din Transilvania
Revista Teologică, Serie nouă, an III (75), nr. 2, aprilie-iunie, 1993, Sibiu, pp. 53-66

56 REVISTA TEOLOGICA

neajmul ,ca pe o unitate naturala, ci

'ca pe o unitate nou creatd, o ,,unitate
de_ sus",, acceptdnd irnprreuni cu e,a gi cuiltu,ra ,ca instrurne,nt al desivargirii
spiritu'a,l,e.10
R5,mAndnd in perspectiva istoricd a formirii ,poponrlui rom$n, vorn
aminti qi-aceea cb forla divind a credinlei,creqtine, una Ei acee,a$i,cu inter-
venlia sfantului Duh in istorie, a arunLca't punli de }egittrrd intre doui
grupdri d'e cned'inclogi din Dacia rornand, bigtinagi gi coloniqti, a stabilit
co,ntacte ,dir.ercte intre ei gi a deterrniniat mrmeroase afinitd{i sufleteEti,
purn6,n:d astletl temelia convingerii ci vor trii l,aolalti, inchegdnd o noui
com-unitate, gi a sporit gi rnai mult, pe misur5. ce ilc,cuitorii pla-
iuri'lor 'carpato-dundrene, pErisiti de ocnotirea legi,unil,or irorna,ne, re-
trnase p'este Dunire, au rimas la ris,crulcea rnaril,or incerciri sd-qi
apere singtrre existenfa.lr Nu i-a roco'Iit nici urn uragan al istoriei
qi nu i-a crulat nici o primejdie. Neclintiti in vdrtejul vremiri gi
darji in tbcuta tror ddruire, gi-au primit destinul ,ca ,o meniie. sortiti sd se
plSsmui'asci ln acest col! de lurne, in condi{ii din ,cele
'mai a,nevoioase,
neamul nostru s-a desccperit pe sine in voinfa neciintitii de a fi gi de a
rdmAne el lnsugi. ln felul acesta, poporul romAn dob6ndeqie congtiin{a
unui desti'n pr,opriu. E congtiinla cu ,care ,se identifi,ci Mitropo,litul $a-
guna deqi nu e,ra de obArqie transllvdneanS, gi care o va ,apdra, rnai pre,sus
de,ori,ce.
Prin congtiinla de neam, poporul romAn din Transi'lvania, in cunsul
zbuciumatei sal,e istorii, rnai ales incepAnd cu secolul a1 XII-lea, qi-a for-
mulat hotd,rdr,ea fermd de a rezista oric5rei pnesiuni menite sd duci la
piend,ere'a identit6tii sal,e. Nein{elegand sd fie o rnasi amorfi, care si ia
forrnele capriciului unora s'au altora dintre ne,amurile ,su care s-a inveci-
nat'sau chiar a ajuns si'oonvie,fuiascd, ,s-a retras in sine, conformAradu*se
sufletegte u,nei viefi ap6rate din to,ate latu,riie de tradi{ie, ocrotitd de o
Lege, pe care el lnsugi a numit-o ,,l,e,ge lomAneascd".l2 Dupi cum dernon-
streaz6, cu incontestabirle 'date istori,ce, D. Prodan, ln. cunoscrrta lui lu-
,crare ,,Sup,plex libellus valachoru;m", aceasti lege, rersorful l6untri,c al
congtii,nlei 'd'e neam, rare originea in cea mai ,ar.r.tentirci spiritualital,e or-
todoxd.r3 Este legea ce se afi,rmS ca o viziune integrald a unui p,opor care,
sub atAtea arpbsiri ale stipA,nirii strdine, igi gisegte, prin geniul lui ga-
guna, mi;j,l,ooul de ra s'ol'idariza intrneaga existen{d etni,c5, 'sub ,cupo}a Or-
todoxiei. ln aceasti idee sunt cuprinse de fapt trei sensuri distin'cte. dar
nedespdr{ite, de care se va ocupa qi Andrei $iguna. Ar fi vorba despre un
sens dogmatia a,l legii, d,e care atdrni inte,grarea etnicititii ln ecumenici-

l0 lbidem.
11 const. c. Giurescu, Transilvania in istoria poporului romdn, BucureEti, 1967,
p. 35-46.
12 Legea romdleascd, zice N. Iorga, nu s-a invdlat la nici o pcoald si nu ar
putea sd infdtiSeze nici un complex de dogme. Este un lucru complex $i misterios,
care s-a format pe incetul, IuAnd ceva de Ia toate elementele din care s-a alcdtuit
poporul romanesc. Legea raceasia a trait cel pulin din secolul aI Iv-lea pan[ in
al XIV-Iea,. adicd 1000 de ani, fdrd nici o qcoald, fdrE nici o disciplind... pare
nici
^o indoiald cd legera rornaneascd este o lege rdsdriteand. N. IorEa, conceplia
romdneascd o ortodoxiei, Vdlenii de Munte. p. g.
13 D. Prodan, Supp/ex libellus valachorum, Bucureqti, i984, p. 107.
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Mitropolitul Andrei Șaguna în apărarea și efirmarea etnicului și a etnicității românești din Transilvania
Revista Teologică, Serie nouă, an III (75), nr. 2, aprilie-iunie, 1993, Sibiu, pp. 53-66

POMENIREA MITROPOLITULUI ANDREI $AGUNA 57

tate, respectiv a nearnu,lui in marea familie a popoarelor creqtine; .""."11

sens aa,rioni,c, p'rin ,care se exp,rim5 un criteriu de organizare a Bisericii
dupi u,n prin-ipiu ,,etnic" al parti'cip5rii rnirenilor ;l.a 'condu,cerea-prac-
tirc5 a Bisericii qi, ,al tneirtrea, un sens-re{igi'os-mora1 propriu-zis, referitor
Ia rispunrderea ce-i revine neamrllui insuqi pentru rnenirea'ce o are pe p5-
mA,nt. Toate aceste sens,uri pot fi irdentifioate in oper,a lui Andrei $a-
guna.la
- ln con$tiinta de neam, plSsmuiti ca atare in etnogenez6, se impun
unele principii, in sensul existenlial al cuvAntului, (i'ar nu intr-un sens
teoretii), de-car,e depind,e o an'urrni'td Limi,e di'reictoane 'de lnfeleg_e,re a 1u-
crurilor.'Cu,noagterea in ,aceasti ondine a vie{ii izvor!$te din iubire, care
la rArrdul ei iqi are surs,a in iubirea lui I)umnezeu pentru noi, viala insigi
rimdLn$nd zuperioari conqtiinfei viefii. S5 iubegti inseamn5 sd-{i regiseqti
destinu,l comun .gu seme'nii tii, s6-!i creezi 'o autohtonie impreun5 'cu -ei.
$.utohtonira imp ici o profurnclfi r.ezo,nan{[ a graiului a sAngelui,- dar
-qi- ,ct-l
mai ,a,les a ,pemantului, intr-ucit cregti irnpreund ,cu raul, oopacul, cu
pasArea ,c,eru,lui; intr-un cuvA,nt, ,cu toate in care a pitruns puierea trans-
liguratoare a l,nvierii iui Hri,stos. Firi aceasta din urm6 ni,ci nu se poafe
vo--rbi despre o congtiin![ de ne,am cregtin. cici,,unitatea c1e jos", in,care
sunt ,circirnsclise tainele graiu,lui 9i a zestrei biologice, aie p6mAn'cuiui
natal qi ale trecutului istoii,c, ne aduice cu rsi'ne imperativele unui 'derstin'
In schimb lnvi,erea, prin care se rezide;te totul intr-o,,unitate de si-ls'',
are puter.ea transf.Ormatoare a elermenteicr 'cOrn:ponente ale su'fletr-i ui na-
1iona1 qi creeaze in acest suflet un oiizont spiritual, rlpt
intr-un fel de
in1[,ng:ir.ea co'ndi{iilor exterioare pi inzestrat cu 'o ,stru'cturb fundameir-
ta15. bufletul r.om'Anesc, ,1a rAndul s[u, a creat o ,cul.turi, o viafi spiritu;*l
organic5, pretutirldeni u,nde a apbrut_un sat, ,sub streaqina unui vArf de
munte, pe coasta unui,de,al sau in fund,i-r unei vii. Acest sat este pfistrati:-
rul zestiei noastre spirituale formative, in e'l gisim etnosu,l ro'inAnesc, u::
duh gi un autohtonism viu. A,cest etnoc l-a uvilf rin verdere Andrei $a-
gur-,." it organizare'a g,oolii poporane de la sate.rs

Anteced.entele istorice cere premerg opdrdrii etticttlui de cdtre -An-

drei $aguna.
Criza congtiinlei eulopene leprezintd un fcnoraen pe care ccl:cetl-
torii din dornbrr-iui isioriei, ca gi filosofii culturii, il consider6 specific
unei ltlmi in plini transforinare.tu E vorba de,spre criza apiruti la sfAr-
gitul secolului-al XVII-lea in Europa'cu ecouri ce se risfring qi in spaliul
14 O anaiizd aprofund,atd a acestot aspecie o face Pr. Prof. Dr. Liviu sjl'al.
Mitropilitul Nicolae, apdrdtorul Si plinitorul tradiliei ;agynigne: in 'Omagiu hait
Prea Sflntiei Sate Dr. Nicolae Bdlan, Mitropotitul Ardealului", Sibiu' 1940' p. 214-
248.
15 Gh, Tulbure, Mitropolitul $oguno, p. vi-vll. ,,Grija cotidiand de a ctriidi
:;coli 1a sate, de a se inconjura cle preoli 9i dascEli cu carte, lupta aceasta d6rziL.
purtat{ uneori impotriva nepasdrii generale, il aSeazd pe $aguna la teneliile Scoa-
i"l poporii" 9i-i ieagd numele de lnsdEi epoca rena$terii invdtdmAntului tomdnesc
din Ardeal", P. VII-VIII.
16 Paul'Hazard, ctiza can$tiinlei eUopene, trad, Sanda $ora, Bucuregti, i973.
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Mitropolitul Andrei Șaguna în apărarea și efirmarea etnicului și a etnicității românești din Transilvania
Revista Teologică, Serie nouă, an III (75), nr. 2, aprilie-iunie, 1993, Sibiu, pp. 53-66

58 R,EVISTA TEOLOGICA

de culturd transilvdnean. ln ea se ,constati prelungirea proceselor petre-

cute sub inciden{a Reformei, fald de care poporul romdn, dreptmiritor
creptin, a reac{ionat cu toati vigoarea, dar care, in acelaEi tirnp, a sensi-
bilizat triirea fondului siu etnic tradi{ional. In sensu acesta arrnintim eli*
minarea su,ccesivd a iimbii slavone din via{a biserice,ascb qi inrlccuirea ei
cu limba romAn5.17 Pe de aitb parte, fenomenul de crizi se descoperd prin-
tr-un import de spirit laic ce pitrunde in rnentalitatea unor preo{i orto-
docgi pre'ocupali de lafura vielii materiale. Spunem aceasta p,entru ci nu
ne putem referi in general la m'entalitatea romAneascd din Transilvania,
cum face, de exemplu, Lucian Blaga.l8 ln ce-l privegte pe Bl'aga, el 'sta-
bileqte o legSturd directd intre efectele curentel'or reformatoare qi spi-
ritu,l laic ce prezideazi actu'l unirii religioase din anul 1700;
iar cu acest lucru trebuie si fim de acond. ,,Un inceput de ,rt-
{ionra,lism' ori'entat spre cuprinrderea gi inlelegerea lunrii in ,oare
trdi,egte omul, prin puterile minlii ,ace,stuia, iqi face drum in Tran-
siiva'nia prin migcirile reformatoane, gi anum'e, la un mo,rnent dat,
chiar prin unLa ,din cele rnai avans,ate reforrne ce 6-au incercat vreo'data
in aria religiei cregtine: prin unitarismul socinian, care poate fi primit
fird reticenfe ca o prefigurare a diversel,or cuiburi de socinianism".le ln
acesto'r oOnstatSri, pentru noi r5mdne ,irrnp,ortanti ideea prezeinlei
se,rrs,Lnl
unui rationali'sm care provoca o sp5rturd in congtiinfa etnici a romAnilor
din Transilvania, prin evenimentele din jurul anului 1700. IatE ce ur-
meazd acest'or evenimente, in lafura in care criza europeani cdgtigi
teren: desacralizarea conqtiinfei - etnice in rAndurile inteligheniiei, ,care a-
junge si fie cu,eeriti de o gAndire ilu,minist5, specific ralionalisti, iar pe
de alti p,arte se pun bazele dez,nafionalizbrii masive a romAnilor, mai ales
in linuturile din preajma Carpa{ilor rlsdriteni, in aqa-zi'sa regiune secu-
iascd (zona in care se afirmd socinianismul amintit).20
Cele trei migciri din viafa satelor rornAnegti, primele dou6 sub 'con-
ducerea Sfinlilor Visarion gi So,fronie de la Cioara, iar ultima de sub con-
ducerea lui Horea, ,di'n a doua parte a s,ecolului a1 XVIII-1ea, aduc cu ele
,o seamd de clarifiadri ce primesc congtiinla apartenen{ei poporului romin
din Transilvania, popor rdrnas fidel credinlei stribr-rne, la o anumiti et-
nicitate.2l In atitudinea de reaclie a tdrdnimii satelor fali de o ,,religie"
(confesiune) strdind de sufletul ei, fa{i de unialie, se intrez5,reqte o recru-
descenti a urrei coaqtiri'n{e ortodoxe, identici nn fond cu cea etnic6. Cu
aceste trei migciri, dar mai ale's cu pri'mele dou5, un mare adevir se im-
pune ca atare: cauzele re,ligioase gi nu nemullumirile sociale qi politice
au deter.minat, in esen{d, in secolul aI XVIII-1ea, atitudinea tdrdnimii, ca
qi p,e'rtu,rb6rile ,serio,as,e d;irn viala satel,or, 'ognsermnate ca fapte de mare
17 Vezi, G. MihAilA, Stud.ii de lingvisticd Si lilologie, Timiqoara, 1981i I. Pd-
rom6.nd qi slavisticd, Cluj, 1974; etc. . .
trut, Stuclii cle limba
1B L. Blaga, Cl.ndirea romdneascd. in secoiui al XYIII-Iea, Bucureqti, 1966, p.
I ZO-ZLO.
19 lbidem, p. 31.
2O Vezi si Pompiliu Teodor, Interferenfe iluminisle europene, Cluj, 1984, p.
25-36.
21 D. Prodan, Supplex Jibellus valachorum, p. 199-259.
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Mitropolitul Andrei Șaguna în apărarea și efirmarea etnicului și a etnicității românești din Transilvania
Revista Teologică, Serie nouă, an III (75), nr. 2, aprilie-iunie, 1993, Sibiu, pp. 53-66

POMENIREA MITROPOLITULUI ANDREI SAGUNA

59

gravitate' E adev6rat, nu poate fi ornis nici aceea cd birurile nenurn5-

rate,..dispre.ful gi indiferenla autoritdlii politice indurate de romani
constituit gi ele tot atdtea surse de nernuilumiri.z cu toate acerstea, au in
mintea {5ranului tradilional nu apare o spirturi, care si determine o dis_
tinct,ie intre rel'igios qi secur,ar, iir,tre divin gi r-"". In ctngtiinla acestui
credincio,s ortodox.nu se ive,gte fisura despre ,care am vorbii _ui i""i"tu,
potrivit cireia etnicul nu mai are ni,mic sfat t in el, fiind la valo_
rile sale sociale. Apirandu-gi credinla, liranul ,clin secolulre,dus al XVIII-lea
este _sig'r c5 odati cu reinnoirea spirituald va avea loc qi revenirea zile-
lor d'e libertate de dinaintea birurilor grele gi ale birocrafiei. congtiin{a
etnicd nu-qi diminueazd certitudinile, ci, dimpotrivd, qi le spo,regte, aei-
cu o eviden{i clard chiar in tumurtul a,cestor resurec{ii spi-
:gf-"1i1*"-se
rrtuale."
Aqadar, motive-le aderenlei ime,cliate gi co-rdrqitoare ale
atdt Ia misiunea sfanfului visarion, cat gi 'la indemnurile sfantu {iranilor,
fronie, a'nimate deorpotriv5 de ndzuinla'unitari inspre luritatea ui so-
religi-
oasi orto'dox6, trebuie si fie cdutate, in primul rand, ^in cl'imatul sufletesc
al satului.2a credinla ortodoxi, cu certiir-rdinile ei milenare, esre aceea
care dd comunitS{ii sbtegti coeziunea ei fermi, cdci ea std la baza tr.adi-
{iilor, iar nu formele poriti"e-ql *oo"o-lou. pentru este limpede ci
ei nu alcituiesc, cum s-a-r exprima sociologii, doarldrani o societate, ci ei for-
meaz6. o co,munitate, produs al unei vie{i istorice gi al unui destin
,r"pr.1i".
flca$1arpa liturgici i-laranului roman'in o'dinea divin[ a naturii gi a
istoriei d'etermind gandir"ea sa despre evenimenteiu ale vielii: nas-
tere, c5s[torie, moarte. To,ate acestea concepute, insd, "r";ore
qi triite in orizon-
tul Invierii lui Hristos. Toomai de aceea, pentru el mor{ii sunt vii. Fir[
aceast5 prezen!5 a mor!flor vii, in ce-l privbEte pe
leasd existen{a neamului.
{dran, mr poate fi in}e-
- Violenfa cu care societatea rurard intampin5 ,,unirea" cu Roma, tre-
buie p'ivitd drept r:r1 act spontan de autoapirare.rr'n ;;;;" qi de apdrarea
ce-i va fi conferitd d_e $aguna. unirea ca dtare, iar nu iobdgia gi fiscalita_
tea arnenin{d poporul cu cei inai grav neajuns, pe langd ceea ,ce poate in-
semna, lntr-un sens m_ai redus, mantuire_a personard, jpartenenla rn
,,uni-
tatea de sus", unitate de ordin spiritual, dominantd." ut"tu i" ei"oger.e"a.
fn jurul anu'lui 1848, vreme in care igl'tace "putilin arJo"i g"g,rrra la si-
biu, drama care o cunoagte poporur roman oriodox din fransitvania, inc6
gi jumdtate, de fapt vie, degi mai f"!i"-r"nta in seam6.
9: "",secol
ln contlnuare, ea se 99te
-complicd odatd cu trdirea evenimentelor oe al,cituiesc
aga-zisa revoluli,e de la 1848.

Deuieri in eualuqrea etnicului gi a etnicitd.fii in spiritut uremii

Popoml dln lra1si-lvania qi-a infeles apartenenfa Ia o anume
- 'omdnunei gandiri
etni'citate potrivit -in -aaancul
ce i-a fost imprimata fiintel
,, Ibtr"* p 119-133.
23 lbidem, p.205-214.
24 lbidem, p. 211.
25 lbidem, p. 213.
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Mitropolitul Andrei Șaguna în apărarea și efirmarea etnicului și a etnicității românești din Transilvania
Revista Teologică, Serie nouă, an III (75), nr. 2, aprilie-iunie, 1993, Sibiu, pp. 53-66

60 REVISTA TEOLOGICA

sale de o tradilie cregtina de origine prirnard. Neamuril.e,

liturgic'd a:upra lumii'intregi, suit unitili vari,ate are in viziunea sa
naturii
zidite, insd, in Hristos, ciat5rita Invierii Lui din *oi-a,rrt, create. Re_
ca atare in organismut viu at Eiseri,cii. circi D;;rr;;;ol'creat aeesiea intre
,lumea in
varietate, inzestrand-cu capacitate deosebita fied;;-ilc*
a" pe pbmant
si l9t la fel a qi rezidit-o, conferind existenlei ;;;i;t" a-ireamurit,or o dife_
renliere in unitate, o ecumenicitate in i.nr
"i*fo"i.r, lnl "" o cli.rersitate
fir5 noimi. Viata in armonie se intemera;;ilill,i1Jmantut dragos_
tei- salidaritatea etnicd ce se. trdiqte rn popor nu are nimic
insearnni, inc6 in aceast5 perioadi, in apirs, orgori" crin ceea ce
tibilitate nalio,nald. credinla ortoioxd. i*ura1ffia i" sau suscEl_
""ii"""r
*"a egal pe oa_
meni, tocmai fiindcd pentru ea nu existd o"tlegorii,i*n"" prefe::ate in
daun'a a'ltora. Dinrcolo de..aceas.t5 gandirre
pi. si,miire, e;;il1. de rnanic, din
vremea in care ,,amarul" a atins o anu,mita umita, i"
bunSoar{, atdtea cate. au r"i H;;;
.fost, se praseazd intr-o arte"u"or"ii,.
sfera, tipsit[ de c
valoare etnicd autenticr. prin urniare, nu sunt semnificative
ne privegte pe noi.25 in ceea ce
secolul al XVIIi-rea, cuncscut ca atare prin cornrulsiile saie
sionaie, adu'ce cu sine gi un cult ai aqa-zisur"i eonfe-
ffiii""iiliut.,,
originea, evident gi rogic,,intr-un inr:port de_g6;ii;; neilr"""a, caie igi are
pref deosebit pe viala poiiticd a nealnulur. r.-.rn popor se punand un
prin fiin{a ,lui materiarl, defineq;t", ,Jr"i,
mai pulin ins6 qi pri"^fir"1" iii r,roraid, daci
'prin acest ultim termen lu inlelegem ,,curturai' t"i,
numite for'::oe de viali scci4-lctitici. In unor a-
:.orarifi]
"or"riprr-dtoare tradific_
nal etni'c al romanilor ciin Trinsilvania aJunge "."utu sa se confrunte
"piritrrr cu acesi
nou spirit, care vrea sd fie_a.1 b.rtiau,r,r*roea-ie
trivit cunos,cutei formule: ,,unio .,,nafiunii". ,,natio,., lo-
trium nationum,,, ,u ouuur''rruazd de fapt
un grup social, car:e se difeienliazi d.e restur popiri"li"ilrin
diferite fri_
ylugli gi imunitd{i, curn au fcst acerea uru qi secuilo::.
cu-alte cuvinte, prin teri'enui de ,,na{iune", sub "iu'iriloi,-rJqrio,
presiu'"l-rrr",
str5ine, se indici doar o stare_ scciari gi o-unit"6 rrl"i"gi"t'il infr.uente
o unitate ce nll are nimic cii deterrninantele etnice spiri?u*e, ;#H:
ca atai: de citre un popor dreptmiritor. r'aceastati""ii", considerate
dec6t doui cornp,onenle- eseniiaie care define* nu se impun
grup 'de'oarneni de a pune mapa sau de a p6st::a "iii"""",'i; dorinla u*iri
turi, avantaje rnateriale, puter-e politicd, irnpreunb pirndn-
""'u"r1"*porai:
t i""i"."riie ten:po_
ca're aceastii.cornpbnentd ""
'ale'pe de a se sinrll"ca fii'{e re presupune;.2)_ dorin{a aceluiagi grup de
oameni apafte, proveniild dintr-un trecut prin cie
giori'e.27 De aceste dor,ri_corirpotrur.t" atdrni
activitatea episcoputui Inoc.hen_
tie lVli'cu Klein plasatb direct in miezur se,corur'i *t xvtil--i"rr'
LTn lucru este absolut sigur: ad.eziunea episcopurui
Iilein
condi{ionati de realizarea un-=or scopuri politice. rvi""i}*rGifle ra unire mte
lui de devo_
{iune fa{d de _unire, degi sunt coreilate au r.,*ur*;;-;i;;.r",ptinegti ac-
tiu'i pe 'care le intreprinde in acest sens, suni destul de fars. ce in*
seamnd, in esenfi, eforturile sare de a imbundtdli sGtut,rr
clerur;i u;li,
26 Ibidem, p. 2lA.
Keith Fiitchins, Cujturd Si nalionalitate in Transjivcnia, Cluj,
1972, p.38__39"
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Mitropolitul Andrei Șaguna în apărarea și efirmarea etnicului și a etnicității românești din Transilvania
Revista Teologică, Serie nouă, an III (75), nr. 2, aprilie-iunie, 1993, Sibiu, pp. 53-66

POMENIREA MITROPOLITULUI ANDREI SAGUNA 61

ca $i al laicilor, de altfel? Nu altceva decAt pasiunea de a imbina cei

doi factori: tendinfa de a dobAndi privilegii materiale gi tendinla de a
se des,coperi intru ,,natia" sa o fiinte aparte. ln peti{iile sale din 1743 qi
1744, de exemplu, ,,natir6" se fe'fe,r[ iq mod clar ]'a me'mbrii Bi,serioii
unite, in sensul secularizat al cuvAntului. E adev|.rat, ins[, s,i aceea ci o
anumit5. vibralie religioasd, de esenld {flrbne'ascd 9i traditional-ortodoxd,
nu lipsegte din sufletul acerstui fiu a'I Md,rgiinirnli Sib-iului, dar s,i a'oerasta
este pusd si intensifi,ce doar pasignea sa,,na{ionald".28 _Nurnai aga se ex-
plici-Ei faptutr ci vizdnd inutilitatea incercdrilor sale de a schimba ceva
din ordinea material5 a lu,crurilor 'din Transilvania, episcopul Klein a-
junge, in ,cele din urmb, la pier.derea speranlei in efi,cacitatea unirii bise-
iice,gti. Cert rimdne un u,cru gi anume c5, prin fisura creati in acest
secoi in cultura poporului romAn din Transilvania, pdtrund undele ilumi-
nismulni apusean la noi, iar eongtiinla etnic6 are ,de 'sufe,rit: e'a inregis-
treazi o rnr-rta{ie fundamentali in rAndul unora dintre fiii neamr-rlui, care
deplaseazd accentul major al apartenenlei la neam de pe un caracter divin
gi ieligios pe unul laic gi so,cia1.2e
P; linia inauguratd de episcopul Klein, cdrturarii ardeleni, de pro-
venienli uniatS, incear,cd si abordeze ideea de nafiune rornAni intr-o
perspectivA ineditS. Potrivit acestora, re'alitatea etnici la ,care ei se referi
i-ar-gisi in posibilitatea de a intra in legdturi cu spiritul ra{iolalist al
vremii, pentru a da naqtere unei entitfifi sui generis, compuse ,dintr-un
amestec de element lo'cal, latinitate ;i occidentalism. Ceea ,ce apare ca re-
prezerntAnd ceva nou ar fi, dupd ,cum se exprimd l'atinirstul Gernonti,e Co-
tote, o anum,e i'dentificar.e a romdnilo,r ,flr chiar Biseri'ca Rom'an6.30 As'tr"etr,
explicalia pe care el o d5, intr-'o tota'16 confuzie, aga-zisei ,,decideri" a na-
{iunii romAne ca urmare a abandonirii Bisericii din Roma, in favoarea
brtodoxiei rasiritene, nu poate fi pentru noi decdt semnificativi. inv5-
!fitura,,ina1te", care este atAt de mult l[udat['de aceqti cirturari, ca ur-
rr.are a irnportului de iiuminism, izoleazi pe cei care o propun 9i o prac-
tic5, ignolind pind Ia dispre! zesirea spiritualS a sufletului rornAnesc
cc sc pastreazd rn tradilia ;i via{a satuiui. in general, conccpfia c3 t5-
::anul ionAnesc trliegte in bezna, intr-o nebuloasi cie superstilii miiena-
pc, lume mai rnuit piganb decat crcgtina, transformi ciragostca oe neam
gi afirmarea unei anumite forme de spirit nalional intr-o simpl[ abstrac-
liune patriotic5. Ce ne poate iamuri rnai mult de'cAt condamnarea, fdri
drept de apeL, de citre chiar coi'ifeii $colii ardelene, a celor trei miqc5ri
transilvinene, conciuse de Visarion, Sofronie qi Horia, in car'e aceEtia nu
vid decAt r5zvritire inutii6, ira{ionaI5 qi neavenitf,?3l
Am fi nedrepli daci nu am aminti de un merit de seamd al cirtura-
rilor ardeleni din perioada care a pr-e'cedat vremea lui $aguna, merit prin
care iqi afirmd pasiunea so,cial-politi'c5 previzuti cu o intreagi relea de
argumente pr.rternic construite, a c5ror funclie unici este aceea de a 'de-

28 Dumitru Stdniloae, UniotismuJ din Transilvania, incercare de dezmembrare

a poporuIui romdn, Bucure$ti, 1973. D. Prodan, op. cit., p. 151-154.
29 K. Hitchins, op. cr't,, P. 36-38.
30 P. Teodor, Interlerente iluministe eutopene, p. 150.
31 K. Hitchins, op. cit., p. 27.
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Mitropolitul Andrei Șaguna în apărarea și efirmarea etnicului și a etnicității românești din Transilvania
62 Revista Teologică, Serie nouă, an III (75), nr. 2, aprilie-iunie, 1993, Sibiu, pp. 53-66
REVISTA TEOLOGICA
monstra, c6t de valo.roasi
este originea noastrd latind (c.
31t"tilffi"o$;r:X:lttt"t"; ;;;;;d"
"h",ur,".,.,,-;;;;;;jl,Ti,"#i"irl,,utulH
ofa, au avut tendinta.si:;e"di#Tr1iliia,
ca o modalitut" privind_o doar.

i*n+ ru sl:,:,n,i*"8!'"g":nirui tf'tt# +l$ii

.E"i:li?3lt"t:qi::i::,:"+i:"6;*,,t,ii",1,#t:y,ffi1#,::'""T,+"!:,ii

Hi;il',i.{f'':+*n,**l*+*ktsf*l-,+,i
Micu Kjein.r, Act
ll'ih5,+Tj,"$d*.li'""J"""'"'"iil'#:il#i"ii,t],',t"t':imhmt
il"i3-**i"'* jil,#i""T":i:!":*i"1",:,";*:i;1,'--*yU,FiXl
**xrffj#",fr:?#'i'i'#:;'ff "llJ;l:-s*;fuii:*" T|lL--;;
,r"li!,if#irtitul Andrei gagutta in fa{a noii orientdri ideotogice din

.o".tTfiF'.?Xrl""#"" am constatu' "5-:.,1dyce spiritut vremii, vizdnd in

::ltfru*i*r"tj?,+,li:?;E:&r:i{?:,i{:Ii-ll:lii'::"F",,H#J,ixi#
o'"n;^.;'bt4iru;;i ;
l'; :x}",",j ;:sxli""i:""T31"1lil1illi"'1lr"
cestor scnim^u'ri ;i:',,,1 ,,:f:.."'":t?:'::l#i+1""tr""r1!il";tlt;h,',n:
ilr*r"';*nl;*:="ru;;:"*:#""#
{#.jt?,*",Hi:{,",*."l}f
1lli"TdT"rHiH"Tiil,3j:g$:,#liHT#::ri"t'irrf 1'pi**1:
"il',;;r? [r,1, l3l'ljt',lji rr " i 1" 1r"", "i
aq",,
;:, j*:"" ":i1lilX "J a
#":
i"uGi;:'rfi"1"i+i.lF!,i,ffi
"p".if d-T1,"j'f,
uttu u"uu1i-iu
*ii''*iixTft ,T,[T"#'x?
ffiilffi"#;,1ffi: uru-^u"ea intereseror se,curare are
::"?:tipu,i,,,,u,-ar'*1,'::,"t;'J""!l"ilflril$:i?t.1iff
ii;tS"if ifi :':T,,'"X"f,"ill,1i;i;.m**"j*"'##k55""J#rdl;
::illtrrffi
-l*%*'];;:"r,
i,'X.'i;^iirdnesc'
Romdnia, Bucureeti, 1e83,
p. 20-28.

';:':;,,:::;:i"!;'?:;',I,,e,nd a rransitvaniei, c,uj, ,e20.

" ":"1,._.;,iill',:i;
35 K. Hitchins, cuuurd qi ,"iion.ii,,"'ri.i,";li,iilii;,r|rialrr?ru.
- -1 pf'
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Mitropolitul Andrei Șaguna în apărarea și efirmarea etnicului și a etnicității românești din Transilvania
Revista Teologică, Serie nouă, an III (75), nr. 2, aprilie-iunie, 1993, Sibiu, pp. 53-66
POMENIREA MITROPOLITULUI ANDREi
SAGUNA 63

natiune, el o venereazl ca_atare gi consideri regatb

jore ale existen{ei sale, in afara oricireio ordini de interesere ma-
divinel36
. f,elul pe care_ gi-I form'reazi ,,miqc"."" ,rn1iorrard,, din Transir.va-
nia,-poate mai mult impricit decat expli.it,
a inlocui bazele religios-morare are r*r"ta1ii"j""gJ-;t
ft" tocmai acera de
sd fie laic, atdt in modelere, ,cdt pi in directivere
ir*?""r,ti,-lr, ,r' sistem care
r"tu.'rr, acetapi timp, insb,
sistemul in cauzi se vre-a intemeiat pe ideea d" ;t,*;;.lJu
u"u"n
migcare nu treb'ie r."
-ti" privitd numai c" o trfla -au lhrur"re aceastd. de sub
o domina{ie strdin5,.ci si c,g un pfoces toarte compiui
o transformare so,ciar-politicd -de adanci*", p.in iritaiurar"a f.irr.*re se ince,arcd
religios. Este foarte greu de a ne da seama aa"a andr"i factorujui
sa pe scaunul vlidicesc de $aguna, ra suirea
miqcbri, care urmirea sForirea .la sibiu, a jogt congtienf a" l'""ii"iuru u"urt"i
bilanlului -orni
tului uman, cu acoesul La noi ,cuceriri l" o"ai*eu "il;;;p;;den!eiqieiemen_
;"Fi;fii"nal,e soci,are.
11 mo$ sigur, prin a-ngajarea. sa in rupta na{ionali
silvania, el descoperd iot mai murt ]iniile directoare ue-ilrleror
a din Tran-
'om6.niior
zdrii. In 'cerl'e din urmd, in conferinlu ou rrriercurea, jin anu,t se,curari_
patru ani inainte de moartea sa, constatd, in 1" 1869, cu
mod ti".p.a", interectuari-
tatea, al5turi de care rrr.Ftat, se considerd victorioas5-*-u cd ..r' drapeJ. pro-
-a_
pri'u, irn'depende'nt de i'dealurile. vi,g!ii_ oetisio,a,se, ;sn*a"a,i-Ei intreaga res-
ponsabiljtate a prosperitdtii natiunii.3i
La baza t'turor ideilor noi, pe care. Ie impropriazd
Ei na-
{ionali", asigurand.un.c.adru putri",' aphclrea. i;i'p;;;;i, ,,migcare.a std un singur
principiu: toate institufiile.societSlii, fie ci privesc dezvoltarea
sau cea culturali, viala religioasd sau sociard, Iiteratura economi,cb
buie sd promoveze una.gi-ateeagi idee..nalionard, snb o sau filosofia, tre-
ce a'pare drept o forrni indi::ecti a grijii pe,ntru ;il;b lroteclie poiiticd
rica n' este exclus5, numai cd rorJr ei e^ste redus r" d;un. Ni,ci Bise_
Intr-adevir, cirturarii.inletege;u rii*rrrrorme Biserica"""r so,ciar-politic.
qi pe slujitorii ei
in nigte instrumente ale prelacerilor soci"r" ;i; ilil# in armonie cu
ceea ce ei numeau spiritur vremii. Numai ci, in aceiispirit,
p.asiuni'le re'lgio'ase nu mai exirstd, in apus ,u fnr" .a
cel p;tm; &cat sd inte,nsi-
fice pasiunile na{ionare. In nici un caz nu se face ;pdi i; ionaur
fund, la ze,strea ancestrali a sufletului rom6nesc.38 etnic pro_
La o analizu *,nj atent5, spiritul vremii, la care se raporteaz' ,cdrtu-
rarii, p'ivegte o co,nfruntare a arcestui,a cu spiritul etni,c, religiro,s gi orto-
dox al gcporului roindn. Astfer, dupa-simio" bar""1i",-upiritrrr
nu ar fi altr-rl decat glasul raiiunii care impunu iildrJrin, iarvrernii nu
nici
gia, drept o cale mai adecvati de a aduce schimbdri teoro_
c5toare in cadrul societifii. El considerd cE numai
l;p;;ante gi binefd-
sofia, prin inseigi natura ei se preocupd de
,"tid;;; respectiv filo_
contemporan, iar acest om ar avea nevoie de'o "rpir+iiilli-ilvoil" omurui
ritertaL netimitat6 de a
t6 D"-r" Ghise.si pompiliu-Teodor, Fragmentarium iluminist,
'213-243' Aceia$i autori, contribulii la cluj, 1972, p.
iunoa$terea activitdlii ]ilosolice a lui sr.-
meon Bdtnutiu, in ,,Revista de Filosofie.,, Xt, nr.3 (1964),
pl gS?_iOS.
37 Vasire Netea, tuptq romaniror ain-irans.itvinia'i:ehlru-'tib)rtatea
tsucurepti, 19l L p. 380-384; K. Hitchins, Cutturd nalionard,
38 K. Hitchins, Culturd Si nafionalitai", o. SS. si "ot{oii"iiloL","o. : OO_Oz.
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Mitropolitul Andrei Șaguna în apărarea și efirmarea etnicului și a etnicității românești din Transilvania
Revista Teologică, Serie nouă, an III (75), nr. 2, aprilie-iunie, 1993, Sibiu, pp. 53-66

64 REVISTA TEOLOGICA

examina toate. probtemete care afecteazd individut

::_9:y:ltr+:_ry!g?
socieratea. ln sensul acesta igi exprimi nSzuinfa de a rupe filosofia si
logie, pe care o considerd. sterili- gi in neconciorclanld du realitd{ilede teo_
moderne. Bisericii qi spiritualitilii'ei tradifionale ;"'l ,"fac decbt
vielii
sii. opacitate_a pentru etnic gi etnicitate este tot rnai acutd.3t il;;;;;;i"
"o*o!_
vrernii ne informeazd cE nu nurnai lai,cii, ci ,chiar unii dintre ,clerici adera
Ia punetu,l d'e vedere formul,at ca ata,re a" na"""1ru.- n"reru acersra
chiar-un preot ci ar fi un,,cult sacru" cdrui d,i#t;;i"cipali ar spune ardta
_a
cd o-rice popor are dreptul sd se dezvolte cum d&eqte^, etilerat de orice
fe]. de constrangeri, fie_ace-stea religioase sau filosoiice. De spiritul
mii vorbeqte gi Mitropolitul .Faguna. El inlelege insd sa ia vre-
atituaine fali
de r5tdcirile acesfuia, incercand totodatb sd salveze etnicul, in misura fn
care se lasi sa,lvat.

. !'cfiunile intreprinse d"e gaguns. in uederea apdrdrii ;i afirmdrii et-

nicului ;i e tnicitdfii.

.sortit. sd acfi'oneze rntr-un crimat politic cu desivargire dugmbnos gi

machiaveli,c, antiortodox gi antiromaneic in esenfi, rinit-i-opolitui
Andrei
$aguna reugegte totuqi sd infrAngi obstacolele ce I se ir.;; i" cale si zrtro-
beascd zigazurile opoziliei Ei si scoati, cer pufin in purto,- ;;',ffi
adev5rata 'lumin5 a congtiinlei na{ionaie. ne^sctrizaioriJu-*"rte drumuri, "b;;"
semindtor in diverse izvoare, $aguna se descopera pe sine a fi, mai pie-]
sus de orice, ,,a1 semnelor vremii profet", staip de tu,mina ar neam*rui,
in rno'rmentele 'critice de intunecime qi ritici,re.'cetu,ru aciirr*; la c:rc ne
referim in continuare, vin pun6 in evidenld rerui in;;i" ;';j.il; Nil:
1i
tropoiitLrl $aguna sd se refere la etnic gi si-i arate ar;ept stea cdr6uzi-
toar'e-p5i'n
-veacu,:i,.precum gi rsd-i o€roteras.d infertegerea^ fap ae iume-
roasele lui falsificdri.
El insugi mare cirturar, cu o impresionantd oper5 riterari, pu-
blicistic5 9i- pastorard, Mitropolitur Andrei g"g""" .rr"-J*i la colaborare
pe to{i intele,ctualii ro,mani, firb ,deosebire de-confesiune, respectiv orto_
do'Ei sau unili. In ve'ciere'a apiririi qi afirmirii;i;iafiiir" rdtosegte
intdi d-e culturS, tocm-ai pentiu cd din aceastE direcfie ii vin aproape mii
toate
atacurile' puqeld aslf_e1 cultura, ba chiar qi politica, in siu;ra einicurui,
iar nu invers.* ln felul acesta, scrie cirfi,. ,iruiit p;lL;i.i- igi afirmd opi_
niile, se pasioneazi de problemere. specificu_ itu"utt i"itelii cauta sotulii,
ficand goynlp .ci 6i pe planul vielii iulturare nu ]ucreaza de,cat in sensul
p.romovirii ideii de 1e1m,.. dintr-o perspectiva a credinlei crto,croxe. In-
fiinfarea Asocialiei -Astra", a cdrei ctifor de tupr esie,'ramane semnifi_
cativd pentru scopul pe care il urmdregte. Dai tot semnificativd, din*
tr-un alt punct rd,e ve'dele, r5mAne gi' inlbturarea I"i de la con_
ducerea,,Astrei", in 1€67, pus5 la cale'de catre cotabot"torri sdi, cirtu-
rarii Bari!i', cipariu, Raliu qi Rusu, pentru refuzul de a transforma Aso-
cia{ia intr-un instrument politic, pe linia generali a aesacratizirii gi laici_
zdrii con$tiintei nationale.at
Zl \-iay, p. 41; ?_ompiliu _Teodor, Interlerenle iJuminists p. 99_118.
0 th._Tulbure, Mitropolitul fiaguna, p. 25_3i. - europene,
-/ ' --
41K. Ilitchins, op. cit., p. 68; Vasile Netea, op, cif., p. 264_265.
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Mitropolitul Andrei Șaguna în apărarea și efirmarea etnicului și a etnicității românești din Transilvania
Revista Teologică, Serie nouă, an III (75), nr. 2, aprilie-iunie, 1993, Sibiu, pp. 53-66

65
POMENIREA MITROPOLITULUI ANDREI SAGUNA

2.Incontinuarealupteipentrudezrobireareiigioas[,pe-liniatra-
qi preotul Moise M1-
sati de Sfin{ii wtucenici iqicot^ae Oprea din S51i9te
cinic din Sibiet, i"iiEi urmalorii'Sfinfilor Visarion $1-sofronie, Andrei
"i
sasuna nu-si ascurra|'trinit"tea fa{6 de unire, considerand c5 scopul
a ortodoxiei in Tran-
]iiti"?rpJ Irt" r-"u*t"t"" qi eventuala distrugere
gilomAnism nu po-atg exista
silvania. Or, pentru-$"grrtu, intre Ortodoxie acelei de sus",
nici o distanfd, nici'o"?uptriri.-Nui-"I apariin_e ,,unitdti
pri-
fbr6 de care el ,e piloa" i" biologie giefemer. ,,Gazeta Tr-ansilvaniei",lui Bari-
de conducerea
mul ziar politic to*a"u* din T"ranbilvania, s-u!.
constituie in
;.*r"-";;rJp""."t cu-*u*! a1 gAndirii cSrturaregti-din epcc.a,uniatist.
opinia lui gaguna, pri""ip"trrf instnrment al prozelitirT"l:i
Pen-
a Gazetei
ii"'"iii"iil"i a*,pi"t.tito"t" gi ostilhMitropolitul fali de Biserica sa' ceea
a interzis cleru-
ce insearnne 9i fa{e i; ;J;"i sau, Faguna despre care
i"i ii"tlAircioqitor o"1oao"qi si o mai citeasc6. Prozelitismul
nafio-
vorba nu face aecSi ,a i"iatuurcd sistemul ideologic aI-,,migc6rii
e-aie,; et-
.n"" oagiiga irr purr"ofiune for{ele laicizSrii qi desacralizSrii
tdn
nicului.a2 mai ales,
3. Bundstarea Bisericii 9i intarirea credintei religioase sunt, mi-
preocupdrile cete -;iil;J"1a"te ate lui gaguna. ln dire:cfia aceasta,
unit6li romin'eqti, in
liteaz5 consecvent p""itri realizarea unei'mlai mari de convins
el. Cdt
cadrul Mitropoliei'tr""-ir"""iei reinfiinfatS {-e morale eterne predicate
este
ci un nearn trebui"-rJ-"" oonducd rlupi vaiorile
de Biseric5, daci ;;;a p;rgreseze_qi-:i se dezvolte social in con'condan!6
* ""tpirfir ,rr"*ii,"i6r"Ti ainccfelu,l in care a,conceput ,,statuful or-
ganic,, de organizare'bisericeascS, mijl0ceqte-fuziunea etnicului cu or-
laici, din propria
iJa""i"FE-E;fi i"raJi u"u"n ch i'telectuaiii Lui {is.e;
aceluiaqi spirit liberalist qi iluminist
;iA; ""r1qit, i"u i"ir.1lu"{a unuia Eiiadical, proiectul lui $aguna eli]/.ing
descaralizator, sa ;;aifi"":li i;;t
conducerea Bisericii. Sinoadele, din penspectiva j1 care a fost materializat
proiectul, devin ao""-"igt" lnsiitulii reprezentative, in sensul laic a1 cu-
'-
vantului.*
a: h fine, pbstrarea gcolilor confesionale, respectiv a qcolilor.orto-
a angaja Bi-
doxe, priveqte cea *ui-"ategoric5.impotrivire a iui $agu1a de
g.;il-$t-;;l"iruf" sale, nuiottdilionat, in ,,rnigcarea nafionala", a$a cumqi
pcolile elementare
s-ar fi dorit din partea multora' Fentru $aguna'
fiilor neamului romanesc, trebuie si
secunrdare care se ocupS de educa{ia
ci'
r5mAni sub ,conduceiea $isericii. $coala nu oferi numai 'cunoqtinle,
maiinaintegimaiplesus.decAtacestea'oexpefien}dmoraladeedificare
in legea stremoseasca gi romaneascd. In principiu, 'el se opune creirii
aqa-

ziselor gcoli mixte, dupa cum se opune infiinldrii Ecoiilor de

stat, consi-
clerand c[ acestea tn ptt da roade cuvenite in educalie.
conqtiin{a tanaru-
lui privind originea gi identitatea na{ional5, cel mai de pre! bun pe care

42 Ct.. Tulbur'e, Mitrcpolitul $agunc, p' 196; scrisoare pastoral5

din 5 decem-
brie 1855.
43 ProI. Liviu Stan, oP' cit'
ia f. git"iti"s, Culiuid si nofionclitote, p' 68-69'
ii Revista Teologicn
-
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Mitropolitul Andrei Șaguna în apărarea și efirmarea etnicului și a etnicității românești din Transilvania
Revista Teologică, Serie nouă, an III (75), nr. 2, aprilie-iunie, 1993, Sibiu, pp. 53-66

REVISTA TEOLOGICA

il poate dobandi in gcoala, nu poate avea un alt izvor decaLt acela al cre-
dirilei ortodoxe.as
-- 'tr.i*patb intr-o mare operd spiritual6 gi cu1tural6, viziunea Mitropo-
litului Andr,ei E"g"o" a"spie ortodoxie fostqi etnicitate, cu _implica{ii pro-
funde in destinul neamului rominesc, a in misuri si fac6 dintr-un
ierarh un om rviat+u p.urrotruiiti{ii lui-a crescut in cei 120 deunui
ani
"e*"r.
de la moartea sa, piin-molturiirea pe care a lSsat-o, in proporfiile
descoperit meni-
neam ce gi-a intregii fr9t1t"11qi a unei Biserici ce
rea de a ctitori tmparalia 1ui Dumnezeu, in vremile noastre
'i-a 9i pe pamAn-
tul nostru'
Pr' prof ' Dr' llie Moldouan

PEDRUMULTRASATDEMITROPOT,ITULANDREI
MitropolitulAndrei$agunaprinpersonalitatea'saacreatoepoc6 al destinu-
rar prin viala Fi *ii"it"tl"" sa a' devenit un far cdl6uzitor
Iibertate religioas6,
a"t"fti"atot de
lui unui neam,'UiseriilascS, drumuri:
i"a"pu"a""ta "" "i"" eliberare sociald 9i unitate spirituald a
neamului sdu.
Iat6ceneindeamndcaazilacomemorareanumeluis6usdinvo-
cdm-personalitateamareluistrategalneamului$ibisericii.
A vorbi a"rpr" $uqrna mitr6poiitul Transiivaniei nu poti decdt
sd-lprivegticaunintreg,cao.unitate'opersonalitatedenecontes- refacerea Miiro-
tat. Aceasta pent; .i ao'ii"lu lui a fost una singurd:chiriarhie strdin6
poliei Ardealului,- independenfa acesteia de or-ice promovarea spiri-
in scopul promovaiii unitdfii qi neamului romdnesc,
iuatitaiii oitodoxiei io-aneqti ridicarea bunei stdri materiale a po-
porului arept creii;.;;;;;;;asta 9i pe. considerentul.cd o sd gdsim
orice
!*pi."t" slririt.rutililii qi vielii.lui_inetc" sector de viatd l-am cduta:
politicd, Peste tot gdsim prezent p:
siiiii.a, $coai6, u.oiiotiti",
saquna o p"rriir-uTit"l.'";;plex6 care cregte in vaioare pe mdsurd
ce-ne "u
dePdrtdm de el in timP.
Trasand traiectoria dezvoltdrii poporului nostru -intr-o epoca ro-
li-
beralista dar in condilii de viaff, inc6 iobdgiste din Transilvania
i"sa'i" imperiul habsburgic cat.olic, marele
-i-p""" inclusf urmagilor
mineascA $aguna
noud lui porunca de a continua aceastd cale,
aceastd iinie direJoiiu p""tt" a definitiva actiunea intreprinsd *Cris-
"" 9t'
Aceasta a fdcut cu sfinienie urmaqii lui imediati' ucenicii sdi:
tea,Boiuqitofi."ifufti,aceastaaufdcutSifacincdurmasiiluiin Ni-
scaunul mitropolita"i roi" Mefianu, Nicolae B6lan, Nicolae colan,
-a.iuatut au in
colae Mladin si mitiopoiit Antonie, care au avut 9i
pe care
t61u tor chipul'tu-i"os 9i cdlduzjtor al mitropolitului Andreipe chip de
Jr,]pt model demn de urmat dar 9i ca
si l_au luat nu ""*ui
45 Gtr. Tulbure' Mitropolitut $cguna, p' 130-132; K. Hitchins, Culturd 8i natio'
rtalilule, p.72.