Specializarea : Inginerie economic

PROIECT LA MANAGEMENTUL CONSERVTII I

PROCESRII PRODUSELOR ALIMENTARE

ndrumtor:
Student:

Tema proiectului
Fundamentarea strategiei de dezvoltare a

produciei la SC ...... SA

CUPRINS
CAP. I - Concepte de baza ale managementului produciei agroalimentare
1.1 Locul si rolul industriei alimentare in economia Romniei
1.2.

Definirea, locul, rolul si atributiile intreprinderii moderne de productie

1.3.

Structura industriei alimentare

1.3.1. Industria de prelucrare a crnii

CAP. II - Evoluia societii comerciale i diagnosticul acesteia

2.1.

Obiecul de activitate

2.2.

Obiectivele proiectate

2.3.

Capacitatea de productie

2.4.

Profilul de producie

2.5.

2.4.1 Producia realizat

2.4.2.
Productia prognozata
2.4.3.
Proiectarea costului de productie si a pretului de livrare
Justificarea necesitatii si oportunitatii realizarii productiei proiectate

CAP. III - Stabilirea amplasamentului i dimensiunii unei intreprinderi agroalimentare

3.1 Stabilirea dimensiunilor suprafeelor de producie i de depozitare
3.2.

Metode de dimensionare a suprafetei necesare pentru productie

3.3.

Etapele procesului de amplasare

3.4.

Metode de amplasare

3.5.

Fundamentarea elaborrii planului general de organiazare a firmei

CAP. IV Alegerea i descrierea schemei adoptate i de analiz a factorilor de produc ie

4.1.

Schema tehnologic a salamului semiafumat Kosarom

4.2.

Descrierea procesului de fabricaie

4.3.

Principalele caracteristici ale materiilor prime auxiliare i ale produslui finit

CAP. V Optimizarea produciei cu ajutorul metodelor economice

5.1.

Programare liniara

5.2.

Metoda PERT

5.3.

Metoda CPM (metoda drumului critic) Metoda CPM (metoda drumului critic)

5.4.

Metoda Just in Time (J.I.T)

5.5.

Arborele de decizie

CAP. VI Concluzii
CAP. VII - Bibliografie

CAP. I - Concepte de baza ale managementului produciei agroalimentare

1.1 Locul si rolul industriei alimentare in economia Romniei

Industria alimentar este ramura cu cea mai larg arie de repartiie pe suprafa a
globului, fiind singura ramur industrial care nu lipseste n niciun sat, chiar dac uneori este
vorba de o dezvoltare rudimentar. Pentru un numr mare de state n curs de dezvoltare,
industria alimentar deine locul principal n volumul total al industriei.
Industria alimentara asigur pstrarea i conservarea produselor alimentare, avnd ca
scop, perfecionarea continu a tehnicilor de prelucrare, dar i asigurarea calitatii superioare a
produselor.
Indiferent de teoriile economice acceptate de-a lungul timpului, tiina economic
pune n eviden importana industriilor agroalimentare i agroindustriale n antrenarea
ramurilor din amonte i din avalul agriculturii n demarajul economic, relevnd rolul central al
acestora n dezvoltarea rilor care posed oportuniti pentru expansiunea sectorului agricol
i industrial materii prime i for de munc relativ ieftin.
Sectorul agroalimentar romnesc, vzut prin prisma a doar dou din componentele
sale, agricultura i industria alimentar, deine un rol important n economia naional, att
sub aspectul populaiei ocupate ct i al valorii adugate create. Dac lum n considerare
ntreg sectorul agroindustrial, care include ca ramuri primare agricultura, silvicultura,
pescuitul i exploatarea forestier, mpreun cu industriile prelucrtoare adiacente, este
evident c acesta deine circa jumtate din populaia ocupat i peste o treime din valoarea
adugat obinut. Dezavantajul este dat de faptul c poziia majoritar n aceste structuri
revine ramurilor primare i n mod deosebit, agriculturii.
Dup anul 1990 numrul ntreprinderilor private din acest sector a crescut la
aproximativ 20.000 uniti prelucrtoare, nregistrate la Registrul Comerului. Ponderea
ntreprinderilor private n totalul produciei alimentare a crescut continuu, n prezent industria
alimentar fiind format, n principal, din ntreprinderi mici (peste 80% dintre ele angajnd
mai puin de 10 persoane), doar 3-4% din ntreprinderi avnd mai mult de 250 de angajai.
Producia fizic a sectorului n cauz a sczut ns constant dup 1990, situaie
explicat prin reducerea cererii interne, competitivitatea sczut a industriei alimentare pe
piaa intern i extern i oferta redus de produse agricole materii prime. Reducerea
subveniilor la consumatori i declinul general al puterii de cumprare a populaiei au

contribuit la reducerea cererii iar produsele alimentare romneti s-au confruntat cu

concurena produselor importate (zahr, ulei rafinat, produse lactate i carne).
n mod evident, n privatizarea industriei alimentare s-a vzut soluia optim
de eficientizare a sectorului
Industria alimentar din Romnia nregistreaz o cifr de afaceri de aproape zece
miliarde de euro anual, are o contribuie de 8% n Produsul Intern Brut (PIB) i asigur locuri
de munc pentru aproape 200.000 de angajai, potrivit datelor Federaiei Patronale Romne
din Industria Alimentar - Romalimenta
Industria alimentar n Romnia

Pe aceasta structura a sectorului agricol ce avantajeaza Romania si o pozitioneza

alaturi de state ale Uniunii Europene precum Franta, Polonia, Spania si Italia, s-a construit o
industrie alimentara bine articulata in perioada economiei socialiste, aceasta fiind principala
contribuitoare la plata integrala a datoriei statului roman pentru imprumuturile externe din anii
70.
Din nefericire, aceasta industrie se prabuseste imediat dupa 1989 urmarind de aproape
faramitarea marilor exploatatii agricole de stat, subfinantarea incurajarii lucrarii individuale a
loturilor si a neincurajarii procesului de asociere libera a acestora. Primele care se vor prabusi
vor fi depozitele de cereale plasate de obicei in apropierea garilor, urmate de pepinierele
pomicole si statiunile de cercetare, ambele care vor accelera declinul contributiei agriculturii
si industriei alimentare in PIB. Au urmat cntrelele de morarit din mediul rural, sectoarele
industriale de panificatie si conservare a fructelor si legumelor.
Industria alimentara din Romania a inregistrat o cifra de afaceri de aproape 9,76
miliarde de euro in 2010, avand o contributie de 8% in Produsul Intern Brut (PIB) si asigurand
locuri de munca pentru aproape 185.000 de angajati, potrivit datelor Federatiei Patronale
Romane din Industria Alimentara - Romalimenta. Ramura de procesare a carnii detine cea mai
importanta contributie in sectorul industriei alimentare, cu o cifra de afaceri de 1,3 miliarde de
euro, urmata de panificatie, cu 1,1 miliarde de euro, si de bauturile racoritoare nealcoolice, cu
un miliard de euro. De asemenea, cu o pondere de 840 de milioane de euro in total industrie
alimentara se afla ramura de productie a carnii, iar produsele lactate inregistreaza o cifra de
afaceri de 800 de milioane de euro.

1.2. Definirea, locul, rolul si atributiile intreprinderii moderne de productie

ntreprinderea industriala reprezinta o unitate economica de baza n cadrul economiei

nationale. Ea este veriga primara, de baza a economiei, la nivelul careia se desfasoara
activitatile de productie specifice profilului ei.
ntreprinderea de productie industriala este veriga organizatorica unde are loc fuziunea
dintre factorii de productie (resurse umane si material-organizatorice) cu scopul de a produce
si desface bunuri economice n structura, cantitatea si calitatea impusa de cererea de pe piata
si obtinerea de profit.
Scopul principal al unei ntreprinderi consta n fabricarea de bunuri, executarea de
lucrari sau prestarea de servicii pentru a satisface cerintele pietei, n conditiile unui context
relational economic client-furnizor, n care ntreprinderea joaca alternativ unul sau altul din
aceste roluri.
Privita n ansamblul, ca unitate organizatorica constituita pentru realizarea unei
activitati industriale, specifica ramurii sau subramurii din care face parte, ntreprinderea este
att utilizatoare de resurse, ct si sursa de bogatie si detinatoare de puteri economice.
Prin obiectul activitatii ei, o ntreprindere industriala are rolul de a administra cu
eficienta maxima mijloacele de care dispune, de a asigura ndeplinirea ritmica si integrala a
productiei prevazute, ridicarea calitatii produselor, folosirea completa a capacitatilor de
productie, modernizarea proceselor tehnologice, cresterea productivitatii muncii, reducerea
continua a cheltuielilor de productie si sporirea pe aceasta baza a profiturilor.
n contextul noilor abordari ale conceptului de ntreprindere n economia de piata,
aceasta este privita ca un grup de persoane, organizat pe baza unor criterii juridice, economice
si tehnologice, care concepe si realizeaza un proces de productie specific, n vederea oferirii
pe piata a produselor executate pentru satisfacerea anumitor nevoi si cerinte ale clientilor sai.
n functie de profilul activitatii ntreprinderii, produsele executate se pot prezenta sub
forma de:
bunuri materiale pentru consum productiv (materii prime si materiale, energie,
echipamente de productie etc.)
bunuri materiale pentru consum individual (bunuri alimentare, de larg consum, de
folosinta ndelungata s.a.)

lucrri (tehnologice, de montaj, de reparatii sau de alta natura)

servicii (personale, de afaceri, publice sau pentru alte necesitati).

ATRIBUTIUNILE NTREPRINDERILOR MODERNE DE PRODUCTIE

Rol activ al ntreprinderii industriale n procesul de dezvoltare a economiei nationale

se realizeaza prin atributiile sale n domeniile prezentate n figura 1.2 .

Fig.1.2 Principalele atribuii ale ntreprinderilor n cadrul economiilor moderne

Referitor la aceste atribuii. facem urmatoarele precizari:

1) n domeniul stabilirii indicatorilor economici, al executarii si controlului ndeplinirii lor,
atributiile se mpart n doua mari grupe:

a) Privind elaborarea si fundamentarea indicatorilor economici, unde ntreprinderea realizeaza

dimensionarea judicioasa a economiei, tinnd seama de misiunea ei si obiectivele strategice
stabilite; pentru buna functionare a acestor indicatori economici, ntreprinderea asigura:

studierea si cunoasterea temeinica a pietei interne si externe;

contractarea ntregii productii;

valorificarea la maximum a potentialului productiv prin utilizarea integrala a

capacitatii de productie;

asigurarea folosirii rationale a fortei de munca si largirea profilului de fabricatie;

elaborarea programelor speciale pe diferitele probleme si stabilirea sarcinilor ce revin

subunitatilor de productie, sectiilor, atelierelor s.a.
b) Privind executia indicatorilor economici, ntreprinderea:

urmareste ndeplinirea ritmica si integrala a acestora;

tine evidenta statistica a realizarii productiei si a folosirii capacitatilor de productie ca

si a celorlalti indicatori
.
2) n domeniul productiei, ntreprinderea:
organizeaza si asigura ndeplinirea programelor de productie n conditii de eficienta
ridicata;
asigura realizarea ritmica a productiei, livrarea produselor n corelare cu termenele
contractuale precum si realizarea sarcinilor de cooperare n productie;

asigura executarea productiei la parametrii calitativi stabiliti;

organizeaza controlul tehnic de calitate;

ia masuri pentru reducerea consumurilor specifice, optimizarea stocurilor de valori

materiale si eliminarea cheltuielilor neeconomicoase;

foloseste rational, ntretine, repara si modernizeaza mijloacele fixe;

asigura ncarcarea optima a capacitatilor de productie;

aplica normele de protectie si igiena muncii s.a.

3) n domeniul comercial, ntreprinderea are atributii ce se pot ncadra n trei grupe:

a) Aprovizionarea tehnico-materiala. ntreprinderea are ca atributii:

elaborarea si fundamentarea programului de aprovizionare tehnico-materiala;

asigurarea bazei materiale necesare realizarii n bune conditii a sarcinilor de plan;

ncheierea contractelor economice si realizarea aprovizionarii la termenele necesare;

elaboreaza norme de stoc pentru materialele necesare;

ia masuri pentru prentmpinarea formarii de stocuri supranormative si pentru

valorificarea operativa a celor disponibile;

asigura receptia materialelor, depozitarea si conservarea lor s.a.

b) Marketing si desfacere. ntreprinderea:

ncheie contracte economice si urmareste executarea ntocmai a acestora;

urmareste livrarea produselor la termenele si n condtiile prevazute n contracte;

participa la prospectarea pietei interne si externe n scopul cunoasterii cerintelor

consumatorilor;
asigura reclama, participa la expozitii si trguri, elaboreaza si difuzeaza cataloage
comerciale;
ia masuri pentru introducerea n fabricatie numai a produselor care au asigurata
desfacerea prin contracte sau comenzi ferme;
rezolva reclamatiile referitoare la calitatea productiei, cantitatea si termenele de livrare
s.a.
c) Comertul exterior si cooperarea economica internationala.ntreprinderea:
ncheie contracte cu beneficiarii externi, asigurnd fundamentarea indicatorilor
economici pentru export pe baza de contracte, contracte-cadru, comenzi sau conventii;
actioneaza pentru asigurarea necesarului de comenzi si contracte pe perioade ct mai
lungi, intrarea n raporturi de cooperare cu ntreprinderi si firme din alte tari;
se ocupa cu organizarea corespunzatoare a productiei destinate exportului, de
realizarea si livrarea fondului de marfa destinat beneficiarilor externi;
urmareste permanent cresterea eficientei financiar-valutare a operatiilor de comert
exterior;

4) n domeniul financiar-contabil, atributiile se ncadreaza n doua grupe:

a) ntocmirea si executia bugetului de venituri si cheltuieli. ntreprinderea:
elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli, urmarind sa-si acopere din veniturile
obtinute cheltuielile si sa obtina beneficii;

stabileste nivelul stocurilor de materii prime, materiale, produse;

ia masuri pentru executarea ntocmai a bugetului de venituri si cheltuieli si crearea

resurselor financiare necesare pentru acoperirea costurilor de productie si de circulatie,
desfasurarea normala a activitatii economice, constituirea fondurilor proprii,
rambursarea creditelor bancare precum si mentinerea echilibrului ntre venituri si
cheltuieli.
b) Alte atributii. ntreprinderea:

organizeaza si exercita controlul financiar-preventiv si controlul gestionar de fond

asupra gospodaririi mijloace-lor materiale si banesti;
organizeaza si conduce contabilitatea, ntocmind bilantul contabil si situatia
principalilor indicatori economico-financiari;

stabileste preturi si tarife la produsele si serviciile executate;

face inventarierea bunurilor din patrimoniul ntreprinderii s.a.

5) n domeniul cercetarii si dezvoltarii, atributiile ntreprinderii se mpart n trei grupe:

a) Cercetarea stiintifica,
tehnic.ntreprinderea:

ingineria

tehnologica

si

introduce-rea

progresului

elaboreaza n colaborare cu institutele de cercetare si proiectare de profil:

-

planuri proprii de cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si de introducere a

progresului tehnic;

studii, documentatii si proiecte privind realizarea de produse noi si

modernizarea celor existente, dezvoltarea si modernizarea utilajelor, reutilari,
extinderi de capacitati, perfectionari de tehnologii s.a.;

aplica n productie si valorifica studiile si cercetarile stiintifice;

organizeaza activitatea de inventii si inovatii;

asigura informarea, documentarea si propaganda tehnico-stiintifica.

b) Investitii si constructii. ntreprinderea:

elaboreaza planurile de investitii, de finantare si creditare a acestora;

 ncheie contracte de antrepriza si contracte de livrare a utilajelor, corelate cu termenele

devpunere n functiune;

urmareste realizarea obiectivelor de investitii si aproba receptia investitiilor care intra

n componenta sa.

c) Organizarea conducerii, a productiei si a muncii. ntreprinderea asigura:

organizarea pe baze stiintifice a activitatii de conducere si de productie;

efectuarea de studii privind perfectionarea structurii organizatorice;

aplicarea celor mai moderne si eficiente metode de organizare, programare si urmarire,

de optimizare a fluxurilor de fabricatie;

mbunatatirea organizarii si normarii muncii, organizarea rationala a locurilor de

munca si a muncii pe schimburi;

aplicarea studiilor si proiectelor de organizare s.a.

6) n domeniul activitatilor de personal, ntreprinderea:

organizeaza orientarea profesionala, selectionarea, ncadrarea n munca si promovarea
personalului;
stabileste indicatorii referitori la asigurarea, pregatirea si perfectionarea fortei de
munca pe meserii si specialitati;

organizeaza perfectionarea pregatirii personalului muncitor;

asigura salarizarea personalului, aplicarea formelor de stimulare materiala;

ia masuri pentru mbunatatirea conditiilor de munca, prevenirea accidentelor de

munca, folosirea rationala a fortei de munca si respectarea disciplinei muncii;
ia masuri pentru organizarea activitatii cu caracter administrativ, pentru nfiintarea de
cantine, crese, gradinite, grupuri sociale, pentru asigurarea asistentei medicale, a
spatiului locativ, a bazei materiale pentru actiuni cultural-sportive, ntocmirea
dosarelor de pensii, luarea de masuri fata de persoanele care au comis abateri s.a.

Dupa cum subliniaza unii autori, schimbarile manifestate n productia contemporana au

avut consecinte asupra cresterii semnificatiei factorului uman, ceea ce a propulsat
managementul personalului n primul plan al activitatii manageriale din cadru ntreprinderilor
moderne.

1.3. Structura industriei alimentare

n cazul industriei alimentare exista subramuri. Acestea se diferentiaza n functie de:

Materii prime

Procesele tehnologice utilizate

Produsele finite obinute

Industria alimentar cuprinde mai mult de 20 de subramuri (fig.1.3)

Fig. 1.3 Structura industriei alimentare

1.3.1 Industria de prelucrare a crnii i a produselor din carne

Piata produselor din carne este determinata de rolul carnii ca aliment de baza pentru
populatie, carnea continand mai multe componente importante pentru viata omului.
Cresterea consumului de carne este direct proportionala cu cresterea nivelului de trai al
populatiei, consumul crescand si paralel cu progresele inregistrate in sectorul zootehnic.
Pentru mai multe state, comertul cu carne si produse din carne a devenit o
directie principala a comertului exterior.

n consumul alimentar se foloseste carenea diverselor specii de animale, acestea

fiind preferate de catre populatie in functie de conditiile naturale, obiceiuri, traditii, nivelul
veniturilor.
Sacrificarile de animale si pasari din unitatile industriale, in perioada 2012 - 2013
Tab.1.3.1
Sacrificri de bovine,porcine,ovine i caprine si psri n abatoare

Denumire
specie
Bovine

Numar capete
sacrificate
2012

2013

Greutate in viu
(tone)

Greutate medie
(kg)

Greutate n
carcas
(tone)

2012

2012

2012

2013

2013

129.087

134.775

56.897

58.941

440,8

437,3

Porcine

3.256.832

3.481.453

344.636

368.005

105,7

105,7

Ovine i
caprine

357.688

190.274

9.248

5.176

25,9

27,2

182.037.967

198.610.161

405.025

430.424

2,2

2,2

Psri

28.065

2013
28.714

263.328 282.205

4.142

2.414

292.848 312.897

n anul 2013, sacrificrile de bovine n uniti industriale specializate, dup numrul

de capete, au crescut fa de anul precedent cu 4,4%, iar sacrificrile de porcine au crescut cu
6,9%. Fa de anul precedent, producia de carne de bovine a crescut cu 2,3%, iar cea de
porcine a crescut cu 7,2%.
Numrul de ovine i caprine sacrificate n unitile industriale specializate a sczut fa
de anul precedent cu 46,8%, iar producia de carne de ovine i caprine a sczut, de asemenea,
cu 41,7%.
Numrul de psri sacrificate n abatoare a crescut fa de anul 2011 cu 9,1%, iar
producia de carne de pasre a crescut cu 6,8%.

CAP. II - Evoluia societii comerciale S.C. KOSAROM S.A. Pacani i

diagnosticul acesteia
2.1. Obiecul de activitate

Denumirea firmei: Grupul de firme S.C. KOSAROM S.A. ,societate comerciala pe actiuni, cu
capital integral privat romanesc.
Domeniu de activitate principal : producator in sectiunea carne din domeniul alimentatiei.

S.C. "KOSAROM" S.A. a devenit o companie care desfasoara o activitate extrem de

complexa intr-un lant de productie integrat: producerea de furaje concentrate, reproductia,
cresterea si ingrasarea animalelor si pasarilor, abatorizarea si industrializarea carnii,
comercializarea carnii si a produselor din carne, devenind dupa cei 14 ani de existenta o
prezenta marcanta in toate segmentele activitatii economice in care este prezenta.
GRUPUL DE FIRME KOSAROM - se imparte in 6 divizii:
1. KOSAROM S.A. PACANI -pentru procesarea carnii de porc ;
2. SUINPROD S.A. ROMAN -pentru cresterea porcilor ;
3. AVITOP S.A. IASI -pentru cresterea si procesarea pasarilor ;
4. AGRICOLA TG. FRUMOS -pentru productia vegetala si cresterea bovinelor si
ovinelor ;
5.

FABRICILE DE NUTRETURI COMBINATE - TOMESTI (IASI) si ROMAN

(NEAMT) pentru producerea furajelor necesare celor doua sectoare zootehnice.
6. KOSAROM CONSULTING S.A. IASI -ofera servicii in sectiunea Resurse Umane &
recrutare din domeniul Servicii.

S.C. "KOSAROM" S.A. PACANI

Obiectul de activitate al societaii este industrializarea carnii si sacrificarea
animalelor (porcine), comert cu ridicata si amanuntul.

2.2. Obiectivele proiectate

Obiective pe termen lung

Obiectivul principal l reprezint dorina de a deveni lider pe piaa european, acest

lucru viznd introducerea n fabricaie a noi produse i alocarea cheltuielilor de cercetaredezvoltare de cel puin 5% din veniturile brute.
Un alt obiectiv pe care firma i propune s-l realizeze este producerea celor mai
calitative, igienice, sigure i apreciate produse comparativ cu cele ale concurenei. De
asemenea, KOSAROM dorete s-i mreasc de dou ori spaiile necesare desfurrii
activitii de producie, precum i extinderea centrelor de distribuie n toat ara.
Obiective pe termen mediu

Pe termen mediu KOSAROM i propune s dispun de un personal calificat, orientat

spre cooperare, comunicare, motivaie i rezultate. Pentru aceasta este dispus s aloce 3% din
veniturile brute ca investiie n calificarea i dezvoltarea personalului. KOSAROM aspir la
obinerea unui profit anual de minim 8%.

2.3. Capacitatea de productie

n prezent, capacitatea de productie a firmei S.C. KOSAROM S.A PACANI, este

urmtoarea: - 7.500 8.000 tone/an carne taiata
2.4.

4.000 4.500 tone/an preparate

Profilul de producie

2.4.1 Producia realizat

Abatorizare:
-

7.500 8.000 tone/an carne taiata.

Sacrificare : 800 porci/ 8 ore

Tranare : 50 tone/ 2x 8 ore

Preparate si semipreparate din carne :

-

4.500 5.000 tone/an.

30 tone / zi

2.4.2 Producia programat

Se doreste marirea capacitatii de productie de la :

800 porci / 8 ore

30 tone/ zi

1300 porci / 8 ore

50 tone / zi

2.4.3. Proiectarea costului de productie si a pretului de livrare

Activitatea de reducere a costurilor poate fi desfurat numai acolo, unde exist

rezerve n acest sens, respectiv numai atunci cnd se cunosc natura i volumul acestor rezerve,
precum i factoriicare ar putea conduce la mobilizarea lor.
n mod normal, implementarea soluiilor de reducere a costurilor necesit
eforturi,care,la rndul lor,se concretizeazn consum de resurse. Prin urmare,un alt criteriu pe
care trebuie s-l ndeplineasc soluiile de reducere a costurilor este eficiena, adic s implice
un efort a crui cost s fie justificat de efectul obinut n termeni de cretere a raportului
resurse consumate/valoare creat.
Elemente eseniale n activitatea de reducere a costului
Firma n vedere urmtoarele:
a) ii alege procesul de producie cel mai eficient, nu numai din punct de vedere tehnic, ci i
economic i ecologic;
b) urmreste s cumpere factori de producie, pe ct posibil, la preurile cele mai mici, fr a
neglija calitatea i s reduc costurile de funcionare a lor;
c) micorarea consumului de factori de producie pe unitatea de rezultat prin mrirea
randamentului lor;
d) asigurara reducerea costurilor n toate fazele muncii, nu numai n producerea nemijlocit
de bunuri economice, ci i n fazele de cercetare i proiectare, n domeniul gestiunii si
conducerii;
e)

realizareaza obiectivelele stabilite, innd seama de resursele disponibile, de condiiile

de producie existente, n contextul restriciilor de ordin economic;

f) identifica produsele care genereaz consumuri energetice mari i a produselor care aduc
pierderi, imprimarea unui caracter preventiv activitii de minimizare a costurilor, cu ajutorul
metodelor moderne de calcul i eviden.
Micorarea costurilor necesit ridicarea nivelului de calificare a lucrtorilor,
perfecionarea echipamentelor tehnice de producie, a tehnologiilor de fabricaie, a activitii
de administrare, de gestiune i conducere, stimulare material, creterea productivitii etc.
Metode de reducere a costurilor
Costurile de productie sunt influenate factori interni, dependeni de activitatea
productorului, i de factori externi, independeni de activitatea acestuia. Printre factorii
externi care inf1uenteaz costurile sunt: preurile de cumprare ale factorilor de producie si
preurile vnzare ale mrfurilor.
Activitatea productorului trebuie s se concentreze asupra urmtoarelor ci de
reducere a costurilor:
Metode clasice sau hard

reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil i ap

cresterea productivitatii muncii

folosirea deplin a capacitilor de producie i a spaiilor de producie

retehnologizare

dimensionarea optim a cheltuielilor de dezvoltare

reducerea costurilor calitii

reducerea costului prin proiectare (design)

renegocierea contractelor cu furnizorii si distribuitorii

reducerea cheltuielilor administrativ-gospodreti

micorarea preurilor de desfacere

dimensionarea optim a cheltuielilor cu reclama

reducerea cheltuielilor salariale pe unitatea de produs

Stabilirea preului
n cadrul politicii de pre, stabilirea preurilor i concurena reprezint principala
problem cu care se confrunt majoritatea firmelor. Deciziile luate n acest domeniu de ctre
firma KOSAROM condiioneaz reuita firmei, pentru c incidena preurilor poate fi
observat n trei puncte cruciale:

-preul care va fi reinut va infuena decisiv nivelul cererii i va determina volumul

cifrei de afaceri;
- preul de vnzare va determina nivelul profitului firmei, inclusiv celelalte elemente
specifice: marja de piat, preul unitar i altele;
- preul de vnazare afiat pentru un produs infuenteaz percepia global a clientului
fa de produs. Un pre ridicat va fi ataat imaginii de calitate, iar un pre moderat va face o
impresie opusa.
Preurile produselor agricole sunt influenate semnificativ de caracterul sezonier al
produciei agricole, n special al produciei vegetale. Variaiile nregistrate la nivelul preurilor
ndecursul unui an, sunt determinate de perioada n care produsul se gsete pe pia, de
abundena sau dup caz de raritatea sa, de posibilitatea de stocare, de caracterul sezonier al
consumului pentru anumite categorii de produse, precum i de existena unor produse
substituibile.
Preurile practicate de S.C. KOSAROM S.A. se situeaz peste media produselor din
carne din Romnia, deoarece brandul s-a poziionat nc de la nceput pe un nivel
premium.Astfel, strategia de pre vine n completarea strategiilor de promovare (i invers)
.Preurile pe care le practic susin aceste avantaje i ne ofer un profil al cumprtorului
persoane care sunt atente la ceea ce mnnc, preocupate de sntatea lor i a familiei i care
sunt dispuse s plteasc mai mult pentru consuma produse de bun calitate.
Indicatorii care exprim ponderea produselor de calitate superioar

Indicatorii care exprim ponderea produselor de calitate superioar n totalul produselor de

acelai fel se folosesc n acele ramuri la care produsele pot fi ncadrate n funcie de
caracteristicile lor de calitate pe clase de calitate sau sorturi. Ei se stabilesc n mod diferit
pentru producia omogen i pentru producia eterogen.
Pentru producia omogen caracterizarea calitii produselor care se pot grupa pe clase
de calitate sau sorturi se face prin folosirea coeficientului mediu al produselor.
Coeficientul mediu de calitate se calculeaz ca o medie aritmetic ponderal, lund n
calcul clasele de calitate sau sorturile i cantitatea de produse corespunztoare fiecrei clase
sau sort, conform formulei:

c q
c =

(.1)

n care:
c
reprezint coeficientul mediu de calitate;
c - cifra care exprim clasa de calitate sau sortul (unu pentru calitatea I, doi pentru
calitatea a doua .a.m.d.).
x
Dac se noteaz q cu q , care exprim ponderea produciei fiecrei caliti fa de

q
totalul produciei, coeficientul mediu de calitate se mai poate calcula i cu formula
urmtoare:
c= c q x
(2)
Acest coeficient se poate calcula att pentru ceea ce s-a prevzut, ct i pentru
situaia efectiv, obinnd dup caz, coeficientul mediu de calitate prevzut i efectiv. Cu ct
valoarea acestor coeficieni este mai mic, cu att calitatea produselor este mai ridicat.
cq

q 1

I c = c1
c0

cq

= c q q1 x

cq

(3)

q
0

n aceast relaie de calcul s-a notat cu indicele 0 ceea ce s-a prevzut i cu indicele 1
situaia efectiv.
Pentru a se urmri situaia calitii produciei n dinamic pentru doi ani se calculeaz
n mod asemntor indicele coeficientului de calitate, ca un raport ntre indicii medii de
calitate efectiv realizai n cei doi ani pentru care urmrim efectuarea comparaiei.
Pentru exemplificare se consider datele din tabelul .1.
Tabelul .1
Clasa de calitate

Cantiti prevzute
- tone 80
15
5
100

I
II
III
TOTAL

Cantiti realizate
- tone 90
10
2
102

Pe baza acestor date se calculeaz cei trei indicatori:

c

cq

= 80 1 15 2 5 3 125 1,25 ;

c q1

80 15 5

c1

100

90 110 2 2 3 116 1,13 ;

90 10 2
Ic=

102

c1 1,13

0,904 sau 90,4%

c0 1,25

Din aceste date rezult c la producia efectiv realizat calitatea s-a mbuntit fa
de
plan cu 9,6%, conform calcului 100 90,4 = 9,6%.
n cazul n care din aceeai cantitate de materie prim se fabric produse de clase
diferite de calitate, fiecare clas de calitate avnd preuri de livrare diferite, pentru msurarea
i aprecierea calitii se poate calcula preul mediu al produsului planificat ( p0 ), efectiv ( p1
)

i indicele preului mediu (I p ), conform relaiilor:

p0 =

qp
0

; p1 =
0

qp
1

p1

;Ip =

p0

100,

(4)

n care:
q0, q1 reprezint cantitatea prevzut a se executa, respectiv efectiv a produselor de diferte
caliti;
p
- preul unitar al produselor de diferite caliti.
Cu ct cantitile din clasa extra sau nti sunt mai mari, cu att preul mediu se va
apropia mai mult de preul unitar al produsului de calitate extra sau nti, indicele preului
mediu avnd o valoare supraunitar n condiiile creterii ponderii produselor de calitate
superioar.
Aprecierea calitii produselor se poate face i cu ajutorul coeficientului de calitate
care exprim ponderea valorii produciei fa de valoarea produciei n cazul n care ntreaga
producie ar fi de calitatea nti.
Pentru aceasta se pot folosi urmtoarele relaii de calcul:

qp

qp

K c = 0 ; K c = 1 i I K = c1 100,
q P
q P
K

n care:
Kc ,Kc
0

(5)

c0

reprezint coeficientul de calitate prevzut i cel efectiv, calculai n funcie de

costul unitar al produsului de cea mai bun calitate;

- cantitatea de producie de diferite caliti prevzut i, respectiv, realizat;
- preul unitar al produsului de diferite caliti;
- preul unitar al produsului de cea mai bun calitate;
- indicele coeficientului de calitate calculat pe baza preului unitar al
produsului de cea mai bun calitate;

q0, q1
p
P
IK
c

Procesul de mbuntire a calitii produselor se determin scznd 100 din valoarea

.

lui I Kc

Pentru msurarea i aprecierea calitii produselor la ntreprinderile cu producie

eterogen, care produc deci mai multe tipuri de produse de caliti diferite, se folosete
coeficientul de calitate mediu generalizat c prevzut i efectiv, precum i indicele
coeficientului de calitate mediu generalizat I c .
Aceti coeficieni se calculeaz astfel:

c0 q0 p
=

cq
0

c
q

n care:
cq , c q
0

c
1

qp

; cq

q1 p ;

reprezint coeficientul

(6)

qp

c0 q0 p = c1 q1 p c0 p
:
qp
qp

c0 q0 p
0

q1 p
qp

(7)

de calitate mediu generalizat prevzut i, respectiv,

c0

efectiv;
- coeficientul mediu de calitate prevzut i, respectiv, efectiv pentru un anumit
tip de produs;
- cantitatea prevzut i, respectiv efectiv dintr-un anumit tip de produs;
- preul unitar al produsului de o anumit calitate;
- indicele coeficientului de calitate mediu generalizat.

c1

q0, q1
p
I cq

qp

greutatea specific a valorii fiecrui produs n valoarea

Dac se noteaz v = p q
ntregii producii, atunci formula coeficientului de calitate mediu generalizat devine:
x

x
c q = c v .

(8)

Pentru ntreprinderile cu producie eterogen aprecierea calitii produselor se face cu

ajutorul indicelui coeficienilor de calitate calculat pe baza preurilor medii pe produs (I p ),
potrivit formulei:
Ip

n care:
p(q1 )
p(q0 )

p(q1 ) ,
1 p(q0 )
1

(9)

reprezint preul mediu unitar calculat n funcie de producia efectiv;

- preul mediu unitar calculat n funcie de producia prevzut.

La rndul lor p(q0 ) i p(q1 ) se calculeaz cu relaiile:

p(q ) = p q0 ; p(q ) = p q1 .
0

q
0

(.10)

q
1

Aprecierea calitii produselor se poate face i pe baza folosirii metodei punctajului.

Potrivit acestei metode se acord un punctaj pe baza caracteristicilor de calitate, calitatea
produsului fiind cu att mai ridicat cu ct numrul de puncte acordat este mai mare. Aceast
metod se aplic pentru aprecierea calitii legumelor i a fructelor proaspete, a tutunului, a
esturilor crude .a.
Punctele se acord n funcie de natura, importana i mrimea caracteristicilor de
calitate, pe baza unor norme bine stabilite.
Pentru esturile crude se poate acorda urmtorul punctaj:
- sortul extra
100 puncte
- sortul I
96-99 puncte
- sortul II
88-95 puncte
- sortul III
80-87 puncte
Rezult de aici c produsul poate fi acceptat dac ntrunete un numr minim de 80
puncte, la 100 de puncte produsul fiind de calitate extra.

Trebuie artat c metoda punctajului poate msura i indirect calitatea produsului prin
stabilirea punctajului pe baza defectelor, produsul de calitate superioar fiind n acest caz
acela care are un numr ct mai mic de puncte.

Pentru aprecierea calitii produselor se mai pot folosi i unii indicatori cum sunt:
Ponderea valoric a produselor cu marc de calitate sau Ponderea cheltuielilor datorate
calitii necorespunztoare la 1 000 lei cifr de afaceri.
Primul indicator se poate aplica pe baza practicii de a marca cu un semn distinctiv
produsele a cror calitate superioar este garantat, iar cel de-al doilea pe baza evidenierii n
mod separat a cheltuielilor datorate calitii necorespunztoare, cum sunt cele referitoare la
costul manoperei, materialelor, regiei, rezultate din rebutarea produselor, cele referitoare la
diferene rezultate din declasarea calitativ a produselor, din costuri suplimentare pentru
remanieri, expertize i controale suplimentare .a.

2.5. Justificarea necesitatii si oportunitatii realizarii productiei proiectate

Necesitatea realizarii productiei proiectate intervine in primul rand din aspectul

aconomic al unei afaceri care are o mare acoperire pe piata, cu posibilitati de extindere.
Grupul de firme Kosarom a devenit brand-ul numarul 1 al Regiunii de Nord-Est a
Romaniei.
Conform

unei

cercetari

cantitative

realizate

de

ISRA

Center

Marketing

Research,referitoare la piata mezelurilor din Romania, Kosarom ocupa primul loc ca marca
moldoveneasca in topul preferintelor consumatorilor. La nivel national, produsele Kosarom
ocupa locul al cincilea in clasamentul preferintelor producatorilor de mezeluri. Potrivit
aceluiasi studiu, Kosarom este cea mai cunoscuta marca moldoveneasca de mezeluri la nivel
spontan.
Calitatea deosebita a produselor Kosarom deriva si din sistemul integrat implementat
de grupul de firme, care are in componenta unitati proprii de crestere a porcilor si pasarilor de
carne, unitati furnizoare de materie prima (SUINPROD" Roman, AVI - TOP SA Iasi) si
unitati de productie a cerealelor si furajelor (Agricola Tg. Frumos, Fabrica de Nutreturi
Combinate Roman, Fabrica de NutreturiCombinate Tomesti).
Principalele criterii de care se tine cont la cumpararea mezelurilorsunt gustul si
termenul de valabilitate, acestea fiind urmate de pretul produsului sirenumele producatorului.

CAP. III - Stabilirea amplasamentului i dimensiunii unei intreprinderi

agroalimentare

3.1 Stabilirea dimensiunilor suprafeelor de producie i de depozitare

Tab 3.1.1

Mijloace fixe
Cladire procesare
Hla depozitare
Cladire administrativa
TOTAL

Suprafata
mp
1.984
1.125
90
3.199

Datele de baza necesare elaborarii planului general:

Profilul de fabricare a intreprinderii;

Procesul tehnologic;

Fluxurile tehnologice;

Structura constructiilor intreprinderii;

Nivelul de specializare si cooperare;

Perspectivele de dezvoltare a intreprinderii.

a) Cunoasterea profilului de fabricare a intreprinderii este punctul de plecare a analizei pentru

elaborarea planului general. Pentru aceasta, e necesar sa se cunoasca exact nomenclatorul
produselor ce urmeaza a fi executate, cantitatea de executat din fiecare produs, precum si
calitatea produselor.
Pe baza datelor referitoare la programul de productie al intreprinderii se elaboreaza
procesul tehnologic si se apreciaza fluxurile de materiale si de oameni. Prin planul general de
organizare, pe langa procesul tehnologic general, se vor elibera si procese tehnologice partiale
sau de detaliu.
b) Procesul tehnologic general poate fi definit ca reprezentand totalitatea operatiilor necesare de
prelucrare a materiilor prime, din momentul iesirii din depozit si intrarii in procesul de
prelucrare si pana in momentul iesirii din fabricatie sub forma de produs finit.
Procesul tehnologic partial sau de detaliu reprezinta totalitatea operatiilor care se
efectueaza in interiorul unei sectii sau al unui atelier, deci pe o anumita faza a procesului
tehnologic.

Prin planul general de organizare, procesul tehnologic este reprezentat grafic printr-o
schema a procesului tehnologic sau schema a fabricatiei, care va arata drumul pe care il
parcurg materiile prime, semifabricatele si produsele finite in procesul de fabricatie, precum si
legaturile functionale care se stabilesc intre diferitele unitati de productie ale intreprinderii.
Caracteristica esentiala a unei astfel de scheme de fabricatie o constituie faptul ca ea
reprezinta grafic numai procesul tehnologic pe faze, fara a implica si desfasurarea spatiala,
concreta pe teritoriul intreprinderii, sau a reprezenta la o anumita scara, unitatile de productie.
Elaborarea planului general necesita, de asemenea, cunoasterea si precizarea fluxurilor
tehnologice si de oameni.
c) Fluxul tehnologic este drumul parcurs de diferite materiale in decursul prelucrarilor. In raport
cu specificul procesului tehnologic pot fi adoptate trei tipuri de fluxuri tehnologice:

flux tehnologic orizontal;

flux tehnologic vertical;

flux tehnologic mixt.

d) Zonarea terenului intreprinderii

Proiectarea intreprinderii industriale necesita zonarea teritoriului acestora pe baza unor

criterii unitare:
a. asemanarea operatiilor cerute de procesul tehnologic;
b. asemanarea mijloacelor de transport folosite;
c. asemanarea instalatiilor sau retelelor de instalatii energetice;
d. identitatea conditiilor de paza contra incendiilor;
e. identitatea conditiilor sanitare si de tehnica securitatii muncii.
Se pot deosebi:
1. Zona de productie;
2. Zona de intretinere;
3. Zona energetica;
4. Zona depozitelor;
5. Zona social administrativa.
1. Zona de productie cuprinde acele cladiri sau constructii, unde se desfasoara
procesele de productie de baza. In raport cu specificul acestor procese, aceasta zona se
imparte la randul ei in zona de prelucrare la cald si zona de prelucrare la rece.
In cadrul zonei de prelucrare la cald, sunt amplasate acele unitati de productie, sectii,
ateliere, sectoare, care dau nastere la mari degajari de fum, scantei, gaze, pericol mare de
incendiu, motiv pentru care se recomanda a se amplasa cat mai izolat de celelalte unitati de
productie.

Zona de prelucrare la rece grupeaza cladiri sau constructii, in cadrul carora se

desfasoara restul activitatii de baza: procese de prelucrare, montaj, finisare, confectii, etc.
Aceasta zona se recomanda a se amplasa in apropierea intrarilor in intreprindere, deoarece
aici lucreaza majoritatea personalului.
2.

Zona de intretinere grupeaza cladirile sau constructiile unde se desfasoara activitati de

reparatii, confectionarea sculelor, etc. Aceasta zona se recomanda a fi amplasata in apropierea
zonei de fabricare.

3.

Zona energetica cuprinde cladirile sau constructiile unde sunt grupate unitatile pentru
producerea energiei electrice, aburului, aerului comprimat sau statiile de transformare si
depozitele de combustibil. Aceasta zona fiind o zona cu pericol de incendiu si o zona de mare
trafic, trebuie amplasata tinand cont de directia vanturilor, pentru a se evita deplasarea
degajarilor spre cladirile proprii sau spre cartierele de locuit. Pentru reducerea lungimii
retelelor energetice sau de transport, se recomanda ca aceasta zona sa fie situata in apropierea
principalilor consumatori, a depozitelor de combustibili si a cailor principale de transport.

4.

Zona depozitelor cuprinde constructii si amenajari folosite pentru depozitarea

materiilor prime, materialelor, produselor finite, etc. Se amplaseaza de-a lungul cailor de
transport rutiere sau de cale ferata, necesitand un mare trafic si, de asemenea, se amplaseaza
cat mai aproape de unitatile de productie pe care le deservesc.

5.

Zona social administrativa cuprinde diferite cladiri cu caracter administrativ sau

destinate activitatilor social culturale.
Pentru a asigura reducerea deplasarii personalului ocupat in aceasta activitate, pe
teritoriul intreprinderii, se recomanda amplasarea acestei zone in imediata apropiere a intrarii
principale a intreprinderii, iar pentru diferite blocuri de locuinte sau cladiri ce adapostesc
(cantina, club, gradinita), se recomanda amplasarea lor in afara incintei, dar foarte aproape de
aceasta. Pentru a asigura o functionalitate optima si, de asemenea, pentru a reduce cheltuielile
de investitii pentru cladiri sau investitii, este necesara ori de cate ori este posibil, gruparea
diferitelor unitati in blocuri constructive, pe baza unor criterii:
-

asemanarea proceselor tehnologice;

asigurarea conditiilor de paza contra incendiilor;

reducerea fluxului tehnologic, de transport, etc.

Pentru determinarea locului de amplasare a unitatilor de productie si a locurilor de

munca in cadrul cladirilor de productie, se folosesc o serie de tehnici de calcul pe calculator.
Dintre acestea, cea mai des folosita este tehnica Craft, care poate asigura o amplasare optima
pentru circa 40 centre de activitate. Pentru solutionarea problemelor, programul Craft necesita
ca date de intrare, fluxul intre sectoare si cheltuielile de manipulare a materialelor, impreuna

cu o reprezentare schematica pentru planul existent la o anumita data, sau pentru o anumita
amplasare.

3.2. Metode de dimensionare a suprafetei necesare pentru productie

In vederea dimensionarii suprafetelor necesare activitatii viitoarelor intreprinderi se

folosesc urmatoarele metode:
A. metoda prin calcul;
B. metoda prin transpunere;
C. metoda prin elaborarea unui proiect sumar;
D. metoda pe baza normativelor de utilizare a spatiilor;
E. metoda pe baza tendintei coeficientilor si a extrapolarii.

A.Metoda prin calcul - este cea mai exacta metoda de dimensionare a spatiilor si
consta in stabilireanecesarului de masini, utilaje si instalatii si a necesarului de suprafata
pentru fiecare tip de utilaj in parte. Petotal, pentru toate utilajele, pe baza normativelor de
suprafata existente, se determina suprafetele necesarepentru servicii de intretinere, depozitare,
circulatie a materialelor, etc. Suprafata totala se obtine adaugand lasuprafetele de productie,
suprafetele necesare serviciilor auxiliare, suprafetele destinate administratiei, etc.
Folosirea metodei de proiectare a suprafetei de productie pe baza de calcul, necesita
stabilirea, inprealabil, a unui inventar al masinilor, utilajelor si echipamentelor
necesare.Necesarul de masini si utilaje se poate calcula prin metode adecvate, sau poate
rezulta din gradul deproiectare tehnologica, pentru instalatiile sau agregatele unitare,
constituite intr-un flux continuu defabricatie. Celelalte date referitoare la dimensiuni,
performante, etc. se gasesc in fisele tehnice ale acestorasau ale unor utilaje asemanatoare.
Determinarea numarului necesar de masini, utilaje sau instalatii se faceutilizand relatii de
calcul care tin cont de caracteristicile tehnice, de exploatare, normele tehnico economice, de
timpul disponibil de functionare, etc.

B. Metoda prin transpunere - consta in aceea ca se pleaca de la marimea suprafetelor

afectate diferitelormasini sau sectoare de activitate, de la un proiect similar existent, care se
ajusteza tinand cont de necesitatilenoii intreprinderi si se corecteaza cu anumiti coeficienti de
multiplicare, in raport cu cerintele ce se urmarescpentru obiectivul proiectat.

C.Stabilirea suprafetei dupa un proiect sumar - consta in aceea ca se elaboreaza un

prim proiect de detaliucu caracter sumar, care sa ofere o prima orientare asupra spatiilor
necesare, in raport cu solutiile adoptate,precum si asupra proportionalitatii spatiului intre
zonele de activitate si echipamentele respective, urmand cape parcurs sa se faca ajustarile
necesare in functie de necesitatile noii intreprinderi.

D.Metoda pe baza normativelor de utilizare a spatiilor se foloseste in mod frecvent

in cazul in careanumite tipuri de suprafete se repeta de la un proiect la altul. Pentru aceasta
categorie se stabilesc anumitenormative sau standarde, care vor fi folosite la fundamentarea
suprafetelor necesare. Exemplu: normativepentru tipuri de masini, suprafete auxiliare, spatii
administrative.

E.Metoda pe baza tendintei coeficientilor si a extrapolarii se pot stabili o serie de

coeficienti utilipentru proiectare: raporturile dintre suprafetele ocupate de constructii si cea a
terenului, raporturile dintresuprafetele ocupate de constructii si suprafata utila sau coeficientul
care exprima raporturile dintre spatiu sifunctiune.Suprafata necesara pentru o anumita
activitate se poate calcula pe baza unor astfel de coeficienti siprin extrapolare, tinand seama
de tendinta valorii acestora in viitor.

3.3. Etapele procesului de amplasare

Fundamentarea amplasrii sistemului de producie necesit rezolvarea urmtoarelor

probleme:

alegerea zonei economice;

alegerea locului de amplasare n cadrul zonei economice.

Alegerea zonei economice trebuie s ia n considerare dou categorii de factori i

anume factori tehnico-economici i factori sociali.

Factorii tehnico-economici sunt:

apropierea de sursele de materie prim. Acest factor are o pondere nsemnat n

situaia n care procesul de producie necesit un volum mare de materiale, al
cror transport este costisitor;

existena resurselor de combustibil. Locul de amplasare va fi stabilit n raport cu

locul i capacitatea de extragere a combustibilului, n funcie de distana de la
punctul de extragere la locul de prelucrare, de caracteristicile combustibilului i de
costurile specifice;

posibilitatea alimentrii cu energie electric sau cu alte forme de energie. Se va

urmri reducerea distanei fa de furnizorii de energie electric, abur, aer
comprimat.

existena unor resurse suficiente de ap industrial i costul aprovizionrii. Se va

3

stabili: necesarul de ap, sursele de alimentare, costul unui m de ap, investiiile

necesare conectrii la sursa de ap i costul reelelor proprii de alimentare cu ap.
Analizele vor lua n considerare resursele locale de ap, apele de suprafa,
pnzele subterane. Se vor efectua cercetri hidrologice, topografice, sanitare i
altele.

3.4.

posibiliti de transport. Se urmrete amplasarea sistemului industrial ct mai

aproape de calea ferat, reeaua de transport auto sau transport pe ap.

resursele de for de munc existente. Se va avea n vedere reducerea omajului

din zon i evitarea fluctuaiilor de personal n uniti deja existente.

piaa de desfacere a produselor, care este un criteriu important n special n cazul

produselor finite cu caracter perisabil.

Metode de amplasare

Lucrarile de specialitate prezinta mai multe metode prin care decizia de amplasare poate
fi optimizata:
a) tabelul comparativ al principalilor factori de influenta
b) metoda utilitatilor aplicata analizei amplasarilor
c) analiza dimensionala a amplasarilor
d) metoda pragului de rentabilitate
e) metoda centrului de greutate
f) programarea lineara, algoritmul de transport.
a) Tabelul comparativ al principalilor factori de influenta
Tab 3.4.1

Principalii factori de influenta

Factorii de influenta
Stabilitate politica
Legislatie relevanta
Sindicate de munca
Climatul mediului industrial
Fezabilitatea ntreprinderilor
Restrictii de capital
Taxele pentru firmele straine
Restrictii curente
PIB, tendinta
Tendintele investitiilor straine
Restrictii pentru forta de munca
straina
Climat
Limbaj
Preferinte manageriale
Facilitati de localizare
Accesul la aria de distributie
Costul vietii
Standardul de viata
Localizarea pietei / clienti
Localizarea furnizorilor
Proximitatea colaboratorilor
Forta, abilitati si priceperi
somaj, absenteism
Nivel de salarizare
Restrictii de dezvoltare
Structura taxelor
Controlul mediului
Comunicatii internationale,
nationale
Transport (aerian, tren, sosele)

Internationali

Nationali

Regionali

?
?

Accesibilitatea teritoriului si
costuri

Costul terenului

Costul constructiei

nchirieri

Costul serviciilor

Zonarea si restrictii de plan

(urbanizare)

Accesul la utilitati

Accesul la achizitie si pregatire

Atitudinea si cultura comunitatii

Locali

Accesibilitatea energiei

Costul energiei

Impactul n mediu

Acces la subcontractari

Acces la amplasament

Caracteristicile locului

Acces spatii adiacente

Acces transport

Parcari

Transport local

Alte facilitati

b) Metoda utilitatilor

Utilitatea se exprima prin gradul de satisfactie pe care-l nregistreaza decidentul optnd

pentru o cale sau alta de rezolvare a problemei de conducere n raport cu interesele si
obiectivele sale si ale organizatiei . Teoria utilitatii a fost elaborata de John Newman si Oscar
Morgenstein n 1944, formulnd functiile, proprietatile si modul n care se poate aplica n
procesul decizional.
Utilitatea este un indicator adimensional si permite ca valorile diferitelor caracteristici ale
unei variante decizionale sa fie nsumate.
Att n cazul produselor, proceselor ct si n cel al amenajarilor utilitatea evalueaza gradul
de satisfactie dupa mai multe criterii sau caracteristici care au fiecare o pondere n definirea
utilitatii de ansamblu, pondere stabilita de un decident sau un grup de lucru dupa o serie de
metode care elimina subiectivismul sau partizanatul.
Teoria utilitatilor se dovedeste a fi deosebit de elastica pentru ca permite includerea n
analiza att a factorilor cantitativi, fiecare exprimat prin unitati de masura specifice, ct si a
factorilor calitativi exprimati prin valori relative apreciate n functie de un etalon prestabilit.
Etapele de lucru n metoda utilitatilor:
1. Se nominalizeaza variantele de amplasare Vi, i = (1..m).
2.

Se dezvolta lista factorilor relevanti Fj, j = (1..n) care reprezinta criteriile de apreciere a
variantelor de amplasare.

3.

Se aloca fiecarui factor un coeficient de importanta Kj n functie de obiectivele propuse.

Se prefera ca suma acestora sa fie egala cu 1; Kj = 1

4.

Se determina consecintele criteriilor de apreciere asupra fiecarei variante si se

construieste matricea consecintelor. (tab. 3.4.2) astfel nct pentru fiecare amplasare V j sunt
nominalizate consecintele aij n functie de fiecare criteriu Fj.
Tab.3.4.2

Amplasare
V1
...
Vi
...
Vm

F1
a11

Tabelul consecintelor n metoda utilitatilor

Factori
...
Fj
a1j

ai1

aij

am1

amj

...

Fn
a1n
ain

Se precizeaza ca n matricea consecintelor se regasesc valorile reale exprimate n

unitatile de masura caracteristice si cele calitative apreciate n valoarea lor relativa. Tabelul
centralizeaza consecintele fara a tine cont de unitatea de masura specifica fiecarui criteriu de
apreciere.
5. Se alege o scara de nivel pentru a transfera consecintele n utilitati, de obicei de la
1

la 10, pentru a aprecia adimensional consecintele detasndu-le de unitatile de masura.

6. Se transforma consecintele n utilitati. Pentru fiecare factor de influenta se va identifica

consecinta cea mai nefavorabila careia i se va acorda nivelul de utilitate 1, iar pentru cea mai
favorabila nivelul de utilitate 10. Pentru valorile intermediare, utilitatile pot fi determinate
prin interpolare sau cu relatia:

Unde :
uij - reprezinta utilitatea corespunzatoare amplasamentului i n functie de factorul
j aij - consecinta corespunzatoare amplasamentului i n functie de factorul j
(aj)u=1 - consecinta cea mai nefavorabila la nivelul factorului j
(aj)u=10 - consecinta cea mai favorabila la nivelul factorului j

7. Se construieste matricea utilitatilor similara cu cea a consecintelor.

n tabelul 3.4.3 se vor nominaliza si valorile coeficientilor de importanta pentru fiecare
criteriu de apreciere Kj.

Tab.3.4.3

Tabelul utilitatilor
Amplasare
V1

Factori
F1

...

Fj

...

Fn

u11

u1j

u1n

ui1

uij

uin

Vm

um1

umj

umn

Kj

K1

Utilitatea totala

...
Vi
...

...

Kj

...

Kn

8. Se calculeaza utilitatea totala aferenta fiecarei variante de amplasare cu formula:

adica pondernd utilitatile cu coeficientii de importanta alocati si n final efectund suma

utilitatilor ponderate pe fiecare varianta de amplasare.
9. Se face recomandarea de amplasare conform variantei cu utilitatea totala maxima.
Avantajele metodei:
-

n analiza pot lua n considerare att factori calitativi ct si factori cantitativi de care depinde
eficienta amplasarii;
-

metoda este logica si usor de aplicat si are un grad de generalizare remarcabil.

Dezavantajele metodei:

se induce un anumit grad de subiectivism n etapele de stabilire a factorilor si a importantei

acestora n functie de obiectivul sau obiectivele propuse;

varianta optima rezultata nu concorda ntotdeauna cu anumite considerente majore care nu au

fost luate n calcul si deci varianta optima nu poate fi aplicata datorita acestor restrictii
(securitatea oamenilor, riscuri etc.).
Managementul activitilor logistice presupune nu numai decizii referitoare la deplasarea
bunurilor ci i decizii despre:
unde, ce i ct s se produc,

 care s fie nivelul stocului n fiecare etap procesului de producie,

fluxul informaional ntre actorii implicai n lanul logistic i
locul de amplasare a uzinelor i centrelor de distribuie.
Deciziile referitoare la amplasare sunt cele mai dificile i critice n realizarea unui lan
logistic eficient. Fluxul informaional este i acesta relativ flexibil, putndu-se modifica n
funcie de strategiile corporatiste i diferitele aliane. Deci, transportul, stocul i informaia
pot fi reoptimizate rapid ca rspuns la modificrile aprute n lanul logistic.

O limitare important modelului de amplasare cu cerere fix este presupunerea cdere

la centrele de distribuie la clieni sunt trimise vehicule ncrcate la capacitatea maxim. n
majoritatea cazurilor, transporturile sunt efectuate la capaciti sub capacitatea maxima de
transport a vehiculelor i pe o rut cu opriri intermediare ntre faciliti i diveri clieni. n
cazul vehiculelor ncrcate la capacitate maxim, costul unei livrri este independent de
celelalte livrri efectuate, pe cnd, n cazul transporturilor incomplete, costul livrrilor
depinde de amplasarea celorlali clieni i de ordinea n care acetia sunt servii.

3.Analiza dimensionala n amplasarea ntreprinderilor

n general cnd avem de rezolvat o problema multidimensionala se poate utiliza

metoda elaborata de Bridgeman [4]. Sa presupunem ca avem de ales ntre mai multe variante
de amplasare i = (1..m) carora putem sa le asociem o serie de costuri de tip scor datorate unor
factori de influenta j = (1..n). Aceste costuri sunt echivalente cu Oi1, Oi2, ., Oij, ., Oin.
Fiecare factor are un coeficient de importanta de tipul W1, W2, ., Wj, Wn. Meritul,
sau valoarea, pentru fiecare varianta de localizare se obtine prin formula:

n aceste conditii se compara variantele doua cte doua:

Concluzia este stabilita de rezultatul raportului:

- daca MA/MB>1 se alege varianta B.
- daca MA/MB<1 se alege varianta A.

4.Metoda pragului de rentabilitate

Universalitatea pragului de rentabilitate face posibila utilizarea analizei cantitate - cost

si pentru a compara economic alternativele de amplasare.
Problema se poate rezolva grafic sau algebric si comporta etape bine precizate:
1. Se determina CF - costurile fixe si CV - costurile variabile pentru fiecare varianta de
amplasare. n faza initiala pentru fiecare varianta de amplasare se determina costurile fixe C Fi
care sunt independente de cantitatea executata si costurile variabile CV = cV x Ng dependente
de cantitatea executata Ng.
Apoi vom determina CT costurile totale pentru fiecare varianta i.

2. Pe o diagrama cumulativa vor fi reprezentate variatiile cheltuielilor totale C Ti pentru

amplasamentele propuse.
3. Printr-o analiza a rezultatelor obtinute se selecteaza localizarile care au costurile totale cele
mai scazute asociate unei productii precizate. Se obtin mai multe variante fezabile n functie
de cantitatea de produse executate, rezultate care vor fi interpretate si valorificate dupa o
procedura logica.

5.Metoda centrului de greutate

. Metoda centrului de greutate

Metoda presupune alegerea poziiei de amplasare pe baza distanei medii fa de

beneficiari/furnizori, aceast distan calculndu-se n raport cu un punct de origine arbitrar
ales. Aceast distan se poate afla pentru situaii uni, bi sau tridimensionale. n caz
unidimensional se msoar distanele de-a lungul unei axe (est/vest). n cazul bidimensional
distantele se msoar pe dou axe N-S i E-V. Dac nu se dau i alte date privind tarifele sau
volumele de transportat, poziia de amplasare, denumit i centru de greutate, este dat de
distana medie a beneficiarilor/furnizorilor fa de origine. Dac ns volumele, tarifele
variaz ntre amplasamente, atunci se vor lua n calcul i factori precum volum - distan sau
tarif - greutate - distan.
Pentru exemplificare, s presupunem c se amplaseaz un depozit care va primi
produsele de la mai multe uzine i apoi le va distribui ctre mai muli beneficiari. Pentru
simplificare s presupunem c se consider trei firme A,B,C cu urmtoarele date:
A furnizeaz firmelor B i C 10 tone la un pre de 5 u.m./tkm;
B este aprovizionat cu 2 tone la un pre de 8 u.m./tkm;
C este aprovizionat cu 8 tone la un pre de 4 u.m./tkm.

Figura
Amplasarea pe baza metodei centrului de greutate
Coordonatele centrului de greutate se calculeaz pe baza formulei urmtoare:
Zi

Ti *Vi * Zi
i

T *V
i

n care: T; reprezint tariful de transport pe ton i km pentru fiecare amplasament i; Vi

- cantitatea ce urmeaz a fi transportat de la sau pn la fiecare amplasament i;
Zi - distana n km, ntre o origine arbitrar aleas i fiecare punct i.
Rezolvare
Dac considerm doar distanele fa de origine i calculm distana medie, iar a ine seama
de diferenele de tarife i de volume de transportat, punctul va avea coordonatele W'(95,33 ; 49,00).
Aplicnd n schimb metoda centrului de greutate, pe baza datelor prezentate n tabelul 3.1,
punctul ales va avea urmtoarele coordonate:

X TA *VA * X A TB *VB * X B TC *VC * X C

TA *VA TB *VB TC *VC
5 *10 * 73 8 * 2 * 95 4 *8 *118 8946

91.29kmEst
5 *10 8 * 2 4 *8
98

T *V *Y T *V *Y T *V *Y
A

TB *VB TC *VC

TA *VA

8 * 2 *84 4 *8 * 41 38.33kmNord 5 *10

5 *10 * 22
8 * 2 4 *8
Tabelul
Problema centrului de greutate
B/F

Tarif de
Cant.
transport
v
Ttone
um/tkm

10

Dist.
Dist.fa de
fa de
origine pe axa
origine
Nord (Y)
pe axa Est

T VX

TVY

TU

73

22

3650

1100

50

95

84

1520

1344

16

118

41

3776

1312

32

8946

3756

98

Total
W
Coordonatele centrului de
greutate (W)

95,33

49,00

91,29

38,33

Se observ c punctul ales (W) este mai apropiat de firma A n comparaie cu W'. Dat fiind
faptul c firma A nregistreaz costuri ridicate de transport i cantitile transportate sunt mai mari, este
normal ca depozitul s fie amplasat mai aproape de aceast firm. Aadar depozitul va fi amplasat la
91,3 km distant spre Est i 38,3 km distan spre Nord n raport cu punctul de origine ales.
3. Metoda comparrii costurilor totale. n cazul acestui model de analiz, problema este
alegerea unui amplasament din mai multe predeterminate n funcie de costuri, dar nu de cele de
distribuie, ci n funcie de costurile fixe i variabile ale unit ii agro-alimentarei. Pot fi luate n calcul
i costurile de distributie, dar cestea constituie doar o parte a costurilor fixe i/sau variabile ale
ntreprinderii.
Costurile totale ale unei firme se mpart n costuri fixe i costuri variabile. Costurile fixe sunt
acele costuri independente de volumul produciei, respectiv de cererea de produse manifestat pe pia.
Se includ aici cheltuielile cu chiria cldirilor, a terenului ocupat, cheltuielile cu amortizarea, cu
nclzirea i iluminatul general al unitii, cheltuielile cu impozitele pe cldiri i pe proprietate etc.
Costurile variabile sunt dependente de volumul produciei, volum dimensionat i n funcie de cererea
pietei. n aceast categorie intr cheltuielile cu forta de munc (cu disponibilitate diferit de la o zon
la alta), cheltuielile cu materialele necesare pentru producie (mai mult sau mai putin accesibile),
cheltuielile de transport, care pot fi sensibil diferite de la un amplasament la altul. Paii care se parcurg
n rezolvarea acestui gen de probleme sunt urmtorii:
se stabilesc mai multe variante de amplasare;
se estimeaz costurile fixe i variabile pentru fiecare alteinativ la diferite niveluri ale cererii;
se reprezint grafic alternativele, trecnd pe abscis nivelurile cererii iar pe ordonat costurile
totale pentru fiecare alternativ;
se stabilete punctul de intersecie al graficelor corespunztor acelui nivel al cererii pentru
care costurile totale ale diferitelor variante de amplasament sunt egale;

 se identific valorile sau intervalele de valori ale cererii pentru care o variant este preferat
alteia.

3.5.

Fundamentarea elaborrii planului general de organiazare a firmei

Odata stabilit locul de amplasarea al viitoarea intreprinderi, se trece la proiectarea

lucrarilor de contructii- montaj si de instralatii, precum si la proiectarea tehnologica si de
productie. In ambele cazuri se ridica probleme specificare care .de regula sunt rezolvate de
grupe diferite de specialisti dar intre aceste grupe se strabileste un flux permanent de relatii si
conditionari proprii tehnologiei de proiectare si de exceptie a viitoare intreprinderi.
Din asnsablum problemelor solutionate , in procesul de proiectare a viitoare
intreprinderi, cele privind organizarea si amenajarea spatiala a nivelului intreprinderii sunt
cuprinse si rezolvate in cadrul planului general de organizare a intreprinderii.
Planul general de organizare a intreprinderii este lucrarea de proiectare prin care se
stabileste desfasurarea spatiala a porcesului de productie, amplasarea caldirilor, constructiilor
si instalatiilor in stransa coordonare cu relieful, cu necesitatile de amenajare a terenului si cu
sistemul de transport intern ce vor fi lolosite intr-un tot unitar tehnic si arhitectural in vederea
functionarii eficiente a viitoarea intreprinderi.
Elaborarea

unui plan general de organizare a intreprinderii preiznta o importata

economica deosebita. Astfel, decalitatea solutiilor adoptate prin intermediul acestuia depinde
atat realizarea in bune conditii a activitatii de proiectare si constructie a intreprinderii
respective, cat si modul de desfasurare a proiectiei si eficienta economica a activitatii
productive a intreprinderii dupa punerea sa in functiune.
Planul general de organizarea a intreprinderii este format din planuri care solutineaza
mai multe grupe de probleme care privesc :

Incadrarea in zona sau platforma industriala

Zonificarea teritoriului intreprinderii

Asigurarea unei retele de transport adecvate

Lucrarile de terasament necesitate de intreprindere;

Instalatii sanitare, de alimentare cu apa, canalizare etc;

Instalatii energetice;

Instalatii electrice;

Instalatii si amenajari speciale;

Spatii verzi, plantatii, zone de protectie, locuri de odihna;

Organizarea lucrrilor de executie;

Amenajari privind protectia si tehnica securitatii muncii in interiorul

intreprinderii;

La elaborarea planului de organizare a intreprinderii trebuie avute in vedereanumite

difereniteri, cum sunt cele date de felul ramurii din care face parte intreprinderea, de gradul de
integrare al acesteia, de tipul de productie, de gradul de concentrare si specializare,cooperare
sau combinare, de natura proceselor tehnologice desfasurate.
De asemenea pentru elaborarea unui plan general eficient este necesar sa se tina seama
de o serie de elemente de baza, care pot fi grupate dupa continutul lor in urmatoarele categorii
care se refera la:

Procesul tehnologic .Prin proiectarea viitoare intreprinderi trebuie sa se prevada

folosirirea celor mai avansatesi eficiente procedee si echipamentte tehnologice si sa asigure
un grad ridicat de mecanizare, automatizare si robotizare a procesului de productie;

Circulatia materialelor si a oamneilor pe teritoriul intreprinderii. Este necesar ca

fluxul de materiale sa aiba un caracter continuu, sa fie cat mai scurte posibil si sa se evite
intoarcerile sau strangularile de flux. Fluxurile de oameni pe teritoriul intreprinderiitrebuie
sa fie cat mai scurte, fara a exista incrucisari ale acestora cu fluxurile de materiale.

Alimentarea cu diferite utilitati. Se impune stabilirea unei structuri si amplasari

rationale a instalatiilor si retetelor energetice necesare pentru asigurarea diferitelor forme de
energie (electrica, termica, abur etc) atat in afara cat si in interioru intreprinderii

Conditiile naturale, climatice, geologice, hidrologice si topografice.

Amplasarea constructiilor si caldirilor intreprinderii trebuie facuta tinand seama de pozitia

fata de punctele cardinale, asigurandu-se o iluminare naturala optima si de directia si
frecventa vanturilor dominante in regiunea reswpectiva, pentru a se evita imprastierea
diverselor degajari (fum, gaze etc)pe teritoriul intreprinderii.

Elementele de ordin arhitectonic, urbanistic si constructiv. Solutiile de proiectare

trebuie sa asigure incadrarea intreprinderii in stilul arhitectural al zonei, diferitele claddiri
sau constructii trebuind grupate in anumite zone in raport cu specificul productiei, cu
conditiile sanitare si cu gradul de nocivitate.

Protectia contra incendiilor. Aceasta cerinta impune respectarea unor distante minime
intre calridisi constructii i functie de gradul de pericol de incendiu al procesului tehnologic
care se desfasoara in interiorul acestora, amplasarea in zone izolate a subunitatilor care
prezinta un pericol ridicat de incendiu.

Conditiile tehnico-sanitare. In functie de natura procesului tehnologic care se

desfasoara in cadrul intreprinderii, prin planul general de organizare se prevad solutii de
amplasare care tin sema de cerintele de ordin tehnico-sanitar.

CAP. IV Alegerea i descrierea schemei adoptate i de analiz a factorilor de

producie

4.1. Schema tehnologic salamului semiafumat Kosarom

Fig.4.1 Schema tehnologica a salamului afumat Kosarom

4.2. Descrierea procesului de fabricaie

1. Tranarea crnii
Tranarea crnii de porc pentru salamul semiafumat Kosarom trebuie efectuat ct mai
corect, deoarece calitatea salamului semiafumat Kosarom depinde n mod direct de calitatea
materiei prime , el fiind un salam crud( prelucrat numai prin afumare la rece i maturare
uscat, deci fr tratamente termice), de durat.
Operaia de baz n pregtirea materiei prime pentru salamul semiafumat Kosarom este
alesul deoarece trebuie s se nlture complet fragmentele de oase, flaxurile, poriunile
sngerate, ganglionii i stampilele de la marcarea crnii , ct i eventualele pri murdare.
Pentru fabricarea salamului semiafumat Kosarom se folosesc semi carcasele de porc
provenite de la porci a cror greutate n viu a fost peste 130 kg aparinnd raselor Mangalia
sau altor rase de porci de grsime sau de carne , obligatoriu degresate i refrigerate minimum
72 ore.
Carnea pentru salamul semiafumat Kosarom poate proveni dintr-o tranare integral a
carcasei sau din carne rezultat dup ndeprtarea unor specialiti.Cnd exist posibilitatea
valorificri superioare a cantitii de cafa i a cranii de pe coast (dezosata sau nu), rezultatele
din tranare, ele nu se introduc n carnea pentru salamul semiafumat Kosarom, deoarece
conin mult slnin moale i sunt foarte greu de ales.
Tranarea se realizeaz n sli cu temperatura de 12 Celsius, iar carnea aleas se taie
n buci de 100-150g fr a se admite abateri i de asemenea trebuie amestecat la captul de
band.
2. Scurgerea
Scurgerea are drept scop reducerea umiditii crnii. Bucile de carne rezultate de la
ales sunt aduse cu crucioarele din sala de tranare i aezate n grunduri cu manta perforat
sau pe priciuri etajate perforate ,care se ncarc cu ajutorul unui dispozitiv de ridicat
crucioare.
Att pe granduri ct i pe priciuri se aeaz o pnz de n alb cu ajutorul creia se
acoper complet carnea care este aezat astfel :
n granduri ntr-un strat mai nalt pe margini i mai puin gros n mijlocul grundului,
scurgerea durnd circa 48 ore cu o ntoarcere acrnii .

pe priciuri ntr-un strat uniform, dar numai pe jumtatea din fa, care este perforat, n
acest caz scurgerea durnd circa 20 ore, fcndu-se totodat i o ntoarcere a crnii.

Scurgerea crnii de porc se face 48-72 de ore la temperaturi cuprinse ntre +2-+4 oC,
umezeala relativ a aerului de 85-90%, la o vitez a aerului de 0,5 m/s. Pierderile de suc la
scurgere sunt de 6-7%.
3. Zvntarea
Zvntarea are acelai scop ca i scurgerea, adic , de reducere a umiditii
crnii.Carnea scurs este trecut din granduri n camera cu priciuri, unde este ntins ntr-un
strat subire i lsat la zvntat cu o ntoarcere de la intervale regulate de timp , sau se ntinde
pe ntreaga suprafa a priciului, inclusiv pe jumtatea din spate neperforata.
Zvntarea ( se realizeaz la temperaturi cuprinse ntre -3 i 0 C, la o umezeal
relativ a aerului de 85% cu viteza aerului de 0,8 m/s timp de 12 ore.
Aceast operaie se realizeaz tot pe priciuri sau tvi din inox n straturi de 5-8 cm ,
pierderile de umiditate fiind de 2-3 %.n acest timp carnea se ntoarce de cel puin 2 ori. n
timpul zvntrii volumul aerului din ncpere trebuie schimbat aproximativ de 50 de ori
4. ntrirea crnii
ntrirea crnii are drept scop formarea consistenei crnii, necesar unei bune mruniri,
precum i reducerea temperaturii acesteia pentru a evita nclzirea compoziiei n timpul
mrunirii.
ntrirea se realizeaz la temperaturi de -5-7 C, la o umezeal a aerului de 80-85% i o
vitez a aerului de 1 m/s timp de 12 ore. ntrirea slninii tiate n cuburi de 3-4 cm de face
prin congelare la aer = -10 C, timp de 2-3 zile, astfel c temperatura acesteia s ajung la 5-7 C. Pierderile de umiditate sunt de 2-3% .
5. Amestecul de condimente
Amestecul de condimente se face poate face dup diferite reete, conform cerinei
beneficiarul. Exemplu :

80,24 kg sare

0,912 kg ienibahr

2,440 kg NaNO3

5,49 kg zahr

8,24 kg piper alb

2,13 kg resturi

Din acest amestec se folosesc aproximativ 33kg la 100 kg compoziie, 100 kg compoziie
echivaleaz cu 94 kg carne zvntat plus 6 kg slnin.
6. Tierea slninii n cuburi i congelarea slninii
Tierea poate fi executat att manual, n secia de tranare, n acest caz operaia fiind
anevoioas i necesitnd manopera mult , sau direct din secia productoare a salamului
semiafumat Kosaom , cu ajutorul unei maini speciale pentru tiat slnin n cuburi. n ambele
cazuri dimensiunile cuburilor trebuie s fie de 3-4 cm ; att dimensiunile mai mari ct
i cele mai mici influeneaz negativ operaia de tocare.
Slnina astfel pregtit se transporta cu ajutorul crucioarelor n depozitul special
pentru congelat slnin. Congelarea se face ntr-o camer frigorific , cuburile de slnin fiind
aezate pe tvi de aluminiu sau inox , perforate sau neperforate, dar cu margine ct mai joas
pentru c prin circulaia s aerul s spele suprafaa cuburilor.
Pentru realizarea congelrii, temperatura aerului trebuie s fie de -8-10 C, fcnd
posibil atingerea n mas de slnin a temperaturii de -5-6 C,timpul necesar fiind de
minimum o zi putnd ajunge la max. 3 zile.
n tot acest timp slnin trebuie periodic ntoars pentru a evita formarea unui bloc
compact din cuburile de slnin.Astfel congelate, cuburile pot fi puse n saci de polietilena i
depozitate la temperatura de -15 C, unde pot fi pstrate n stoc.

7. Formarea amestecului pentru tocare.Tocare.Omogenizare

Formarea amestecului cnd carnea de porc este aleas la rou se face prin
cntrirea a 70% carne de porc i 70% slnin, astfel c produsul uscat pn la 30% umiditate
s nu depeasc procentul de 42-45% lipide. Dac ns se folosete carne de porc din diferite
poriuni anatomice, deci cu diferite coninuturi de grsime , atunci la formarea compoziiei se
adopt tehnica preamestecrii i se preleveaz probe la care se determin coninutul de lipide
i proteine iar componentele se determina prin calcul sau aplicnd ptratul lui Pearson.
Tocarea ( mrunirea) materiilor prime se face la cutere care au un motor foarte
puternic i cu turaie mare.n tocri, temperatura nu trebuie s depeasc 2 C. n cazul unor
temperaturi mai mari bucile de carne i slnin pot avea muchiile bine reliefate iar seciunea
produsului nu va avea un desen adecvat.
Mrunirea se face pn la mrimea unui bob de orez ( aprox. 4 mm) , cu introducerea
materiilor prime i auxiliare n urmtoarea ordine : slnin, carne de porc, amestec de srare,
amestec de condimente. Amestecul de ingrediente se adaug ctre sfritul tocrii, cnd pasta
a ajuns aproape de granulaia dorit i nu la nceput, odat cu carnea deoarece consisten a tare
obinut n faza de ntrire i congelare a componentelor s-ar modifica , nmuindu-se datorit

aciunii srii asupra apei ngheate, care o topete.n acest fel nu se mai poate obine o
mrunire fin, granulata.
8. Umplerea i legarea batoanelor
Pasta obinut se trece din cuva cuterului cu ajutorul descrctorului cuterului n
dispozitivul de presare cu melc (presa), n care se realizeaz o dezaerare a pastei. Pasta
dezaerat i comprimat se introduce n cilindrii liniei de umplere K-G, care ruleaz apoi,
fiind cuplai la mainile de umplut hidraulice ale liniei K-G.
Cilindrii umplui cu past trebuie golii imediat prin umplerea n membrane.
Membranele au diametrul de 60-85 mm i sunt legate n prealabil la un capt i nmuiate n
ap cldu circa 30 minute nainte de utilizare. Ele trebuie s fie bine scurse de ap.
Pregtirea membranelor, nmuierea i bobinarea sforii ct i pregtirea etichetelor de urmrire
a lotului se fac ntr-o camer special.
Muncitorul care deservete operaia trebuie s fac legarea batoanelor la captul liber,
dup umplere, punndu-le apoi pe banda de transport ce alimenteaz posturile de
legare.Batoanele se leag la capete, longitudinal ( 2 legturi) i transversal (circular) tot 2
legturi.
Umplerea se face n membrane cu =20-120 mm, legate la un capt i nmuiate n ap
cald la 40-50oC.Batoanele cu = 60-75mm se leag la captul deschis, apoi cu dou legturi
transversale( circulare) i cu dou legturi longitudinale.Batoanele cu =85-100 mm se leag
la captul deschis cu 3-4 legturi transversale i cu patru legturi longitudinale.
Mai nou legtura cu sfoar este nlocuit cu clipsarea .Pentru c produsul s se aeze
bine , fiecare baton se stufuiete( neap) i se maseaz cu mna chiar i dup legare. Dup
legare, batoanele se aga pe beele rastelului crucior.

9. Afumarea la rece
Scopul afumrii la rece este de a mri rezistenta produsului la pstrare i se execut la
urmtorii parametrii : temperatura de 9-12 C (15 C) , durata de 4-10 zile.Pierderile n
greutate la afumare sunt de aprox. 10 %.O variant aplicat n Romnia implica : linitire 24
de ore, la 10-12 C i =90-75% ; zvntare la aceeai parametrii ; afumarea intercalat cu
zvntare 4 zile la 10-12oC i =95-75% ( 8 ore zvntare i 16 ore afumare).
n concluzie la nceput se in 12 ore la temperatura de 6 C pentru zvntarea
membranei.Se afuma , n primele 2 zile la temperatura fumului de 8-10oC, iar n urmtoarele
6-8 zile se ridic temperatura la 12oC.Umiditatea aerului n afumtorie este de 80-90%, iar
circulaia aerului realizeaz 30 de schimburi pe or.

n timpul afumrii, umiditatea salamului trebuie s scad pn la aproximativ

45%.Dup afumare se las salamul fr fum , 12 ore, dup care se trece n depozitul de
maturare uscare unde dup 80-110 zile, umiditatea produsului trebuie s scad la 30%.
Pentru o afumare corespunztoare trebuie s se asigure permanent debitul de fum
necesar.Operaia se execut n boxe de afumare cu foc direct sau n afumtorii cu generatoare
de fum care pot fii turnuri de afumare sau tunele de afumare.
Salamul dup afumare primete o culoare roiatic deoarece membranele se usuc , iar
prin suprafaa semitransparent se vede umplutura.

10. Maturarea Uscarea.

n tehnologia salamurilo semiafumate Kosarom procesul de uscare decurge n trei
subfaze i anume :

faza I : 9-13 zile, temperatura de 8-12 C, umiditatea relativ a aerului de 85-

90%.n aceast subfaza producia din depozit se nsmneaz cu spori de mucegai nobil.
Dup nsmnare, depozitul se ls n repaus 24 de ore , dup care se practic sistemul de
ventilaie de 16 ore i 8 ore repaus.Dup aproximativ 10-15 zile de la nsmnare , batoanele
sunt acoperite cu miceliu verde de mucegai i , n acest caz, se reduce la 85%, pentru c
mucegaiul s sporuleze i s fie apt de perie, operaie care se face dup 35-40 de zile de la
nsmnare ,adic n sub faza a II-a.

faza a II-a 30-40 zile, temperatura de 12-14 C , umiditatea relativ a aerului

de 75-85%.Instalaia de condiionare lucreaz n regim de 12 ore /zi i 12 ore/zi repaus.n

aceast faz cu 4-5 zile nainte de periere se reduce la 75-80% i apoi are loc perierea , timp
de 2-4 zile prin insuflare de aer comprimat.Dup periere pe suprafaa salamului rmne un
strat de mucegai alb uscat ce d aspect specific salamului semiafumat Kosarom (acest
mucegai , prin enzimele pe care le conine, va contribui la formarea gustului i aromei
salamului semiafumat Kosarom; acest mucegai nu este toxic i este nobil) i tot atunci
depozitul se ventileaz o zi i apoi se ls n repaus 2-3 zile la 12-14oC i = 84-85, dup care
se menin parametrii menionai anterior pn la terminarea fazei.

faza a III-a : 30-40zile, temperatura de 14-16 C , umiditatea relativ a aerului

de 85%.Agregatul de condiionare funcioneaz 10 ore/zi, 14 ore/zi va fi repaus.

Pierderile n greutate pe toat faza uscrii vor fi de 30-34%.Durata procesului
de maturare-uscare este de 110 zile .

11. Etichetarea i ambalarea

Ambalarea salamului impune o atenie deosebit, deoarece greelile de ambalare pot
provoca deteriorri calitative considerabile. Pregtirea pentru ambalare const din tierea
sforii cu care batoanele au fost legate la umplere( n cazul livrrii la export) sau numai a sforii
pentru formarea perechilor ( n cazul livrrii la intern) i perierea mucegaiului de pe
suprafaa batonului.
Ambalarea se execut n ncperi separate n care temperatura trebuie s fie de max.
+15+16 oC i s fie bine uscate i ventilate. Ea const n legarea batonului cu sfori
comerciale (tricolora pentru export) i etichetarea fiecrui baton.
Ambalarea batoanelor n lzi sau cutii se face alternnd un rnd de batoane cu un strat
de talaj astfel ca s nu se ating unele de altele sau de pereii ambalajului.
La introducerea n lzi trebuie mult atenie pentru c batoanele s nu fie comprimate
deoarece pasta se poate fisura iar dup tierea lui aerul ptrunde n fisuri i locurile respective
capt o culoare cenuie. Ambalajele astfel pregtite i umplute se nchid prin baterea
capacelor i balotarea lor sau prin lipirea lor cu band adeziv( n cazul celor de carton).

4.3. Principalele caracteristici ale materiilor prime auxiliare i ale produslui finit

Datorit posibilitilor de a crea condiii artificiale de climat acest produs se poate

fabrica n toate prile rii, pe toat durata anului.Salamul semiafumat Kosarom face
parte din categoria salamurilor din carne crude-maturate.
Materia prim utilizat este carnea de porc i slnin. Carnea de porc trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii :
s fie salubr, s aib grad de contaminare redus, s fie corect refrigerata, s
nu provin de la animale prea tinere sau prea grase

s prezinte un anumit raport apa/protein i grsime/protein, s fie bogat n compui

heminici (mioglobina)

s aib o cantitate redus de esut conjunctiv, s aib o capacitate de reinere a apei optim(se
exclud crnurile PSE i DFD).
Nu se admite carnea de vier, scroafe gestante sau animale hrnite cu oleaginoase sau
fain de pete.
Slnina utilizat trebuie s ndeplineasc de asemenea unele condiii :

s nu aib trama proteic fragil i abundent, s nu fie uleioas ,

 s aib grad de prospeime ridicat(s nu fii suferit procesul de lipoliz).

Materiile auxiliare folosite sunt : NaCl, glucono -lactona, glucide, acid
ascorbic/ascorbati, acizi organici alimentari(citric, lactic, tartric), condimente(sare, piper alb,
enibahr, usturoi, zahr), culturi starter.Fiind un produs de durat nu se folosete NO2.
Pentru ambalare sunt folosite membrane artificiale proteice sau ma e naturale. Se
impune respectarea riguroas a parametrilor tehnologici de la recepie pn la livrare pentru a
nu aprea rebuturi.

CAP. V Optimizarea produciei cu ajutorul metodelor economice

5.1. Programare liniara;

Programarea liniara este folosita in optimizarea alocarii resurselor.Aceasta metoda de
optimizare a productiei tine cont de doua elemente :

obiective

restrictii

Programarea liniara poate fi folosita in gestiunea productiei pentru rezolvarea unor

probleme :

de repartizarea a productiei pe diferite masini in conditiile maximizarii profitului

privind transportul produselor intre locurile de munca si intre acestea si punctele de

distributie

de determinare a cantitatilor din diverse bunuri ce trebuie produse.

Conditiile care stau la baza utilizarii acestui model sunt urmatoarele :

variabilele modelului trebuie sa fie cuantificabile (in unitati naturale, valorice sau temporale)

relatiile dintre variabile trebuie sa fie liniare, adica o schimbare petrecuta intr-o anumita
variabila provoaca o modificare proportionala in alta variabila;

relatiile dintre variabile trebuie exprimate sub forma de ecuatii matematice;

ecuatiile sunt insotite de restrictiile pe care trebuie sa le respecte variabilele decizionale;

variabilele si relatiile dintre ele sunt cunoasute si controlabile de catre decident;

trebuie maximizat sau minimizat un singur obiectiv cuantificabil;

5.2. Metoda PERT ((Program Evaluation and Review Technique Tehnica Evalurii
Repetate a Programului)

Se aplic n cazul produciei de unicate complexe i de mare importan, la care

operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de prioritate i de termene.
Diagrama PERT conine informaii despre sarcinile dintr-un proiect, perioadele de timp
pe care se ntind, i dependenele dintre ele. Forma grafic este o reea de noduri conectate de
linii direcionale (numit i reeaua activitilor). Nodurile sunt cercuri sau patrulatere i
reprezint evenimente sau borne (milestones) din proiect. Fiecare nod este identificat de un
numr. Liniile direcionale, sau vectorii care leag nodurile reprezint sarcinile proiectului, iar
direcia vectorului arat ordinea de desfurare a sarcinilor. Fiecare sarcin este identificat
printr-un nume sau printr-un indice, are reprezentat durata necesar pentru finalizare, i, n
unele cazuri, chiar numrul de persoane responsabile i numele lor
(figura5.2.1).

Fig.5.2.1- Reprezentare a diagramei PERT

Modul de folosire al analizei PERT:

Cel mai important concept al analizei PERT este drumul critic.
Drumul critic = acel drum de la nceputul la sfritul reelei, a crui activitate
nsumeaz un total de timp mai mare dect orice alt drum din reea.
Drumul critic este o baz pentru stabilirea calendarului unui proiect, deoarece durata
total a unui proiect nu poate s fie mai mic dect timpul total al drumului critic.
Totodat ntrzierile n activitile componente ale drumului critic pot pune n pericol

ntregul proiect. De aceea este necesar ca acestor activiti s li se acorde o atenie mult mai
mare.
Etapele n analiza PERT:
1. Planificarea:
-

identificarea sarcinilor i estimarea necesarului de timp pentru acestea

aranjarea sarcinilor i a evenimentelor ntr-o secven fezabil

desenarea diagramei
2. ncadrarea n timp:

stabilirea, acolo unde este posibil, a datelor de nceput i de sfrit

3. Analiza:
- calcularea datelor minime posibile, a datelor maxime permise i a marjelor de timp pentru
fiecare eveniment. Acest lucru se face lucrnd de la stnga la dreapta i apoi de la dreapta la
stnga diagramei ;
- evaluarea oportunitii planificrii propuse i, dac este necesar, revizuirea ei;

5.3.Metoda CPM (metoda drumului critic)

Principiul analizei drumului critic const n divizarea unui proiect (aciuni complexe)
n pri componente, la un nivel care s permit corelarea logic i tehnologic a acestora,
adic s fac posibil stabilirea interaciunilor ntre prile componente. Aceste pri
componente sunt activitile unor aciuni complexe.
La definirea listei de activiti specialistul care particip la aceast operaie folosete
experiena sa pentru a rspunde, pentru fiecare activitate la ntrebrile:
ce alte activiti succed sau preced n mod necesar aceast activitate ?;
care este durata activitii ?.
Ia natere n acest fel un tabel care conine activitile proiectului,
intercondiionrile ntre activiti i duratele acestora.
Un astfel de tabel trebuie s conin cel puin urmtoarele elemente:
activiti: n aceast coloan se enumer activitile proiectului, fiind puse n eviden
printr-o denumire sau printr-un simbol (codul activitii);

 condiionri: se precizeaz, pentru fiecare activitate, activitile imediat precedente,

prin simbolurile lor; activitile de start nu au activiti precedente, n csu fiind
trecut o liniu;
durata: pentru fiecare activitate se precizeaz durata de execuie, ntr-o anumit unitate
de msur. Durata unei activiti este o constant.

Modelele de analiz a drumului critic se bazeaz pe reprezentarea proiectului printr-un

graf, elementele tabelului asociat acestuia fiind suficiente pentru a construi graful
corespunztor.
n tabelul 5.3 este prezentat un proiect, activitile fiind notate prin litere mari A, B, C,
. Activitile A i B sunt activitile de nceput ale proiectului. Activitatea A este direct
precedent activitii C. De asemenea, activitatea C este direct precedent activitilor E i F.
Tab.5.3
Nr.crt

Activitatile proiectului

Activitatile direct
precedente
(conditionari)
-

C,D,E

Durate
3

Printre avantajele metodei CPM (i n general ale analizei drumului critic) evideniem:

determinarea cu anticipaie a duratei de execuie a proiectelor complexe;

pe timpul desfurrii proiectului permite un control permanent al execuiei

acestuia;

explicitarea legturilor logice i tehnologice dintre activiti;

evidenierea activitilor critice;

evidenierea activitilor necritice, care dispun de rezerve de timp;

permite efectuarea de actualizri periodice fr a reface graful;

ofer posibilitatea de a efectua calcule de optimizare a duratei unui proiect,

dup criteriul costului;

 reprezint o metod operativ i raional care permite programarea n timp a

activitilor innd seama de resurse.

Dezavantajele acestei metode sunt n principal:

greutatea desenrii grafului, fiind foarte greu de reprezentat exact toate

condiionrile din proiect, n condiiile n care acestea sunt foarte complicate
iar desenul trebuie s fie destul de simplu i clar nct s fie inteligibil i deci
util;

chiar dac se respect toate regulile de construire a grafului, rmn nc

destule variante de desenare astfel nct dou reprezentri ale aceluiai
proiect fcute de doi indivizi pot s nu semene aproape deloc.

din cele de mai sus se vede c reprezentarea este greoaie chiar dac toate
condiionrile ar fi de tipul "terminare nceput" cu preceden direct,
ncercarea de a forma graful n condiiile existenei i a celorlalte tipuri de
interdependene ducnd foarte repede la un desen extrem de ncrcat i greu
de folosit.

5.4 Metoda Just in Time (J.I.T)

Aceasta metod este considerat de specialiti ca o condiie important pentru

obinerea unei organizri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie la reducerea
costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese i subansambluri.
Ea a aprut ca o replic la metodele clasice de organizare, care au la baz existena stocurilor
tampon, constituite n vederea contracarrii diferitelor evenimente cu caracter negativ care pot
s apra n derularea produciei (opriri accidentale ale utilajelor, absena personalului,
desincronizri ntre ateliere, defecte de calitate etc.)
La baza metodei J.I.T. st principiul reducerii la minimum sau eliminarea stocurilor de
materii prime, materiale, piese, subansamble i producie neterminat i implicit reducerea
global a costurilor aferente acestor stocuri, indiferent de volumul produciei. Minimizarea
tuturor categoriilor de stocuri se face concomitent cu creterea calitii produselor. Conform
acestei metode trebuie s se produc numai ce se vinde i exact la timp.

Implementarea metodei J.I.T. presupune realizarea a ase aciuni fundamentale:

amplasarea raional a verigilor organizatorice cu scopul de a reduce costurile

aferente operaiilor care nu creeaz valoarea ( n principal operaiile de transport);

reducerea timpilor de pregtire-ncheiere n scopul realizrii unui timp optim

de schimbare a seriei;

realizarea unei fiabiliti maxime a mainilor n scopul reducerii costurilor

aferente staionrii determinate de cderile accidentale ale acestora;

realizarea unei producii de calitate superioar; realizarea activitii de control

al calitii dup principiul control total n condiiile controlului selectiv

realizarea unei relaii de parteneriat cu furnizorii;

educarea i formarea forei de munc utiliznd cele mai eficiente metode.

Metoda J.I.T. se bazeaz pe principiul numit producia cu fluxuri trase conform

cruia toate comenzile de fabricaie trebuie transmise ultimului loc de munc al procesului
tehnologic (de regul montajul general), acesta transmind necesarul de piese i
subansambluri locului de munca precedent i aa mai departe. Prin acest mod de lucru,
metoda J.I.T. se deosebete de sistemele clasice de producie, care se bazeaz pe principiul
producia de fluxuri mpinse conform cruia piesele realizate la primele locuri de munc
sunt mpinse nainte, fr s intereseze daca ele vor intra imediat n fabricaie sau se vor stoca
n magazii intermediare.
Metoda J.I.T. ofer multiple avantaje, care pot fi grupate astfel:

reducerea costurilor prin reducerea stocurilor, reducerea rebuturilor,

reducerea timpului de munca i reducerea modificrilor fat de proiectul iniial;

creterea veniturilor prin mbuntirea calitii produselor i creterea

volumului vnzrilor.

reducerea investiiilor, att prin reducerea spaiilor de depozitat ct i

prin minimalizarea stocurilor;

mbuntirea activitii de personal; fora de munc este foarte bine pregtit,

motivat material, ataat firmei i responsabil fa de rezultatele muncii; toate aceste

trsturi determin creterea productivitii muncii.

5.5 Arborele de decizie

Arborii de decizie sunt instrumente utile pentru reprezentarea problemelor

decizionale cu mai multe stadii. Aciunile posibile din orice moment sunt prezentate ca
ramuri care pornesc dintr-un punct decizional, reprezentat de un ptrat mic. Diversele
rezultate posibile ale unei aciuni apar ca ramuri ce pornesc dintr-un punct ans, marcat
printr-un nod sub forma unui cerc, la captul ramurii corespunztoare unei aciuni. Fiecrei
ramuri i este asociat o probabilitate de la un punct ans spre un rezultat. Valorile
asociate fiecrui rezultat sunt reprezentate la captul ramurilor corespunztoare.

Fig.5.5 Structura generala a agborelui de decizie

Dup construirea arborelui, se poate identifica derularea aciunii prescris de

criteriul valorii ateptate, prin folosirea metodelor de nfurare napoi i retezare (elagaj).
nfurarea napoi const n calcularea valorii ateptate pentru fiecare nod. Se ncepe cu
nodurile care nu au succesori, cele mai ndeprtate n viitor. Pentru un nod decizional fr
niciun succesor de tip ans nu exist incertitudine la alegerea aciunii. Valoarea nodului
decizional reprezint profitul aciunii respective. Unui nod ans fr niciun succesor de tip
decizional i se atribuie valoarea ateptat a profiturilor asociate ramurilor care ies din el.
Pentru un nod decizional ai crui succesori ans au fost evaluai, se alege aciunea
care conduce ctre nodul ans cu cel mai mare profit. Toate celelalte aciuni posibil
asociate respectivului nod decizional nu mai sunt luate n considerare, ramurile fiind
retezate. Nodului decizional i se atribuie valoarea pe care o are nodul ans aflat la captul
aciunii selectate. Pentru un nod ans ai crui succesori decizionali au fost evaluai, se
calculeaz valoarea ateptat a tuturor nodurilor decizionale succesoare.
Acest proces se repet n mod sistematic pn cnd se evalueaz nodul decizional
aflat n rdcina arborelui, ce reprezint decizia care se va lua. Acele pri ale arborelui de
decizie care pot fi atinse pornind din rdcin i urmnd ramurile care nu au fost retezate
ofer o soluie complet a problemei multi-decizionale.

OPTIMIZAREA PRODUCIEI LA S.C. X S.A. IAI

5.1.Metodele de optimizare a preurilor utilizate de X

Sunt metode bazate pe costuri, prin adaos (n cazul produselor de panificaie, preul
acestora fiind influenat mult de evoluia preului materiei prime), metoda bazat pe
comparaia cu concurena, n funcie de preul pieei i metoda bazat pe valoarea perceput
de consumator. Aceast ultim metod este utilizat de obicei pentru produsele noi care
urmeaz a fi lansate pe pia, n faza de testare analizndu-se i ct este dispus potenialul
consumator s plteasc pentru noul produs. Bineneles, aceast metod este utilizat n
combinaie cu metoda bazat pe costuri.

5.2. Programarea liniar

Programarea liniar poate fi folosit n gestiunea produciei pentru rezolvarea unor
probleme:
>

de repartizare a produciei pe diferite maini n condiiile maximizrii profitului;

>

optimizarea transportului privind alegerea celor mai scurte itinerarii,

>

produselor ntre locurile de munc i ntre acestea i punctele de distribuie;

>

de determinare a cantitilor din diverse bunuri ce trebuie produse.

Procesul de optimizare a produciei, care se dezvolt ntr-un ritm din ce n ce mai intens n toate
ramurile economiei naionale din ara noastr, a nceput s se extind n ultimul deceniu i la problemele de
planificare i eviden statistic.
Activitatea depus pentru realizarea unui plan de producie trebuie astfel organizat nct s conduc la
obinerea produciei ntr-un timp ct mai scurt (cu o productivitate maxim) cu minimum de cheltuieli (la un pre
de cost ct mai redus) meninnd n acelai timp calitatea produselor i numrul sortimentelor prevzute n plan.
Numai atunci rentabilitatea i beneficiul vor crete mrind astfel fondul de acumulri socialiste, att de necesar
dezvoltrii economiei noastre naionale.
Un prim pas pentru realizarea acestui scop, l constituie aplicarea metodelor statisticii matematice n
general i a programrii liniare" n special.(se repeta mai jos)
Aprut acum 62 de ani ca o ramur a statisticii matematice, programarea liniar" s-a dezvoltat
necontenit, genernd capitole noi cu multiple aplicaii n practic.
Printre acestea citm: programarea ptratic, hiperbolic, polinomial, exponenial, logaritmic, n numere
ntregi, stohastic, parametric, dinamic, programare liniar tridimensional etc.
O problem de programare liniar poate conduce adesea la o planificare optim a produciei n condiiile
unor resurse limitate.

SC X SA are la dispoziie mai multe resurse (materii prime, materiale, maini-unelte, fore de munc,
resurse financiare etc.). Fie b1, b2,.......,bm cantitile disponibile din aceste resurse.
Folosind aceste resurse, ntreprinderea trebuie s realizeze n produse diferite. Fie x1, x2,........, xn
cantitile din aceste produse ce urmeaz a fi realizate i pe care nu le cunoatem.

Dac notm cu aij cantitatea din resursa i, (i = 1, 2, . . ., m) necesar realizrii unei uniti
din produsul j, (j = 1, 2, . .., n), atunci:
cantitatea din resursa i necesar realizrii cantitii Xj va fi aijxj;
cantitatea total din resursa i necesar realizrii tuturor celor n produse va fi:
ai1x1 + ai2x2 +......+ ainxn.

Cum aceast cantitate nu poate depi cantitatea bi de care dispunem, apare n mod
necesar condiia:
ai1x1 + ai2x2 + ......+ainxn bi ; i = 1, 2,.....m.

Cantitile x1, x2,......, xn

(1)

din cele n produse nu pot fi dect pozitive sau zero :

xj 0;

(2)

j=1,2,...,n.

Dac notm cu cj preul de cost pe unitate de produs, atunci costul total al celor n produse
va fi:
(3)

C = c1x1 + c2x2 + . . . + cnxn.

Dac nlocuim costul cj cu beneficiul ej realizat de o unitate din produsul j, atunci funcia
(3) devine:

B = e1x1 + e2x2 + . . . + enxn

(4)

i reprezint beneficiul total ce va fi realizat de acea ntreprindere. n acest caz, se

pune problema de a ntocmi un plan de producie, adic de a determina cantitile x 1, x2,.....,
xn, astfel nct funcia (4) s-i ating valoarea sa maxim, iar condiiile (1) i (2) s fie
satisfcute.
Din mulimea problemelor practice ce se pot rezolva prin metodele programrii
liniare, vom mai cita cteva:
folosirea optim a capacitii de producie a seciilor unei ntreprinderi, innd
seama de numrul, tipul i productivitatea mainilor-unelte i a celorlalte utilaje existente;
decuparea optim a materialelor sub diferite forme (bare, foi etc.) n scopul
reducerii la maximum a deeurilor ;

 stabilirea poziiei de amplasare a unor depozite, a unor magazii de scule, a unor

betoniere, n incinta unei fabrici sau a unor antiere, astfel nct, innd seama de poziia
centrelor de distribuie, a centrelor de consum i a numrului de transporturi efectuate n
unitatea de timp (de exemplu pe zi), distribuia s se fac cu un minim de lucru mecanic, sau
ntr-un timp total minim;
stabilirea poziiei de amplasare a conductelor de gaz sau de petrol, ,a unei
conducte electrice de nalt tensiune, astfel c suma distanelor de la punctele de deservire
(consum) s fie minim;
ntocmirea unui plan optim de repartizare a mijloacelor de transport existente ntr-un numr restrns
de centre, n raport cu nevoile de efectuare a unor transporturi de mrfuri (exemplu dirijarea vagoanelor goale
din staiile mari, n staiile unde urmeaz a fi ncrcate), astfel nct parcursul gol al vagoanelor de marf s fie
redus la minim;

ntocmirea unui plan optim de fabricaie pentru mai multe produse, care urmeaz a fi prelucrate la
un numr oarecare de maini, astfel nct ciclul total de fabricaie s fie minim (reducnd la minim ntreruperile
n timpul funcionrii mainilor, precum i timpul de ateptare a produselor ce urmeaz a fi prelucrate).

Activitatea depus pentru realizarea unui plan de producie trebuie astfel organizat
nct s conduc la obinerea produciei ntr-un timp ct mai scurt (cu o productivitate
maxim) cu minimum de cheltuieli (la un pre de cost ct mai redus) meninnd n acelai timp
calitatea produselor i numrul sortimentelor prevzute n plan. Numai atunci rentabilitatea i
beneficiul vor crete mrind astfel fondul de acumulri socialiste, att de necesar dezvoltrii
economiei noastre naionale.
Un prim pas pentru realizarea acestui scop, i constituie aplicarea metodelor statisticii
matematice n general i a programrii liniare" n special.
Tabelul 5.1
A1

A2

A3

A4

Raie
biologic

Calorii

Vitamine

12

85

68

34

Alimente
Substane

Costuri

unitare

pentru 51

alimente
Obiectivul problemei este determinarea unui cost total minim, adic:
[min ] f = 51 x1 + 85 x2 + 68 x3 + 34 x4
Amestecul alimentar trebuie s reflecte raia biologic. Aceste condiii se exprim prin

sistemul de ecuaii:

Cantitile optime repartizate pentru fiecare aliment sunt: x 1 = 0, x2 = 52/17, x3 = 0 i

x4 = 12/17. n aceste condiii se va obine un cost minim, egal cu 284 uniti monetare, cnd
amestecul optim este realizat numai din alimentul A2 n cantitate de 52/17 i din alimentul A4
n cantitate de 12/17.

5.3. Proiectarea costului pe unitatea de produs i a

preului de livrare
Evoluia oricrui fenome n timp este rezultanta unor influene de natur sistemic
(trendul, sezonalitatea,cicicitatea) i a altora de tip aleator care se manifest sub forma unor
abateri ntmpltoare de la care i evoluia variabilei analizate.
Pe baza datelor din studiul de caz efectuat la S.C. X S.A., Sucursala Iai, s-a urmrit
prognozarea costului unitar pe produs i a preului de livrare al acestei societi. Costul i
preul sunt variabile dependente de variabila independent: anul.
Astfel, pentru a se realiza o corelaie ct mai bun ntre cantitatea de gru
aprovizionat i necesarul de W, precum i ntre cantitatea de W stocat i cantitatea de $ i
paste finoase obinute trebuie s se in seama c:
1 kg gru 0,75 kg W i
1 kg W 1,500 kg $.
Pentru aceasta s-a ales ca metoda de prognozare a costului i a preului, metoda
analitic-trendul liniar.
Metodele analitice au la baz un model matematic, n care tendina central a
evoluiei produciei se exprim ca o funcie de timp:
y=f(t),n care:
t- reprezint valorile variabilei independente;
y- valorile variabilei dependente.

Dup alegerea funciei se propune estimarea parametrilor funciei utiliznd

metoda celor mai mici ptrate M.C.M.M.P., prin care se urmrete minimizarea sumei
ptratelor abaterilor valorilor costurilor i a preurilor de la cele prognozate.
min ( yi Yi)

Statistic,Mihaela Vtui,Eugenia Lilea,Zizi Goschin,Editura Economic,2009

Tabelul 5.2
Costuri i preuri pentru W i TTTTTT
YYYYY
TTTTTT
Cost(lei/kg)
Pre (lei/kg) Cost(lei/kg)
Pre (lei/kg)
2,7245
2,8123
1,8351
2,200
2,8261
3,3870
2,0482
2,750
3,0206
3,7135
2,1525
2,900

Anii
2011
2012
2013

Pentru aceasta s-a folosit metoda analitic liniar i relaia folosit

este: y = ax+b
n care : x- anii codificai astfel: 2013-1; 2014-2; 2015-3.
y- nivelul costurilor unitare
3

Z= ( y ax b)2
i1

Z
2x( y ax b) 0
a
i1
3

Z 2 ( y ax b) 0

b
i1

Rezult sistemul de ecuaii:

b x xy

i1

x2

i
1

i1

i1

i1

x bn y
Tabelul
5.3
Prognozarea costului unitar la produsul
:YYYYY

Anul
2011
2012
2013
TOTAL

xi
1
2
3
6

xi
1
4
9
14

6a 3b 25,712 /* (2)

xiyi
2,7245
11,3044
27,1854
41,2143
Sistemul
devine

14a 6b 54,385

14a 6b 41,2143

yi
2,7245
2,8261
3,0206
8,5712

12a 6b 51,424

Adunnd cele dou ecuaii necunoscuta b se reduce iar ecuaia pentru

determinarea lui a este:
2a=2,961 => a=1,481

 nlocuind pe a n prima ecuaie se obine:

20,734+6b=34,385 =>6b=13,651 =>b=2,27
Obinnd prin calcul valorile parametrilor a i b, se poate scrie ecuaia valorilor
ajustate care se va calcula n funcie de valorile caracteristicii factoriale xi

Yi=2,27 + 0,1481xi .
Previzionarea costului unitar la YYYYY pe urmtorii ani, pn n 2016 se determin
dup formula:
Y2011 = 2,27 + 0,14814=2,8624lei/kg
Y2012 =2,27 + 0,14815=3,0105lei/kg
Y2013 =2,27 + 0,14816=3,1586lei/kg
Y2014 =2,27 + 0,14817= 3,3067lei/kg
Y2015 =2,27 + 0,14818=3,4548lei/kg
Y2016 =2,27 + 0,14819=3,6029lei/kg
Prognozarea preului de livrare la produsul :YYYYY
Tabelul 5.4
Prognozarea preului de livrare la produsul $
2

xi
1
2
3
6

Anul
2011
2012
2013
TOTAL

xi
1
4
9
14

yi
1,8351
2,0482
2,1525
6,0358

xiyi
1,8351
8,1928
19,3725
29,4004

Sistemul

devine:

14a 6b 29,4004

14a6b86,268

6a 3b 38,128 / (2)

12a6b76,256

Adunnd cele dou ecuaii necunoscuta b se reduce iar ecuaia pentru determinarea
lui a este:
2a=0,10012 => a=0,05006
nlocuind pe a n prima ecuaie se obine:
70,084+6b=86,268 =>6b=16,184 =>b=2,697
Obinnd prin calcul valorile parametrilor a i b, se poate scrie ecuaia valorilor
ajustate care se va calcula n funcie de valorile caracteristicii factoriale xi
Yi=2697 + 5006xi

Previzionarea preului pe kilogramul de $ pe urmtorii ani, pn n 2016 se determin

dup formula:
Y2011 = 2,697 + 0,050064 = 2,89 lei/kg
Y2012 =2,697 + 0,050065 = 2,94 lei/kg
Y2013 =2,697 + 0,050066 = 2,99 lei/kg
Y2014 =2,697 + 0,050067 = 3,04 lei/kg
Y2015 =2,697 + 0,050068 = 3,09 lei/kg
Y2016 =2,697 + 0,050069 = 3,14 lei/kg

n urma efecturii de prognoze la produsele principale ale S.C. Vel Pitar

S.A.,Sucursala Iai, se constat o cretere prognozat a costurilor de producie n perioada
2011-2016 dar aceast cretere este mai mic dect creterea preului de livrare la $,ceea ce
reliefeaz o situaie de profitabilitate pentru societate.

Concluzii si recomandari

Pozitia importanta intre producatorii de carne si preperate din carne, a fost obtinuta
acordand o atentie deosebita calitatii. Intregul personal isi da concursul pentru obtinerea
acestei calitati, iar toata munca depusa de KOSAROM este orientata in scopul deschiderii si
dezvoltarii relatiei de colaborare cu clientii.
Conditiile in care se desfasoara procesul de fabricatie respecta in totalitate cerintele
igienico-sanitare, fiind in conformitate cu cele mai riguroase standarde occidentale,
implementarea sistemului de management al calitatii si al igienei ISO 9001 si HACCP,
certificat de organismul TUV CERT THURINGEN din Germania, a venit ca un pas firesc in
evolutia companiei.
Succesul clientilor lor este o marime clara a calitatii produselor si muncii lor,
aceasta influentand calitatea vietii consumatorilori. Ei stiu ca atunci cand vine vorba despre
alimentatia noastra si a familiilor noastre alegem cu grija carnea si produsele din carne pe care

le cumparam. Suntem atenti la prospetimea si calitatea lor pentru a fi siguri ca noi si cei dragi
noua beneficieaza de o hrana sanatoasa si gustoasa, produse in conditii de igiena sila cele mai
inalte standarde de fabricatie, de aceea ei doresc sa observam ca la baza tuturor actiunilor lor
stau principiile specifice organizarii unei familii, in care fiecare veriga este la fel de
importanta si care se afla intr-o relatie de interdependenta pentru a obtine cele mai bune
rezultate.Politica privind calitatea la nivel de organizatie promoveaza trei valori fundamentale
care stau la baza activitatii firmei, parte integranta a personalitatii acesteia. Aceste valori sunt:
-etica si integritate in relatiile de afaceri ;
-atingerea excelentei in tot ceea ce facem si crearea de valori superioare in
ochii clientilor nostri;
-atingerea inovare si independenta in adoptarea de noi abordari in conditii de
libertate si actiune.
Forta companiei lor se bazeaza pe profesionalismul si daruirea colectivului care
s-a format in timp, pe respectul relatiilor interumane, pe asumarea deplina a responsabilitatii
actiunilor lor, pe abordarea performantei in tot ceea ce ntreprind, incurajul si increderea in
actiunile pe care le desfasoara pentru a depasi obstacolele inerente in obtinerea excelentei in
afaceri.
n Romnia ntlnim o fragmentare destul de ridicat a marketingului agricol i
alimentar, care creeaz mari dificulti procesatorilor i comercianilor de produse alimentare,
astfel c apare ca o necesitate obiectiv integrarea proceselor de producie i comercializare a
produselor agricole i agroalimentare, care ar contribui la reducerea importurilor i la
relansarea agriculturii romneti.
Alegerea mixului de marketing, produs, pre, plasament, promovare, trebuie
corelat cu influena factorilor exogeni i endogeni, fapt ce impune cunoaterea, nelegerea i
alinierea la evoluia acestora.
Prin gama tot mai mare de metode i tehnici de studiere i anticipare a
schimbrilor pieei, de servicii logistice, de tehnici i metode promoionale, agromarketingul
poate deveni o instituie care s orienteze structura produciei agricole i alimentare n funcie
de nevoile de consum i n acelai timp s recomande momentele, locurile i metodele de
valorificare a produciei n cele mai bune condiii, att pentru productori i procesatori, ct i
pentru consumatorii efectivi i poteniali.
n urmtorii ani, S.C. KOSAROM S.A. Pacani va trebui s adopte o politic i
o strategie de pia care s conduc la creterea cotei de pia n zona Moldovei i la nivel
naional, iar prin calitatea i sigurana produselor oferite s militeze pentru ptrunderea pe
unele segmente ale pieei europene.

Pentru analiza indicatorilor tehnici i economico-financiari, S.C. KOSAROM

S.A.Pacani va trebui s-i consolideze sistemul organizatoric i informaional privind
alctuirea bazei de date, care s permit accesul n orice moment att la polul integrator, ct i
la firmele integrate.
n strategia de promovare, S.C. KOSAROM S.A. Pacani va trebui s diversifice
activitile promoionale, fapt ce necesit proiectarea unui buget promoional, care s conduc
la creterea vnzrilor i, implicit, a profitabilitii economice.
Pentru a atingerea obiectivelor publicitii, S.C. KOSAROM S.A. Pacani
trebuie s investeasc mai mult n activitile specifice marketingului ntruct produsele din
carne sunt percepute de ctre consumatori ca fiind similare, diferenierea realizndu-se fie prin
pre, fie prin aciunile de promovare. Deoarece piaa de referin este piaa int premium,
unde preurile se situeaz la acelai nivel, strategiile de marketing constituie singura
modalitate de difereniere a produselor.

Bibliografie:

George Ungureanu Managementul procesrii i conservrii produciei

agricole, Ed. ALFA , Iai 2011

http://www.kosarom.com/

http://www.scribd.com/doc/24814036/Proiect-Management-SC-KOSAROMSA