SFANTUL Maxim MArtTurRIsITORUL 7 Viata Marcu Dovinutancolectia Philosophia Christiana Seria Hagiographica Sfantul Maxim Marturisitorul (f 662) este incontestabil cel mai profund ganditor teologic si dubounicesc al Tradifiei pa- tristice a Bisericii rasaritene. In vizinnea sa, esenta Evanghel- ei Bisericit se concentreaza in dublul mister al inomenirit lui Dumnezen si al indumnereirii ommului. Acceste dona adevaruri de caipetenie ale credin{ei ortodoxe nu sunt inst texe abstracte. File au, fiecare, o intrupare personala concreta. Dacti misterul inomenirii lui Dumnezen este realizat in Persoana lui lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu intrupat, misterul indumnereirii omului este realizat pilduitor in Per- soana Fecioarei Maria, Nascatoare de Dumnezen si faptura omeneasca indumnereita prin har. Pastraté numai intr-o traducere georgiana medievala, Viata Maicii Domnului serisd de Sfantul Maxim a fost doar re- cent reconstituita si editaté. Ea apare aici pentru prima data in limba romana. Cititorul interesat are privilegiul de a se in- talni cu 0 operti mariologica unica. Cel mai bine poate fi carac- terizata ca o ,,biografie doxologica’, impletind in chip minu- nat reconstituirea istoricd si contemplatia misticd, relatarea hagiografiea si celebrarea liturgica. Toate acestea recomanda de /a sine Viata Maicii Domnului ca pe un ginvaer patristic semnat de cel mai mare Périnte al Bisericii rdsaritene. Editura a DEISIS ISBN 973-9344-12-7Colectia Philosophia Christiana Seria Hagiographica Mistic si dogmatic, cultic si Lturgic, cresti- nismul ortodax e in acelasi timp si filozofic. in Hristos si in Sfintii Lui, iubirea de infe- Lepciune (philo-sophia) si adevar a omulut, ca- racteristica ireductibila a umanitéfii, intalneste intr-o intrepdtrundere negraité Tatelepeiunea gv Adevitrul Ini Dumnezeu revelat in Tubirea Sfintei Treimi. Sfintenia reprezinta filozofia concretat a Bi- Sericii, Sfintti de toate felurile (apostoli si pro- Seti, martiri si monabi, clericé si laici) fiind inca din vechime primi filoxofi ai crestinismului. Vietuirea lor paradoxalé, existenta lor radical evanghelicd, raistignita pe Crucea inbirii Jertfel- nice de Dumnezen si aproapele, reprezinid su- prema si permanenta provocare a Evangheliei fa adresa existentei (culturié, politicii etc ) le mii, cat si a demisiilor morale ale »crestinilor“ doar cu numele, Tuturor ¢ ne reamintese un Japt elementar dar mereu uitat: énainte de a Si, vorbire (cul. turd), crestinismul trebuie sit fie , Japta“ (actiu- nt), iar vorbirea si fapta trebuie si fie inniida- Ginate intro viatd sau existent pilduitoare. Pentrn a fi autentice (filozofice), teoria si ‘prac tica crestinismului nu vor putea face niciodaté abstractie de filozofia divino-umana intrupata exemplar in vietile sfintilor lui. SFANTUL Maxim MArturisttoRuL VIAWA Alc DOMAULEI Traducere si postfata: diac. Ioan I. Ica jr. Editura aH DEISIS Sibiu 1998Colectia Philosophia Christiana ee e rere Seria Hagiographica Lector si viziune grafic: Maria-Cornelia Oros Tehnoredactor si corector: Paul Morar Coperta: Maica Domnului, ,Cuprinderea Celui Necuprins“ (Metir Theot, He chira tot. Achoréton), mozaic, biserica Chora, Constantinopol (1312) Traducere si note dupi: MAXIME LE CONFESSEUR Vie de la Vierge traduite par Michel-Jean van Esbroeck Corpus Scriptorum Christianorum Orientalium, Vol. 479 Scriptores iberici, tomus 22 Lovanii, in Aedibus E. Peeters, 1986 © Corpus Scriptorum Christianorum Orientalium © DEISIS, pentru prezenta versiune ISBN 973-9344-12-7 Cant si preamarire, slava si landa a Prea- sfintei Impdratese, Preacuratei si Prea- binecuvantatei Nascatoare de Dumnezen si pururea Fecioard Maria, si insemnare tu privire la viata sa neprihanita si fericita de 1a nastere si pand la moarte, scrisa de fert- citul parintele nostra Maxim filoxoful gi marturisitorul. Kyrie eleison [Doanene miluiestel| Prolog 1. Ascultati aceasta toate neamutile si plecafi urechea, lo- cuitori ai pimantului!. Veniti tofi credinciosii si adunagi-va tofi prietenii lui Dumnezeu, imparatii pimAntului si toate po- poarele, mai marii si tofi judecatorit pamantului, baiegit si fe- tele, batranii si pruncii, toati limba si tot sufletul! Vom praz- nui, vor canta si vom preamiari pe Preasfanta, Preacurata, Preabinecuvantata pururea Fecioard Maria, cea de pe scaunul imparatului mai inalt decét heruvimii si serafimii, Maica hi Hristos, Dumnezeul nostru, in cetatea lui Dumnezeu [Con- stantinopol] intru care a fost proclamata slavita’, aleasa inainte de tofi vecii prin planul cel negrait al lui Dumnezeu, templul Duhului Sfant, izvorul Apei celei Vii, ratul Pomului Vietii, via inverzita din care s-a ivit Strugurele Nemuririi, 5raul Apei celei Vii, arca in care a fost cuprins pe Cel Necuprins, vasul de aur care a primit Mana Nemuririi, toiagul cel neroditor cate a odrislit Spicul Vietit, floarea Fecioriei cea plind de mireasma harului, crinul Frumusefii dumnezeiesti, fecioara si maica din care S-a niscut Mielul lui Dumnezeu care ridici pacatul lumii, granarul méntuirii noastre mai inalt decit toate puterile cerului. Toate neamurile care afi primit propovaduirea Evanghe- liei, indltati-va miinile si Taudagi-o cu glas de bucurie si cu- vinte dulci, cu glas auzit, cu glas rasunitor, caci e de datoria noastra, a tuturor limbilor si a intregii firi a oamenilor, sa Preamarim si si liudim pe cea care s-a facut mintuirea noastra. Cacia fost lucrul cuvenit ca ta clipa in care Ziditorul si Dumnezeul a toate a vrut si vind printre oameni, aceasti Preafericita si Prealaudata si se fi aflat vrednica de EL, si salas cu adevarat dumnezeiesc si frumos. Frumusetea sa a placut In- Paratuui> si El a hotirat sa Se silashuiasca intra ea. In acelasi chip, e acum de datoria noastri si Pregatim lauda ei, ca si primim o limba vrednica si o intelegere care si rosteasca du- pa cum se cuvine slava si priznuirea ei. Dar nimeni dintre oameni nu poate cAnta si preamari cu vrednicie si dupa cuvi- inta pe Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, chiar daca s-ar aduna zeci de mii de limbi, chiar daca at veni la unison toate neamurile oamenilor, ele n-art fi in stare si atinga vrednicia laudei $i slavei ei. Or, fiindcd nu e cu putinfa si ne apucam cu vrednicie de lucrarea preaméririi ei, vom arita pe masura pu- terilor noastre inflacdrarea noastra in a luda sia canta pe Maica lui Dumnezeu, nadejdea si mujlocirea noastra. Caci asa cum nimeni nu are destuli tirie pentru Fiul si Dumnezeul ei, tot asa si Preasfanta Lui Maica se va arata sfingind cu milosti- vire pe masura neputincioaselor noastre puteri lauda ce se cuvine dulcetii sale. 2. De unde s-a ivit, care au fost parintii ei, cum a avut loc cresterea i purtarea ei neprihaniti, si cate Preamariri s-au sa- varsit in ea de la nasterea si pana la moartea ei, vom spune cu ajutorul harului si Preasfintei Fecioare, caci insusi harul si ajutorul ei ne vor da tiria si cuvantul potrivit in clipa deschi- deri gurii. Caci dacd vom spune ceva dupa puterile noastre despre Stipioul si Fiul ei, lucrul nu va fi nepotrivit, findca slava si renumele ei riman intregi, caci de la El si prin El este fericirea si slava neprihanitei Sale Maici. Astfel, tot ceea ce vom scrie si vom insemna sunt lucruri vrednice de crezare venind de la martori adevarati din adunarile oamenilor iubiti de Dumnezeu. Mai intai de la Sfintii Evanghelisti si Apostol, apoi de la Sfintii Parinti cei de-Dumnezeu-purtatori, ale caror cuvinte pline de toata intelepciunea sunt scrise de harul Du- hului Sfant, iar faptele lor sunt frumoase si plicute lui Dum- nezeu. Acestia sunt Grigorie al Neocezareii Facitorul de mi- nuni, Marele Atanasie al Alexandriei, Fericitul Grigorie al Nyssei si Dionisie Areopagitul, si alii asemenea lor. Jar daca vom spune unele lucruri care provin din carti apocrife, chiar si aceste lucruri vor fi adevarate si lipsite de greseala, find deja primite si intarite de Sfingi Paringt pomenifi mai sus. Caci asa graieste Sfantul Grigorie al Nyssei: »Dupa cum. am citit intt-o carte apocrifa ca era cimeva care se distingea in purtarea sa potrivit Legii, si ci parintele Preasfintei Fecioare Maria era renumit pentru milostenia sa“. Copilaria 3. El se numea Ioachim si se trigea din casa lui David, imp4ratul si prorocul, iar numele femeit sale era Ana. Sia fost lipsit de copii pina la adanci batrineti, caci femeia sa era stearpa. insa, prin Legea lui Moise it fusese harazita acesteia cinstea femeilor care nasc prunci, $i care n-a fost data femei- lor lipsite de prunci. intr-adevar, Joachim si Ana erau tes- pectati si cinstifi in fapte si in cuvant, cdci erau cunoscufi ca 7find din neamul lui Tuda si David, si ca urmasi ai imparatilor flui Israel]. Dupa care, la sfirsit, casele lui luda si Levi s-au unit, cu alte cuvinte spita impiriteasca si cea Ppreoteasca s-au amestecat. Caci asa sta scris despre Ioachim si Iosif, logodni- cul Sfintei Fecioare’. $i macar ci dupa rudenia cea mai apto- piata, el se numea din casa si semintia lui David, ei se vor fa- ce si una si cealalta, una prin firea care este a lui David, cea- lalta prin Legea ai cirei leviti erau. Astfel $i fericita Ana era o ramuri aleasa a aceleiasi case, si acest lucru prevestea ci [m- paratul Care urma sa se nasca din pruncul lor avea si fie Preot in cel mai inalt infeles al cuvantului, fiind Dumnezeu si om. Dar ipsa copiilor intrista tare pe tespectafii si cinstifii pAringi ai Fecioarei din pricina Legii lui Moise, si a flecarelilor din Partea oamenilor lipsiti de minte, pe cand ei voiau si se nasca, din ei ceva nu numai pentru a sterge ocara lor, dar si cea a fumii intregi, pentru a o duce la o slava mai inalti. Atunci fericita Ana, asemenea intiici Ane, maica lui Samuel®, a plecat la Templu si s-a rugat Ziditorului a toate si-i dea rodul naste- m, pentru ca la randul siu ea si-i inchine in schimb darul primit de la El. De asemenea, vrednicul Ioachim n-a ramas mai prejos, si cerea lui Dumnezeu si fie izbivit de lipsa prun- cilor. 7 4. $i Imparatul milostiv si diruitor din belsug a privit la rugaciunea dreptului’ sia dat de veste fieciruia dintre ei Mai intai ia dat de veste lui Ioachim pe cAnd acesta se afla la ru- giciune in templu. Un glas venit de sus s-a ficut auzit lui spunand: »Vei primi un prunc care va fi o slavi nu numai pentru tine, ci pentru lumea intreagi“. Ioachim a facut cu- noscuta aceasta veste si fericitei Ana, dar aceasta n-a incetat tugactunea sa catre Dumnezeu cu lacrimi arzitoare. $i atunci a primit si ea din partea lui Dumnezeu vestea cea buni in eradina in care it aducea jertfi lui Dumnezeu cererile si tuga- cmunile ei. Ingerul lui Dumnezeu a venit la ca si ia spus: »Dumnezeu a auzit rugiciunea ta si vei naste pe vestitoarea bucurici, $1 ve1 pune numele ei Maria, cici prin ea se va face Mantuirea intregu lumi!“® Vestirii ia urmat insdrcinarea, si 8 Ana cea stearpa a nascut pe Maria luminatoarea a toate, cici aga se talmaceste numele Mariam: luminatoarea’. Atunci cin- stifii parinti ai fericitului si sfantului prunc au avut mare b curie si Ioachim a facut ospaf'? si a chemat pe tofi vecinii, stiutori de carte sau nu, si tofi au preamarit pe Dumnezeu Care a facut pentru ei o asemenea minune, si astfel chinul Anei s-a prefacut intr-o slavi mai inalti, adicd usa usii lui Dumnezeu, usa a vietii si inceput al petrecerii sale slivite. In- cepand de acum se cuvine sd inaltim cuvantul nostru spre slavele si tainele ei mai inalte, prin harul, mijlocirea $i ajutorul ei, Cici ea este pricina si daruitoarea a tot binele. 5. Cand cea care avea sa hraneasca pentru noi pe Hristos Dumnezeu ce urma sa se nasca din ea, a trecut de varsta prunciei sia avut trei ani, fericifii ei paringi au dus-o la tem- plu, la Templul lui Dumnezeu. $i acolo au inchinat-o lui Dumnezeu, asa cum ii fagaduisera inainte de nasterea ei. Au adus-o cu slava si cinste, dupa cum se cuvenea. Multe fecioa- re mergeau inainte insotind-o cu faclii stralucitoare!!, dupa cum a vestit inca de la inceput imparatul si prorocul, stramo- sul neprihanitei fecioare, spunand: Aduce-se-vor Imparatului fe- cioare in urma e%, prietenele & se vor aduce tie'2; caci Prorocul a spus aceasta de mai inainte cu privire la aducerea ei la Tem- plu si cu privire la fecioarele care mergeau inainte $i o inso- feau. Dar aceasta prorocie nu se intelege numai cu privire la acest fapt, ci si, mai departe, cu privire la sufletele feciorelnice care au calcat pe urmele ei, si pe care el le-a numit prietenele ei. Macar ca toate sunt mai prejos in ce priveste prietenia si asemanarea, totusi, prin harul si bunatatea care vin de la Pruncul ei, Domnul, sufletele sfintilor sunt numite prietenii ei tot asa cum insusi Domnul si Ziditorul a toate n-a socotit nevrednic sa fie numiti frati ai Sai'4 cei care [i sunt plicuti si fl imiti. Caci, intr-adevar, toate sufletele drepfilor, care prin faptuirea sfinteniei au reusit si se facd prietenii ei, vor fi vrednice de ajutorul sau si vor fi unite prin har cu Domnul si Fiul si vor fi conduse in Sfanta Sfintelor cereasca. Sau, dupa cuvantul Apostolului Pavel, asa cum Fiul sau a intrat ca ina- 9inte-mergitor pentru noi", tot asa si aceasta Preasfantd Maica a Domnului va intra cea dintdi dintre toate in odihna cerului, iar in urma ci, prin mijlocirea ei, vor fi conduse si celelalte suflete ale sfingilor. 6. Ma grabesc si povestesc celelalte lucruri ale Fecioarei celei dumnezeiesc impodobite, dar cugetul meu nu se poate lua la intrecere cu cuvintele fericitului ptoroc David. Si ne aducem asadar aminte pornind putin mai de sus si sa cuge- tam ce fel de prorocie ne impirtiseste mai dinainte slivitul rege $i proroc cu privire la fericita impariteasa si fiici, Maica lui Dumnezeu. Caci in Psalmnl 44 el a facut mai intii aluzie la Imparatul si Fiul ei spundnd ci Duhul Sfant e Cel care a dat chipurile slavei sale: frumusetea vederii lui, din amindoua parfile'’, revarsarea harului pe buzele lui” si pogorirea inte- lepciunii, ungerea bucuriei'*, vasul puterii, paza arcului, incin- gerea sabiei peste coapsele sale'®, toiagul purtarii de grija si toiagul puterii” care sunt vestitorii lui, chipul intrupirii sale prin aceea ca sade cu adevarat pentru pace si dreptate, si, mai Presus de toate acestea, izbinda sa obsteasci, biruinta si im- fia sa vegnica. Dar facind asemenea ptorocii stralucite cu privire la Domnul nostru lisus Hristos, de indati le-a potrivit in giteli pentru Preasfinta Sa Maicd. Si daci unii au tilcuit aceste cuvinte cu privire la Bisericd, nu este nici o piedica in a cugeta la ele ca la unele ce o privesc pe Preasfanta Niscatoare de Dumnezeu, caci cuvintele Duhului Sfant nu trebuie intele- se intr-un singur chip, ci dupa feluritele lor intelesuri, cci sunt comori de lucruri bune, si chiar si Parintii care le-au tal- cuit cu privire la Bisericd au spus lucruri bune. lar a cugeta din nou la prorocia privitoare la Nascitoarea de Dumnezeu e lucru adevarat si lipsit de ratacire. 7. Vedeti, asadar, cat de plina de har e invatitura acesteia, nu numai cu privire la aducerea la Templuy, ci si la celelalte haruri duhovnicesti, si la frumusetea ei: S1dtut-a impariteasa de- @ dreapta Ta’. Acest cuvant invati ducerea la Templu, aseza- tea la dreapta altarului in Sfanta Sfintelor, socotiti cu adeva- rat a fi dreapta lui Dumnezeu. Dupa care, aminteste minun- 10 chiul podoabelor ei, cat de plina de gratie a fost, si cit de mult a fost impodobita cu vesminte cusute de aur si in multe culori. Vesmantul cade pe ea plin de gratie, fiindcd toate acestea sunt spuse despre giteala ei duhovniceasc4. Si daca pomeneste de tesatura de aur, multimea podoabelor sale in multe culori invata nu mai putin ca fiecare din acestea sunt gtatioase si stravezii; dar adunate si reunite, gratia lor este in- ca si mai adanca si sporita, fiindcd sunt adunate in sufletul fericit al Preacuratei Fecioare. De aceea s-a spus: énfrumusetata de gateala in multe culori, adica o frumusete alcatuita din fapte bune si cuvinte dumnezeiesti cu totul dupa voia lui Dumne- zeu, Mantuitorul ei; asa cum curcubeul ce se vede in nori e unul prin ipostas si prin nume, dar se vede in multe culori si gratios, tot asa Preacurata Fecioara a fost impodobita inca din pruncie cu gateala de nerostit a podoabelor in culori felu- tite, $i pe masura ce crestea cu varsta, pe atata crestea si ga- teala podoabei ei. De aceea frumusetea ei a plicut Imparatu- lui si El s-a salasluit intru ea. 8. ins cit de bune si potrivite sunt si cuvintele urmatoa- te: Ascnlta, fica, si pleacd urechea ta5\ Asculta, adica, intaiele vestiri despre tine ale prorocilor din partea Duhului Sfant, si istoriile noi cu privire la paringii tai, la sterpiciunea si batrine- tile lor, la rugaciunile si cererile lor, sila vestirile din partea lui Dumnezeu cu privire la nasterea ta, sila nasterea ta neastep- tata $i minunata prin harul sau. Vezi si aducerea ta de acum la Templu si salashuirea ta cu cinste induntrul acestuia, i creste- tea minunata in Sfanta Sfintelor, unde arhiereti intrau doar o data pe an”. Vezi cresterea ta minunata si pe Cel ce daruie o crestere inca si mai minunata, pleacd urechea si fii gata sa ptimesti aceasta vestire si salutarea slavita si zamislirea fara de samanfa a Cuvantului lui Dumnezeu. $i mintea ta si nu stea la poporul iudeilor si la casa parinteasca. $7 uitd poporul tin si casa parintelud tau, si tot ceea ce e in lume, si imbracd un cu- get nou si o nadejde tare, »¢ asa frumusefea ta va placea Imparatu- Mi, si vei fi vrednicd si te numesti cu adevarat Maica Lui. Dar el si-a impodobit inca si mai mult prorocia sa si a invafat 11trimiterea sa din partea celor bogati si slujirea sa; de aceea a spus: fete: tale vor shyi bogafii norodului”. Caci si atunci multi oameni de neam bun si de vaz4 din popor s-au adunat la ve- nirea ei la Templu, dar si acum inci bogatii cei plini de buna- voinja dumnezeiasca sunt cei ce o slujesc si o preamiresc in Duhul Sfant. 9. Dar pentru ca si lucrurile si se asemene unul altuia, $i ca in respectul din afard si se vadi luntrul inca si mai adinc si mai slavit, de aceea spune: Toatd slava dinauntrn a fiicei lupa- ratulu®. Dax nu numai prin gitelile ei ne va invita ea bogatia Muntricd, ci si prin harurile Duhului Sfant mai adanci decit orice cuget, sia caror prisosire si frumusete sunt negriite. De aceea, ca un chip al unirii si al amestecului lor, ea a primit valul de aur. E invesredntata in val de aur si gatité in culori felurite® Pentru ca, asa cum acestea apar impartite fiecare dupa chipul sau $i sunt reunite toate in vesmAntul a cirui culoare sunt, tot asa harurile si podoabele Fericitei Fecioare sunt si ele felurite si toate sunt aduse si gitite de unicul Duh Sfint. Aga se sa- varseste aducerea la Templu a Fecioarei, intr-o asemenea bo- gitie pe care nu o poate urma un cuget slab, nici nu o poate rosti o limba gangava. Dar care a fost sederea ei in Templu si pe ce scara. a minunilor sale? Trebuie si urcim scara cerului, caci dupa noua si minunata ei trimitere si infatisare la Tem- plu, prezena sa in Templu va ramane mai nevazuti, si creste- rea sa mai minunati, $i sporirea cu cugetul mai adanci, ci hrana sa venea din cer si ea o primea din mana arhanghelului. Si o data cu cresterea trupului, sporea si randuiala si cunoas- terea minfii, si ea primea invafitura desivarsirii de la ingerul, hrinitorul ei; am spune chiar mai mult ci prin harul Sfintei Treimi ea sporea in statura si in har, asa cum spune Evan- ghelistul despre Fiul ei; inainta prin ctesterea staturii pe ma- sura hranei cu care se hranea, iar in cele duhovnicesti pe ma- sura calauzitorului ce fi fusese dat prin harul lui Dumnezeu si prin ocrotirea arhanghelului, caci lucrurile stateau astfel incat, pentru cea harazita si cuprinda in sinul sau firea dumneze- iasca cea necuprinsi, lucrarea sa si fie mai adanca decat firea. 12 10. De aceea, Scriptura vorbeste despre infatisarea sa trupeasca si despre podoabele ei, cact totul la ea a fost minu- nat, faimos si vestit. Caci ii plicea sa invete $i era 0 ucenica bund, pastrand orice cuvant bua, si plina de cugetare la dum- nezeiestile Scripturi si de toata intelepciunea, caci urma sa se faca Maica a Cuvantului si intelepciunit lui Dumnezeu, potri- vita cuvantului si vestirii prin viu grai, dupa cum este scris: deschis-a gura sa cu intelepciune si a pus randuiala kmbii sale*', caci acestea sunt cuvintele lui Solomon spuse despre ea, si urma- toarele: a imbricat taria si framusetea sa>* prin harul si taria care s-au niscut din ea, si s-a imbricat in frumusete. A imbracat tiria si s-a incins prin Cel ce S-a intrupat din ea. S-a imbracat in frumusete si s-a incins in tarie, si de aceea este potrivit sd rostim despre ea si cuvantul urmator: s-a bucurat in ilele de pe umé ca \mparateasi a toate, cici ea tine toate si de la o margine la alta a lumii toate fi sunt supuse si o preaméaresc, pentru ci ea impiriteste impreund cu Fiul si Domanul ei si, mai mult inca, va domni in zilele de pe unm, atunci cand va avea loc sfarsitul si mistuirea acestei lumi trecdtoare. Atunci va domni impreuni cu Fiul sau preadulce in Imparatia Sa fara de sfarsit si nepatrunsa. ; 11. Bine este, cu adevarat, si un lucru foarte potrivit si pomenim si aceste cuvinte ce-si urmeaza unele altora. Femei fara numar au avut bogatii spirituale sau materiale. Multe au avut putere, dar tu le-ai intrecut pe toate prin fire si, prin cu- noastete, ai sporit mai mult decat toate in harul dumnezeiesc printr-o nastere mai presus de fire. $i daci marturiile Scriptu- tii ne fac si zabovim putin asupra intamplarilor viefii ei, e bi- ne si potrivit ca acestea sa fie scrise intru slava ei si spre folo- sul prietenilor lui Dumnezeu. Dar si ne intoarcem la intiiul scop al cuvantului, cdci asa cum din toate partile ea este mai adanca si mai slavita decAt tofi oamenii, tot asa si randuiala si purtarea de gra dumnezeiasca a viefii sale e neasemanata. In vazul tuturor, ea s-a facut toata plina de har, ba chiar, am spune, cinstitd mai presus de orice har, infelegitoare prin pri-_/ vire $i cuvant, avand induntrul ei vedenti dumnezeiesti, cu | 13.totul straina de tulburare, manie si flecareald, frumoasi la su- ‘flet sila trup, si potrivita la indltimea staturii, plina de toate podoabele si de toate faptele bune. Or, prin fire era atat de -sfanta si cu adevirat fecioara, inc4t nu era catusi de pugin atinsa atunci cind dorinta vreunei patimi venea si tulbure sfintenia ei duhovniceasca. 12. Mai mult dect toate, sufletul ei sfant era plin de iubi- te de oameni si de compitimire, si, prin urmare, mai mult decat orice plin de imitarea harului si iubirii de oameni a Fi- ului sau, pagnic si smerit cu cugetul, mai presus de orice ase- menea bogatie de podoabe si de prisosire a harului, incat tntr- adevar era Impariteasi mai presus de fire, prin fapta, cuvant si cuget; caici urma sa se faci Maica adevaratului imparat a toate Care S-a facut pe sine atat de sarac yi S-a smerit pentru noi pand la moarte si ined moarte pe cruce. Astfel, aceasta fericiti si slavita pururea Fecioari era siracd si smerité cu sufletul, potrivit fericirii rostite de Domnul4. Era supusa preotilor, grijulie la slujire si respectata de toi, cci era niscutd prin ha- rul lui Dumnezeu $i avea si dea nastere Imparatului ingerilor sioamenilor. Astfel deci, din cea mai frageda pruncie, puterea lui Dumnezeu a acoperit-o si a impodobit-o cu toati gateala podoabelor, asemenea unui val fesut din aur si in felurite cu- lori pentru suflet si pentru trup. Cu astfel de rinduiala si cu un astfel de chip, petrecea ea induntrul Templului lui Dum- nezeu ca o jertfa dumnezeiascd si icoand duhovniceascd si cu totul intelegatoare, infricositoare demonilor si dorita ingeri- lor, ba chiar inca si mai mult, minunati si infricosatoare inge- tilor, dar plicuta si supusd Tatilui, Fiului si Duhului Sfant. 13. De aceea, inci de la inceput fericitul David si ceilalti profefi au prorocit despre ea, numind-o muntele Ini Dumnezen in care a binevoit Dumnezen sa locuiasca®, cetatea lui Dumnezeu cea numita slavita, chivotul sfintinii pentru odihna Domnului% $i Stonul care a placut lui Dumnezen si pe care $i La ales drept salas?’, scaunul lui Dumnezeu si carul Sau pe care il insotesc mii de puteri ingeresti°* intr-o slavd negraiti, gridina neatinsa, izvo- tul viu’®, carte pecetluita pe care o invafa tofi ingerii, in care 14 | | | este scris Cuvantul ce nu poate fi scris, fara inceput si fark sfarsit, asternutul Domnului in jurul caruia stau de straja gai- zeci de viteji® care sunt cuvintele sfintelor Sale Scripturi, in- vifatorii, sfesnicul de aur, toiagul imparatesc care a inflorit, vasul cu mand dumnezeiasci, masa painii viefii, tablele legit celei adevarate, chivotul impodobit cu totul cu aur*! prin ha- rul Duhului Sfant si care cuprinde pe necuprinsul Stapan al tuturor fapturilor. Agadar, cu astfel de randuiala si cu un ast- fel de chip plicut lui Dumnezeu petrecea Preafericita Fecioa- ri in Templu si sporea cu varsta si in podoabi, in chip mai adanc decat cunostinta. Si cine ar putea zugravi in amanun- time ostenelile ei, rugiciunile sale impodobite cu toate faptele cele bune? Ea le aratase inca din frageda pruncie, caci toata lucrarea ei era mai adanca decat cunostinta si, de asemenea, toata viata ei era mai presus de fire, cAci urma sa se facd im- parateasi a toate si Maica a Imparatului si Domnului si Dum- nezeului a toate; pentru ca era aleasd de Tatal si gatita dina- inte de Duhul Sfant spre a cuprinde in sanul sau pe Fiul Cel unul si nedesparfit de Ei si Cuvantul lui Dumnezeu si pentru a se face pricina a Intruparii si sildsluirii Sale printre oameni. Deci daca, precum spun, e cu neputingi de zugravit in ama- nunfite toate maretiile petrecerii si lucrarilor care le-a savarsit din copilaria sa in Templu, voi rosti cel putin darul cel mai adanc intre toate nenumaratele sale osteneli si rugaciuni. 14. Dupa putina petrecere aici a avut loc un semn inain- te-vestitor al vestirii sale, pe cand avea doisprezece ani. Era cu totul impodobita de intelepciune si dreptate, in post, ruga- ciune, smerenie, pace, in iubirea si frica de Dumnezeu. Intr-o zi, pe la miezul nopti, se gasea intre portile altarului, aducand lui Dumnezeu rugaciuni $i cereri cu inima indurerata si sfan- ta. Si tata cd un lucru miret si infricosator de inteles, o mare lumina a stralucit in Templu cu o asemenea stralucire ca pu- fin mai rimanea ca si umbreasca stralucirea soarelui. $i un glas s-a facut auzit din altar zicand: ,,Marie, din tine se va naste Fiul Meu!“ Cand Fericita Marie a auzit aceasta, nici nu a tremurat, nici nu s-a temut din pricina varstei sale copilaresti, 15nici nu s-a trufit cu o bucurie prea mate, nici nu a povestit aceasta celorlalfi, nici nu si-a schimbat purtarea si cugetarea, dar s-a minunat de felul in care s-a intamplat acest cuvant. A ascuns in inima sa aceastd taind cu adevarat mare si harazita inainte de veci, necunoscutd chiar si ingerilor, pind cind a vazut implinirea tainelor pronici dumnezeiesti cu privire la ea, cAnd s-a nascut din ea {mparatul Hristos implinind planul de a vietui in mijlocul oamenilor, a inviat din morti si S-a inaltat la cer. 15. Dupa aceasta, Sfanta Fecioari a sporit cu varsta, im- plinind doisprezece ani”, varsta casatoriei dupa randuiala Le- gi. Insa preofii nu aveau curaj si-si spund pirerea cu privire la ea, se temeau sa o scoati din Templu pe cea care fusese inchinata lui Dumnezeu si li s-a parut infricositor si o predea jugului casatoriei pe cea care fusese inchinatd lui Dumnezeu, si fusese menita spre a fi in slujire doar sub jugul lui Dumne- zeu. Dar randuiala Legii lui Moise oprea o tanara fata la var- sta implinita de a sta mereu in Templu. Din pricina acestor constrangeri, s-a facut intre ei mare sfat, pentru a vedea care era lucrul cel mai potrivit. Deci, a trimis Dumnezeu in inima lor un gind asezat si randuit spre a implini pe de o parte po- tunca Legii si de a lisa in acelasi timp deoparte cisitoria, si au hotarat sé o predea numai in logodni, iar nu in casatorie, unui barbat care n-ar mai fi potrivit de casitorie, ci batrin si ramolit, dar care a ajuns si dobandeasc4 implinirea virtutii, pentru ca el sa fie mai degraba pazitorul fecioriei ei. Aceasta a fost si providenta divina hotarata dinainte de sus, pentru ca, asa cum. Domnul si Imparatul a toate a ascuns El insusi in vesmant de trup strilucirea orbitoare a Dumnezeirii Sale, pentru ca stépanul intunericului si nu-L poata recunoaste, tot asa, sub chipul logodnei, fecioria Maicii Sale si se faci necu- noscutd, pentru ca nimeni sa nu afle prin cine sau in ce vreme va avea loc intruparea Sa, pentru ca astfel, prin chipul Siu omenesc, si puna mana pe vrajmasul cel razvritit, cdci acesta stia din cuvintele lui Isaia si ale celorlalti Proroci cd urma sa vind pe lume dintr-o fecioara. 16 16. Tiniind acest sfat, preofii n-au indriznit si se fact chezasii darurilor unui birbat atit de drept, ci au incredingat totul pe seama providenjei lut Dumnezeu, asa cum a facut odinioara si Moise, cand multi cereau pentru ei cinstea arhie- rie; el insa, luand drept chezasie judecata lui Dumnezeu, au adus in licasul cel sfant toiegele semingiilor, si prin acestea sa facut cunoscuti voia lui Dumnezeu prin inflorirea toiagului®. Mai apoi insa, Petru si ceilalti Apostoli au gasit si ei prin ru- gaciune si tragere la sorfi pe cel ce avea sa 1a locul vanzato- rului [Iuda]**. Tot asa si acum, arhiereul si preofu au inceput si se toage si sé ceara Domaului sub conducerea marelut Zaharia, tatl lui loan Botezatorul, imbracat atunci cu sarcina athieriei. El a fost martorul vietii dumnezeiesti si al osteneli- lor mai adanci decat cunostinta savarsite de Preabinecuvan- tata Fecioara. fn vremea petrecerii sale la Templu, Zaharia a propus-o pe Sfanta Fecioara, nu doar pentru ca eta din casa sa, din pricina reunirii caselor imparateasca $i preofeasca, ci si din pricina femeii sale Elisabeta, si nu numai pentru ca era invatat din alte Scripturi despre faptul ca Matia si Elisabeta erau copii a doua surori, ci si pentru ca o intareste cuvantul arhanghelului, dupa cum std scris in Sfanta Evanghelie: ost iaté ca Elisabeta, vara sa“. Atunct Dumnezeu a dat un gand lui Zaharia, iar el a imparfit doudsprezece rimurele batrinilor propusi pentru Sfanta Fecioara, si le-a asezat pe altarul lica- sului sfant. Jar el impreuna cu ceilalfi preofi au invafat rugact- uni si cereri citre Dumnezeu cu lacrimi indurerate si au cerut sd sivargeascd 0 minune daca s-ar potrivi ca unul din ei sd o ptimeasci pe fecioara. $i Domnul a dat un semn minunat, si ramura lui losif a inflorit si a rodit ca odinioara toiagul lui Aaron, Astfel, prin providenta divina si sfatul preotilor, losif a primit de la Zaharia pe Preacurata Fecioara ca sa lu- creze pentru ea si si slujeascd marii taine $1 minunit celei mai adanci decat cunostinta. \ 17. losif era pe atunci in varsti de peste saptezect de ant, pentru ca nimeni si nu aibi nici o banuiala asupra casatorict, Era vaduv si sdrac in avutii pentru ca in casa sa si creasca cu 17crestere in cele materiale Cel ce S-a facut sirac pentru noi, ca sa ne imbogateasca cu Dumnezeirea Sa. Era dulgher de me- serie, iscusit in acest lucru mai mult decat tofi dulgherii, cacia trebuit sa slujeasca adevaratului arhitect, ziditor si dulgher al tuturor fapturilor. Asa cum era cunoscut prin meseria sa, losif era cunoscut $i prin blindetea, evlavia si faptele sale cele bune. Dintre tofi preofii de acolo, el era cel mai profund, afa- ra de paringii Sfintei Fecioare. Si de ce mai e nevoie si mai vorbim despre el, cand dreptatea sa era mirturisiti de Dum- nezeu Insusi? Tofi oamenii semintiei sale dideau mirturie despre aceasta. Di mirturie Matei Evanghelistul: Iosif era drept”. Cand acest Iosif a primit-o pe Sfinta Fecioari, a dus-o de la Ierusalim si din Sion in Galileea, in cetatea Nazaret, caci acolo era semnul tainei slivite ce ne-a venit de la Ierusalimul cel de Sus si nevazut, de la miretiile negriite si nerostite si de la scaunul imparatesc, Cuvantul lui Dumnezeu, Impératul si Ziditorul a toate. 18. Insa, atunci cand Iosif a dus-o la el pe Preasfanta Fe- cioara Maria ca imparateasi si stipana a casei sale, el a pus-o mat-mare peste fiicele sale, cum sti scris despre intaiul Iosif: si Faraon La agezat ca stapan la casei sale si asupra tuturor bunurilor sale®, astfel ca losif a fost stipanitor, povatuitor si mai-mare peste tofi cei din casa sa. Tot asa, el a asezat-o pe Sfanta Maria spre a le povitui ca pe sine insdsi, pentru ca fiicele sale sd qunga intekgatoare cum spune Prorocul®, si chiar daci erau mai in varsta decat ea, prin harul Duhului Sfant, Sfanta Maria a fost asezata peste ele. Or, asa cum Preafericita si Preasfanta €ra 0 comoara a podoabei, tot asa avea indeosebi liniste, pace si smerenie. in cea mai mare Parte a timpului era inchisa in casa ei si invaluita in rugiciune si cerere catre Dumnezeu, in post si osteneli incordate. Ox, atunci cand a iesit din Templu, dupa purine zile a venit praznicul corturilor si odihna chivo- tului®. Era luna a saptea dupi intaia, potrivit rinduielii nu- méararii lunilor la evrei. Si arhiereul Zaharia a intrat dupa ran- duiala in Sfanta Sfintelor si timAieze cu cafuia, si atunci i-a fost vestita nasterea lui Ioan, ca el si fie un sfesnic inainte- 18 mergitor al Lumini, o aurora pentru Soare, un glas pentru Cuvantul, un insofitor pentru Mire si un cavaler pentru Rege. A trebuit ca zimuslirea celei sterpe, mat pufin minunata decat minunea, sa premearga zamislirii fara de simanpa a Fecioarei, precum intireste cuvantul arhanghelului care spune: yi tata Elisabeta, vara ta, a xdmislit si ea fin la batranetea 5), Buna-vestire 19. La sase luni de la zimislirea Elisabetet, arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu in cetate Nazaretului in casa lui Iosif si el a vestit Fecioarei Maria aceasta vestire sla- vita si minunata, de nerostit, de necugetat, cap si temehie a tuturor celor bune. in care ceas, dupi ce randuiala si in ce loc a avut loc vestirea? Fecioara era deja in post st in picioare la rugiciune lingi izvor, fiindc’ a zimislit Izvorul Viet. Era luna intai, cand Dumnezeu a zidit lumea intreagi, ca si ne invete ci acum innoieste din nou jumea invechita. Era a treia zi a siptiménii, care este duminica, in cate a nimicit intuneri- cul dintai sia zidit lumina intai-niscuta, in care a avut loc sla- vita inviere din mormant a Imparatului si Fiului Siu ($4 in acelasi timp, invierea firii noastre; si nu era doar ziua intaia, dar si ceasul intai, dupa cuvantul Prorocului: 0 va ajuta Dumne- js-de-dimineafa'. : mt Care ae cuvintele achanghelului si cat de pline au fost ele de taind? Bucurd-te, ceea ce plind de har!” A spus »bucu- ti-te“ spre a nimici intristarea dintai si ursita vrajmasiet gi din pricina harului celui nou facut acum cunoscut oamenilor, iat »plina de har“ din pricina bogitiei podoabelor Fecioaret sia harurilor care au venit peste ea. Era doar o singura zestre, chezdsia Mirelui nemuritor si desfacerea blestemului dintai venit asupra noastra prin neascultatea si riticirea maicit noas- tre dintai, iar in locul intristarii si spaimei, darul bucuriei ves- nice, si aceastd a doua descoperire a bogafiei Mirelui nenuntit. 19Si athanghelul a vesti cele doua lucruri. Dupa care a adaugat: Domnul este cu tineP Aceasta este deci bogitia desavarsita a imparatului. Aceasta este implinirea fagaduintei: insusi Cu- vantul lui Dumnezeu, Cuvant mai inalt dect cuvantul a intrat in pantecele Fecioarei Maria. S-a unit cu firea omeneasci nu printr-o samanfa, ci prin puterea Celui Preainalt si prin veni- tea Duhului Sfant. El Insusi era Cel care unea si Cel unit, uni- ficatorul celor dou firi intr-un singur ipostas, si unitul prin har in firea omeneasca. El insusi si-a zidit templul trupului Sau asa cum i s-a parut potrivit. Si totusi e acelasi cuvant: Domnul este cu tine! El era dezlegitorul si nimicitorul bleste- mului dintai ce apasa asupra femeilor, cici birbatul fusese ales sa fie domn al femeii, iar femeia primise porunca si se intoarci dupa barbatul siu. Iar aducerea pe lume a copiilor fusese randuita sa fie in intristare si durere din pricina neas- cultari dintai>, dupa cum da m&rturie Prorocul: cand vin du- rerile nasterii in ceasul venirii pe lume, ea strigi de durere. Astfel deci nu era capt robiei, intristarii si durerii femeilor. Dar cand arhanghelul a spus Preasfintei Fecioare: Dovenul este cu tinel, duse au fost toate datoriile intristarii. Domnal este cu tine si nu mai € asupra ta puterea barbatului, nici durerea aducerii pe lume, fiindca intr-adevar ea singura a fost fecioara mai presus de toate fecioarele, inainte de nastere gi in nastere si dupa nastere, Fecioara Preacurata. Si El i-a dat nu numai ha- tul pururea fecioriei ci, plecind de aici, ea s-a facut incepatoa- rea fecioriei celorlalte femei, si prin ea a dat putere femeilor ce vor sa fie fecioare. Or, inainte de aceasta, femeile n-aveau puterea de a fi fecioare, dar aceasta preafericiti, preasfanta si pururea Fecioara Nascatoare de Dumnezeu Maria s-a facut incepatoarea si pricina fecioriei femeilor care ar dori-o, caci intr-adevar ea s-a facut pricina tuturor bunatatilor, si aceasta méareafa si preasfanta Maica a Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru lisus Hristos s-a facut schimbitoare a barbatilor si femeilor, podoaba, lauda pentru firea omeneasca si salutare pentru ingeri, ajutor al oamenilor si putere pentru toti credinciosii. 20 21. lar incheierea cuvantului arhanghelului e desavarsita si concisa: Binecuvantata esti tu intre femei*, adic’ mai mult decat toate femeile, cici prin tine femeile insele au fost facute vred- nice de binecuvantare, asa cum barbatul a fost facut vrednic de binecuvantare de catre Fiul tau si mai mult inca, firile barbatilor si ale femeilor sunt binecuvantate de catre aman- doi, de catre tine si de catre Fiul tau. $i aga cum au fost hoti- rite blestemul, suferinta si intristarea lui Adam singur, si in- cepand de la Eva a barbatilor si femeilor, asa incepind cu tt ne si cu Fiul tau s-au revarsat peste tofi bucuria si binecu- vantarea. Dar sa vedem firea si cuvantul intelegitor si plin de intelepciune al Sfintei Fecioare. Ea nu s-a impotrivit pe fata, nici nu s-a aratat necredincioasa, nici n-a prumit cu usuringa intr-o clipa cuvantul, ci s-a aratat in aceeasi masura intrecind pe Isaia in ascultarea care nu stie ce anume se petrece. St in necredinja fara masura a lui Zaharia, ea a stat la mijloc si s-a tulburat dupa cum se si cuvenea. Ea nu s-a tulburat la vede- rea arhanghelului, caci era obignuita de nenumarate ori cu vederea sa atunci cand acesta ii aducea hrana in Templu, ci s-a tulburat din pricina cuvintelor ce rasunau in urechile ei. De aceea, vestitorul i le-a talcuit si i-a vorbit. lar ea s-a sulborat de cnvéntul lui si cugeta in sine ce fel de salutare poate sa fie aceasta’, cici nu cunostea adincimea tainei si tresirea in aceasta unire a firii dumnezeiesti cu cea a oamenilor, si cugeta cum anume s-ar putea intampla aceasta. Dar minunatul vestitor Gaveiil, desi Fecioara nu-i vorbise, insa prin mintea sa ce stribate mingile a simgit cugetarea infelegerii ei, si ou numai ca a oimi- cit aceast4 temere, dar a si revarsat bucurie si, talcuind naste- rea negraiti, a spus: Nw se teme Marie, caci ai aflat har la Dumne- eu!’ Harul pe care il gisise era cinstea si numele de Nasca- toare de Dumnezeu, cici ea a fost chemata Nascatoare de Dumnezeu si s-a facut Niscitoare de Dumnezeu cu adevarat. Cu adevarat a aflat mare har la Dumnezeu, harul de a se fi facut Maica a Fiului Unul-nascut al lui Dumnezeu. Har mai inalt decat toate harurile, pe care mintea nu-l poate patrunde si limba nu-l poate rosti. 2122. Sa plecim acum urechea si noi si si vedem slava Mi- relui Celui nenuntit si zestrea fecioriei sale. Si patrundem ce- ea ce athanghelul descopera cu scurtime si limpezime: latd vei ‘ua in pantece si vei naste fin si vei chema numele lui Tisusl Vaté ca vei zimisli, pentru ca intr-o clipi, o dati cu cuvantul, ea sa cunoasca zimislirea minunati. 57 vei aduce pe lume un fin si il vei numi Tisus, caci El nw are tati pe pamant, El este fara tata du- pa nasterea omeneasca, cum este far’ mami dupi nasterea vesnica. De aceea fl vei aduce pe lume fara tat, si-i vei da numele lisus, care se tilcuieste Mantuitor, pentru ca nu vei avea nimic din randuielile si durerile femeilor, ci asa cum zi- mislirea fi-a fost data fard simanti, asa si nasterea va fi fari stricdciune si fara durere pentru mAntuirea lumii intregi, si luctul insusi va fi cunoscut plecind de la numele sau. Acesta va fi mare si Finl Cel Preatnalt se va chema?. El a spus aceasta din pricina firii omenesti, cici prin firea Sa dumnezeiasci ¢ mai inalt decat orice slava, dar, din pricina firii Sale omenesti, a spus: Acesta va fi mare si Finl Celui Preainalt se va chema. Nu nu- mai din pricina unirii Sale 4 ipostatice, dar si din pricina numirii de Sus | deopotriva, si din pricina intéricit faptelor Sale minu- nate, cici vei pune numele lui lisus. insa, dupa aceasta, Tatil cerului fl va chema Fiu Preaiubit si, atunci cand va incepe sa sivargeascd minuni fara numir, se va face cunoscut tuturor celor cu ee ca acesta este Fiul Celui Preainalt, si Dom- nul Durnexen Ti va da tronul lui David, parintele San. Si aceasta s-a spus din pricina firii Sale omenesti, cici incepand de atunci El a inceput propovaduirea Evangheliei si primirea celor ce cred in numele Siu, a celor care fl cheama si Scaun al lui David si Casa a lui Iacob, si xa domni peste casa lui Tacob in veac, i Imparatia Sa nn va avea Sarsit™. Vorbeste despre o im- paratie fara de sfarsit nu numai cu privire la Dumnezeirea Sa, ci si despre firea Sa omeneasca, caci prin cele doua firi ale Sale nu va fi sfarsit al imparitie: Sale. Va domni peste cei ce au primit imparatia Sa cu credinga. Acum, asadar, va domni peste cet ce vor crede in cuvantul Sau, iar la sfargit peste toti, cand isi va supune Lui toate, cam spune Sfantul Apostol Pavel, 22 cici imparigia Sa e de trebuinta pand ce va pune pe toti wrajnasi. Sai sub picioarele Sale, cici atunci cand toate I se vor supune, isi va fi supus toate sub picioarele Sale. Atwnci si Fink Insusi Se va supune Celui ce I-a supus Lui toate!?, ui Dumnezeu si Tatil; caci e cuvenit lucru supunerii de acum a firii noastre sa I se supu- ni, fiindca El isi face ale Sale lucrarile izbandirilor noastre. 3 23. Vedeti insa intelepciunea Preafericitet si Preasfintei Fecioare, si inalta treapta a iubirii sale de feciorie. Ea a primit cuvantul arhanghelului, dar a fost uimita de cuvintele sale. De aceea, raspunde si spune: Cwm va fi aceasta, de vreme ce eu nu stim de barbat? Jar aceasta nu se poate, fiindca am fost inchinata fara de prihana lui Dumnezeu, sar, pe de alti parte, fara bar- “bat zimislirea nu este cu putinta. Caci asa de mare a fost frica st priya sa de a nu fi lipsita de fecioria ce domnea i in inima sa, side a ramine in feciorie pani la sfarsit, cum ni s-a impartasit din cuvintele de-Dumnezeu-purtatorilor nostri paringi. Caci ea era cu desavarsire nestmtoare nu numai de cele ale cisato- tiei, dar si de gandul dorintei, intrucat de la bun inceput fuse- se crescuta in suflet si in trup cu desavarsire sfanta si fara prihand. lar in inima si mintea sa nu intrase nici un gand al vreunei patimi. Si in acest chip, ea a fost mai adanca si mai inalta decAt toata firea omeneasca. De aceea, frumusetea su- fletului sau a placut impiratului si Ziditorului a toate, Care vede gandurile si cerceteaza inimile si rirunchit"*. El a facut sfant licasul sau, si a socotit potrivit sa se salasluiasca in el, st si imbrace din el firea noastra. De aceea si vestitorul si ingti- infAtorul tainei negraite o izbaveste de aceasta uimire si fi tal- cuieste nasterea negraita, dupa cum spune fericitul Apostol Luca. Caci ingerul raspunde si ii spune: Dahul Sfant va vent peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri. Tu sput: Cum va. fi aceasta, de vreme ce en nu stin de barbat? Dax nu e nevoie de bar- bat pentru acest lucru, faptele tale nu sunt ca ale celorlalte femei, asa cum faptele Fiului tau care se va naste din tine nu vor trebui sa fie ca ale celorlalti copii ai pamantului, care in neascultare insircineazi pAntecele femeii si ei se nasc in pa- cat. Zamislirea ta nu va trebui si dezlege fecioria ta, ci va fi 23