CRESTEREA MELCILOR

CULTIVAREA PLANTELOR MEDICINALE

CULTIVAREA CIUPERCILOR COMESTIBILE

CULTIVAREA LAVANDEI
10 august 2008 lagonda 88 comments

Capitolul I : NOTIUNI
INTRODUCTIVE
I . 1 . Descriere
Lavanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca din
antichitate.
Romanii foloseau lavanda pentru a-si parfuma baile si se considera ca
originea cuvantului lavandula vine de la latinescul lavare= a spala.
Carti Recomandate:
1. Plante Medicinale
2. Gradina din balcon
Cultura lavandei in Romania este relativ recenta. Primele tufe de
lavanda si in special de lavandin se gaseau razlete in jurul capitalei si
au fost probabil aduse de gradinarii de origine bulgara.
Uleiul volatil, obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete de
lavanda si lavandin este produsul principal al acestei plante si are largi
utilizari in industria parfumurilor si a produselor cosmetice.
Lavandula este un subarbust cu o inaltime de pana la 50 cm cu tulpini
subtiri si lemnoase, frunze mici de un verde-cenusiu, flori liliachiirosietice si cu radacina lignificata, groasa pana la 2-3 cm. In primul an
dupa plantare, lavanda dezvolta radacina principala mai mult in
profunzime, ajungand in functie de tipul de sol, pana la 1,20 cm, iar
dupa 5 ani pana la 2,80 cm la plantele obtinute prin butasi inradacinati
si pana la 2,20 m adancime la rasadul produs pe cale generativa, prin
seminte. Profunzimea si bogatia sistemului radicular confera lavandei
rezistenta la seceta.

Tulpina ramificata puternic la baza, formeaza o tufa aproape

globuloasa, semisferica, inalta de 30-70 cm sau mai inalta. Tulpina
batrana este bruna, cu scoarta exfoliata, iar tulpinile (ramificatiile)
tinere sunt patrunghiulare, pubescente.
Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de 25-35 cm si
prezinta frunze numai in partea inferioara.
Frunzele opuse, sunt linear-lanceolate, acute, pe margini ciliate, cele
inferioare cenusii, de 1-2 cm lungime si 1,5-2 mm latime, pe ambele
fete paroase, cu peri ramificati, stelati, de cele superioare cenusii-verzi,
de 2-3,5 cm lungime si 3-6 mm latime, mai putin paroase. Frunzele
lavandei nu cad toamna la sfarsitul vegetatiei.
Florile de tipul bobiatelor, cu miros aromatic datorita glandelor oleifere,
sunt grupate intr-o inflorescenta speciforma. Florile prezinta un caliciu
lung de 5-6 cm, cilindric, usor latit spre varf, cu 4 dinti scurti, obtuzi si
cu un bobisor lat-oval, de cca 1 mm; caliciul este des paros si
glandulos, albastru-cenusiu. Corola este de culoare violeta-albastruie
uneori albastra deschis pana la alba. Infloreste in luna iulie.
Fructele sunt 4 mucule, situate la baza caliciului persistent, cu
suprafata bruna sau cenusie, neteda si lucioasa. Greutatea a 1000 de
seminte este de 0,873 g.
I . 2 . Particularitati si cerinte biologice
Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Este o planta
alogoma, entomofila si prin inmultire generativa produce numerosi
indivizi cu variabilitate morfogenetica chimica si cu eficienta
economica diferentiata.
Semintele lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab
permeabila, fapt pentru care germineaza si rasar intr-o perioada
indelungata. Dupa rasarire plantele de lavanda formeaza tufe, ca
urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata productia de
inflorescente.

Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim, dupa care

aceste incep sa se usuce, ceea ce sa impune ca periodic, o data la 710 ani, executarea lucrarilor de intretinere.
Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la
lungirea vietii plantatiilor de lavanda pana la 20-30 ani.
Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea frunzelor se
realizeaza treptat, in timpul perioadei de repaus o parte din frunzele
batrane se usuca si cad.
In populatiile de lavanda predomina formele in care infloresc o singura
data in an, dar se gasesc si forme care infloresc esalonat sau de 2 ori
in timpul vegetatiei. In decursul perioadei de vegetatie lavanda
parcurge urmatoarele faza:
infrunzire
butonizare
inflorit
maturarea semintelor
Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de
lavanda este temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la
temperaturi medii zilnice ale aerului in jurul a 10 C. Samanta semanata
in pragul iernii direct in camp sau in straturi reci rasare in masa
primavara, la 12-15 C, daca are umiditatea necesara.
Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si
pornesc in vegetatie mai tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur
de 14 C. Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -15 C, fara a fi
acoperita cu un strat de zapada si la temperaturi de -31 C, atunci cand
stratul de zapada are grosime de 40-50 cm.
Cultivatorii au ajuns la concluzia, confirmata astfel si de practica, ca
plantatiile realizate in zone cu temperaturi medii zilnice ridicate (peste
20 C) imbatranesc mai timpuriu, din care cauza continutul in ulei volatil
scade. Temperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini
ridicate explica imbatranirea mai lenta a plantatiilor, precum si
calitatea superioara a uleiului volatil obtinut in aceste zone.

Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute.

Lavanda este o planta specifica biotopilor uscati si a climei calde,
avand si caractere morfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa
suporte bine seceta. Cultivata pe locuri cu exces de umiditate, lavanda
sufera prin putrezirea radacinilor, ceea ce determina imbatranirea si
uscarea rapida a tufelor. Semintele de lavanda rasar numai cand
stratul superficial de sol in care sunt incorporate are umiditatea
suficienta. De asemenea, in cazul producerii de butasi inradacinati,
atat pentru lavanda cat si pentru lavandin, umiditatea este un factor
hotarator.
Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului
se va face numai in sol umed. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in
mod obligatoriu udate la cuib.
Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de
lavanda crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai
mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 3 ori mai multe inflorescente.
Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara, precum si
asimilarea si producerea uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de
lumina se recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie
amplasate pe terenuri cu expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica.
Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona
de origine, in mod spontan, pana la 1700-1800 m inaltime. Atat
procentul de ulei volatil cat si continutul in acetat linalil nu sunt
influentate de altitudine. Cu cat lavanda creste pe locuri mai inalte, cu
atat productia de ulei volatil este mai scazuta, dar de o calitate mai
superioara, dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil.
Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice
pentru plantele colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se
obtin atunci cand lavanda se cultiva pe soluri adanci, bogate in calcar,
permeabile si cu apa freatica la adancime de cel putin 2-2,5 m.
Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci si umede nu sunt
indicate pentru cultura lavandei.

Comparativ cu alte specii medicinale sau aromatice, lavanda nu

extrage din sol
cantitati mari de substante nutritive. Numeroase experiente pentru
clarificarea influentei diferitelor substante nutritive asupra productiei si
calitatii au stabilit ca pe solurile usoare, podzolice, cel mai important
efect il are azotul, iar pe soluri mai grele, carbonatice, fosforul. Azotul,
are un efect de intinerire a tufelor, deoarece activeaza cresterea , fapt
pentru care plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in
complexul de ingrasaminte, iar la plantatiile batrane se va asigura mai
mult azot.

Capitolul II : TEHNOLOGIA
DE CULTIVARE
II . 1 . Locul in ansolament
Lavanda si lavandinul sunt subarbusti pereni. Acestia se cultiva pe
acelasi loc 20-30 de ani, deci nu pot intra in rotatia culturilor. Pentru a
raspunde cerintelor biologice ale acestor specii, se vor alege parcele
de teren protejate de vanturi, calde si insorite, cu sol profund si
permeabil. Nu sunt recomandate terenurile puternic erodate, cele
nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici
deoarece in aceste conditii se vor obtine productii slabe.
Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate
ocupa terenuri in panta dar al caror unghi de inclinare sa nu
depaseasca 15. De asemenea se vor alege terenuri absolut curate de
buruieni perene.
II . 2 . Fertilizarea
Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea
imbunataririi fertilizarii solului, se realizeaza conditii de viata si de
activitate microorganismelor din sol, se asigura o buna crestere si
dezvoltare a plantelor, implicit sporirea productiei.

Este cunoscut faptul ca majoritatea plantelor de cultura au nevoie

pentru crestere de o reactie a solului neutra sau slab acida. Pentru
dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de
elemente nutritive, dintre care cele mai importante sunt: azotul,
fosforul, zinc, borul, magneziul.
Dat fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda
folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubil.
Superfosfatul, precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc
aproape de doua ori numarul de inflorescente pe tufa de lavanda.
Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele
minerale din cursul vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de
lavanda. In concluzie, ingrasamintele organice se aplica la infiintarea
plantatiei, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu (pe solurile
sarace in aceste elemente) se administreaza atat la infiintarea cat si
toamna, o data cu ultima prasila, iar cele pe baza de azot primavara
timpuriu, in mustul zapezii.
II . 3 . Pregatirea solului
Toate lucrarile solului au ca scop afanarea acestuia in profunzime,
nivelarea si distrugerea buruienilor. Numai pe asemenea soluri se pot
realiza plantatii cu randuri drepte, ceea ce va permite efectuarea
mecanizata a lucrarilor de intretinere si a recoltarii.
Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru
mentinerea umiditatii, dar mai ales pentru distrugerea buruienilor
anuale.
Este recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada de
vegeratie scurta, ca borceagul pentru masa verde sau alte culture
(cereale) la care se pot alica erbicide pentru distrugerea buruienilor.
Dupa recoltarea acestora, in iulie-august cel mai tarziu se va executa
aratura de desfundare la 50-70 cm in functie de adancimea solului.
Imediat dupa aratura de desfundare, terenul se va nivela perfect, iar
apoi se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate.

Toamna, inainte de plantare, terenul se va discui din nou mai adanc, iar
in cazul cand nu este suficient mobilizat se va executa o aratura
superficiala la 20 cm, dupa care se va pregati pentru plantare cu
ajutorul discului in agregat cu grapa.
In cazul terenurilor infectate de buruieni perene, dupa desfundare solul
se va mentine curat de buruieni inca un an prin lucrari repetate cu
plugul urmat de discuiri. Se recomanda folosirea erbicidelor pentru
combaterea buruienilor perene aparute pe ogor.
II . 4 . Modul de inmultire
Lavanda se poate inmulti atat generativ, prin producerea de rasad din
seminte, cat si vegetativ, prin butasi inradacinati sau prin musuroirea
si despartirea tufelor batrane.
Producerea rasadului din seminte: Semintele lavandei sunt mici, tari si
cu germinatia redusa si lenta, fapt pentru care, de regula, nu se
seamana direct in camp, ci in straturi reci in vederea obtinerii
rasadului. Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu, octombrienoiembrie cat si primavara devreme, februarie- martie, dar numai in
straturi special pregatite, care trebuie sa aiba o latime de 1-1,2 m si o
lungime 8-10 m si chiar mai mult, intre straturi lasandu-se poteci late
de 40- 50 cm. Semanatul se executa imediat dupa pregatirea stratului
in randuri distantate la 10-15 cm. La 1 mp sunt necesare 3-5 g seminte
cu germinatie de minum 50%.
Atat inainte, cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. Semintele
puse in santulete foarte superficiale, lasate de marcator (0,5-1 cm) vor
fi acoperite cu un strat de mranita, curata de buruieni, bine maruntita
si cernita, in grosime de 1-1,5 cm.
Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va
mentine constant la 14-15 C. La semanatul de primavara semintele
germineaza incet si rasar greu, ceea ce impune inmuierea acestora
timp de 3-4 zile in apa sau stratificarea lor, operatie care trebuie sa
inceapa cu 1,5-2 luni inainte. In acest scop semintele se amesteca cu
nisip de rau umed in proportie de 1 : 5-6 si se pastreaza afara pana la

semanat, timp in care se amesteca pentru a nu mucegai. Spre sfarsitul

perioadei de stratificare semintele incoltesc si vor fi semanate imediat
in sol cald.
Dupa rasarire, atunci cand plantele au 2-3 perechi de frunze se aplica
raritul, lasandu-se intre plante 3-5 cm. Pana la sfarsitul vegetatiei, in
toamna, rasadul trebuie mentinut curat de buruieni, prin pliviri
repetate, udat, ingrasat si prasit. De asemenea, cel putin de 2 ori se
vor taia toate tijele florale aparute pentru a obliga planta sa formeze
ramificatii cat mai aproape de sol. Inaltimea de taiere a tulpinilor
florifere este de cca. 8-10 cm de la nivelul solului.
Rasadul este gata de transplantare, la loc definitiv, la sfarsitul lunii
septembrie si inceputul lunii octombrie, cand se scoate, se sorteaza si
se pastreaza stratificat in nisip sau in sol umed, pana la plantare.
Rasadul din clasa 1 obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici:
lungimea partii aeriene 12 cm
lungimea radacinii principale 15 cm
diametrul colatului minim 4 mm si 3 ramificatii
Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de
inmultire a lavandei.
Inmultirea prin butasi inradacinati: Recoltarea butasilor se face
toamna, in lunile septembrie-octombrie sau in primavara in martieaprilie, in timpul perioadei de repaus vegetativ. Butasii se recolteaza
de la plante sanatoase, bine dezvoltate, in varsta de 3-5 ani. Taierea
butasilor se face cu un cutit foarte bine ascutit sau cu lama, sub
mugur. Indepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu
se distruge mugurii vegetativi.
La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana, imediat
dupa mugur.
Butasii astfel pregatiti au o lungime de aproximativ 5-6 cm si sunt gata
de plantare, ce urmeaza a se efectua in decurs de 1-2 h. In cazul
pastrarii mai indelungate, dar nu mai mult de o zi, butasii se mentin in
vase cu apa curata.

Terenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de

buruieni, situat in apropierea unei surse de apa, dar fara pericol de
baltire. Se va ara la 30 cm adancime, se va nivela, marunti si apoi se
va tasa usor, dupa care se vor aranja tocurile de rasadnita, avandu-se
grija sa se lase intre acestea 40-50 cm. In tocuri se aseaza un strat de
nisip bine cernut, gros de 8-10 cm, care dupa nivelare se uda din
abundenta. Dupa udare, pentru usurarea plantarii, se vor marca
viitoarele randuri, utilizandu-se marcatoare special pregatite pentru
aceasta lucrare.
Plantarea se face manual, asezandu-i la distanta de 10*5 cm. Operatia
de presare a butasilor in nisip se va face cu multa grija, pentru a nu
distruge frunzele din varful acestora.
Imediat sau concomitent cu plantarea, butasii vor fi udati din
abundenta, iar tocul de rasadnita se va acoperi cu rame ale caror
geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite cu rogojini pana la
aparitia primelor radacini pe butasi.
Odata cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin
deschiderea rasadnitelor la inceput cateva ore, numai in cursul
diminetii sau serii.
In momentul aparitiei tijelor florale, acestea se vor reduce la jumatate
pentru a provoca ramificarea butasilor.
II . 5 . Lucrarile de intretinere
-completarea golurilor, care trebuie facuta imediat in toamna anului
urmator, orice intarziere nu este buna
-taieri pentru formarea tufei, sunt recomandate numai in primul an de
vegetatie, prin aceasta lucrare urmandu-se realizarea formei
globuloase a tufelor
Lucrarile propriu-zise de intretinere a plantatiilor de lavanda incep
primavara timpuriu si constau in prasitul intervaleleor dintre randuri,
care se executa cu prasitori cu tractiune animala pe terenurile in panta
si in plantatiile in varsta sau cultivatorul purtat pe tractor.

Lucrarile pe randul de plante se fac manual cu sapa, de 2-3 ori in

cursul anului.
Combaterea buruienilor pe cale chimica a constituit obiectul a
numeroase experiente efectuate in multe tari. In Romania pentru
lavanda este omologat erbicidul Gesagard 50, in doza de 8-10 kg/ha si
se poate aplica toamna tarziu cand plantele sunt in repaus sau
primavara timpuriu inainte de pornirea in vegetatie a plantelor.
II . 6 . Regenerarea plantatiilor
Cand tufele incep sa se usuce si productia incepe sa scada se executa
regenerearea plantatiilor.
Din datele experimentale de la diferiti autori, se poate recomanda ca
epoca optima a taierilor de regenerare perioada de repaus, luna
februarie, inaintea inceperii vegetatiei, sau noiembrie, dupa incetarea
vegetatiei, dar numai atunci cand solul are umiditate suficienta si
permite maruntirea acestuia pentru acoperirea plantelor taiate.
Cea mai potrivita inaltime de taiere este de 5-10 cm de la suprafata
solului.
Imediat dupa taiere plantatiile vor fi ingrasate cu 20-25 t/ha gunoi de
grajd foarte bine fermentat amestecat cu 100-120 kg sulfat de
amoniu/ha si 250kg/ha superfosfat. Dupa administrare, ingrasamintele
se vor incorpora pe intervalele dintre randuri printr-o prasila adanca la
15-18 cm.
II . 7 . Boli, daunatori, combatere
Boli: Septorizza cu patarea frunzelor produsa de septoria lavandulae.
Ataca frunzele, fiind evidenta pe partea superioara a lor sub forma
unor pete rosii-cafenii la inceput, care cu timpul devin albicioase cu o
dunga rosiatica pe margine. In centrul petelor apar puncte negre care
reprezinta picmidiile. Frunzele atacate se usuca si cad.
Se combat prin:
igiena culturala si incorporarea adanc in sol a tuturor resturilor
vegetale

 stropiri cu Dithane M-45 0,2%

Daunatori: Isophya tenuicerca, ataca in luna mai cand depune ouale
izolat sau in grupe in sol la cca 1 cm adancime. Pentru combatere
plantatiile de lavanda vor fi riguros mentinute curate de buruieni. Un
efect deosebit in combaterea daunatorului il au lucrarile de maruntire a
solului dupa recoltare, pentru a distruge o parte din ouale depuse in
sol. Combaterea chimica se realizeaza cu Lindatox 3 PP, Wofatox 30 CE
0, 1%.
Daunatori: Lacusta verde de pasune (Tettigonia viridissima). Se
hraneste cu frunzele de lavanda. O femela depune cca 250 de oua, in
iunie si iulie, asezandu-le izolat in portiunile de sol nelucrat. Masurile
de combatere sunt aceleasi ca la Isophya tennicerca.
Daunatori: Viermele radacinilor (Heterodera mariori Schm). Dezvolta
3-4 generatii pe an. Din ouale depuse in sol apar larvele care intra in
radacinile plantei, hranindu-se cu sucul acestora. Combaterea este
extrem de greoaie. Se recomanda folosirea unui material saditor
absolut sanatos.
II . 8 . Recoltarea
Pentru suprafetele mici, unde recoltatul se poate executa rapid, epoca
cea mai potrivita pentru recoltare este in faza de inflorire 75%. Acolo
insa unde din diferite motive perioada de recoltare se va prelungi
(suprafete mari, capacitati reduse de prelucrare), se recomanda ca
recoltatul sa inceapa in faza de inflorire 50% si sa se tremine cel mai
tarziu in faza de inflorire 100%.
Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu
ajutorul masinilor speciale montate pe tractoare. Inflorescentele
recoltate se pun in cosuri si se transporta imediat la unitatile de
distilare.

Capitolul III : PRELUCRAREA

MATERIEI PRIME
In cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa recoltare

III . 1 . Distilarea
Inflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in exclusivitate
pentru obtinerea uleiului volatil. Obtinerea uleiului volatil de lavanda se
poate realiza prin distilarea inflorescentelor dupa 3 metode diferite:
distilarea in apa prin aceasta metoda materia prima se introduce in
cazan si se acopera cu apa. Incalzirea apei poate fi facuta la foc direct,
sau aburi produsi direct sau indirect.
distilarea in apa si cu aburi in cazan sub materia prima se pune apa.
Aburi trec mai intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau
uleiul volatil
distilarea cu aburi materia prima se pune in cazan uscat, fara apa.
Aburii sunt produsi in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc
direct sub materia prima.

Capitolul IV : RETETE PE
BAZA DE LAVANDA
Tinctura de lavanda
Se obtine prin macinarea partilor aeriene uscate, (poate fi folosita
rasnita electrica de cafea pentru cantitati mici), dupa care pulberea
obtinuta se pune in borcane care vor fi umplute pana la o treime, restul
fiind completat cu alcool de 70 de grade. Dupa adaugarea alcoolului
peste pulberea de planta, borcanele se inchid ermetic si se lasa la
macerat vreme de 14 zile, agitand din cand in cand continutu pentru o
mai buna solubilizare a principiilor active. Dupa trecerea intervalului de
timp necesar macerarii, preparatul se filtreaza prin tifon, iar tinctura
obtinuta se pastreaza in sticlute mici si inchise la culoare. Se
administreaza pe stomacul gol, de trei-patru ori pe zi, cate o lingurita
dizolvata in jumatate de pahar de apa.
Otetul aromatic de lavanda
Intr-o sticla cu gatul larg se pun 10 linguri de lavanda maruntita, peste
care se adauga jumatate de litru de otet de mere. Se lasa sa se

macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei, dupa care se

filtreaza. Se foloseste pentru frictionari si comprese.
Uleiul gras de lavanda
La jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adauga 5
linguri de lavanda uscata si maruntita. Se pune intr-un borcan inchis
ermetic si se lasa sa se macereze la soare sau in apropierea unei surse
de caldura vreme de 5 zile, dupa care se filtreaza. Uleiul usor
aromatizat obtinut se mai pune la macerat cu alte 5 linguri de lavanda
vreme de inca 5 zile, dupa care se filtreaza s.a.m.d., pana cand capata
un miros foarte puternic de lavanda. Se foloseste pentru masaje si
frictionari.
Bai cu lavanda
Doua maini de lavanda se lasa la macerat in 2 litri de apa, vreme de 810 ore (de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Planta
ramasa dupa filtrare se opareste cu inca 2 litri de apa clocotita, dupa
care se acopera, se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se
combina cele doua extracte, preparatul obtinut fiind adaugat in apa din
cada de baie.

Capitolul V : UTILIZAREA
LAVANDEI
Recomadari majore: in tratarea hiperexcitabilitate, migrene,
insomnii.
Alte recomandari pentru tratamente:
Intern:
Dischinezie biliara, balonarea la bolnavii de bila, crizele biliare
insotite de dureri de cap. Se ia lavanda sub forma de pulbere,
administrata pe stomacul gol, cate o lingurita de patru ori pe zi.
Datorita principiilor sale active amare, lavanda mareste secretia de bila
si ajuta la evacuarea ei, calmand durerile abdominale si activand
digestia.

 Depresia, anxietatea in cazurile usoare se ia lavanda sub forma de

tinctura 1 lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori
pe zi, in cure de lunga durata (3 luni minimum). Uleiul volatil de
lavanda se administreaza in depresiile si crizele de anxietate severe:
doua picaturi de ulei volatil amestecate cu putina miere se iau de trei
ori pe zi, pe stomacul gol. Studiile facute pana in prezent au aratat ca
exista o anumita selectivitate a pacientilor tratati cu aceasta planta,
unii neavand o reactie speciala la uleiul volatil, in timp ce la altii s-a
observat o ameliorare clara a starii launtrice, ameliorare tradusa prin
reducerea sensibilitatii psihice, estomparea fricilor si angoaselor,
reaparitia dorintei de viata.
Aritmie cardiaca, adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de
stres. Lavanda este prin excelenta o planta antistres, motiv pentru
care, administrata in cure de lunga durata, amelioreaza si, gradat,
conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. In problemele
cardiace s-a observat o actiune deosebit de favorabila a tincturii de
lavanda, care actioneaza direct la nivelul sistemului nervos central. Se
administreaza de trei-patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura diluata
in jumatate de pahar de apa.
Viermi intestinali, infectii cu protozoarul Giardia lamblia. Se combina
in proportii egale tinctura de lavanda, de pelin si de cimbru (toate
tincturile se prepara la fel ca cea de lavanda). Se ia din aceasta
combinatie de tincturi cate o lingurita diluata in putina apa, de patru
ori pe zi, inainte de masa. O cura dureaza minimum doua saptamani.
Acest tratament este eficient atat singur, cat si in combinatie cu
remediile alopate, a caror eficienta o mareste.
Oboseala, iritabilitatea psihica, insomnia. Cele mai bune rezultate se
obtin facand bai cu lavanda, cu jumatate de ora inainte de culcare.
Suplimentar, este bine sa puneti sub perna un mic saculet (ceva mai
plat) cu lavanda. Somnul va fi mai odihnitor si mai lin, iar peste zi veti
remarca o mult mai buna rezistenta psihica si stapanire de sine. Intern,
se ia tinctura de lavanda: o lingurita de trei ori pe zi.

 Dureri de cap, migrena, ameteala. Ca remediu de urgenta se iau 1-2

picaturi de ulei volatil de lavanda cu putina miere. Ca tratament pe
termen lung se recomanda pulberea de lavanda: o lingurita de patru
ori pe zi, administrata pe stomacul gol.
Reumatism. Se face un ceai din o parte flori de soc si doua parti
lavanda, o lingurita din acest amestec fiind oparita cu o cana de apa,
dupa care se lasa sa se raceasca putin si se filtreaza. Se beau pe zi 2-3
cani din acest ceai, cat mai cald (pentru ca efectul sudorific si
depurativ sa fie mai intens). Are un gust destul de greu de suportat,
dar o cura de 10 zile cu acest ceai are efecte antireumatice
exceptionale. Tuse convulsiva, gripa, bronsita 2 picaturi de ulei volatil
se amesteca cu o lingura de miere si se administreaza cate putin din
acest amestec, care nu va fi inghitit direct, ci va fi lasat sa alunece pe
gat pentru a-si exercita din plin efectele antiinfectioase si calmante. Se
iau maximum 6 picaturi de ulei de lavanda pe zi la adulti si doua
picaturi pe zi la copii.
Extern:
Adjuvant in pneumonie si bronsita cronica. La 4 linguri de lavanda
proaspat macinata se adauga apa, amestecand progresiv, pana cand
se formeaza o pasta, care se inveleste in tifon si se aplica pe piele.
Deasupra cataplasmei se pune o sticla cu apa fierbinte si se acopera
cu o patura, ca sa pastreze caldura. Cataplasma se tine minimum o
jumatate de ora.
Contra paduchilor si a altor insecte parazite. 3-4 picaturi de ulei
volatil de lavanda se amesteca cu o lingurita de otet si se aplica pe par
(sau pe zona afectata), dupa care capul se acopera vreme de cateva
ore, pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor
elimina insectele. Se aplica tratamentul 7-10 zile la rand.
Pentru cresterea parului. Se face un masaj la radacina parului cu otet
de lavanda obtinut prin macerare dupa metoda de mai sus.
Intretinerea pielii uscate. Imediat dupa baie se aplica uleiul gras de
lavanda (obtinut prin macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui,

dupa metoda de mai sus) pe toata pielea, facandu-se in acelasi timp

un masaj usor. Eczeme uscate, tumefactii produse de loviri Se aplica
uleiul gras de lavanda pe zona afectata de 3-4 ori pe zi.
UTILIZARI CASNICE ALE LAVANDEI:
Condiment de lavanda amestecati in cimbrul cu care
condimentati mancarurile putina lavanda (intr-o proportie aproximativa
de 1:5). Mancarurile vor capata o aroma deopotriva delicioasa si
rafinata, fiind, in plus, si mai usor digerabile. In zona sudica a Alpilor,
cimbrul amestecat cu lavanda se da mancaciosilor pentru a le regla
apetitul si a-i ajuta astfel sa scada spontan in greutate.
Pentru a scapa de molii se pun in dulap saculeti cu inflorescente
de lavanda uscata. Zilnic, continutul saculetilor se freaca in palme
pentru ca astfel sa se degaje cat mai mult ulei volatil, care alunga
insectele.
Furnicile, puricii si gandacii fug de mirosul de lavanda. Pentru a
scapa de musafirii nepoftiti, stropiti de doua ori pe zi locurile in care
acestia se ascund sau traseele pe care vin, cu o solutie formata din 6
linguri de apa si 10 picaturi de ulei volatil de lavanda.
Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa puneti intr-o
cana de apa 10 picaturi de ulei volatil de lavanda si 10 picaturi de ulei
volatil de menta. Stergeti cu aceasta solutie peretii, podelele toate
zonele care degaja mirosuri neplacute. Evitati suprafetele lacuite,
pentru ca uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil si strica lacul.